CRIMINALISTICA

1. Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii. 1. Hans Gross; 2. Care carte este considerat ca fundamental pentru aparitia Criminalisticii ca stiint autonom? 1. Manual de instructie judiciar de Hanns Gross; 3. Cine a definit Criminalistica ,,arta si te nica in!esti"atiilor penale#? 1. $ean %epote; &. Cum a fost definit Criminalistica de ctre fondatorul ei? 2. 'stiinta strilor de fapt#. (. Ce fel de )tiin*+ este Criminalistica? a, judiciar; -, pluridisciplinar; c, cu caracter autonom si unitar; d, care .nsumeaz metode, mijloace te nice si procedee tactice .n scopul descoperirii infractiunilor, pro-rii !ino!tiei sau ne!ino!tiei persoanelor implicate .n s!/rsirea lor si pre!enirii faptelor antisociale. 1. a0-0c0d 1. Care sunt metodele .mprumutate de criminalistic din 2izic? a, olo"rafia; -, cromato"rafia; c, fonoscopia; d, analiza microscopic, spectral si atomic. &. a0c0d 3. Care sunt metodele .mprumutate de Criminalistic din C imie? a, fonoscopia; -, spectroscopia; c, electroforeza; d, cromato"rafia. 2. -0c0d 4. Care sunt metodele .mprumutate de Criminalistic din Medicin? a, anatomia comparat; -, istopatolo"ia. 1. a05. Care sunt metodele .mprumutate de Criminalistic din Matematic? a, pro"ramarea linear; -, calculul pro-a-ilittilor; c, teoria multimilor !a"i. 1. a0-0c 16. Cine este autorul dictonului7 ,,8dat cu trecerea timpului se ster" urmele din amintirea oamenilor si de pe o-iecte, dispar oamenii si o-iectele#?
2. 9ie"fried :a ane;

11. Care sunt acti!itatile ce fac parte din metodele de cercetare ale Criminalisticii? ? 12. Care sunt ramurile Criminalisticii? 1. 2undamentele Criminalisticii; Criminalistica te nic; Criminalistic tactic; Criminalistica metodolo"ic;

13. Ce cuprinde Criminalistica te nic? 3. ansam-lul metodelor si mijloacelor stiintifice pentru descoperirea, fi;area, ridicarea, e;aminarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de pro-, efectuarea e;pertizelor si a constatrilor te nico<stiintifice. 1&. Ce se .ntele"e prin Criminalistic tactic? 2. ramur a Criminalistii care cuprinde procedee tactice care se aplic .n anc eta penal, 1(. Ce se .ntele"e prin Criminalistic metodolo"ic? 3. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele si mijloacele specifice de in!esti"are a infractiunilor .n raport cu re"ulile "enerale ale tacticii si te nicii criminalistice. 11. =n ce const+ le"tura Criminalisticii si >reptul Penal? 1. contri-uie la identificarea fptuitorului si pro-area !ino!tiei acestuia; 13. =n ce rezid le"tura Criminalisticii cu Psi olo"ia si Psi iatria? 1. aplic metode proiecti!e si caracteriolo"ice .n procesul ascultrii martorului, .n!inuitului sau inculpatului si -olna!ului mintal; 14. ?ste ade!rat sau fals enuntul7 ,,@impul lucreaz .n fa!oarea infractorului#? 1. ?nuntul este ade!rat 15. ?ste ade!rat sau fals enuntul7A=ntre timpul scurs de la data s!/rsirii infractiunii si sansele de descoperire a autorului este un raport in!ers proportional.#? 1. ?nuntul este ade!rat 26. Cine a tip+rit primul manual de criminalistic? 1. Hans Gross la Graz 21. Care sunt principiile fundamentale ale Criminalisticii? a, Principiul le"alittii; -, Principiul aflrii ade!rului; c, Principiul prezumtiei de ne!ino!tie; c, Principiul delimitrii o-iectelor identificrii criminalistice .n o-iecte scop al identificrii si o-iecte mijloc de identificare; d, Principiul sta-ilittii relati!e a caracteristicilor de identificare; e, Principiul dinamicittii si interdependentei cauzale. 1. a0-0c 22. Ce inseamna principiul identificrii .n Criminalistic? a, starea unui o-iect de a fi ceea ce este, de a<si manifesta indi!idualitatea .n timp si .n spatiu prin caracteristicile fundamentale, nesc im-toare; -, nerepeta-ilitatea unui o-iect prin e!identierea deose-irilor fat de orice alt o-iect ; c, sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scur"erii timpului. &. a023. Ce presupune principiul fundamental al Criminalisticii, potri!it cruia s!/rsirea unei infractiuni determin modificri materiale .n mediul .nconjurtor? a, nu e;ist infractiune fr urme; -, un infractor, fr !oia sa, cel mai adesea las urme .n c/mpul infractiunii; c, infractorul prele!, fr stirea sa, pe corp, pe aine si pe o-iectele purtate alte urme, de o-icei impercepti-ile. 1. a02. -0c 3. a0c &. a0-0c 2&. Ce presupune prezumtia de ne!ino!tie, ca principiu fundamental al Criminalisticii? 1. administrarea pro-elor at/t pentru do!edirea !ino!tiei, c/t si a ne!ino!tiei;

