Sunteți pe pagina 1din 10

1.

Ingrijirile acordate nou-nascutului

Se evalueaz starea clinic a nou nscutului n baza scorului Apgar la un minut de la natere. Scorul Apgar prevede urmrirea btilor cordului, a respiraiei, a tonusului muscular, excitabilitii, reflexe la iritaia cu sonda Nelaton a mucoasei nazo-faringiene i a culorii tegumentelor, parametri care se noteaz cu ! " ! #. Semnele se cerceteaz i dup $ minute% dac la $ minute scorul Apgar este sub & se repet la " , "$ sau # minute. Scorul Apgar cuprins ntre & ! " indic o stare clinic bun% scorul de ' corespunde apneei tranzitorii, scorul ntre ( i " variaz n raport cu gradul )ipoxiei, iar scorul indic un nou nscut mort. ngrijirile nou nscutului *rimele ngri+iri ncep n sala de natere i se deruleaz ntr-o anumit succesiune. Sala de natere trebuie s ndeplineasc condiiile unei sli aseptice, cu temperatura de #, - #(-.. Nou nscutul este primit n c/mpuri sau cearafuri sterile. 0mediat dup expulzie se face aspirarea secreiilor nazofaringiene intrate la ft n cursul naterii, pentru permiterea respiraiei. Se evalueaz starea clinic a nou nscutului n baza scorului Apgar. Se ligatureaz cordonul ombilical la 1 cm de inseria sa ombilical, dup ncetarea pulsaiilor 2legarea tardiv mai aduce $ -( ml s/nge3. 4mbierea nou nscutului imediat dup natere nu se indic pentru a nu ndeprta vernix caseosa. *ielea nou-nascutului la nastere este acoperita cu un strat unsuros, galbui numit vernix caseosa, prezenta mai ales in regiunea dorsala, piept, gat si la pliurile de flexie. Vernix caseosa este o substanta secretata de glandele sebacee si de celule speciale ale amniosului in ultimile luni de sarcina si contine glicogen, acizi grasi, colesterol si proteine. Acest strat prote+eaza pielea fatului impotriva maceratiei de catre lic)idul amniotic, are rol protector impotriva frigului, are un aport alimentar, exercita o actiune bactericida si anti)emolitica. Se realizeaz profilaxia oftalmiei gonococice cu soluie de nitrat de Ag "5, c/te o pictur n fiecare fund de sac con+unctival% .opilul va fi apoi c/ntrit, msurat 2talie, perimetrul cranian i toracic3, se vor controla malformaiile vizibile, apoi va fi mbrcat n len+erie steril. 6ot n maternitate se ncep imunizrile prin administrarea primei doze de vaccin anti)epatit 7 n primele #, ore de la natere, vaccinarea 7.8 dup v/rsta de , zile 2se vor vaccina toi nou nscuii cu greutate de peste #$ g n absena unor infecii acute febrile sau afeciuni dermatologice3 i profilaxia ra)itismului prin administrarea vitaminei 9 ncep/nd cu a '-a zi de via, doza recomandat fiind de $ -" :0 zilnic. #. 0ncidentele fiziologice ale nou-nascutului

Scderea fiziologic n greutate 4n primele 1-, zile nou nscutul pierde (-" 5 2"$ -# g3 din greutatea la natere, iar dup &-" zile revine la greutatea iniial. Scderea fiziologic n greutate este determinat de pierderile de lic)ide prin urin, meconiu, perspiraie insensibil, care nu sunt compensate de aportul alimentar insuficient din primele zile. Nou nscutul este supus unui regim de foame i sete n primele zile dup natere c/nd secreia lactat a mamei este insuficient. Aportul alimentar redus determin o ardere a esuturilor de rezerv i c)iar a unor esuturi proprii.

