Sunteți pe pagina 1din 4

RECENZIE

Recenzor: Frincu Lavinia- Cristina Articol recenzat: Hunger and obesity: Is this the best we food scientists/engineers - can offer to the world community in the 21st century? Harris N. Lazarides, Procedia Food Science 1 (2011), pg 1854 1860.

1. Rezumat articol

Acest articol analizeaza problema hranei la nivel mondial, concentrandu-se pe cauze, solutii, dar si pe provocari si pe oportunitati. Desi consumatorilor din ziua de azi li se ofera o mare varietate de preturi rezonabile si de produse alimentare nutritive care promoveaza si garanteaza sanatate si bunastare, rezultatul nu este cel asteptat. Lumea se confrunta cu un izbitor paradox: in timp ce unii oameni sufera din cauza lipsei de hrana, altii mor din cauza abundentei de produse alimentare. Un procent tot mai mare de personae din tarile dezvoltate sufera de o serie de boli legate de dieta ( obezitate, cancer, diabet etc.) conducand la o slaba calitate a vietii si chiar la moarte. In acelasi timp, milioane de oameni din tarile in curs de dezvoltare sufera din cauza lipsei de hrana, conducand la foamete, subnutritie si moarte inainte de implinirea varstei adulte. Tarile in curs de dezvoltare Potrivit statisticilor, 1.02 mld. de oameni (15% din populatia lumii) sufera din cauza lipsei de hrana. Comparativ cu anul 2006, in care s-au inregistrat 854 mil., este o crestere extraordinara intr-un timp foarte scurt. De asemenea, se estimeaza ca mai mult de 24 de mii de persoane, in principal copii sub varsta de 5 ani, mor zilnic de foame. In acelasi timp, milioan de oameni sufera din cauza subnutritiei si a lipsei de apa potabila. Conform cercetarilor, aproape 3 mld. De oameni (40% din populatia lumii) traiesc cu mai putin de 2 USD pe zi. Un caz nefericit este prezentat in Chad, o tara din Africa Centrala, in care o familie de 6 persoane traieste cu 1.22 USD pe saptamana.

La intrebarea: Ce cauzeza si sustine problema foametei in lume?, Amartya Sen sustine ca oferta de produse alimentare este suficienta pentru a hrani intreaga populatie, doar ca, pur si simplu alimentele nu sunt acolo unde trebuie, cand trebuie. De asemenea, este bine stiut ca problema foametei in lume este foarte complicate din cauza motivelor politici, economice si sociale. Cu toate acestea, comunitatea stiintifica are o mare responsabilitate in modelarea deciziilor politice si in informarea societatii privind productia si disponibilitatea produselor alimentare. Spre exemplu, productia de biocarburanti va avea in mod natural un impact negative asupra disponibilitatii produselor alimentare si asupra preturilor alimentare, atata timp cat este permis sa concureze impotriva productiei de alimente. Terenurile nu ar trebui sa fie utilizate pentru producerea biocombustibilului, pentru ca reprezinta o sursa tot mai limitata comparative cu cresterea tot mai rapida a populatiei. O alternative pentru solutionarea aceste problem o constituie acvacultura. Cercetarile privind biocombustibilul produs din alge au dat rezultate incurajatoare, mai ales in cazurile in care, pentru productie, s-a utilizat apa menajera. Aceste aspecte prezinta oportunitati pentru specialisti in problema combaterii foametei. Agronomistii pot lucra la imbunatatirea soiurilor de plante locale, potrivite pentru sol si pentru conditiile meteorologice extreme. Instrumentele modern, cum ar fi supravegherea prin satelit a culturilor agricole in zonele problematice reprezinta o alta solutie eficienta pentru a prezice si a preveni foametea. Specialistii se pot ocupa de dezvoltarea si optimizarea sistemelor alternative de productie de biocombustibil, economisind astfel terenuri valoroase pentru productia alimentara. Nutritionistii pot ajuta la dezvoltarea formulelor si a proceselor alimentare necostisitoare, realizand produse nutritionale care sa fie folosite drept mese complete si echilibrate. Instituirea unui forum deschis si a unui grup de lucru privind problema mondiala a foamei ar putea fi considerate o abordare in unirea fortelor pentru a combate foametea. Tarile dezvoltate Un procent tot mai mare de persoane din tarile dezvoltate sufera din cauza abundentei de produse alimentare. Acest lucru se produce din cauza supra-consumului si/sau a utilizarii gresite a produselor alimentare, conducand la obezitate si la boli cronice legate de nutritie. Problema alimentatiei in tarile dezvoltate se refera la obiceiurile alimentare gresite. Asa numitul stil occidental de a manca are un aport iridicat de calorii, zahar, sare, graimi animale, aicizi grasi, cholesterol. Acestea, impreuna cu un stil de viata sedentary conduc la boli de tipul: obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arterial, boli cardiovasculare si anumite tipuri de cancer.