2(. Ce presupune principiul operati!ittii, ca principiu fundamental al Criminalisticii? a, timpul lucreaz .n fa!oarea infractorului; -, sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scur"erii timpului; c, starea unui o-iect de a<si pstra un timp caracterul fundamental, rm/n/nd el .nsusi. 3. a021. Ce se .ntele"e prin 2undamentele Criminalisticii? 1. ramur a Criminalisticii care studiaz pro-leme de ordin "eneral, cum ar fi7 o-iectul si principiile Criminalisticii; le"tura cu alte stiinte; metode de cercetare proprii si cele .mprumutate de la alte stiinte; principiile fundamentale ale Criminalisticii; Bstoricul Criminalisticii s.a.; 23. Cine este autorul sinta"mei7 ,,@impul lucreaz .n fa!oarea infractorului#? 2. Bon C. Constantin; 24. Ce cate"orii de pro-e ofer Criminalistica? a, pro-e disculpante; -, pro-e indicati!e; c, pro-e coro-orati!e; d, pro-e determinante. &. a0-0c0d 25. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 APro-ele asociati!e sunt acele pro-e Ds/n"e, pr, amprente di"itale etc., prin care se sta-ileste le"tura de cauzalitate dintre fapt si autor.#? 1. ?nuntul este ade!rat. 36. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 APro-ele directe nu sunt sta-ilite prin le"e.# 2. ?nuntul este fals. 31. =n ce documente se re"sesc primele re"uli de cercetare a pro-elor .n .nscrisuri? a, Ee; Cornelia de falsis; -, %o!elele &5 si 33 ale lui $ustinian. 1. a032. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 APrima e;pertiz criminalistic a scrisului, cunoscut, dateaz din anul 1(15 si pri!este falsificarea semnturii re"elui Carol al F<lea D2ranta,.#? 1. ?nuntul este ade!rat. 33. C/nd a aprut lucrarea ,,@raitG des inscriptions en fau;# de 2. Ca!eneau, apreciat de ?dmond Eocard ca ,,lucrare capital# .n "rafoscopie? 2. 1111 3&. Cine a afirmat7 ,,?;pertiza H"raficI nu a fcut nici un pro"res de la Ca!eneau# ? 2. Jlp onse Kertillon; 3(. ?u"Gne 2ranLois FidocM, fondatorul 9i"urantei franceze, pe l/n" faptul c a creat prima fis de identificare pe -aza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, cealtce!a a mai in!entat? 2. a"entii su- acoperire. 31. Cine este creatorul sistemului de identificare antropometric? 3. Jlp onse Kertillon. 33. Bn ce domeniu a!ea 9 erlocN Holmes cunostinte solide? &. c imie. 34. Cine a fcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor "landelor sudoripare? a, GreO, 114&; -, Malpi" i, 1141. 3. a035. Cine a fcut prima clasificare a desenelor papilare .n nou tipuri? 2. $an ?!an" eliste PurNin"e, 1423;

&6. =n ce an a fost pu-licat prima carte de dactiloscopie din lume, @ e 2in"er Prints, su- semntura lui 9ir 2rancis Galton? 3. 1452. &1. Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopic .n Jr"entina? 1. $uan Fucetici; &2. =n 1566, Jn"lia introduce sistemul de clasificare dactiloscopic. >e catre cine a fost ela-orat? 3. ?dOard Henri. &3. Cine a propus, pentru prima dat .n lume, folosirea amprentelor pentru identificarea condamnatilor? 3. Pilliam Hers ell .n 1435. &&. Ce tar a introdus, pentru prima dat .n lume, sistemul dactiloscopic de identificare a persoanelor, .n 145&? 1. Jr"entina; &(. Cine a utilizat, pentru prima dat .n lume, amprentele papilare pentru identificarea infractorilor? 1. dr. HenrQ 2aulds; &1. Cine a pu-licat prima carte de dactilocopie? 2. 9ir 2rancis Galton; &3. Cine a scris @raitG des inscriptions en fau;? 3. Ca!eneau. &4. Cine a pu-licat prima carte de medicin le"al din Com/nia, .n anul 1416? 3. B.%. Juer-ac . &5. =n ce an a luat fiint primul ser!iciu foto"rafic la Politia Capitalei? 1. 1435; (6. Cine a pu-licat, .n 156&, primul Manual te nic de medicin le"al care constituie, .n acelasi timp, primul manual de Criminalistic din tara noastr? 3. %icolae Moni!ici. (1. Cine i<a desemnat pe fratii Mino!ici, .n 1511, ca fondatori ai Criminalisticii pe mapamond? 2. C.J. Ceiss; (2. Cine este autorul crtii ,,>actiloscopia si portretul !or-it#, aprut .n anul 151&? 1. >. Clinescu; (3. >e catre cine a fost efectuata prima e;pertiz dactiloscopic din Com/nia ? 2. %icolae ?piscopescu; (&. Cine este autorul crtii ,,Grafolo"ia si e;pertizele .n scrieri. Jnonimul R falsul, cu 26& auto"rafe si documente "rafolo"ice#, elo"iat de $. CrSpieu;<$amin ti ?dmond Eocard? 1. Henri 9ta l; ((. Cine este autorul lucrrii7 '?;pertiza "rafic, stiintific si e;pertiza cali"rafic#, aprut .n 1524? 3. Mi ail :ern-ac . (1. Cine a pu-licat, .n 1536, cartea ,,>actiloscopia .n ser!iciul justitiei#? 1. Falentin 9a!a; (3. Cine este autorul lucrrii ,,@actica si te nica perc ezitionrii# D15&1,? 2. ?u"en Kianu; (4. Cine a introdus dactiloscopia .n Com/nia? 1. dr. G . Jndrei Bonescu; (5. Cine este autorul primului curs ori"inal de Criminalistic, .n 15(1? 2. Camil 9uciu; 16. =n ce an a luat fiint, din initiati!a profesorului dr. Mina Mino!ici, 9er!iciulantropometric pe l/n" Palatul de $ustitie? 1. 1452;

11. Care este scopul final al identificrii .n Criminalistic? a, sta-ilirea identittii; -, sta-ilirea neidentittii; c, sta-ilirea semnalmentelor e;terioare. 1. a012. 9e !a folosiTnu se !a folosi cada!rul !ictimei pentru reconstituirea omorului? -. 2als 13. =n care situatii este o-li"atorie efectuarea e;pertizei psi iatrice? a, .n cazul infractiunilor de omor deose-it de "ra!; -, .n cazul accidentelor de circulatie .n care au murit dou sau mai multe persoane; c, c/nd or"anul de urmrire penal sau instanta de judecat are .ndoieli asupra strii psi ice a .n!inuitului sau inculpatului. d. a0c 1&. Bn ce scop este c emat e;pertul ? c. sa<si e;prime prerea despre fapte si .mprejurri ale cauzei. 1(. Cum pot fi concluziile cate"orice sau certe ale e;pertului? a. afirmati!e Dde identificare,; -. ne"ati!e Dde e;cludere., a. a011. Bn ce conditii or"anul judiciar are .ndoieli cu pri!ire la e;actitatea concluziilor raportului de e;pertiz? a, concluziile raportului de e;pertiz sunt contrazise de pro-ele e;istente .n cauz; -, se prezint o insuficient ar"umentare a concluziilor; c, are du-ii cu pri!ire la competenta profesional ori o-iecti!itatea e;pertului; d, constat eroriT"reseli sau omisiuni; c. a0-0c0d 13. Care sunt pro-lemele deose-ite ce se ridica la in!esti"area omorului? a. moartea prin in i-itie; 14. =ntre actiunea de ucidere si moartea !ictimei tre-uie s e;iste o le"tur de cauzalitate? a. >a 15. Ce constituie .mprejurri ne"ati!eTcontro!ersate? a. lipsa urmelor de s/n"e, c/nd cada!rul prezint numeroase urme de !iolent; -. lipsa unor prti din cada!ru; c. e;istenta unor urme de s/n"e pe traseul parcurs de infractor. a. a0-0c 36. Care sunt fazele procesului tanatolo"ic? a, a"onia; -, moartea aparent; c, moartea clinic; d, moartea -iolo"ic . a. a0-0c0d 31. Care sunt semnele cada!erice precoce? a, rcirea cada!rului; -, des idratarea cada!rului; c, li!idtile cada!erice; d, putrefactia; a. a0-0c 32. >upa cat timp se instaleaza ri"iditatea cada!eric la toate "rupurile musculare, conform le"ii %Qstem? -. dup 2& ore;