Icterul fiziologic ! apare la ' -& 5 din nou nscui ntre a doua i a patra zi de via. 7ilirubinemia trebuie s ating , mg;l pentru a apare icterul i nu trebuie s treac de "# mg;l pentru a-l putea numi fiziologic. 0cterul evolueaz fr )epatosplenomegalie, cu urini i scaune normal colorate, somnolen, )ipotonie muscular, dar care nu perturb suptul. 0cterul atinge maximum de intensitate n ziua ,-$ dup care ncepe s dispar n timp de # sptm/ni. :neori poate dura 1-, sptm/ni. <binuit, ictrul fiziologic nu necesit nici un tratament. Factori favorizani= -eliminarea tardiv de meconiu crete bilirubinemia% -alimentaia precoce scade bilirubinemia iar cea tardiv o crete% -pensarea tardiv a cordonului dup ncetarea btilor sale crete volumul sanguin, crete poliglobulia, crete )emoliza cresc/nd bilirubinemia% -8n sub 1>g i peste ,,$ >g este nsoit de un icter mai intens. Criza genital ( or!onal" apare la 1-( zile dup natere la ambele sexe i dureaz # sptm/ni. .linic, se manifest prin tumefierea glandelor mamare la ambele sexe. ?a presiune se elimin o secreie asemntoare colostrului% stoarcerea favorizeaz infecia. ?a fetie, vulva i vaginul sunt edemaiate, cu mucoasa congestionat, poate apare o scurgere vaginal albicioas, uneori cu striuri sanguinolente. ?a biei, criza se manifest prin tumefierea testiculelor, )idrocel uni sau bilateral, edem al penisului.

Alimentatia a. #li!entatia naturala $ definitie, fiziologia lactatiei, factori ce intervin in initierea si !entinerea secretiei lactate% !edica!entele si ala&tarea. Co!&ozitia si rolul fiziologic al la&telui de !a!a #li!etatia co&ilului = primele ,-( luni lapte de om@ naturala. #rtificiala= preparat de lapte praf; lapte de vaca. 'ixta - combinata. 9iversificata dupa primele ( luni se inlocuieste progresiv o masa de lapte cu un aliment nelactat. #li!entatia naturala = - calitati superioare asigura o ratie ec)ilibrata in cee ce priveste raportul de proteine, glucide, lipide, saruri minerale si valoarea calorica. .opilul nu are nevoie de suplimenti= ceai, apa, sucuri de fructe. asigura protectia antiinfectioasa printr-o serie de factori= A 0gA ! se secreta in lapte 2" g;l3, in colostru 2in primele " zile de lactatie - $ g;l- copii prematuri3. Asigura protectie pt trunc)iul digestiv, respirator, urinar. 0nduce secretii de 0gA la nivelul organismului sugarului. A?izozimul ! efect antibacterian ABucina ! impiedica aderarea germenilor A?actoferina - efect antibacterian, antiviral, antiparazitar, stimuleaza si alte sisteme imune 2activeaza macrofagele, *BN de la nivelul inflamatiei3. Col antitumoral. ADractiuni de complement ADactor antistafilococic care a+uta la prevenirea infectiilor stafilococice.

ABacrofage, *BN-uri ! rol anti-inflamator, antiinfectios A7acili bifidus ! rol anti inflamator -*ermite adaptarea automata a secretiei lactate la nevoile copilului. .ompozitia laptelui variaza in cursul unei zile, in timpul suptului, in cursul mai multor zile. 9imineata cantitatea de lapte mai mare la copilul de #-1 luni e de # ml lapte, iar dupa amiaza $ ml. ?a inceputul suptului laptele este mai diluat, mai apos, predomina glucidele, lipidele% la sfarsit predomina lipidele senzatia de satietate . - difera in functie de varsta gestationala= copil prematur compozitie mult mai bogata in proteine, lipide decat atunci cand se nasc la termen a+uta ala o crestere mult mai rapida a copilului. -Asigura legatura afectiva intre mama si copil .a aspect economic= este ieftin 2laptele praf poate fi uneori foarte scump .ompozitia laptelui *roteine colostru # (a&te !atern ?apte de vaca 1, ?ipide 1 )* 1' 8lucide Saruri minerale ( +, ,& 1.E "# valoarea calorica $& >cal;l .*, /cal0l ($$ >cal;l

