Sunteți pe pagina 1din 28

CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ

CULEGEREA INFORMATIILOR
A. INFORMATII SOCIALE NUME: G. PRENUME: C. VARSTA: 10 ANI DOMICILIU: Pitesti, jud. Arges OCUPATIE: elev clasa a IV- a, Scoala Generala nr.13 Pitesti NATIONALITATEA: romana RELIGIE: ortodoxa DATA INTERNARII: 14.02.2010. ORA INTERNARII: 19:30 MOTIVELE INTERNARII: durere in fosa iliaca dreapta. senzatie de voma, febra. ISTORICUL BOLII: pacientul acuza de circa o saptamana dureri in fosa iliaca dreapta, insotite de circa doua zile de febra si senzatie de voma. DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: colica apendiculara.

B. EXAMEN CLINIC GENERAL


GREUTATE: 28 kg INALTIME: 1,20 m STARE GENERALA: modificata STARE DE CONSTIINTA: prezenta FACIES: palid, incercanat TEGUMENTE: normal colorate MUCOASE: normal colorate SISTEM GANGLIONAR: nedureros la palpare SISTEM MUSCULAR: normoton SISTEM OSTEOARTICULAR: integru morfofunctional SISTEM RESPIRATOR: torace cu aspect normal; sonoritate pulmonara normala; murmur vezicular fiziologic. APARAT CARDIOVASCULAR: TA 105/60 mmHg; AV 80 pulsatii/minut; soc apexian in spatiu V intercostal stang; zgomote cardiace ritmice; suflu sistolic gradul I-II mitro-aortic.

APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, mobil, dureros spontan si la palpare in fosa iliaca dreapta; tranzit intestinal fiziologic; senzatie de voma; ficat, cai biliare: la limita superioara, spatiu V intercostal drept; limita inferioara la rebord; splina nepalpabila. APARAT URO-GENITAL: mictiuni fiziologice; urini de aspect normal; loje renale nedureroase. SISTEM NERVOS: orientat temporo-spatial. ANTECEDENTE PERSONALE: nesemnificative. ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: parotidita epidemica in urma cu 2 luni. CNDITII DE VIATA SI MUNCA: igienice. ALERGII: nu prezinta.

C. NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE


PACIENT: G.C., 10 ani DIAGNOSTIC: colica apendiculara SALON: 2

1. NEVOIA DE A COMUNICA P: comunicare ineficace la nivel afectiv; E: neadaptarea la rolul de bolnav; S: frica. 2. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE P: durere in fosa iliaca dreapta; E: apendicita acuta; S: durere in fosa iliaca dreapta. 3. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA P: digestie alterata; E: proces inflamator; S: senzatie de voma si greturi. 4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA P: postura inadecvata; E: durere in fosa iliaca dreapta;

S: pozitie atalgica.

5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI P: somn perturbat; E: durere; S: ore insuficiente de somn (6h). 6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA P: dificultatea in a se imbraca; E: durere in fosa iliaca dreapta; S: imbracare lenta.

PLAN DE NURSING PACIENT: G.C. SALON: 2 DIAGNOSTIC CLINIC: colica apendiculara DATA CULEGEREA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE INFORMATIILOR DE AUTONOME DELEGATE INGRIJIRE 1.NEVOIA DE A COMUNICA - pacientul sa comunice cu echipa de ingrijire in P: comunicare urmatoarele 12h. ineficace la nivel afectiv; E:neadaptarea la rolul de bolnav; S: teama. - asez pacientul la pat, ii recomand sa se linisteasca si sa se aseze intr-o pozitie comoda. - administrez - durerea s-a Piafen3 ameliorat. fiole(5ml) i.m. (analgezic), Movalis fiola. - explic pacientului necesitatea internarii si importanta comunicarii cu echipa de ingrijire. - pacientul comunica eficient cu echipa de ingrijire.

14.02.2010 - durere in fosa iliaca dreapta; - greturi; - scaune moi; - dificultate in a se imbraca; - pozitie inadecvata;

2. NEVOIA - pacientul DE A EVITA sa exprime PERICOLELE diminuarea - TA=110/60 mHg; durerii in urmatoarele P: durere; - AV= 80 24h. E: inflamatie pulsatii/min celer, apendiculara; volum normal; - R=17 respiratii/min; - respiratie superficiala ritmica, tip costal inferior, miscari S: durere in fosa iliaca dreapta. 3 NEVOIA - pacientul DE A BEA SI sa nu mai A MANCA prezinte senzatia de greturi si P: digestie voma in 10h. alterata; E: apendicita

- invat pacientul sa inspire profund pentru reducerea senzatiei de voma si a

- administrez Metoclopramid 1 capsula (10mg) oral Antiemetic.