33. Care sunt semnele cada!erice tardi!e? a, mumificarea; -, putrefactia; c, autoliza; d, ri"iditatea cada!eric. a. a03&. Ce leziuni produc o-iectele .nteptoare<tietoare? a. cu mar"ini netede, un" iuri ascutite, liniare sau fr.nte, superficiale sau profunde; 3(. Unde se !or situa petele cada!erice in cazul in care moartea s<a produs .nainte de sp/nzurare? a, deasupra latului; -, dedesu-tul latului; c, pe spatele cada!rului. c. a0c 31. =n cazul caror infractiuni se aplica asfi;iile prin ocluzionarea orificiilor respiratorii? a. !iol; -. t/l rie; c. pruncucidere; d. omor. a. a0-0c0d 33. =n majoritatea cazurilor, de catre cine este comis omorul prin otr!iri lente? -. femei. 34. Cum se !a face cercetarea locului faptei .n cazul infractiunii de t/l rie care a a!ut ca urmare lo!irea sau !tmarea "ra! a !ictimei? a, imediat ce se reclam fapta, c iar dac !ictima a fost internat .n spital; -, imediat ce se reclam fapta, .n prezenta !ictimei; c, la depunerea pl/n"erii, dup e;ternarea !ictimei, c iar dac au trecut 2<3 sptm/ni de la comiterea faptei. a. a0-0c 35. =n cazul infractiunilor de omor,cum !or fi fi;ate capetele li-ere ale armelor al-e? a, cu s/rm sau cu sfoar pentru topoare si alte instrumente; -, cu dopuri de plut pentru cutite. a. a046. Unde se !a introduce firul de pr recoltat cu ajutorul unei pensete?Care sunt modurile de operare folosite la sa!arsirea furtului din locuinte? 41. 2olosirea 'ruptorului# sau 'e;tractorului# este specific furtului comis7 c. efractie. 42. 9mul"erea lntisorului, a "entilor si a posetelor .n strad este specific7 -. t/l riei stradale; 43. Ce fel de acti!itate este cercetarea locului faptei? a, initial; -, imediat; c, irepeta-il. a. a0-0c 4&. Ce masuri nu tre-uie sa ia cel care ajun"e primul la locul faptei? e. e;ecutarea msurtorilor foto"rafice -idimensionale. 4(. Care sunt re"ulile "enerale de cercetare a locului faptei? e. cercetarea locului faptei se face numai .ntre orele 61.66<22.66.

41. Ce acti!itti se e;ecut .n faza static a cercetrii locului faptei? 43. Ce acti!itti sunt specifice fazei dinamice de cercetare a locului faptei? 44. Ce se .ntele"e prin fi;area locului faptei? c. proces<!er-al .nsotit de sc ite, foto"rafii, ima"ini !ideo. 45. Ce tre-uie s se consemneze .n procesul<!er-al de cercetare a locului faptei? 56. Care este importanta cercetrii locului faptei? a, constituie, de cele mai multe ori, sin"ura modalitate de o-tinere a pro-elor .n faza initial; -, contri-uie la identificarea faptuitorului, sta-ilirea datelor pri!ind personalitatea acestuia si modul de operare folosit; c, este un element pro-atoriu deose-it de rele!ant pentru aflarea ade!rului. d. a0-0c 51. Bn prezenta cui se efectueaza cercetarea locului faptei? a, de re"ul .n prezenta martorilor asistenti; -, .n prezenta prtilor; c, .n!inuitul sau inculpatul retinut ori arestat nu are dreptul s participe la cercetare. a. a052. Ce se mentioneaza in procesul<!er-al de cercetare a locului faptei? a, ora .nceperii si ora terminrii cercetrii locului faptei; -, conditiile meteorolo"ice si de !izi-ilitate; c, o-ser!atiile persoanelor participante; d, mijloacele materiale de pro- ridicate si cele lsate .n custodie; e, o-iectiile fptuitorului; f, opiniile e;pertilor sau ale martorilor asistenti cu pri!ire la modul .n care s<a comis fapta si persoana fptuitorului. d. f 53. Ce masuri tre-uie sa ia cel care ajun"e primul la locul faptei? a, marcarea aspectului initial al locului faptei; -, .nlturarea unor pericole iminente; c, rele!area si prele!area principalelor urme. a. a05&. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 A=n faza dinamic a cercetrii locului faptei nu se permite e;aminarea minutioasa a cada!rului si a o-iectelor purttoare de urme.#? -. ?nuntul este fals. 5(. Care factori sunt de natur o-iecti! si influenteaz mrturia? a, !izi-ilitatea; -, audi-ilitatea; c, disimularea .nftisrii Dde" izrii,; d, calitatea or"anelor de simt. a. a0-0c 51. Care factori sunt de natur su-iecti! si influenteaz mrturia? a, personalitatea si "radul de instruire ale martorului; -, !/rsta, inteli"enta si temperamentul; c, strile de o-oseal si strile afecti!e; d, tipul percepti! Danalitic sau sintetic,; e,durata perceptiei . c. a0-0c0d

