Sunteți pe pagina 1din 9

http://komfortbebe.blogspot.ro/2012/01/cum-sa-faci-sapun-cu-sodavegetala.

html Cum sa faci sapun cu soda vegetala

Msuri de siguran Soda (lesia) este foarte caustica i poate provoca arsuri grave cnd vine n contact cu pielea i ochii. Purtati ochelari de de protecie, mnui de protecie, i pstrati acoperita pielea atunci cnd se lucreaz cu orice tip de lesie. Saponificare and cantitatile potrivite de soda, ap, i grsimi sunt amestecate mpreun, un proces numit saponificare are loc. !n urma saponificarii nu ar tre"ui sa mai ramana nici soda si nici grasime netransformata in sapun. Procesul la rece sau de procesul la cald? #$ist dou tipuri de metode de o"tinere a spunului %) procesul de rece &) procesul la cald. !n procesul 'la rece', cantitatile potrivite de ingrediente sunt puse mpreun, amestecate pentru perioade lungi de timp, n funcie de grsimea ( uleiul folosit, turnate ntr)o matri (forma), i apoi uscate. Procesul 'la cald' funcioneaz "ine pentru reciclarea sapunului, cand dorii fie s %) refaceti un lot de spun care nu a iesit foarte "ine, sau &) reciclarea resturilor de spun, adugndu)le la un nou lot de spun. Aditivi #$ist multi posi"ili aditivi pentru sapun, cum ar fi colorani, ier"uri, flori, miere, fulgi de ovz, lapte, infuzii de plante, materiale a"razive, uleiuri esentiale sau uleiuri parfumate. *n ulei esential este uleiul natural care este e$tras dintr)o planta pentru proprietatile sale medicinale sau aromate, pe cand, un ulei parfumat este un produs chimic realizat de om, care miroase ca o planta. +e o"icei, uleiurile parfumate sunt mai putin costisitoare, dar, evident, nu sunt si naturale.

Grsimi/ uleiuri #$ist mai multe retete, i multe com"inaii de ingrediente. +iverse com"inaii de grsimi i uleiuri va duce la sapunuri foarte diferite. *n ulei de msline simplu produce un spun mult mai moale atunci cand este realizat cu leie de cas. Se pot amesteca, de asemenea, seu de vit, untura, ulei de msline. Seul de vit simplu face un sapun mai tare. ,lte uleiuri populare pentru utilizarea n spunuri de cas sunt uleiul de palmier i uleiul de nuc de cocos.

Sa facem soda vegetala -n primul rnd, luati cu o galeata de plastic de &. l apa de ploaie. /uati o fata de pern veche i umpleti)o cu cenusa de lemn. ,ti putea topi zapada, de asemenea, pentru a o folosi n loc de apa de ploaie. ,poi, puneti fa de pern plin de cenu ntr)o gleat de plastic separata de &. l (nu folositi metal). ,poi fier"eti cam 0 l de ap de ploaie. u fata de perna deschisa la aceeai dimensiune ca gleata, turnati apa clocotit de ploaie n cenu. ,poi repetati acest proces pn cnd cenua este complet acoperita de apa de ploaie fiarta. u apa cald care acoper cenu, nchideti fa de pern i ridicati i co"orati fea de pern n ap, ca si cum ati pregati un ceai.

,cest proces de imersiune tre"uie sa continue pentru ceva timp ))) apro$imativ o or i 1umtate. ,poi ridicai fa de pern din gleat, strecurati apa, i toarnati)o intr)o oala nemetalica. ,dmis

emailata.

2ier"eti apoi amestecul pentru a o"tine o soda vegetala ma concentrata prin eliminarea apei. 3u fier"eti pana la evaporarea completa a apei pentru a nu arde soda vegetala. 4cazional, verificati concentratia amestecului cu o pan de gaina. 4 leie este suficient de puternica pentru a face spun atunci cnd o pan de gaina ncepe s se dizolve n soluie. -n cazul n care pana nu se dizolva, repetati pasul cu imersarea fetei de perna cu cenusa in apa pana cand pana de gaina se dizolva. Amestecul uleiului (grasimii) cu soda vegetala nd era gata leia, adugati seu de vit, pe care il topiti in preala"il ntr)o alt tigaie. *tilizati un " de lemn pentru amestecarea amestecului de ap, grsime si leie pn se ngroa.