.olostru ! galbui, redus cantitativ, a+uta la o buna o crestre a copilului in primele zile. 9upa " zile se trece la un lapte de tranzitie , se stabilizeaza dupa o luna la lapte matur. ?aptele de vaca este un lapte sarat% contine de ( ori mai multe saruri minerale si are valoare calorica scazuta. ?aptele de om este dulce .alitativ laptele matern - albuminos predomina albumina ( 5 de vaca - cazeinos predomina cazeina ( 5 ?aptele matern cazeina, imunoglobuline , 20gA in special3, enzime 2F# 53 care a+uta la digestie, aminoacizi 2esentiali3, Alfa lactoalbumina cu rol important de ligand pt folati, vitamine, lactofeina. Aminoacizi polisaturati, colesterol in cantitate mica, fosfolipide, ( g lactoza, " g oligoza)aride. ?aptele de vaca 7eta lactoglobulina 2in loc de Alfa lactoalbumina3, lipide, Aminoacizi saturati, glucide. ?actoza G oligoza)aride asemanator celui matern dar diferit foarte mult calitativ. 1e nica ali!entatiei naturale = - pregatirea sanului mers la ginecolog, pediatru mameloane formate pt alaptat - mamelonul trebuie exprimat 2frecat3 cu un prosop plusat dupa baie. - Demeia sa fie convinsa de importanta alaptarii - 9upa nastere sa existe conditia anatomica optima ! sa nu existe malformatii ale cavitatii bucale 2pentru ei exista tetine speciale3 - 9aca copilul are sau nu atrezie de esofag, se patrunde cu o sonda pana in stomac verificam permeabilitatea esofagului. 0 se da o lingurita de glucoza $5 sau ceai. 9aca o ing)ite este bine, daca nu fistula esotra)eala. *ana la rezolvarea c)irurgicala copilul va fi alimentat parenteral. - 9aca totul este bine dupa #-1) se pune copilul sa suga - 0n prima zi suge $ min la o masa, a doua zi " min, a treia "$ min, a patra zi # ! 1 min la o masa.

- Baxim 1 min dureaza un supt. Se suge alternativ la fiecare san si incepe cu sanul cu care a terminat la masa anterioara - Se accepta ca intervalul intre supturi sa fie de la ".$-1) cu o pauza de ( ) noaptea. - Suge la cerere '-"# ori pe zi - Suptul mai putin de 1 min pt ca, cantitatea de care are nevoie @ & 5, o ia in primele $ min - Altfel sanul nu se mai umple cu lapte, apar fisuri la nivelul mameloanelorf dureroase - :n nou nascut suge de '-& ori pe zi pana la "# ori. 9aca este prematur " -"# ori pe zi - ?a # luni suge de ( ori, la 1 luni $-( ori;zi, la , luni $ ori;zi, dupa $ luni de , ori;zi. Contraindicatiile ali!entatiei naturale% o2stacole si incidente in ali!entatia naturala% avantajele ali!entatiei naturale Contraindicatiile ali!entatiei naturale = - 7oli= materne sau fetale, permanente 2definitive3 sau tranzitorii -67. pulmonar, septicemie, eclampsie, neoplasm, tratamente citostatice, insuficienta cardiaca, insuficienta renala, diabet za)arat, H0I - .and mama este purtatoare de AgHbs contraindicate relativa copil vaccinat pt H7I in prima ora de viata - Afectiuni materne tranzitorii= infectii ale sanului 2mastita3, boli infectioase 2viroze respiratorii3, tratamente cu antibiotic 2contin .l, tetraciclina, metronidazol, sulfamide3 intrerupere #-1 saptamani - 9aca mama are mastita la un san iar celalalt este sanatos se contraindica alaptarea din cauza bacteriemiei - .opilul poate avea intoleranta congenitala la lactoza, Denilcetonurie, 8alactozemie - Afectiuni tranzitorii ale copilului= icter cu biliribina indirecta crescuta prin in)ibitori de glicuronocon+ugare din laptele de mama - 9aca mama are sifilis poate alapta pt ca copilul are sifilis congenital iar mama nu-i face rau Incidente care &ot a&area in ali!etatia sugarului= din cauza mamei= angor+area 2umflarea3 sanilor cu furia laptelui% mastita% mamelonul ombilicat 2alungirea3% )ipogalactie 2nu are lapte3. din cauza sugarului= - malformatii ale cavitatii bucale% - lipsa reflexului de supt la sugarii prematuri sau cu suferinta cerebrala 2sonda gastrica3% - regurgitatia @ eliminarea unei cantitati mici de lapte dupa supt 2$-" ml3 oral copilul ridicat in pozitie verticala cu capul pe umarul mamei ca sa regurgiteze si sa dea afara cantitatea de lapte% - varsaturile= intoleranta la proteina laptelui de vaca, stenoze )ipertrofica de pilor - colicile abdominale ! frecvente, dureaza de la nastere pana la 1 luni noaptea agitatie, planset 2# ore uneori3% tinut in brate leganat, apasat pe burta, punga calda pe abdomen, contact piele la piele, sedative 2fenobarbital $ mg ; >g corp 3, SabSimplex "$ pic la fiecare masa, supozitor cu algocalmin - diareea post alimentare naturala 2la san3 copii alimentati natural scaune moi, explozive, in timpul meselor ! '-" scaune pe zi normal. Se datoreaza unui surplus de lactoza in laptele de mama care scapa nedigerat la nivelul colonului Co!&ozitia la&telui de vaca% co!&aratie intre la&tele de !a!a si cel de vaca 3ezavantajele ranirii co&ilului cu la&te de vaca - .antitate proteica de 1 ori mai mare suprasolicitare renala G )iperamonniemie scaderea 0J-ului - ?apte cazeinos albumina insuficienta. *redomina 7etalactoglobulina este alergizanta si determina alergie la proteina laptelui de vaca= scaun diareic, microsangerari la nivelul tractului digestiv, anemie