53. Cum tre-uie s fie .ntre-rile adresate martorilor? a, scurte, clare si precise; -, de completare, de prezentare, de reamintire si de control; c, s prezinte un "rad mai mare sau mai mic de su"esti-ilitate. a. a054. Care sunt particularittile pe care le prezint !/rsta martorilor minori .ntre 16<1& ani? c. este predispus la e;a"erri, put/nd fi influenta-il . 55. Bn ce masura declaratiile martorilor reflect realitatea? -. cu o marj de relati!itate; 166. Care perioade de !/rst prezint interes pentru ascultarea minorilor? a, 1 la 3 ani; -, 3 la 1 ani; c, 1 la 16 ani; d, 16 la 1& ani. -. -0c0d 161. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 '?;actitatea amintirilor nu este o re"ul ci o e;ceptie#? a. ?nuntul este ade!rat. 162. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 'Uitarea la -r-ati este mai accentuat dec/t la femei#? a. ?nuntul este ade!rat. 163. =n care "rup de !/rst minorul are o conduit contradictorie, fiind dispus s e;a"ereze? -. 16 la 1& ani; 16&. Cum se face ascultarea -olna!ului mintal? a. .n prezenta unui specialist; 16(. Care sunt particularittile procedeelor tactice de ascultare a persoanei !tmate? a, denaturri in!oluntare, datorit strii emotionale; -, denaturri !oluntare, datorit relei credinte; c, denaturri deli-erate .n fa!oarea infractorului ca urmare a unor .ntele"eri sur!enite cu acesta; d, denaturri prin Asc im-area de rol.# d. a0-0c0d 161. >eclaratia .n!inuitului sau inculpatului are o !aloare pro-ant? -. e"al cu alte mijloace de pro- deoarece poate ser!i la aflarea ade!rului numai .n msura .n care este coro-orat cu fapte si .mprejur.ri ce rezult din ansam-lul pro-elor e;istente .n cauz; 163. Care cate"orie de persoane nu pot s depun marturie ca martor? a, persoanele o-li"ate s pstreze secretul profesional; -, sotia si rudele apropiate ale .n!inuitului dac accept; c, persoana !tmat dac se constituie parte ci!il sau particip .n proces ca parte !tmat. c. a0c 164. Care sunt actiunile la care recur"e .n!inuitul sau inculpatul dup s!/rsirea infractiunii7 a, plecarea precipitat de la locul faptei; -, disparitia de la domiciliu; c, re!enirea la locul faptei pentru a afla mersul anc etei; d, descresterea -rusc a sali!atiei; e, contractia sau rela;area su-it a musc ilor sc eletici. c. a0-0c

165. Care dintre manifestrile !iscerale sau somatice .l trdeaz pe .n!inuit sau inculpat .n timpul intero"atoriului? a, sc im-ri .n ritmicitatea acti!ittii cardiace; -, sc im-ri .n presiunea san"uin; c, fenomene de !asodilatatie si !asoconstrictie; d, crearea unor ali-iuri; e, ascunderea faptei prin simularea sau comiterea altor infractiuni. c. a0-0e 116. Care este cea mai tipic atitudine a .n!inuitului sau inculpatului? -. de a nu recunoaste acuzatia care i se aduce pentru a se sustra"e de la rspundere; 111. Cum tre-uie s fie formulate .ntre-rile adresate .n!inuitului sau inculpatului? a, la ni!elul de .ntele"ere al .n!inuitului sau inculpatului; -, formulate clar si precis; c, su"esti!e Dimplicati!e sau disjuncte,. a. a0112. >ac e;ist mai multi .n!inuiti sau inculpati, care !or fi ascultati la .nceput? a. cei care au un comple; de !ino!tie; 113. Care procedee sunt specifice ascultarii a .n!inuitului sau inculpatului? a, procedeul ascultrii pro"resi!e; -, procedeul ascultrii frontale; c, tactica ascultrii repetate; d, tactica ascultrii .ncrucisate; a. a0-0c0d 11&. =n!inuitul sau inculpatul !a fi dominat de anc etatorul care7 a. !or-este putin si la o-iect; 11(. Care factori frenatori pot produce erori la actualele .nre"istrri poli"rafice? a, tul-urarea e;cesi! a su-iectului, pro!ocat de frica de a fi .n!inuit pe nedrept; -, tul-urri de ordin fiziolo"ic7 afectiuni cardio!asculare, insuficiente respiratorii, stri apropiate de soc; c, tul-urri de ordin psi ic7 de-ilitate mintal, ne!roze, psi one!roze, psi opatii; insta-ilitate emoti!; d, insta-ilitate emoti! a. a0-0c0d 111. Care este !aloarea pro-ant a testrii poli"raf? a. nu face parte din mijloacele de pro- pre!zute de le"e; 113. Cand se e;ecuta perc ezitia? a. 1<26; 114. Cine dispune efectuarea perc ezitiei domiciliare? c. instanta de judecat. 115. =n cazul perc ezitiilor efectuate la o unitate la care se refer art. 1&( C. pen. sau alt persoan juridic, martorii asistenti potTnu pot s fac parte din personalul unittii? a. Pot 126. 9enatorii, deputatii si alte persoane care se -ucur de imunitate nu pot fi supusi perc ezitiei, cu e;ceptia? -. infractiunilor fla"rante;

121. Care -unuri din cele care fac o-iectul cauzei penale se ridic .n mod o-li"atoriu? a, o-iecte din metale sau pietre pretioase; -, mijloace de plat, titluri de !aloare interne; c, colectii de !aloare; sume de -ani. c. a0-0c 122. Perc ezitia poateTnu poate fi am/nat .n scop tactic? a. Poate. 123. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 'Perc ezitia domiciliar poate fi dispus numai dup ce a fost .nceput urmrirea penal.#? a. ?nuntul este ade!rat. 12&. Cidicarea de o-iecte si .nscrisuri are caracter de procedeu au;iliar de descoperire si str/n"ere a unor mijloace de pro-? a. >a 12(. Bn ce consta confruntarea? a. au fost audiate anterior; -. .ntre care e;ist contradictii si neclaritti. a. a0121. Ce presupune reconstituirea? a, determinarea scopului infractiunii; -, sta-ilirea acti!ittilor care urmeaz a fi e;ecutate; c, sta-ilirea persoanelor participante; d, asi"urarea mijloacelor te nice necesare. c. a0-0c0d 123. Cand se dispune reconstituirea? -. .n orice moment al desfsurrii procesului penal; 124. For fi reconstituite scenele propriu<zise ale infractiunilor se;uale? -. %u 125. Care premis nu este specific identificrii criminalistice? &. operati!itatea. 136. ?ste ade!rat sal fals urmtorul enunt7 A8-iectul mijloc de identificare este alctuit din urmele o-iectului scop si modelele de comparatie.#? 1. ?nuntul este ade!rat. 131. Ce presupune principiul sc im-ului sau transferului presupune? 2. un infractor las .ntotdeauna urme la locul faptei si prele!, la r/ndul su, alte urme pe corp, pe aine si pe o-iectele purtate. 132. Care sunt premisele stiintifice ale identificrii criminalistice? a, indi!idualitatea; -, sta-ilitatea relati!; c, reflecti!itatea. &. a0-0c 133. Ceflecti!itatea este .nsusirea o-iectelor de a se reflecta si a fi reflectate. 9u- ce forme se prezint? a, urme statice; -, urme dinamice; c, deprinderi; d, ima"ini mentale; e, ima"ini !izuale. 2. a0-0c0d0e