- pacientul nu mai prezinta greturi si senzatie de voma.

simetrice.

acuta; S: senzatie de voma si greturi.

greturilor; - servesc pacientul cu tavita renala in caz de varsaturi. INTERVENTII AUTONOME DELEGATE - pacientul sa prezinte o postura corespunzatoare in termen de 24h. - recomand pacientului sa stea linistit in pat in pozitie de decubit dorsal. - pacientul si-a imbunatatit postura. EVALUARE

GEREA INFORMATIILOR

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE 4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA P: postura inadecvata; E: durere in fosa iliaca dreapta; S: pozitie inadecvata. 5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI P: somn perturbat; E: durere in fosa iliaca dreapta; S: ore insuficiente de somn.

OBIECTIVE

- pacientul sa se odihneasca corespunzator in termen de 24h..

- creez conditii - administrez optime pentru Diazepam 1 odihna; comprimat (10mg), seara la - invat culcare, oral. pacientul tehnici de relaxare care sa le practice inainte de somn.

- pacientul si-a imbunatatit somnul.

6. NEVOIA DE - pacientul sa se A SE IMBRACA imbrace si SI DEZBRACA dezbrace singur in 24h. P: dificultatea de a se imbraca; E: durere in fosa

- ajut pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace.

- pacientul se poate imbraca si dezbraca singur.

iliaca dreapta; S: se imbraca singur. DATA CULEGEREA DIAGNOSTIC OBIECTIV INFORMATII DE INGRIJIRE E AUT LOR ONO ME 15.02. - dureri in fosa 1. NEVOIA iliaca dreapta; DE A EVITA PERICOLELE TA= 110/60 mmHg; P: durere; AV= 80 pulsatii/min; - puls ritmic, celer, volum normal; E: apendicita acuta; S: dureri in fosa iliaca dreapta. - pacientul sa-si exprime diminuarea durerii in urmatoarele 6h. - asez pacien tul intr-o poziti e como da si efectu ez tehnic i de relaxa re. indep artez toate sursel e care ar putea pertur ba somn ul pacien tului; - ii spun sa efectu eze tehnic ile de INTERVENTII DELEGATE

- recoltez sange pentru Hemoleucograma, Calcemie, Eree, Cre TGO, TGP, Glicemie; - recoltez urina pentru examen de urina;

- insotesc pacientul la radiologie pentru radioscopie pulmonar

- pregatire preoperatorie Testare xilina= neg. Testare penicilin clisma evacuatoare; - masor TA= 110/70 mmHg;

R= 15 respiratii/min; 2. NEVOIA DE A DORMI - respiratie SI A SE superficiala, ODIHNI ritmica, tip costal inferior, P: dificultatea miscari de a se odihni; simetrice; E: durere; T=36,9C. S: ore insuficiente de somn (6h).

- administrez Diazepam 1 comprimat (10mg) Fenobarbital 1 c oral.

- pacientul sa se odihneasca corespunzat or in termen de 12h.

relaxa re invata te.

DATA

CULEGEREA DIAGNOSTIC INFORMATIILOR DE INGRIJIRE

OBIECTIVE - pacientul sasi exprime diminuarea durerii in termen de 24h.

INTERVENTII AUTONOME DELEGATE - linistesc pacientul si ii recomand sa nu faca miscari inutile. administrez Algocalmin 3 fiole (1 fiola 2ml)/zi, i.m.

EVALUARE - pacientul sia exprimat diminuarea durerii.

16.02. INTERVENTIA 1. NEVOIA DE CHIRURGICALA A EVITA PERICOLELE - dureri postapendicectomie P: durere; TA=110/60 mmHg AV= 78 E: interventie pulsatii/min; chirurgicala; - puls ritmic, celer, S: cicatrice volum normal; postoperatorie. R= 16 respiratii/min; - respiratie superficiala, ritmica, tip costal superior, miscari simetrice T= 36,5C.

2. NEVOIA DE - pacientul sa A-SI PROTEJA prezinte plaga TEGUMENTELE operatorie cu evolutie buna. P: alterarea integritatii; E: interventie chirurgicala; S: cicatrice postoperatorie. 3. NEVOIA DE A ELIMINA P: eliminare insuficienta cantitativ; E: apendicectomie; S: cantitate mica de urina. 4. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA P: alimentatie inadecvata cantitativ si - pacientul sa consume lichide pentru a preveni deshidratarea. - pacientul sa prezinte o eliminare urinara adecvata in termen de 24h.

- invat pacientul sasi pastreze pansamentul curat si intact.

- cicatrice postoperatorie cu evolutie buna.

- ii dau pacientului sa consume multe lichide pentru a favoriza eliminarea.

- pacientul a urinat spontan (600ml).

- ofer pacientului sa consume lichide neindulcite.