secundara feripriva laptelui de vaca, colici abdominale, diateza exudativa cu eczema la nivelul fetei, pielii paroase a capului, sindromul de moarte subita la sugari. - ?actofeina scazuta cauza de anemie - *rotectie antiinfectioasa deficitara pt ca fiecare specie isi asigura protectia pt specia respectiva. - .antitate scazuta de glucide. - .antitate de galactoza de # ori mai scazuta. - Saruri minerale de ( ori mai multe 2de la 1 la ( ori3 - .ontinut microbian crescut - *redomina Acizii grasi saturati #li!entatia artificiala - definitie, te nica, incidente #li!entatia !ixta - definitie, te nica, &re&arate folosite in ali!entatia !ixta #li!entatia artificiala - *ana la " an nu se administreaza copilului lapte de vaca - *arametrii indepliniti de laptele praf= valoare energetica apropiata, .antitate proteica redusa fata de proteinele din laptele de vaca. - 8lucidele trebuie suplimentate cu lactoza sau cu alte diza)aride= maltoza, dextrinmaltoza, za)aroza. - Caportul dintre cazeina si za)arina , ;( . -Concentratie crescuta de #cizi grasi nesaturati - Se reduce prin dilutie cantitatea de saruri minerale - Se imbunatateste cu vitamine, oligoelemente, fier - *reparatele de lapte praf= formula de start 2primele luni de viata3, de contiunare, speciale - 9e start 2pana la ( luni3= adaptate, )ipoalergenice, )ipoantigenice, compozitia asemanatoare laptelui de mama. 9enumiri comerciale= Aptamil 0, Bilumil 0, 7eba 0, Humana 0. Subgrupa preparatelor pt prematuri 2K1 g3= *reaptamil, Humana . - 9e continuare 2sugari $-"# luni3= .antitatea in glucide pe langa lactoza se adauga dextrinmaltoza, amidon. *ot fi folosite si ca parte in alimentatia diversificata. 9enumiri comerciale= Humana 00, Bilumil 00, Aptamil 00, 7eba 00. Lxista varianta +unior pt copii intre "-1 ani. - 8rupa preparatelor speciale copii cu probleme= Aprematuri Apreparate de lapte delactozate A)ipoalactozate ! sugari cu diaree, intoleranta totala; partiala la lactoza A)ipoalergenice ! pt cei cu intoleranta la proteina laptelui de vaca se inlocuieste cu o proteina de soia folosit in realimentaru dupa boli diareice Acu formule )ipocalorice pt sugari cu obezitate Afara calciu copil cu intoxicatie cu vitamina 9 Afara acid fenil piruvic pt copii cu fenilcetonurie Afara saruri ! insuficienta cardiaca Sta2ilirea ratiei ali!entare - prima luna= ore regulate de masa la 1 ore ziua, ( ore noaptea ' mese pe zi la copil cu greutate normala, " mese la prematur - A doua luna ( mese;zi, a treia luna tot ( mese;zi, a patra luna $ mese;zi, a sasea luna , mese;zi - *rimele zile de viata Dormula Din>elstein in primele " zile de viata 2N @ nr zile de viata3 !l.la&te 4 (5-1" x +, (sau *," de ex pt copil nascut cu F1$ g & ml