Un studiu recent arata ca 60 % din adulti si 20 % din copii sun supraponderali sau obexi. Pana la 35 % dintre barbati si 40 % dintre femei din tarile europene au un indice de masa corporala mai mare sau egal cu 30, cel normal situandu-se in intervalul 18-15. In ciuda nevoii evidente de ajutor profesional si tratament medical, o multime de oameni prefera dietele periculoase sau infometarea pe perioade lungi, in timp ce altii cred in solutii miraculoase, oferite de centrele de slabit. Obiceiurile de alimentatie gresite pot fi raspunsul lipsei de educatie nutritionala. Expertii sugereaza educatia nutritionala pentru copii ca un punct de plecare optim pentru schimbarea obiceiurilor alimentare. In mjoritatea tarilor, educatia scolara cu privire la nutrtie si alimentatie este absenta, ba chiar mai rau, cantinele scolare sunt dotate cu junk food, iar o serie de activitati scolare sunt sponsorizate de furnizorii fast-food-urilor. Si in scolile medicale, educatia nutritionala este absenta sau necorespunzatoare, educatia medicala concentrandu-se mai mult pe vindecarea problemelor aparute, decat pe prevenire. O alta problema este lipsa de timp. Pregatirea unei mese sanatoase in familie este adesea inlocuita cu fast-food-ul. De aceea se ajunge treptat la o disparitie a mancarurilor traditionale si implicit a traditiei alimentare. Supra-consumul de alimente, pentru multi dintre oameni reprezinta o rutina de zi cu zi. O alta problema intalnita in cazul adolescentilor este aceea de a considera mancatul ca fiind o activitate de divertisment. Junk food, snacks-uri, bauturi racoritoare si bauturile alcolice sunt exemple reprezentative de produse alimentare care deservesc mai degraba ca divertisment decat ca hrana. Totodata mass-media are o puternica influenta, mai ales in randul tinerilor, cu privire la alegerile alimentare, stilul de a manca, modul in care ar trebui sa arate. Aceste comportamente duc adesea la diete nesanatoase, cu grave complicatii de sanatate, inclusiv anorexie. Obiectivele propuse pentru a modifica sau a imbunatati obiceiurile alimentare constau in: Introducerea si/sau imbunatatirea educatiei nutritionale si alimentare la toate niveluri scolare; de asemenea si participarea familiei la astfel de programe de formare este fundamentala pentru a produce schimbari Introducerea si imbunatatirea formarii profesionale a medicilor in nutritie, subliniind rolul alimentatiei sanatoase drept instrument valoros in ingrijirea medicala preventiva Predarea cursurilor despre alimentatie la nivel universitar si specializarilor non-alimentare Cresterea gradului de constientizare publica despre importanta alimentatiei sanatoase si a exercitiilor pentru sanatate si bunastare prin mass-media, radio, TV, site-uri de internet; un exemplu il reprezinta site-ul www.iseki-food.net , care a creat o baza de date cu informatii despre alimente disponibila in 14 limbi ale UE

Imbunatatirea accesului la informatii nutritionale si pentru acele produse alimentare care nu au eticheta (ex. mancarea din restaurante)

Guvernul ar trebui sa proiecteze si sa aplice politici adecvate de interventie si masuri eficiente pentru producatorii de alimente. Companiile alimentare ar trebui sa fie raspunzatoare pentru acoperirea costurilor de ingrijire medicala induse de utilizarea produselor nesanatoase. Intr-o economie globalizata, controlul produselor alimentare trece prin tot mai putine maini, ceea ce duce la o colosala concentrare a puterii de piata. Nevoia de imbunatatire a competitivitatii pe piata concuentiala face ca prioritatile producatorilor sa se axeze pe produse alimentare low-cost, de calitate acceptabila, avand o siguranta alimentara incerta. Drept urmare, in ultimele doua decenii, lumea s-a confruntat cu o serie de crize alimentare (boala vacii nebuna, hormoni de crestere, antibiotice etc.) cauzate de noile metode de productie extrem de intense. De aceea, este necesara o reproiectare a obiectivelor de productie, in scopul de a asigura produse alimentare sanatoase care vor proteja impotriva crizelor alimentare si vor creste fiabilitatea industriei alimentare in ochii consumatorilor. La nivel de consumator, educarea reprezinta un drept de baza si o pre-conditie absoluta pentru siguranta si manipularea corecta a alimentelor de catre consumator. Manipularea incorecta va anula cu usurinta toate eforturile realizate de industria alimentara cu privire la calitatea, valoarea nutritiva si siguranta alimentara. O problema nerezolvata ramane insa cea a produselor alimentare modificate genetic. Europenii cer etichetarea acestor produse in mod corespunzator, pe cand partea americana are obiectii pentru un astfel de angajament. Pe langa acest aspect, se pune si problema pierderii resurselor valoroase genetice, conducand la o evolutie ireversibila a produselor modificate genetic pe piata mondiala. Concluzii Comunitatea stiintifica ne indeamna sa ne unim fortele pentru a contribui la o viziune comuna, cat mai buna si mai sanatoasa, in care lumea nu este impartita intre foamete si obezitate. Sarcina oamenilor de stiinta va fi aceea de a crea acces la alimente sanatoase si sigure pentru toata lumea.

2. Organizare