- pacientul a consumat lichidele oferite.

calitativ; E: interventie chirurgicala; S: regim hidric. 5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI P: somn perturbat; E: dureri postoperatorii; S: ore insuficiente de somn. DATA CULEGEREA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE INFORMATIILOR DE INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE 1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE P: durere; AV=76 pulsatii/min. E: apendicectomie; - pacientul sa-si exprime diminuarea durerii in 12h. - ii spun pacientului sa se mobilizeze cu grija. - durerea s-a administrez diminuat. Algocalmin 3 fiole/zi, i.m. . - pacientul sa - linistesc se odihneasca pacientul si ii corespunzator. creez conditii optime de odihna. - pacientul nu administrez s-a odihnit Diazepam 1 corespunzator. comprimat (10mh) oral, seara.

19.02. - dureri postoperatorii; TA=110/70mmhg.

- puls ritmic, celer, volum normal; S: durere postoperatorie. R= 16 2. NEVOIA DE respiratii/min; A-SI PROTEJA TEGUMENTELE - respiratie superficiala, P: alterarea ritmica, tip costal tegumentelor; superior,T=36,7C. E: apendicectomie; S: plaga chirurgicala.

- pacientul sa aibe o plaga chirurgicala cu evolutie buna.

- invat pacientul sasi pastreze pansamentul curat pentru a nu se infecta.

- efectuez pansament cu Betadine iodat in conditii perfecte de asepsie.

- plaga chirurgicala cu evolutie buna.

3. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

- pacientul sa se odihneasca suficient in P: dificultatea de termen de 12h. a se odihni; E: dureri postoperatorii; S: ore insuficiente de somn. DATA CULEG DIAGNOST OBIECTIVE EREA IC DE INFOR INGRIJIRE MATIIL OR 22.02. - dureri 1. NEVOIA postoper DE A atorii; EVITA PERICOLE LE TA= 110/60 mmHg P: durere; AV= 73 batai/mi E: n apendicecto mie; R= 16 respiratii S: dureri /min postapendice T=36,8 ctomie. C. 2. NEVOIA DE A-SI PROTEJA TEGUMEN TELE P: alterarea integritatii; E: apendicecto mie; - pacientul sasi exprime diminuarea durerii.

- recomand pacientului sa efectueze tehnici de relaxare inainte de culcare; - indepartez posibilitatea factorilor perturbatori.

- pacientul s-a administrez odihnit Diazepam 1 corespunzator. comprimat oral, seara.

INTERVENTII AUTONOM DELEGA E TE

EVALUARE

- recomand pacientului sa se mobilizeze cu atentie.

- durerea s-a diminuat. administr ez Algocalm in 3 fiole/zi, i.m.

- pacientul sa prezinte o evolutie buna a plagii postoperatorii.

- recomand pacientului sa mentina pansamentul curat si nedesfacut.

- cicatricea postoperatorie are evolutie buna.

S: cicatrice postoperator ie.

CULEGEREA INFORMATIILOR

DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENTII INGRIJIRE AUTONOME DELEGATE 1. NEVOIA DE A - pacientul saEVITA si exprime PERICOLELE diminuarea durerii. P: durere; E: interventie chirurgicala; S: dureri postoperatorii. 2. NEVOIA DE A- - pacientul sa SI PROTEJA prezinte TEGUMENTELE cicatrice postoperatorie neinfectata cu P: alterarea evolutie buna. tegumentelor; E: interventie chirurgicala; S: cicatrice postoperatorie. - invat pacientul cum sa previna infectia plagii. - ajut pacientul pentru indeplinirea nevoilor; - ii recomand tehnici de relaxare.

EVALUARE

ureri postoperatorii;

A=110/70mmHg.

- durerea s-a diminuat. administrez Algocalmin 3 fiole/zi.

V=75 pulsatii/min;

= 15 respiratii/min;

= 36,7c

acientul se terneaza.

- efectuez - cicatrice postoperatorie cu evolutie bu scoaterea atelor in conditii de plina asepsie si cu grija.

EPICRIZA Pacientul se interneaza in sectia de chirurgie, acuzand dureri in fosa iliaca dreapta, vechi de o saptamana, insotite de circa 2 zile de febra si senzatia de voma. I s-au efectuat urmatoarele analize de laborator: Hemoleucograma Hemoglobina= 13,6% Hematocrit=41% Leucocite= 4500/mm sange Forma leucocitara Neutrofile= 67% Bazofile= 0% Eozinofile= 2% Monocite= 4% Limfocite= 27% VSH= 13mm Examen urina; culoare galbena pH acid albumina: absenta glucoza: absenta acetona: absenta sange: absent

pigmenti biliari: absenti urobilina: limite normale. Diagnosticul clinic la internare: colica apendiculara. Diagnosticul postoperator: apendicita acuta gangrenoasa perforata, peritonita generalizata. Apendicectomia se efectueaza cu anestezie IOT generala. Descrierea interventiei operatorii: apendicectomie cu infundare in cecal; drenaj peritoneal; incizie M. Burney; la descrierea cavitatii peritoneale se gaseste o cantitate mica de puroi si un apendic gangrenos la varf, acoperit de false membrane lungi de circa 9 cm; se efectueaza toaleta cavitatii peritoneale si drenaj Douglas. Control diventricul Mechel negativ. Evolutie postoperatorie favorabila. Recomandari medicale: scutit de sport 30 de zile de la externare; evitarea efortului fizic mediu si intens 30 de zile; a se evita consumarea bauturilor si alimentelor care provoaca gaze intestinale timp de 30 de zile.