K1#$ g ' ml - copil de # zile cu 1 g "x' @' ml;zi" ml la o masa@# lingurite - 9upa " zile & ml la o masa pana la 1 luni - Baxim ' ml lapte pe zi la $-( luni - , ml suficinet pt consumul de .a, fosfor, vitamine, etc - .el mult # ml;masa 3iversificarea - definitie, ali!ente folosite in diversificare #li!entatia !ixta - 0n situatia in care la varsta de 1 saptamani copilul nu a depasit greutatea de la nastere sau sporul ponderal este de "$ g - Bama )ipogalactica sau bolnava si trebuie intarcat copilul - 6rebuie verificari proba suptului 2la mama )ipogalactica3, cantarirea copilului la toate mesele pe parcursul a #, ) inainte de masa si imediat dupa ce a terminat de supt 2infasat3 si c)iar daca a avut scaun sau urinat in timpul mesei. Se calculeaza media pe #, ). - Se incearca pt cateva zile stimularea secretiei lactate consum de lic)ide 21 l;zi3 din care laptele nu depaseste " l;zi . - Sa fie mama odi)nita, sa nu fie stresata, anxioasa clordelazina - 6ratament cu tiroidon sau metclopramid. 9aca dupa #- 1 zile se constata imbunatatire alimentaie mixta. 'etode6 #lternativa= o masa la san, una la biberon - Co!&le!entara= la aceeasi masa= initial la san apoi artificiala - Lste aleasa de mama in functie de ce doreste ea - 7iziologica este !etoda co!&le!entara pt ca se pastreaza si mai bine secretia lactata - ?a cea alternativa mama se poate deplasa 2libertate de miscare3 se intarca repede copilul - 'etoda diversificata= de la varsta de 1-( luni, variaza in functie de cresterea copilui in greutate. Lxista si situatii de compromis nu creste bine in greutate si incepe o diversificare mai rapida, la , luni. Lxista reguli de diversificare a3 momentul de incepere @F copilul in perfecta stare de sanatate pt ca pot aparea tulburari digestive% b3 introducerea progresiva a unui singur aliment o data, sa stim daca ii tolereaza digestia% c3 alimentul nou introdus se administreaza cu lingurita 2de preferat3 pt ca ii este mai bine sugarului 2ii dezvolta masticatia3. 9aca are intoleranta la un aliment nu se insista ca sa-l manance. 8rdinea introducerii Asucul de fructe (-& sapatamani @F nu inseamna diversificare ci inlocuirea completa a unei mese 21 ml de # ori ;zi 3 Acitrice ( sapt Amere & sapt= mere G morcovi G portocale 2carotinizare3 Aprima zi o lingurita si se dubleaza apoi. Arosii dupa $-( luni Apiersica in prima etapa Aprima oara de diversificare= ,-( luni piure de fructe= mere G piersici Gbanane, ulterior 2dupa ( luni3 se adauga fainos de orez cu za)ar, branza de vaci. Ade la ,-( luni supa de zarzavat= radacinoase la inceput 2telina, morcov, pastarnac, patrun+el pasate3, apoi se paote adauga cartoful pasat, ceapa Anu se administreaza sare pana la varsta de " an pentru a nu suprasolicita functia renala