+upa ceva timp amestecul tre"uie sa fie asa cum arat n imagine, de consistenta smntnei, sau a ciocolatei topita. Forme spun Puteti folosi orice forma doriti, de la cutii de pantofi, recipiente din plastic de depozitare a alimentelor, tevi de P5 de diametre mai mari, forme pentru "riose, sau orice altceva doriti. +oar asigurai)v c ca puneti o folie de plastic nainte de a turna spunul pentru a putea sa)l scoateti mai usor din forma dupa ce s)a intarit. 4dat ce forma este pregtit, turnati n ea spunul topit, si nivelati)l. ,poi acoperiti)l cu ceva pentru a)i permite s se rceasc i se intareasca ncet )))) carton, polistiren, prosoape sau pturi. Taierea sapunului +up ce s)a uscat in forme cel puin &6 de ore sapunul tre"uie scos, tiat i stivuit pentru uscare. el mai simplu mod de a taia sapunul este cu un fir de ata pescareasca, aa cum se arat n imagine. 2acei acest lucru nainte ca spunul sa devina prea tare.

,ceste "ucati de sapun vor sta n spatii "ine aerisite pe un raft acoperit cu hartie cerata sau folie de plastic pentru a se usuca apro$imativ 6)7 saptamani. Spunul nentrit este numit 'verde spun' i poate provoca arsuri ale pielii. eteta pentru !" calupuri de sapun

0%7 g soda vegetala 8 % litru apa 8 &.9 :g grasime


Mod de lucru %. Preparati lesia. &. ,duceti am"ele soluii de leie si de seu la temperatura corpului (apro$imativ). ;. om"inati cele dou amestecuri ntr)un castron de sticl i se amestec pn cand consistena este ca de smantana. Pentru spun care plutete n ap, se adaug "icar"onat de sodiu la amestec. 6. ,daugati coloranti si arome, dac se dorete. 0. Se toarn amestecul ntr)o forma (e) i se pune ntr)un loc cald. 7. ,coperiti formele cu carton, polistiren, sau pturi. 9. +up cel puin &6 de ore, scoateti spunul din forme. <. /asati calupurile de sapun descoperite n camere "ine aerisite pentru cel puin & pn la 6 sptmni pentru a se intari. =uli productori de spun lasa spunul lor la uscat 7 pana la < sptmni. 3u uitati, spunul care nu s)a uscat suficient poate provoca arsuri ale pielii. Sapunul nu se strica daca il lasati mai mult la uscat.

# alta varianta pentru a o$tine soda vegetala%

/uati o galeata de plastic de &. l si umpleti)o cu cenusa

(evitati "ucatile negre de car"une), lasand cam %. cm pentru a adauga apa. +ati o gaura mica la "aza galetii si puneti o "ucata de lemn (sco"itoare) pentru a opri 1etul de soda. Puneti galeata pe cateva caramizi si la "aza galetii un vas pentru colectarea lesiei (nemetalic).

2ier"eti 0 litri de apa de ploaie si adaugati peste cenusa. 5a avea loc o reactie destul de violenta, cu improscari. and reactia se calmeaza puteti scoate sco"itoarea si adauga inca 0 l de apa fiarta. Poate dura chiar si saptamani pana se va termina toata lesia de curs din galeata. Sursa> http>((???.frontierfreedom.com

Leac pentru asmatici


Ingrediente: 2 litri de vin rosu de casa 800 g miere de albine 12- 14 bucati de hrean ( de aprox. 15 cm lungime !odul de preparare: Intr-un vas se pune vinul" apoi se adauga mierea si hreanul macinat# se amesteca bine si se lasa la macerat 10 $ile. In %iecare $i la aceeasi ora se amesteca compo$itia cu o lingura in timp ce se rosteste rugaciunea &atal nostru. 'upa ce s-au scurs cele 10 $ile se beau in %iecare dimineata pe stomacul gol" cu o (umatate de ora inainte de a lua micul de(un" 50 ml de leac ( cat o ca%ea mica . 'upa ce se consuma tot leacul" dupa ) saptamani de pau$a se repeta reteta. *entru copii se poate in(umatati cantiatea. +m a%lat reteta pe care acum am inceput sa o prepar si eu de la o doamna care si-a vindecat sotul asmatic si mai stiu de un ca$ al unui baiat care din asmatic a a(uns %otbalist dupa ce s-a lecuit cu aceasta reteta. http:,,alinadel.blogspot.ro,search,label,-etete.20incercate.20de.20la.20batrani .20preluate /&0& '0 !0-0 -eteta: !erele spalate se toaca intregi si se stoarce sucul printr-un ti%on. 1ucul proaspat stors