CAPITOLUL I: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI SAU ORGANULUI AFECTAT, COLONUL


A. ANATOMIA COLONULUI Colonul este alcatuit din : cec cu apendice , colon ascendent , transvers , descendent , si sigmoid . Cecul este prima portiune a intestinului gros , cu o lungime medie de 6 cm , latime 7 cm , volumul de 200 400 ml . Peretele anterior al cecului vine n raport cu peretele anterior al abdomenului , iar peretele posterior cu muschiul iliac si muschiul psoas prin intermediul peritoneului posterior . Inferior are raporturi cu unghiul format de peretele abdominal anterior si fosa iliaca dreapta . Pe fata postero mediana n cec , la o distanta de 2 3 cm de valva ileocecala se deschide apendicele vermiform , un organ rudimentar , de forma cilindrica si o lungime ce variaza ntre 2 20 cm . Vascularizatia cecului si apendicelui : Arterele sunt ramuri ale arterei ileocolice , ramura dreapta a arterei mezenterice superioare care la rndul ei se ramifica n : ramura recurenta ileala , artera cecala anterioara si posterioara si artera apendiculara . Venele sunt afluenti ai venei ileocolice si prin aceasta a venei mezenterice superioare . Limfaticele dreneaza limfa n ganglionii mezenterici superiori duodeno-pancreatici , trunchiul celiac . Inervatia se realizeaza prin fibre efectoare care provin din nervul vag si simpatic si fibre receptoare care patrund n maduva prin radacinile posterioare L 1 T 10 . Colonul este partea intestinului gros cuprinsa ntre cec si rect . Se ntinde de la valva ileocecala pna n dreptul celei de-a treia vertebra sacrala unde se continua cu rectul . n traiectul sau formeaza cadrul colic caruia i se disting patru parti : colonul ascendent , transvers , descendent si sigmoid . Colonul ascendent are o lungime medie de 13 15 cm . Proiectat pe peretele anterior al abdomenului , acesta corespunde flancului drept al peretelui abdominal . Raporturi : Initial este intraperitoneal , apoi se culca pe peretele posterior al abdomenului devenind retroperitoneal . Anterior , medial si lateral este acoperit de peritoneul parietal prin intermediul caruia vin n raport cu ansele intestinului subtire , amentul mare si prin acesta cu peretele anterioare al abdomenului . Medial si posterior vine n raport cu muschiul psoas si partea descendenta a duodenului lateral se afla n santul paracolic drept care se ntinde din fosa iliaca dreapta pna la ligamentul freno-colic

drept . La suprafata colonului ascendent se observa : hausterele si teniile (tenia libera fiind anterior , tenia mezocolica posteromedial si tenie omentala posterolateral) si apendicele epiploice . Colonul transvers se ntinde ntre flexura colica dreapta si flexura colica stnga , avnd o lungime de circa 40 50 cm , o directie oblica si putin ascendenta , formnd ntre cele doua flexuri o ansa cu concavitatea superioara . Raporturi : Flexura colica dreapta , retroperitoneana , vine n raport cu fata posterioara a rinichiului drept , partea descendenta a duodenului si partial cu capul pancreasului . Flexura colica stnga , retroperitoneana ncruciseaza fata anterioara a rinichiului stng , n partea ei superioara . ntre cele doua flexuri , colonul transvers este mobil , fiind legat de peretele posterior prin mezocolonul transvers care este legat de curbura mare a stomacului prin ligamentul gastrocoloic . Lateral flexurile colice se leaga de peretele lateral , respectiv de diafragma prin ligamentul frenocolic drept (sustine marginea lobului drept hepatic si stng) si stng (sustine splina) . La nivelul colonului transvers , tenia mezocolica este situata posterior sau posteromedial , tenia omentala anterior , iar tenia libera inferior . Apendicele epiploice sunt numeroase si atasate pe un singur rnd n lungul teniei libere . Colonul descendent are o lungime de 25 cm si se ntinde ntre flexura colica stnga si pna n fosa iliaca stnga , fiind un organ retroperitoneal . Raporturi : Anterior cu ansele intestinului si omentul mare ; posterior cu diafragmul , marginea laterala a rinichiului stng ; medial cu colonul inferior al rinichiului stng , ansele jejunale si ileale ; lateral n santul paracolic stng n partea superioara a acestuia se gaseste ligamentul frenocolic stng ; inferior ajunge n unghiul dintre fosa iliaca stnga si peretele anterior al abdomenului . Colonul sigmoid masoara circa 40 cm si se ntinde de la strmtoarea superioara a pelvisului si articulatia iliaca stnga pna la nivelul celei de-a treia vertebre sacrate unde se continua cu rectul . Este intraperitoneal , mobil prin mezocolonul sigmoid . Raporturi : Prima parte vine n raport cu peretele lateral stng al pelvisului si formatiunile de la acest nivel ; a doua portiune este situata la barbat n escavatia recto vezicala , iar la femeie n escavatia recto uterina , avnd o directie transversala spre dreapta a treia parte are un traiect posterior si catre linia mediana continundu-se cu rectul . Se deosebeste de restul colonului prin aceea ca cele trei tenii se reduc la nivelul sau la doua benzi

