2.1 Moduri de transfer pentru semnalele digitale: mod de transfer asincron(ATM). Stratul fizic in ATM.

Stratul ATM ATM este o tehnologie de comutare a celulelor i de multiplexare, ceea ce combin avantajele comutrii de circuite (vite garantat i !nt"r iere constant# i pe cele ale comutrii de pachete ($lexibilitate i e$icien% !n ca de tra$ic discontinuu#. &a intrarea !n comutatoarele din re%eaua ATM toate datele se despart !n por%iuni de '( octe%i, crora li se adaug ) octe%i de antet care con%ine date de serviciu. Ast$el se $ormea celule ATM de )* octe%i, care se transmit prin re%ea. &a ieire din re%ea antetele se arunc i datele ajung la destina%ie sub $orma ini%ial. Tehnologia ATM permite utili area unei lrgimi de band de la c"%iva megabi%i pe secund p"n la eci de gigabi%i pe secund. +n re%elele ATM, interac%iunea dintre terminalele utili atorilor este e$ectuat de ctre comutatoare, care au tabele de comutare, !n care sunt introduse datele despre identi$icatorii conexiunilor i numrul porturilor, care sunt pre ente !n $iecare antet de pachet ATM. Aceste tabele au un rol principal !n crearea unei conexiuni virtuale. ,omutatorul relucrea pachetele venite ba !ndu-se pe identi$icatorul conexiunii virtuale, care se con%ine !n antetul pachetului ATM. http.//000.scribd.com/doc/)121(*23/41/56,-1-)-789T9,9A&6-AA&-:6-;<=6&-ATM-)1)

2.2 Stratul de adaptare al ATM(AAL).AAL1,AAL2,AAL3 !,AAL". Semnalizari in ATM, #rincipii ale comutatiei ATM.$ale %irtual.$anal &irtual.Ar'itectura sistemelor de comutatie ATM 1.Structura ni%elului de adaptare ATM ;ivelul de adaptare ATM este divi at !n dou pr%i principale, 7artea superioar a nivelului de adaptare ATM este numit subnivelul de convergen%. 5arcina sa este de a $urni a o inter$a% pentru aplica%ie. 6a const dintr-o parte comun tuturor aplica%iilor (pentru un protocol AA& dat# i o parte speci$ic $iecrei aplica%ii. >unc%iile $iecreia din aceste pr%i sunt dependente de protocol, dar pot include !ncadrarea mesajelor i detec%ia erorii.

>ig. 1-*4. Modelul ATM - nivelul de adaptare ATM cu subnivelele a$erente. !n plus, la surs, subnivelul de convergen% este responsabil cu acceptarea $luxului de bi%i sau amesajelor de lungime arbitrar de la aplica%ii i cu $ragmentarea lor !n unit%i de '' sau '( octe%i !n vederea transmisiei. At"ta

28

timp c"t protocoalele utili ea o parte din cei '( de octe%i din in$orma%ieutil ATM pentru propriile antete, dimensiunea exact este dependent de protocol. 7artea in$erioar a AA&-ului este? subnivelui 5A8 (5egmentation And 8eassemb5@ -s e g m e n t a r e i re a sa m b l a re # . Ac e s ta p o a te a d u g a a n te te i ! n ch e i e ri l a u n i t % i l e d e d a t e ca re !i sunt $urni ate de ctre subnivelul de convergen%, pentru a $orma ast$el in$orma%iile utile alece l u l e l o r. A ce st e !n c r c tu ri su n t $u rn i a te n i ve l u l u i d e t ra n sm i si e AT M. & a d e s ti n a % i e , subnivelul 5A8 reasamblea celulele !n mesaje. 5ubnivelul 5A8 se ocup !n principal cucelule, iar subnivelul de convergen% cu mesaje. ALL 1 AA& 1 este protocolul utili at pentru transmisia tra$icului de clas A, adic tra$icul orientat pe conexiuni, cu vite a de transmisie constant, de timp real, de exemplu tra$ic audio i video necomprimat. Ai%ii sunt produi de ctre aplica%ie la o vite de transmisie constant i trebuie s $ie livra%i la captul Bndeprtat cu aceeai rat constant, cu un minimum de Bntir iere, $luctua%ie i supraBncrcare. <ntrarea este un ir de bi%i $r nici o limit de mesaj. 7entru acest tra$ic, protocoalele de detec%ie a erorii, de exemplu pas-cu-pas, nu sunt utili ate datorit $aptului c Bntir ierile introduse prin depirea limitei de timp i prin retransmisii nu sunt acceptabile. ,u toate acestea, celulele lips sunt semnalate aplica%iei care trebuie s ia propriile msuri (pentru a le recupera. AA& 1 utili ea un subnivel de convergen% i un subnivel 5A8. 5ubnivelul de convergen% detectea celulele pierdute i inserate greit. Acest subnivel nete ete de asemenea tra$icul de intrare pentru a asigura o livrare a celulelor la o vite constant. <n $inal, subnivelul de convergen% $ragmentea mesajele sau $luxurile de intrare Bn unit%i de '1 sau '4 octe%i care sunt $urni ate subnivelului 5A8 pentru transmisie. &a cellalt capt, subnivelul 5A8 extrage aceste unit%i i reconstruiete intrarea original. 5ubnivelul de convergen% din AA&1 nu are nici un antet de protocol propriu.