13&. Care principii sunt caracteristice identificrii criminalistice? a, principiul identittii; -, principiul delimitrii o-iectelor identificrii criminalistice .n o-iecte scop al identificrii si o-iecte mijloc de identificare; c, principiul sta-ilittii relati!e a caracteristicilor de identificare; d, principiul operati!ittii .n efectuarea in!esti"atiei penale; e, principiul dinamicittii si interdependentei f, principiul prezumtiei de ne!ino!tie &. d0f 13(. Ce fel de concluzii poate formula e;pertul poate formula concluzii? a, cate"orice R rspuns poziti! sau ne"ati!; -, concluzii de pro-a-ilitate, caracterizate ca utile si pertinente; c, concluzii de imposi-ilitate, e;primate prin formula ,,%u se poate sta-ili# D%9P,. &. a0-0c 131. >e ce depind concluziile de pro-a-ilitate? a, e;perienta e;pertului; -, !olumul datelor centralizate; c, studii e;perimentale; d, cercetri fundamentale; e, limitele cunoasterii. &. a0-0c0d0e 133. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 AConcluzia de imposi-ilitate D%9P, este o concluzie de pro-a-ilitate, adic fapta incriminat nu se e;clude.#? 1. ?nuntul este ade!rat. 134. Cine a formulat, pentru e;perti7 ,,>ac e;ist cea mai mic .ndoial, e;primati<o#? 1. ?dmond Eocard; 135. Cine a fcut precizarea cu pri!ire la responsa-ilitatea e;pertului7 ,,raportul su s e;prime .ndoiala tot at/t de clar ca si certitudinea#? 3. C.E. Cetail. 1&6. Care sunt metodele e;aminrii comparati!e? a, metoda confruntrii; -, metoda ju;tapunerii; c, metoda .m-inrii sau .m-ucsrii; d, metoda suprapunerii; e, metoda proiectrii concomitente. 1. a0-0c0d0e 1&1. Care re"ul este "resit pentru o-tinerea modelelor de comparatie? 1. s nu se cunoasc persoana sau o-iectul de la care pro!in; 1&2. Cum se clasifica urmele? 2. factorul creator, factorul primitor, esent, mrime, modul de formare, tipul si natura urmei; 1&3. Ce se intele"e prin martor, potri!it le"ii? 1. persoana care are cunostinte de !reo fapt sau .mprejurare de natur s ser!easc la aflarea ade!rului; 1&&. >e ce depinde receptia senzorial, realizat prin senzatii si perceptii? a, ereditate; -, !/rsta; c, "rupul tipolo"ic d, factori de -ruiaj. 3. a0-0c0d

1&(. Care este ordinea proceselor psi ice de formare a mrturiei? 1. perceptia, memorarea, prelucrarea, reproducerea; 1&1. Care termeni nu intr .n cate"oria factorilor de -ruiaj? 3. structuri si confi"uratii; constanta perceptiei; fenomenul de iluzie; starea de e;pectant; emoti!itatea; efectul A alo# 1&3. Cum se clasifica urmele dup factorul creator? 1. urme ale omului, urme ale animalelor, urme ale plantelor, urme ale o-iectelor si instrumentelor, urme create de unele fenomene; 1&4. Cum se clasifica urmele dup factorul primitor? 2. urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de !e"etale, urme primite de o-iecte; 1&5. Cum se clasifica urmele dup esenta lor? 1. urme form, urme materie, urme pozitionale; 1(6. Cum se clasifica urmele de suprafat? a, urme de stratificare; -, urme de destratificare; c, urme de contur. 1. a01(1. Cum se clasifica urmele de stratificare si de destratificare? a, !izi-ile, care sunt detectate de oc iul omenesc; -, in!izi-ile Dsau latente,, care nu pot fi detectate dec/t su- anumite un" iuri de lumin, prin transparent, ori prin folosirea unor surse dirijate de lumin sau a radiatiilor ultra!iolete; c, urme apte, care permit identificarea o-iectului creator; d, urme inapte, care nu permit identificarea, dar contri-uie la sta-ilirea apartenentei de "en. 3. a01(2. Cum se clasifica, dup mrime, urmele ? a, macrourme, !izi-ile cu oc iul li-er; -, microurme, percepute cu ajutorul aparatelor optice de mrit; c, urme de stratificare; d, urme de destratificare. 1. a01(3. Cum se clasifica dup modul de formare? a, statice; -, dinamice; c, de suprafat; d, de ad/ncime. 3. a0-0c0d 1(&. Cum se clasifica dup tip sau natur urmele? a, urme care reproduc forma suprafetei de contact; -, urme su- form de pete sau resturi de materii or"anice si anor"anice Ddenumite urme materie,; c, urme sonore si olfacti!e; d, urme !izi-ile si latente; e, macro si microunde 3. a0-0c0d0e 1((. Cum se clasifica urmele deprinderi? 1. scrisul, !ocea, mersul, deprinderi manuale; 1(1. Ce include urmele su-stant? 1. su-stante sau produse, de o-icei fra"mentare desprinse dintr<un corp finit sau dintr<o mas amorf;