late (una anterioara si una posterioara) , prin prezenta mai multor apendii epiploici , iar haustrele sunt mai sterse comparativ cu restul colonului . Vascularizatie si inervatie : Arterele sunt ramuri din artera mezenterica superioara si inferioara . Artera mezenterica superioara participa la irigatia colonului drept : artera ascendenta , ramura ileocolica , artera colica dreapta si artera colica medie . Artera mezenterica inferioara participa la irigatia colonului stng prin artera colica stnga si arterele sigmoidene (superioara , medie , inferioara) . n mezocolonul transvers , ntre ramura stnga a arterei colice medii si ramura dreapta sau ascendenta a arterei colice stngi se formeaza o anastomoza ntre ramura ascendenta a arterei sigmoidiene inferioare si ramura terminala a arterei mezenterice inferioare . Venele : nsotesc arterele amonime si sunt afluentii venelor mezenterica inferioara si mezenterica superioara , care mpreuna cu vena splenica participa la formarea venei porte . Limfaticele : dreneaza limfa ganglionii epiploici , paracolici , intermediari si n final ganglionii mezenterici superiori si inferiori . Nervii : Inervata autonoma a colonului este asigurata de fibre aferente simpatice si parasimpatice . Fibrele autonome preganglionare ajuta n plexul celiac , mezenteric inferior si mezenteric superior , iar cele cele post ganglionare simpatice sjung la colon prin plexurile periarteriale . Plexurile autonome din peretele intestinal sunt n numar de trei : subseros , mienteric , submucos .

B. FIZIOLOGIA COLONULUI Motricitatea colonului contribuie la formarea materiilor fecale prin modificarea presiunii ce determina absorbtia apei si deplasarea continutului spre rect . Este asigurata de : musculatura circulara (haustrele) si longitudinala (trei fsii de tenia coli) si influentata de : inervatia intrinseca si extrinseca (simpatica si parasimpatica) si hormonii digestivi . Continutul cecului se deplaseaza spre colonul proximal pasiv datorita umplerii cu chim venit din ileon . n absortia componentei lichide a chimului intervin miscarile antiperistaltice ; la absorbtia apei si electrolitilor intervin contractiile haustrale . Miscarile de propulsie ncep la flexura hepatica , cuprind segmente largi de intestin , deplasnd continutul uneori de la un capat la altul prin contractii n masa . Acestea se produc de doua , trei ori pe zi si sunt influentate de reflexul gastrocolic si duodenocolic si de emotii puternice .

Prelucrarea chimica a chimului alimentar n colon . n decurs de 24 ore aproximativ 400 ml chim se transforma n materii fecale , eliminate zilnic n cantitate de aproximativ 150 g . Reducerea cantitatii continutului intestinal rezulta din absorbtia apei , din chim , care are loc n special la nivelul cecului si al colonului ascendent mai pot fi absorbite glucoza si sarurile minerale . Din intestinul gros se elimina zilnic 1000 ml gaze formate din : bioxid de carbon , azot , hidrogen sulfurat , mecaptan , metan , oxigen . Intestinul gros contine reziduri alimentare de celuloza eliminate prin scaun ; compusi fosfocalcici ; lipide care sunt de natura endogena ; colesterol , lecitina si sterobilina care rezulta din bila ; calciu , fosfor , magneziu , care provin din alimente si epiteliu exfoliat ; fier care este ndeosebi exogen . Culoarea materiilor fecale este determinata de prezenta stercobilinei. La resturile alimentare se adauga : produse de secretie , leucocite , celule epiteliale descuamate si o mare cantitate de bacterii care se dezvolta n intestin si intervin n procesul de fermentatie si putrefactie , n sinteza vitaminelor din grupul B , acid folic . Prin procesul de descompunere bacteriana rezulta scatol si indol care contribuie la mirosul materiilor fecale .