Aalt aliment= fainos G lapte faina de orez G lapte, ulterior si alte cereale= porumb, secara, grau Ase recomanda ca preparatul cu faina de grau sa se introduca spre varsta de & luni pt a nu induce sindromul celiac)iform 2intoleranta tranzitorie la glutine cu diaree cu evolutie prelungita3 Acarnea dupa $ luni +umate pui, vita pasata si amestecata in supa de zarzavat 2, -$ g ;zi3 si nu in fiecare zi, ci la # zile. Adupa ( luni galbenus de ou pasat in supa de zarzavat si ficat de pasare fiert 2alternare la 1 zile3 Apeste slab dup &-E luni cu atentie la oase Ade la ' luni iaurt simplu Ala &-E luni sunca presata Ade la ( luni branza de vaci amestecata intodeauna cu alte preparate Ase alege la inceput un aliment in functie de starea copilului - eutrofic ! supa de zarzavat 2val calorica scazuta3 ## cal ; " ml 2laptele (& cal;" ml3 - distrofic ! fainos cu lapte val calorica crescuta "" cal;" ml Aapoi in supa de zarzavat se adauga ulei Ain primul an apa plata fiarta Aindulcire cu za)ar dupa " an 2mierea de albine poate fi alergizanta3 Anu se recomanda capsuni, fragi, mure, zmura, >iMi, sucuri pana la 1 ani alergizante Aalbusul de ou dupa " an 2este alergizant3 Adaca copilul are tendinte alergice la ou nu se da nici galbenus pana la " an

5ou nascut &re!atur $ def, categorii de &re!aturitate, &articularitati !orfologice 9efiniie= *rematurul este nou nscutul cu v/rsta gestaional mai mic de 1' sptm/ni, cu greutatea mai mic de #$ g i lungimea mai mic de ,'cm. *rematurul are greutatea corespunztoare v/rstei gestaionale. 8radele de prematuritate 4n funcie de greutatea de la natere, prematurii se clasific n urmtoarele grade= gradul 0= #,EE ! # g% gradul 00= "EEE ! "$ g% gradul 000= ",EE ! " g% gradul 0I= sub " g. 6abloul clinic al prematurului *rematurul prezint nite caractere clinice specifice astfel nc/t, n situaiile n care nu se cunoate durata gestaiei, acestea pot fi suficiente pentru diagnostic. Ca&ul mare reprezint ";1 din lungime, suturile sunt de)iscente i fontanelele larg desc)ise, prul rar. Daa este mic, triung)iular, cu aspect senil, gura mare, brbia ascuit, g/tul subire. *avilioanele urec)ilor +os implantate, lipite de cap, cu slab dezvoltare a cartila+elor. 1oracele este mic, slab dezvoltat, contrasteaz cu abdomenul voluminos. *erimetrul toracic variaz ntre #$1"cm. *erimetrul toracic de #1cm reprezint un prognostic rezervat, iar c/nd este sub #"cm, prematurul este considerat neviabil. #2do!enul este lit pe flancuri, datorit )ipotoniei musculare i a volumului mare al ficatului, prezint frecvent de)iscena drepilor abdominali, )ernii ombilicale i ing)inale. <mbilicul este situat mai aproape de simfiza pubian. 'e!2rele sunt scurte i subiri.