1(3. Ea clarificarea caror aspecte pot contri-ui urmele? a, identificarea fptuitorului si a !ictimei; -, identificarea instrumentelor si su-stantelor folosite la crearea lor; c, sta-ilirea infractiunii si a conditiilor .n care a fost comis. &. a0-0c 1(4. >in ce e compusa suprafata palmei este compus? a, tenar; -, ipotenar; c, di"ito<palmar; d, di"ital. 3. a0-0c0d 1(5. Bdentificarea se poate face si fr un control nemijlocit, tactil sau !izual? a, dup ima"inile fi;ate material Dprin compararea urmelor descoperite .n cazul infractiunii cu urmele create e;perimental; -, din memorie Didentificarea persoanelor sau o-iectelor dup semnalmente, declaratii,; c, pe -aza .nre"istrrilor Dcartoteci, colectii, fise,7 identificare dactiloscopic; persoane si cada!re cu identitate necunoscut, persoane disprute; scrisul de m/n; auto!e icule etc.; d, dup modus operandi. &. a0-0c0d 116. >up "radul de modifica-ilitate, o-iectele e;aminate pot fi7 a, nemodifica-ile; -, relati! modifica-ile; c, modifica-ile .n timp; d, modifica-ile artificial. 3. a0-0c0d 111. ?ste ade!rat sau fals enuntul7 ACeflectarea nu poate fi su- forma ima"inilor !izuale Dfoto"rafii, film, -and !ideo,A? 2. ?nuntul este fals. 112. ?ste ade!rat sau fals enuntul7 'Ceflectarea poate fi si su- forma deprinderilor.#? 1. ?nuntul este ade!rat. 113. Ce se intele"e prin urma? a. urmele formate prin reproducerea constructiei e;terioare a unui o-iect asupra altui o-iect; -. modificarea material inter!enit .n conditiile s!/rsirii unei fapte penale, .ntre fapt si modificarea produs nee;ist/nd un raport de cauzalitate; c. cele mai !ariate sc im-ri care pot inter!eni .n mediul .nconjurtor ca rezultat al actiunii infractorului. 1. a011&. Clasificarea urmelor dupa modul de formare. 3. directe si indirecte. 11(. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 '8 amprent di"ital "sit pe un o-iect face do!ada contactului acestei persoane cu suportul pe care a fost descoperit urma si constituie, prin ea .nssi, o pro- de !ino!tie.#? 2. ?nuntul este fals. 111. Care este o-iectul >actiloscopiei? a, cercetarea desenelor papilare ale de"etelor; -, cercetarea desenelor palmei; c, cercetarea desenelor plantei Dpiciorului,; 3. a0-0c

113. >in ce este formata pielea care acoper m/na? a, epidermul; -, dermul; c, ipodermul; d, desenul papilar. 3. a0-0c 114. Cine a definit dactiloscopia ca ,,stiinta pri!ind studiul desenelor papilare#? 3. Constantin @urai . 115. Ce este dactiloscopia? 1. domeniu al Criminalisticii care se ocup cu e;aminarea si clasificarea desenelor papilare de pe suprafata de"etelor, palmelor si tlpilor; 136. Prin ce se caracterizeaza anastomoza? 1. creast care uneste ca o punte Dpodet, dou creste relati! paralele; 131. Prin ce se caracterizeaza c/rli"ul? 1. ramur scurt a unei creste papilare principale; 132. Prin ce se caracterizeaza -utoniera ? 1. creast papilar care se -ifurc iar dup un drum scurt re!ine la normal; 133. Care sunt detaliile desenului papilar cu frec!ent rar de aparitie? &. re.ntoarcerea, intersectia, crestele alternati!e, de!ierea si anastomoza. 13&. Prin ce se realizeaza e;pertiza dactiloscopic? 2. urma ridicat si de"etele persoanei suspecte 13(. Cine a formulat Ee"ea celor 12 puncte coincidente? 3. F. Kalt azard. 131. Cine a accentuat aspectul calitati! .n dactiloscopie, afirm/nd c7 ,,Patru sau cinci puncte -ine "rupate .n centrul fi"urii, .ntr<o manier e;ceptional, con!in" mai mult dec/t 12 sau 1( -ifurcatii rsp/ndite la periferia desenului? 3. ?. Eocard. 133. Bn ce scop sunt utilizate urmele papilare? a, identificarea persoanei care le<a creat la locul faptei; -, or"anizarea si desfsurarea testrii la poli"raf; c, compararea impresiunilor di"itale descoperite .n mai multe locuri pentru sta-ilirea autorului comun; d, identificarea cada!relor cu identitate necunoscut. 3. a0c0d 134. Care sunt propriettile desenelor papilare? 3. Unicitatea, imua-ilitatea, fi;itatea si inaltera-ilitatea. 135. Care sunt caracteristicile deltei al-e? 146. Care sunt caracteristicile deltei ne"re? 141. Care sunt tipurile de -az ale desenului papilar? 1. adeltic; monodeltic; -ideltic; polideltic si amorf; 142. Prin ce metode se realizeaza rele!area urmelor papilare? 143. Prin ce metode se realizeaza rele!area urmelor prin metode c imice?7 14&. Prin ce metode se realizeaz fi;area urmelor di"itale? a, foto"rafierea sau .nre"istrarea cu camer !ideo; -, transfer cu ajutorul peliculei adezi!e Dfolio,, dup rele!are si foto"rafiere; c, cu ajutorul mulajelor pentru urmele de ad/ncime; d, tratare cu reacti!i c imici. &. a0-0c

14(. Care este numrul minim de detalii caracteristice necesar .n multe tri, printre care si Comania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare? 3. 12; 141. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 '>esenele papilare caracterizeaz o-iectele e;aminate nemodifica-ile.#? 1. ?nuntul este ade!rat 143. Ce indica crarea de pasi? 1. linia mersului, lun"imea pasului, ltimea pasului, un" iul de mers, directia de miscare 144. Ce informatii ofer crarea de pasi? a, numrul de persoane, "reutatea, .nltimea, se;ul; -, !/rsta, defecte anatomice, !iteza si modalitatea deplasrii, starea psi ic; c, dac autorul cunoaste locul, dac a stat la p/nd, pe unde a intrat, pe unde a iesit, simularea directiei de mers. 3. a0-0c 145. Prin ce se fi;eaz urmele de picioare? a, descriere .n procesul<!er-al de cercetare a locului faptei; -, foto"rafiere; c, fi;area prin mulaj; d, copiere cu pelicul adezi!; e, transfer electrostatic; f, decuparea suportului purttor &. a0-0c0d0e0f 156. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 'Urmele de picioare se fi;eaz si prin decuparea si ridicarea suportului purttor de urme.#? 1. ?nuntul este ade!rat. 151. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 '?;ist o corelatie semnificati! din punct de !edere statistic .ntre lun"imea tlpii piciorului descult, msura pantofului si .nltimea persoanei.A? 1. ?nuntul este ade!rat. 152. Ce informatii ofer urmele de picioare? a, se;ul, "reutatatea apro;imati! si !/rsta persoanei care le<a creat; -, mecanismul de formare; c, de la ce picior pro!ine; d, !ec imea apro;imati!; e, directia de mers a persoanei care le<a creat; f, particularitti anatomo<patolo"ice ale persoanei care le<a creat. &. a0-0c0d0e0f 153. Cum se poate realize identificarea persoanei dup urmele de picioare? a, dup urmele de picior descult; -, dup urmele de picior cu ciorap; c, dup urmele de picior .ncltat. 3. a0-0c 15&. ?;aminarea comparati! la e;pertiza traseolo"ic a urmelor de picioare. 1. mulajul urmei ridicate din c/mpul infractional si mulajul o-tinut de la persoana suspect;