se toarna intr-un borcan sau damigeana curate" se acopera cu ti%on si se lasa la %ermentat" intr-un loc intunecos. 2and otetul este gata" se toarna in sticle" se astupa cu dop de pluta si se acopera cu ceara. /tetul pe care l-am %acut noi a iesit %oarte bun la gust si cu un miros placut" iar culoarea galben- aurie" dar se poate vedea si in po$e. +nul trecut merele din livada noastra au %ost %oarte dulci" iar otetul este si el dulce si aromat. ( pomii nu i-am stropit sau tratat cu nimic . Intrebuintari: In medicina populara romaneasca" otetul de mere este %olosit in a%ectiuni ca: sangerarea gingiilor" tuse" bronsita cronica" guturai" artrita" reumatism" mialgie lombara" edem la picioare" mico$a la picioare" arsuri de gradul I si II" menstruatie abundenta" hemoragie la nas" transpiratie abundenta noaptea" colecistita si a%ectiuni ale bilei" migrene"insomnii" ameteli" indigestii" hipoaciditate" inapetenta" anemie" slabiciune corporala la copii" obe$itate" detoxi%ierea organismului# imbunatateste activitatea inimii" stimulea$a imunitatea" are e%ect po$itiv asupra tonusului sistemului nervos central" este un bun antiseptic" animicotic si antiin%lamator. !astile cu otet de mere previn ridurile" inlatura celulele moarte si redau tonusul pielii./tetul este un inlocuitor de succes al balsamului de par" se %oloseste si pentru restabilirea culorii parului carunt. 1e poate %olosi si in loc de balsam de ru%e" prote(and in acelasi timp masina de spalat de depunerile de calcar. !agne$iul" potasiul" %os%orul" calciul" sul%ul" siliciul si %ierul din merele crude se pastrea$a si in otetul de mere natural" care nu a %ost pasteuri$at sau tratat chimic. 1urse : -eteta de otet de mere am primit-o de la bunicii prietenei mele 2laudia din 3unedoara. -etele pentru tratarea acestor a%ectiuni le gasiti aici: http:,,444.bolimedicina.com,tratamente,sanatoase,alimente,/&0&-'0-!+1+-1I-/&0&56-'I7!0-0-8!-2/!.php http:,,ne4s.so%tpedia.com,ne4s,/tetul-de-mere-vindeca-100-de-boli-ro-2)425.shtml http:,,sanatate.(urnalul.ro,articole,119814,otet-de-mere-pentru-tenul-gras.html

&storie pe scurt despre Sapun


5nul dintre cele mai importante si %olosite produse din viata noastra este banalul sapun. :andeste-te doar de cate ori %olosesti un sapun pe $i sub di%erite %orme" sapun solid sau lichid pentru maini" gel de dus pentru corp sau sampon pentru par. 1i totusi cati dintre noi ne-am gandit ce contine acea bucata de sapun; 2and vine vorba de ingri(irea $i de $i si de un produs atat de u$ual " cred ca ar trebui sa ii acordam atentie si sa vedem ce anume contine" pentru ca il %olosim chiar de mai multe ori pe $i" deci ocupa un loc important in viata noastra.

1palarea cu sapun este cea mai veche modalitate de spalare din lume.1apunul este produs in urma unor reactii chimice intre uleiuri" apa si lesie.2u toate ca lesia este %olosita la sapun" ea nu mai poate %i va$uta dupa ce reactia chimica prin care se %ace sapunul s-a incheiat. <i$icianul grec :alen vorbeste in secolul II e.n. despre %olosirea sapunului ca agent de curatare si pentru spalarea corpului iar in 0uropa primele ateliere de %abricat sapun au aparut in !arsilia si apoi in :enova si =enetia. !etodele vechi de obtinere a sapunului (din grasime animala sau vegetala combinata cu substante alcaline provenite din cenusa erau costisitoare" iar atitudinea populatiei era destul de negativa %ata de ideea de curatenie. Iata de ce pana spre s%arsitul secolului >=III sapunul a %ost un produs de lux" %olosit doar de cei %oarte bogat si educati. &ran$itia de la sapun obtinut manual la cel produs industrial a %ost a(utata de doua descoperiri stiinti%ice. *rima a %ost obtinerea" de catre chimistul %rance$ 7icholas 6eblanc" a sodei caustice (7a/3 din sare de masa (7a2l ? in anul 1@A0. Inventia sa a %acut posibila obtinerea de sapun mult mai ie%tin" intrucat chimistii au de$voltat o procedura prin care grasimea sa reactione$e cu soda caustica. !etoda a %ost ulterior ra%inata de un alt chimist %rance$" 0ugBne 2hevreul" care a demonstrat in 182) ca procesul de saponi%icare este procesul chimic de sci$iune a grasimii in saruri alcaline ale aci$ilor grasi (adica sapun si glicerina. In timp ce sapunul devenea din ce in ce mai ie%tin" se schimba treptat si atitudinea %ata de curatenie" odata cu o mai buna intelegere a rolului igienei in distrugerea microorganismelor patogene. 6a inceputul secolului >>" sapunul era universal %olosit.2ampaniile promotionale din 0uropa si 15+ au a(utat la constienti$area pe scara larga a relatiei dintre curatenie si sanatate. In anii 1A50" sapunul era acceptat ca obiect indispensabil de igiena personala.