1egu!entele sunt subiri, de culoare roie la natere i devin palide dup o sptm/n. ?anugo este abundent pe fa, membre i partea posterioar a trunc)iului, iar vernix caseosa este n cantitate redus sau lipsete. 9escuamaia fiziologic e prelungit, lamelar sau furfuracee. Suprafaa cutanat este mare n raport cu volumul corpului, de aceea pielea at/rn n pliuri. 9ng iile sunt moi, scurte i lipsite de striaiuni longitudinale. :landele mamare apar ca simple pete pigmentare, fr prezena nodulului. Nesutul celular subcutanat este foarte mult redus. Siste!ul !uscular este redus i )ipoton, fr relief, turgorul este foarte mult diminuat. Siste!ul osos este slab mineralizat. 9iferitele puncte de osificare sunt nt/rziate i ne pot indica ntr-o oarecare msur v/rsta prematurului= punctul de osificare calcanean apare la ( luni de gestaie, cel astragalian la E luni, al epifizei distale a femurului 27Oclard3 apare aproape de natere. 8rganele genitale externe sunt slab dezvoltate. 7ieii prezint o incomplet cobor/re a testiculilor, iar scrotul este mic, fr pliuri i nepigmentat. Detele au vulva larg desc)is, cu labiile mari slab dezvoltate, care nu acoper labiile mici i clitorisul. ;re!aturul $ deficiente functionale (res&iratie, nutritie, ter!oreglare, deficienta S5, !ijloacelor de a&arare antiinfectioasa". Deficiena funciei respiratorii Aparatul respirator prezint deficiene morfofuncionale care sunt cu at/t mai grave cu c/t naterea a avut loc mult mai nainte de termen. ?a o v/rst gestaional de #,-#& sptm/ni pulmonul prezint caracterele pulmonului fetal, care sufer modificri pentru respiraia atmosferic. Cutia toracic ngust, coastele orizontale slab mineralizate, )ipotonia musculaturii i poziia nalt a diafragmului limiteaz excursia plm/nilor. Arborele tra)eobronic este ngust, iar elasticitatea plm/nilor este sczut. 'ecanica res&iratorie deficitar determin )ipoventilaia. Surfactantul este o substan lipoproteic ale crei molecule ptrund ntre moleculele lic)idului ce acoper suprafaa alveolelor. Ll scade tensiunea superficial la nivelul alveolei, diminu/nd coeziunea acestora i astfel amelioreaz ventilaia i )ematoza, realiz/nd epurarea pulmonar. .u c/t gestaia este mai scurt, deficitul de surfactant va fi mai mare i dificultile respiratorii mai pronunate. Circula<ia sanguin este deficitar cu perfuzie alveolar sczut datorit arterelor pulmonare care au pereii groi, cu lumen mic i capilare slab dezvoltate. 6oate acestea determin )ipoxie, care la r/ndul ei creaz vasoconstricie pulmonar la nivelul micii circulaii, cu accentuarea )ipoxiei. Aceasta duce la alterarea vascular cu leziuni ale epiteliului alveolar, cu edem i transudat, cu fibrin intraalveolar i cu formarea de membrane )ialine. ?a deficiena funciei respiratorii contribuie i deficien<a centrului res&irator care se compune din trei pri= apneustic ! n partea superioar a bulbului% pneumotaxic ! n protuberan% gasping ! n partea inferioar a bulbului. Hipoxia prematurului care rezult din deficiena )ematozei i )ipercapneea dau acidoz respiratorie de durat. .atabolismul tisular important i epuizarea rezervelor de glucide pentru eliberarea energiei necesare, duce la acumularea de acid lactic i crearea unei acidoze metabolice, care se adaug acidozei respiratorii. #cidoza are drept consecine= deprimarea activitii inotrope i cronotrope a miocardului% diminuarea filtrrii glomerulare i scderea reabsorbiei tubulare, mai ales pentru bicarbonat%