15(. Ce informatii confera urmele de dinti? a, tipul constitutional si !/rsta celui care le<a creat; -, malformatii con"enitale, carii, inter!entii medicale; c, identitatea cada!relor prin compararea particularittilor stomatolo"ice cu odonto"ramele luate de medic ante<mortem. 1. a0-0c 151. Cum se iau urmele de comparatie la dinti? 1. muscarea unor foi de /rtie .ntre care s<a introdus o foaie de plom-a"in; 153. Cum se face fi;area urmelor de dinti ? a, descriere .n proces<!er-al; -, foto"rafiere; 1. a0154. Ce se poate sta-ili prin e;pertiza odontolo"ic? a, specia; -, !/rsta; c, se;ul d, tipul antropolo"ic. 3. a0-0c0d 155. Bn ce scop este utilizata fisa odontolo"ic? a, identificarea cada!relor cu identitate necunoscut; -, identificarea persoanelor amnezice; c, identificarea persoanelor care .si ascund identitatea; d, reconstituirea fizionomiei dup craniu. 1. a0-0c 266. Urmele de -uze. a, de stratificare; -, de destratificare; c, de ad/ncime D.n mod e;ceptional,; d, de suprafat. &. a0-0c0d 261. Jmprentele de urec i. (. imua-ile. 262. Urmele de san"e. 263. Cum se realizeaza ridicarea urmelor de s/n"e? a, rzuire sau raclare .mpreun cu o portiune din suport; -, a-sor-ire cu pipeta sau cu /rtia de filtru; c, ridicarea pm/ntului si a nisipului ce contin urme; d, prin tierea si ridicarea !e"etatiei; e, ap o;i"enat, luminol, acid sulfuric, reacti!ii Medin"er si Jdler. &. a0-0c0d 26&. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 A9e;ul persoanei nu se poate determina .n functie de cromatina se;ual.#? 2. ?nuntul este fals. 26(. Ce presupune calitatea de ,,secretor#? 2. calitatea de a determina "rupa san"uin dup urmele de s/n"e si dup secretiile or"anismului.

261. Urmele seminale. a, descriere .n procesul<!er-al de cercetare a locului faptei; -, a-sor-ire cu pipeta sau cu /rtia de filtru; c, rzuire sau raclare .mpreun cu o portiune din suport; d, prin foto"rafierea o-iectelor pe care au fost descoperite 3. a0d 263. Urmele de sali!a a, dac este de natur uman; -, !/rsta; c, calitatea de secretor sau nesecretor si "rupa san"uin. 3. a0c 264. Urmele de par 216. Urmtorul enunt este ade!rat sau fals7 Jnaliza firului de pr nu poate conduce la identificarea persoanelor prin testul J>%.? 2. ?nuntul este fals. 211. Prele!area amprentei "enetice. d. am-alarea suporturilor purttoare de pro-e -iolo"ice .n pun"i de plastic. 212. J!antajele amprentei "enetice. a, dimensiunea molecular a mrimii pro-ei; -, !ec ime demonstrat p/n la (666 ani; c, delimitarea strict .ntre J>%<ul or"anismelor !ii pe specii si su-specii. 3. a0-0c 213. Urmtorul enunt este ade!rat sau fals7 >ecriparea codului J>% specific conduce automat la rezol!area unui caz, c iar dac nu e;ist elemente de comparatie? 2. ?nuntul este fals. 21&. Urmtorul enunt este ade!rat sau fals7 Pro-ele de fluide -iolo"ice, lacrimi, transpiratie etc. care nu contin celule nucleate nu pot fi supuse analizei J%>? 1. ?nuntul este ade!rat. 21(. Ce se interzice la recoltarea pro-elor J%>? a, tusitul sau strnutul spre o-iectele purttoare de urme; -, protejarea prului pe timpul recoltrii; c, uscarea pro-elor .naintea am-alrii; d, refolosirea am-alajelor. 3. a0d 211. Clasificarea foto"rafiei judiciare a locului faptei. 1. foto"rafia de orientare sau de ansam-lu; foto"rafia sc it; foto"rafia o-iectelor principale; foto"rafia de detaliu; foto"rafia di"ital; 213. J!antajele foto"rafiei judiciare. a, rapiditatea si e;actitatea; -, o-iecti!itatea; c, e!ident pro-atorie si caracter demonstrati!; d, caracter destructi!. 1. a0-0c 214. 2oto"rafia judiciar operati! Dde fi;are,. 1. foto"rafia locului faptei;

215. 2oto"rafia judiciar de e;aminare. 1. foto"rafia realizat .n radiatii !izi-ile si in!izi-ile; 226. 2oto"rafiile care fi;eaz locul faptei si punctele de reper. a, foto"rafia de orientare; -, foto"rafia sc it; c, foto"rafia cada!rului si a o-iectelor corp delict; d, foto"rafia de detaliu . &. a0-0c0d 221. 2oto"rafia care red scena infractiunii .ntr<un sin"ur cadru. 2. foto"rafia sc it unitar; 222. 2oto"rafia prin care se .nltur zonele 'oar-e#. 3. foto"rafia sc it .ncrucisat 223. 2oto"rafia panoramic+. a, circular; -, liniar; c, .n serie . 1. a022&. 2oto"rafia judiciar. a, clar, cu nuante si tonalitati naturale; -, s redea toate detaliile; c, s prezinte su-iectul cu dimensiuni si perspecti!e corecte; 1. a0-0c 22(. 2oto"rafia o-iectelor principale Dcada!ru, o-iecte corp<delict,. a, dintr<un plan perpendicular pe o-iect; -, prin iluminare direct sau lateral; c, pentru aprecierea dimensiunilor si a distantelor, .ntre o-iecte se asaz o ri"l, centimetru sau -and "radat. &. a0-0c 221. 2oto"rafia de detaliu. a, este specific fazei statice; -, se e;ecut la o scar c/t mai mare; c, la o-iecti!ul aparatului se adau" inele intermediare sau o-iecti!ul 'zoom#; d, sursele de lumin sunt dispuse lateral si .n spatele aparatului foto"rafic. 2. -0c0d 223. J!antajele foto"rafiei di"itale. a, calitatea ima"inilor; -, transmitere rapid prin internet la un la-orator; c, stocare pe ard disN<ul unui computer; d, proiectarea ima"inilor pe un ecran sau perete. &. a0-0c0d 224. Cum tre-uie sa fie foto"rafiate cada!rele? a, .n pozitia si .n starea .n care au fost "site; -, cu aparatul dispus deasupra .ntr<o pozitie plan paralel; c, foto"rafierea se e;ecut de la cap la picioare sau in!ers. 1. a0-