CAPITOLUL II: AFECTIUNEA (COLICA ABDOMINALA)


DEFINITIE : Dureri abdominale intense, produse de obicei de un spasm al musculaturii netede a unui organ (ex. cai urinare, cai biliare, perete intestinal etc.).

sunt niste spasme(contractii) ale stomacului si intestinului, secundare acumularii de gaze(dispepsie de fermentatie) in exces si care apar pe fondul unei imaturitati a tubului digestiv(necesita o perioada de adaptare, secundara trecerii de la viata intrauterina, cand nu a fost solicitat la cea extrauterina); un mic rol in aparitia/accentuarea lor o are si alimentatia mamei si mai ales consumul de alcool, tutun, cofeina, alte toxice ( medicamente administrate fara avizul medicului); numeroase studii au aratat insa ca, rolul alimentatiei materne nu este unul major, deoarece colicile abdominale apar si la copilasii cu alimentatie artificiala(lapte praf);

pot fi secundare si unor inflamatii ale mucoasei intestinale sau pasajului unor substante hormonale(provenite din laptele matern).

Colica abdominala se produce prin diverse suferinte organice. De pilda, stenoza pilorica apare, de obicei, ca o complicatie a ulcerului gastric (pilorul este ultima portiune a stomacului, la conexiunea acestuia cu duodenul), facand dificila trecerea continutului gastric in intestin. In prima faza a bolii, musculatura gastrica incearca sa depaseasca obstacolul format si, astfel, apar dureri colicative, intermitente, care cedeaza fie dupa evacuarea stomacului in duoden, fie dupa varsaturi (spontane sau provocate de bolnav). Contractiile stomacului sunt atat de puternice, incat uneori pot fi vizibile la suprafata abdomenului. Cu timpul insa stomacul se dilata, fibrele sale musculare se alungesc si isi pierd tonusul, astfel incat contractiile fortate si implicit durerile nu se mai produc, iar stomacul nu mai poate fi evacuat si trebuie intervenit chirurgical. Gastroenteritele (bacteriene sau virale) se manifesta cu greturi, varsaturi, dureri colicative, eventual febra joasa, dar simptomul principal ramane diareea, cu scaune abundente, uneori cu sange, care pot duce la deshidratare. Boala dureaza, de regula, cateva zile (1-3-5 zile) si este mai frecventa la copii (desi poate aparea la orice varsta).
_ Colonul reprezinta partea finala a intestinului gros,el absoarbe apa si nutrientii din alimentele partial digerate ( care intra in colon prin intestinul subtire ).Ceea ce nu se absoarbe esre eliminate lent din organism.Alimentele nedigerate si neabsorbite si particulele din alimentele neabsorbite ,sunt numite fecale ( scaun ).Pentru eliminarea fecalelor muschii colonului actioneaza impreuna cu intreg organismal.Daca acest process fiziologic este interrupt,continutul colonului nu se mai poate deplasa spre iesirea din organism,se opreste si se porneste,nu se misca sau se misca prea incet sau prea repede.Toate aceste manifestari determina aparitia sindromului de colon iritabil. ETIOLOGIE: Cauze ale durerilor abdominale:

Apendicit (inflamarea apendicelui) Blocaj sau obstrucie/ocluzie intestinal Colecistit (inflamaie a vezicii biliare), cu sau fr calculi biliari Constipaie cronic Anevrism aortic abdominal disecant Diverticulit Alergii alimentare Intoxicaie alimentar (Salmonella, Shigella) sau gastroenterit viral (grip la stomac) Arsuri la stomac, indigestie sau reflux gastroesofagian Boal inflamatorie intestinal (boala Crohn sau colit ulcerativ)

Invaginaie intestinal (blocaj intestinal la sugari) - dei rar, aceasta cauz reprezint un motiv serios de durere la un sugar, care i trage genunchii la piept atunci cnd plnge Sindromul colonului iritabil Ischemia intestinului Pietre la rinichi Intolerana la lactoz Insuficien sau infarct mezenteric (deficit al aportului sangvin n arterele care irig intestinul subire i colonul/intestinul gros i care uneori are ca rezultat necrozarea rapid a intestinelor) Pancreatit (inflamaia pancreasului) Tumori sau cancere Ulcer Infecii ale tractului urinar

_ Cauzele apariiei colicilor:

Cauzele care duc la apariia colicilor la nou-nscui i sugari sunt dintre cele mai variate: a. imaturitatea musculaturii netede din peretele intestinal cel mai frecvent b. imaturitatea sistemului nervos c. deficitul de lactaz destul de frecvent. Lactoza este un dizaharid prezent n lapte, precum i n derivatele din lapte, brnzeturile. Lactaza este o enzim sintetizat de organism n prezena lactozei. Lactaza va descompune lactoza n dou glucide ce pot fi asimilate de organism, glucoza i galactoza. d. supraalimentarea e. meteorismul (balonarea), care poate aprea ca urmare fie a deficitului de lactoz, fie a ingestiei aerice n timpul mesei. De aceea, dup mas, bebeluul, aezat n poziie vertical i sprijinit pe umrul mamei, trebuie tapotat pe spate, astfel nt s poat elimina gazele ingerate in timpul alimentarii. f. sensibilitatea la unele dintre produsele alimentare, dar nu numai, consumate de mam (alcool, tutun, cafea, cpuni etc) g. desprirea copilului de mam h. stresul i nelinitea prinilor pot fi transmise bebeluului i astfel el va deveni mai agitat i. sensibilitatea la proteinele din laptele animal (vac, oaie, capr). Exist, nc, n Romnia secolului al XXI-lea persoane care i alimenteaz copilul cu lapte cel mai frecvent bovin, dei este cunoscut faptul ca laptele animal non-matern este alergenic i, n plus, nu-i asigur nou-nscutului, respectiv sugarului necesarul zilnic de vitamine i minerale. j. diferite infecii i parazitoze - infecii de tract urinar (ex. cistita), infecii ale tractului digestiv (gastroenterocolita), parazitoze intestinale (giardioza), infecii respiratorii (viroze), infecii ORL (otita). k. Reflux gastro-esofagian Constipatia este alta cauza frecventa de dureri abdominale. Poate fi prelungita, cu crampe dureroase la eliminarea materiilor dar poate fi si brusca si foarte dureroasa. Durerea este de regula mai accentuata dupa mese. Poate aparea in timpul procesului de formare a deprinderilor legate de folosirea olitei sau toaletei. Constipatia apare si la copii mai mari

atunci cand aportul de lichide este diminuat sau din cauza numeroaselor activitati pe care le are de facut, copilul "uita" sa mearga la toaleta. Exista diferite feluri de infectii ale tractului digestiv care pot provoca dureri abdominale, combinate uneori cu varsaturi sau diaree. Termenul medical folosit pentru acestea este "gastroenterita acuta". Pot fi produse de unele virusuri sau bacterii. Boala trece, cel mai adesea de la un membru al familiei la altul, fiind uneori acompaniata de febra. -factorul genetic este mult discutat,deoarece exista anumite dovezi ca aceasta boala se mosteneste -stressful poate mari viteza colonului.Un copil poate fi stresat in urmatoarele conditii:trebuie sa fie ascultat la scoala,copilul are de dat un test,copilul isi aude parintii certandu-se -anomalii motorii ale tractului gastrointestinal:scaderea motilitatii intestinale poate determina constipatie -hipersensibilitatea intestinala -tulburarile psihice:anxietatea,depresia pot determina colon iritabil -infectiile bacteriene gastrointestinale -alimentatia necorespunzatoare:alimente cu multe grasimi,condimente,mese abundente Este bine de stiut faptul ca intestinul iritabil nu este o boala ci un sindrom sau un grup de simptome asociate si reprezinta o importanta cauza a durerilor abdominale recurente,in copilarie. _
La copilul peste 3 ani cauzele pot fi: - malrotatia intestinului cu obstructie intestinala (diagnosticul se concretizeaza prin clisme baritate); - boala Crohn si colita ulceroasa; - constipatie cronica (la 4 - 30% din copii); - ulcer peptic; - apendicita cronica; - aparazitoze intestinale (oxiuri, Giardia); - diverticuli Meckel; - duplatie intestinala, invaginatie recurenta; - hernie hiatala (sunt sugerate cnd durerea se asociaza cu hemoragie digestiva si anemie, sau cu semne de obstructie intestinala); - boli ale vezicii biliare sau a pancreasului. _

Simptomele : _
Semne i simptome:

- plns viguros, inexplicabil. Datorit plnsului, bebeluii se pot nroi sau nvinei. - agitaie i iritabilitate - strngerea pumnilor cu flectarea membrelor superioare pe torace - picioare reci cu flectarea membrelor inferioare pe abdomen i, n acelai timp, flectarea extremitii cefalice (capul) - copilul nu poate dormi, datorit durerii - uneori, refuz alimentaia. Criza dureaz aproximativ 20-30 de minute i este, de regul, repetitiv. Apare, de obicei, seara sau dupamiaza i niciodat n timpul mesei.