perturb activitatea cerebral% utilizarea glucozei este in)ibat% este tulburat funcia pompei de sodiu% potasiul iese din celul i crete n spaiul extracelular% determin vasoconstricia arterelor pulmonare, cu perfuzia alveolar sczut. Deficiena funciei de nutriie *rematurul prezint particulariti ale funciei de nutriie comparativ cu nou nscutul la termen. Secreia salivar redus, mucoasa bucal permeabil i uscat favorizeaz apariia stomatitei. Amilaza salivar este prezent la natere. =eflexul de su&t este absent la o v/rst gestaional mai mic de 11-1, sptm/ni. <rganizarea suptului n sensul creterii stabilitii i coerenei este secundar maturizrii sistemului nervos. Abilitatea prematurului de a trece la alimentaia oral este semnalul integrrii sale senzitivo-motorii. Ceflexul de deglutiie este absent la ma+oritatea copiilor cu greutatea la natere mai mic de # g. 'usculatura intestinal este )ipoton, cu micri peristaltice lente ce favorizeaz meteorismul i constipaia. *ermeabilitatea mucoasei intestinale este mult crescut. 3igestia >i a2sor2<ia glucidelor este satisfctoare la prematur. ?actaza prezint un deficit tranzitor n prima sptm/n de via. *rematurul poate utiliza lactoza din laptele matern, precum i za)aroza sau maltoza din unele formule de lapte. Deficiena mijloacelor de aprare 9eficiena mi+loacelor de aprare a prematurului se manifest at/t n cadrul procesului de aprare nespecific a pielii, mucoaselor i aparatului fagocitar, a factorilor serici nespecifici, c/t i la nivelul aprrii specifice ! imunitate umoral i celular. ;ielea ! lipsa pturii cornoase precum i lipsa aciditii dat de glandele sudoripare face ca pielea s nu mai +oace rolul de barier, prematurul fiind considerat ca o plag desc)is. ?a nivelul mucoaselor lipsesc aproape complet imunoglobulinele A secretorii. Activitatea fagocitar a prematurului reprezint $ -( 5 din valorile adultului datorit rspunsului c)emotactic slab al leucocitelor. I!unitatea s&ecific u!oral este mult redus. 0g8 de la mam trec la ft n ultimele luni de sarcin, astfel c prematurul vine pe lume numai cu ,$-" g;l 0g8, n timp ce nou nscutul la termen cu E-" g;l. Deficiena cerebral .reierul prezint circumvoluiile i anurile abia sc)iate. 9istincia ntre substana cenuie i cea alb este abia posibil. Iascularizaia slab n cortex i subcortex este mai abundent periventricular i n nucleii gri. 9ezvoltarea celulelor cerebrale este slab. *rocesul de mielinizare aproape inexistent, doar mduva i bulbul prezint un nceput de mielinizare. ?.C este xantocromic i conine "-",$g5 albumin. Llementele i )ematiile sunt crescute. 8licora)ia crescut. Deficiena funciei de termoreglare 9up natere, temperatura corporal a prematurului scade cu #-1 i revine la 1' n #-1 zile, uneori ntr-o sptm/n. ?upta mpotriva frigului care se face prin creterea activitii musculare i a tonusului muscular, +oac rol minim la prematur, n sc)imb termogeneza c)imic pare esenial. 4n ceea ce privete termoliza, prematurul are o suprafa cutanat mare n raport cu greutatea lor i paniculul adipos este foarte redus, deci mari posibiliti de pierdere de cldur.

Da de aceast enorm pierdere de cldur, termogeneza devine foarte costisitoare n oxigen i substane energetice. Hipotermia i anoxia copilului cu 8 mic la natere duc la o deficien complet a centrilor nervoi, la colaps vascular, la )emoragii capilare difuze, la )ipoglicemie i tulburri renale grave. Hipotermia la 1# . timp de "# ore este fatal. 3is!aturul, &ost!aturul 3efini<ie= Se numete copil cu greutate mic la natere orice copil cu greutatea la natere mai mic de #$ g. Sub aceast denumire sunt cuprinse trei categorii de copii= -&re!aturi adevra<i, cu v/rsta gestaional mai mic de 1' sptm/ni, 8n mai mic de #$ g, dar n concordan cu I8 i 6 mai mic de ,'cm. -co&ii nscu<i la ter!en sau a&roa&e de ter!en, dar cu 8n mai mic pentru v/rsta lor gestaional% -co&ii nscu<i nainte de ter!en (&re!aturi" dar a cror greutate este mai mic dec/t I8. :ltimele dou categorii de copii poart denumirea de nt/rziai n creterea intrauterin 20.0:3, dismaturi, )ipotrofie fetal, malnutriie intrauterin, debilitate congenital. *entru a diferenia prematurul de malnutritul intrauterin trebuie s cunoatem I8 i creterea intrauterin normal. I8 este apreciat n luni de #& zile sau n sptm/ni. Sarcina normal este de , sptm/ni sau " luni a #& zile. ?imita viabilitii se pare c nu coboar sub #, sptm/ni i sub & g. .reterea fetal din ultimele luni este urmtoarea= #, spt. ! ( -' g% #& spt. ! "" g% 1# spt. ! "' g% 1( spt. ! #, g% , spt. ! 1# g. <rice nou nscut care are la natere o greutate cu $ -( g mai mic dec/t greutatea pe care ar trebui s o aib pentru I8 este un dismatur. 9ismaturii reprezint ";1 din copiii cu greutatea mic la natere.

S-ar putea să vă placă și