225. Cum se e;ecuta foto"rafia de identificare a persoanelor? a, din fat si din profil; -, la scar 1T5; c, su-iectul !a a!ea capul descoperit; d, su-iectul !a fi -r-ierit si pieptnat; e, urec ea dreapt !a fi descoperit. 1. a0c0d0e 236. Cum se e;ecuta foto"rafia de urmrire? a, .n conditii pre!zute de le"e; -, cu aparate speciale, de format mic, camuflate .n o-iecte de uz personal; c, cu acordul persoanei urmrite. 1. a0231. 2oto"rafia de fi;are a rezultatelor perc ezitiei. a, de orientare; -, sc it; c, a o-iectelor principale; d, de detaliu. 3. a0-0c0d 232. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 A2oto"rafiile de fi;are a rezultatelor perc ezitiei fac parte inte"rant din procesul<!er-al .ntocmit pentru efectuarea perc ezitiei.#? 2. ?nuntul este fals. 233. 2oto"rafia judiciar de e;aminare .n radiatii !izi-ile. a, foto"rafia de ilustrare; -, foto"rafia de comparare; c, foto"rafia de um-re; d, foto"rafia .n radiatii CVent"en. 3. a0-0c 23&. 2oto"rafia de ilustrare. a, se aplic .n cercetarea .nscrisurilor; -, se aplic .n e;pertiza unor corpuri delicte; c, se o-tine prin ju;tapunerea ima"inilor, confruntarea ima"inilor si prin suprapunerea ima"inilor. 1. a023(. 2oto"rafia de comparare. a, prin confruntarea ima"inilor; -, prin suprapunerea ima"inilor; c, prin sta-ilirea continuittii liniare Dju;stapunere,. 1. a0-0c 231. 2oto"rafia de contrast. a, suprapunerea ima"inilor; -, folosirea unor materiale fotosensi-ile cu "rad mare de contrast; c, diafra"marea o-iecti!ului foto"rafic. &. a0-0c 233. Ea identificarea persoanei dup foto"rafie se folosesc urmtoarerle procedee7 a, ju;tapunerea si .m-inarea unor prti din foto"rafii; -, caroiajul; c, msurarea distantelor si a !alorilor un" iulare dintre repere identice. &. a0-0c

234. =n realizarea metodei portretului !or-it se tine cont de7 a, semnalmentele anatomice sau statice; -, semnalmentele functionale sau dinamice; c, semnele particulare; d, amprentele di"itale, palmare si plantare. &. a0-0c 235. Precizati dac este ade!rat sau fals urmtorul enunt7 Perceperea de ctre martor a ima"inii infractorului poate fi asimilat cu o urm de memorie. 1. ?nuntul este ade!rat. 2&1. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 A@atuajul .nlturat prin inter!entie c irur"ical poate fi rele!at prin foto"rafiere su- radiatii infrarosii.#? 1. ?nuntul este ade!rat. 2&2. Metoda supraproiectiei const .n7 1. compararea prin proiectii foto"rafice a ima"inii unui craniu necunoscut cu foto"rafia unei persoane disprute ; 2&3. 9emnalmentele statice ale unei persoane. 1. talia; constitutia fizic sau corpolenta; aspectul "eneral; forma capului si a fetei; 2&&. 9emnalmentele dinamice. 1. mersul, pri!irea, mimica si pantomima, !or-irea; 2&(. Conturul nasului unei persoane. 1. drept, conca!, con!e;; 2&1. Bdentificarea cada!relor cu identitate necunoscut. a, supraproiectie; -, reconstituirea fizionomiei dup craniu; c, metoda antropolo"ic; d, odontolo"ia e, e;pertiza foto"rafic de portret; f, portret ro-ot. 3. a0-0c0d0e 2&3. ?;pertiza criminalistic a !ocii si !or-irii Dfonocriminalistic,. 1. imprimrile se efectueaz .n conditii de loc, de fond sonor si cu aceeasi !itez de .nre"istrare; 2&4. Bdentificarea cada!relor dup metoda G erasimo!<Ciscutia. 1. suprapunerea ima"inilor; 2&5. Prin ce se sta-ileste directia de tra"ere? a, !izare direct prin intermediul unui tu- de /rtie introdus prin am-ele orificii; -, unirea urmelor cu o sfoar; c, introducerea unei tije .n canalul or- si !izarea .n prelun"irea acesteia; d, calcule matematice. 1. a0-0c 2(6. ?;pertiza urmelor principale ale tra"erii. a, dac orificiile sunt produse de o arm de foc sau de alt natur; -, dac sunt formate de acelasi tip de "loante; c, dac au fost trase de una sau mai multe arme; d, directia sau directiile din care s<a tras; e, mrimea un" iului de incident. &. a0-0c0d0e

2(1. Urmele de perforare. a, orificiul de intrare; -, canalul; c, orificiul de iesire. 1. a0-0c 2(2. ?ste ade!rat sau fals urmtorul enunt7 Cupturile pro!ocate de "aze au loc numai .n tra"erile foarte apropiate, .ntre 3 si 12 cm? 1. ?nuntul este ade!rat. 2(3. Ce se ia in calcul la sta-ilirea !ec imii unui .nscris? a, neconcordante .ntre continutul te;tului si perioada la care se pretinde c a fost redactat; -, proprittile /rtiei; c, e;aminarea cernelurilor; d, !iteza de e;ecutie si presiunea de scriere. &. a0-0c 2(&. Cum se realizeaza falsul prin .nlturare de te;t? 1. alterare pe cale mecanic, alterare prin acoperire, alterare pe cale c imic; 2((. Care denumire este folosit pentru a desemna e;pertiza documentelor? 2(1. Care sunt caracteristicile "enerale ale scrisului? 1. "radul de e!olutie, forma, dimensiunea, !iteza; 2(3. Care sunt caracteristicile particulare ale scrisului? 1. morfolo"ia semnelor "rafice; forma elementelor constructi!e; directia predominant a miscrilor; 2(4. Prin ce se realizeaza falsul prin imitarea scrisului? 1. imitare li-er, copiere direct, copiere prin transparent; 2(5. ?ste corect sau fals urmtorul enunt7 A9crisul de m/n nu caracterizeaz o-iectele e;aminate, relati! modifica-ile.#? -. ?nuntul este fals.