Simptomele toxiinfectiilor alimentare sunt de obicei dureri abdominale, varsaturi, diaree, acompaniate uneori de febra sau frisoane. Starea generala este alterata. Toti cei care au consumat din alimentul contaminat vor face boala in acelasi timp (in forme mai usoare sau mai severe, il functie de rezistenta organismului si cantitatea de aliment consumat) spre deosebire de gastroenterite unde boala se transmite de la o persoana la alta din familie, succesiv. Medicul trebuie totdeauna consultat daca suspectati producerea unei toxiinfectii alimentare. Copiii cu probleme de alimentatie au adesea dureri abdominale cand se aseaza la masa sau dupa ce au mancat putin. Parintii cred ca aceste dureri abdominale sunt un pretext pentru a refuza sa manance, dar bietii copii au dureri puternice de stomac. Tratamentul lor consta in incercarea parintilor de a face perioadele de masa cat mai agreabile pentru copil. Exista si alte cauze, mai rar intalnite, care pot provoca dureri abdominale: meteorism (gaze intestinale), alergii, inflamatii ale ganglionilor limfatici abdominali, tulburari renale si asa mai departe, dupa cum puteti usor sa va dati seama, un copil cu dureri abdominale (acute si severe sau cronice si usoare) trebuie sa fie examinat atent de medic. _ -dureri abdominale sub forma de colici,crampe,localizate in special in partea dreapta superioara si inferioara a abdomenului;durerile au intensitate mare,pot trezi copilul din somn -dificultati de inghitire -inapetenta -dureri articulare -cefalee ( dureri de cap )

-varsaturi alimentare -scadere in greutate -sangerari la nivelul tractului gastrointestinal -diaree -constipatie -prezenta mucozitatilor in scaun Investigatiile paraclinice -teste ale scaunului:examen coproparazitologic,coprocultura,coprocitograma -ecografie abdominala -sigmoidoscopia -colonoscopia -biopsia colonica Diagnosticul pozitiv -istoricul medical complet:se pun intrebari despre simptomele copilului,despre membrii familiei cu anomalii gastrointestinale,despre infectiile recente,medicatie,evenimente stresante,cum s-au instalat simptomele ( de cate ori pe zi, saptamana sau la doua saptamani ) -efectuarea examenului clinic -efectuarea investigatiilor paraclinice Diagnosticul diferential -boala celiaca -ulcerul peptic _ Investigatie:
_

Investigaiile paraclinice sunt destul de limitate. Cele mai multe dintre colici, nu au un substrat medical identificabil. La examenul radiologic se poate observa o imagine abdominal aeric (gaze n abdomen) i/sau o contracie puternic a musculaturii intestinale, datorate fie alimentaiei excesive, fie apariiei unei inflamaii la nivelul mucoasei intestinale provocat de substane toxice ingerate din laptele matern (tutun, droguri, alcool, cafea etc)

n cazul colicilor din gastroenterocolit sau parazitoze, examenul coproparazitologic i coprocultura sunt sugestive, nsa atunci colica este o consecin a bolii de fond.
_

Investigatii instrumentale - examenul radiologic al abdomenului este indicat in suspectie de litiaza biliara sau renala, ocluzie intestinala, ischemie mezinterica, traumatism abdominal. - radiografia toracica. - ECG. - ecografia abdominala. - scintigrafia hepatobiliara. - tomografia computerizata.

Tratament: _
Tratament i profilaxie:

Exist 2 forme de tratament: cu preparate special concepute pentru remiterea intensitii i frecvenei colicilor i metode tradiionale (o batistu cald pus pe abdomenul copilului, mngiere blnda a abdomenului bebeluului, plimbarea, zgomotul alb, sunete monotone aspiratorul, foenul, sunete imitative ale curgerii unui ru, baia cldu etc). Atenie! Nu punei nimic cald direct pe pielea micuului, deoarece riscai sa i provocai acestuia o arsura local!!! Punei ntotdeauna un scutec sau un prosopel ntre obiectul cald i pielea nounscutului/sugarului!!! _ -regim alimentar,cu evitarea mancarurilor grase,cu condiment,derivate lactate,bauturilor cu cafeina si indulcitori sintetici si a alimentelor care produc gaze ( fasolea,varza ) -copilul trebuie sa isi regleze alimentatia,mesele sa fie la ore regulate,in cantitati mici si dese,sa bea multa apa,sa faca miscare -administrarea fibrelor vegetale din fructe,legume si cereal,cu rol reglator al peristalticii

-antidiareicele ( loperamid ) scad numarul scaunelor dar nu reduc intensitatea durerilor abdominale sau a gazelor;trebuie administrate cu prudenta si numai la indicatia medicului -antispasticele pot controla spasmele musculare colonice si reduc intensitatea durerilor abdominale,dar trebuie administrate numai la indicatia medicului -in cazul in care copilul prezinta tulburari psihice,se pot administra antidepresive triciclice ( imipramine ) dar cu mare atentie si la indicatia medicului;se poate face psihoterapie care va reduce stresul -administrarea probioticelor imbunatatesc simptomele din colonul iritabil Pentru ca boala sa fie mai repede si mai bine diagnosticata,se recomanda copilului cu colon iritabil,sa tina un jurnal in care sa isi noteze cat de des apar durerile abdominale ( zilnic,saptamanal,la doua saptamani ),ce anume le face sa dispara,care este frecventa scaunelor si cum arata acestea ( culoarea,consistenta,prezenta mucusului ). _