Ce contine acum un Sapun


!ulte dintre marcile de sapun existente in supermarCeturi nu sunt sapunuri adevarate" ci pur si simplu detergenti" produsi ba$ati pe ingrediente sintetice derivate din petrol. 0ste improprie %olosirea denumirii de sapun deoarece aceste produse nu trec prin acest proces de saponi%icare. +ti observat cum adeseori dupa ce ne-am spalat pe maini cu sapun" piele devine aspra si uscata; 5nul din vinovatii principali al acestor e%ecte este alcaliul" care poate cau$a si iritatii %oarte puternice. *e langa alcaliu mai sunt si alte substante precum: . A-pirina - poate a%ecta sistemul imunitar. A-terpinolol - aceasta substanta este extrem de iritanta pentru membranele mucusului. 0xpunerea %recventa sau prelungita ( si mai ales inhalarea repetata poate cau$a edem si de asemenea di%icultati de respiratie.

en!aldehida" este un narcotic si un aneste$ic care poate sa cau$e$e o depresie la nivelul sistemului nervos central. 2and este inhalat" poate produce ameteli" varsaturi si scadere brusca de tensiune. Acetatul de ben!il - un iritant pentru ochi si plamani si un cunoscut cancerigen ? asociat cancerului de pancreas. "tanol - apare pe lista substantelor iritante" daunatoare si este %olosit in %arbricarea o(ei de unghii sau,si a diluantului. +ceasta chimicala poate irita caile respiratorii" poate pune in prime(die vederea si cau$ea$a pierderea controlului asupra muschilor. Linalol - un narcotic care prime(duieste %unctia respiratorie si activitatea motorie. 6inalolul atrage si albinele" care pot %i o problema pentru cei care sunt alergici la intepatura de albina. Lauril # sulfat de sodiu(161 un agent de spumare" care permite sapunului sa se imprastie si sa penetre$e cu mai multa usurinta. 611-ul distruge grasimile si pune in pericol abilitatea pielii de-a ramane hidratata. 0 clasi%icat ca un DmutagenE" insemnand ca poate altera materialul genetic al celulelor. 'e %apt" 161-ul a %ost %olosit in studiile,experimentele (apone$e pentru a avansa mutatiile bacteriene. $riclosan - un antibacterian si un DmutagenE %oarte usor absorbit prin piele. 0ste un iritant pentru ochi si este asociat cu un cau$ator de probleme la %icat.(articol aici Iar cat despre culorile adaugate sapunului" multe dintre ele sunt permise" dar sunt suspectate drept cancerigene" toxice si de %aptul ca pot trece de placenta unui copil nenascut. / simpla prelevare a acestora include: F 8lue +luminum 6aCe 1 and 2 F -ed 7o. 1A F +luminum 6aCe F Girconium 6aCe F Hello4 7o. 8

Cauta sapun natural%


*ielea este cel mai mare organ al nostru si in ca$ul adultilor acopera intregul corp cu aproximativ 2 metri patrati "ea %iind si prima bariera care il prote(ea$a impotriva deshidratarii" a temperaturii si a in%ectiilor . &apunul natural este o varianta e'celenta de a inlocui produsele cosmetice gasite in comert si de a conferi pielii tale o ingri(ire naturala. 1apunurile naturale contin uleiuri pe ba$a de vegetale" ca de ex: uleiul de masline" de soia" de cocos in de%avoarea celor animale. 1apunurile naturale contin" deasemenea" uleiuri vegetale necesare" nu par%umuri" arome si alti coloranti sintetici. 5leiurile naturale indeplinesc doua roluri: ele o%era igiena" curatare" de calitate superioara" si in acelasi timp o%era pielii aspectul si sen$atia de hidratare intr-un mod natural" cum numai un produs apropiat de natura poate %ace asta intr-un mod %iresc

1apunurile naturale o%era pielii tale ingri(irea de care are nevoie" iar imbaierea o trans%orma intr-o experienta delicata si calmanta.(produs aici

+devarul despre 1apun 'esi ra%turile maga$inelor sunt pline de tot %elul de geluri antibacteriene" servetele umede" cu toate aromele posibile" e bine sa nu ne lasam pacaliti si sa %im atenti la ce scrie pe etichete . 2ea mai e%icienta si sanatoasa metoda de curatire si de eliminare a bacteriilor ramane spalarea cu apa si sapun.

'012/*+- 601I+ http:,,simplitalI.4ordpress.com,categorI,redure%olosestereciclea$a,