5;-numarul de secventa * biti 5;7- cimp protec%ie numr de secven% Atunci cind trebuie respectate limitele mesajului, se $olosesc celulele P. ,impul Indicator este utili at pentru a preci a deplasamentul de Bnceput al urmtorului mesaj. :oar celulele cu un numr de secven% par pot $i celule 7, indicatoml $iind ast$el Bn domeniul 2 - 32 i putind $i plasat $ie Bn in$orma%ia propriei celule, $ie Bn celula care urmea . AAL2 AA& 1 este proiectat pentru $luxuri de date simple, orientate pe conexiuni, de timp real i $r 28

detec%ie de erori, excep%ie $cind doar celulele lips i greit inserate. AA& 1 este un protocol adecvat pentru $luxuri audio i video necomprimate pure sau pentru orice alt tip de $luxuri de date in care ci%iva bi%i distorsiona%i din cind in cind nu creea o problem. :aca o camera video este in miscare di$erentele de cadre sunt $oarte imnportane si limitele mesajelor trebuiesc respectate si in acest scop a $ost creat stratul A&&2.

,impul SN (Sequence Number - numr de secven%# este utili at pentru numrarea celulelor in scopul detectrii celulelor lips sau greit inserate. ,impul TI (Information Type - tipul in$orma%iei# este utili at pentru a indica $aptul c celula repre int Bnceputul, mijlocul sau s$iritul unui mesaj. ,impul LI (Length Indicator - indicator de lungime# indic dimensiunea in$orma%iei utile, in octe%i (poate s $ie mai mic decit ') octe%i#. in s$irit, cimpul CRC este o sum de control a intregii celule, pentru detectarea erorilor. AAL 3 ! AA& */' poate opera Bn dou moduri. $lux sau mesaj. Bn modul mesaj, $iecare apel dinspre aplica%ie spre AA& */' injectea un mesaj Bn re%ea. Mesajul este livrat ca atare, alt$el spus, limitele mesajului sunt respectate. <n modul $lux, limitele nu sunt respectate.

,impul ST (Segment Type - tipul segmentului# este utili at pentru Bncadrarea mesajelor. 6l indic dac ocelul repre int Bnceputul unui mesaj, este Bn mijlocul mesajului, este ultima celul din mesasau este un mesaj de dimensiune mic (de exemplu o singur celul#. Crmea apoi un numr de secven% pe ' bi%i, SN, pentru detectarea celulelor lips sau inserate greit. ,impul MID(Multiplexing ID - identi$icator de multiplexare# este utili at pentru a determina care celul apar%ine crei sesiuni. :e notat c AA& */' con%ine supraBncrcarea protocoalelor a dou nivele. sunt aduga%i ( octe%i $iecrui mesaj i sunt aduga%i ' octe%i $iecrei celule. Cna peste alta acesta este un mecanism greoi, mai ales pentru mesaje scurte. ALL" AA& ) o$er aplica%iilor sale mai multe tipuri de servicii. 9 posibilitate este serviciul $iabil (de exemplu, livrarea garantat cu control al $luxului pentru a pre!nt"mpina supraaglomerrile#. 9 alt 28

posibilitate este serviciul ne$iabi! (de exemplu, nici o garan%ie de livrare#, cu alternativele de a descrca sau de a transmite aplica%iei (cu avertismentul de eroare# celulele cu erori !n suma de control. 6ste suportat at"t comunica%ia de tip uni-destina%ie c"t i de tip multi-destina%ie, dar multi- destina%ia nu garantea livrarea. &a $el ca i AA& */', AA& ) suport at"t modul mesaj c"t i modul $lux. !n modul mesaj, o aplica%ie poate transmite, nivelului AA& o datagram de lungime !ntre 1 i 1))*) octe%i ast$el !nc"t $ie se garantea sosirea datagramei la destina%ie, $ie se !ncearc livrarea ei !n condi%ii c"t mai bune. 9dat cu sosirea l" subnivelui de convergen%, mesajul este aliniat i completat cu o !ncheiere, aa cum se arat !n >ig. 1-''. ;umrul de octe%i aduga%i pentru aliniere (de la 2 la '4 de octe%i# este ast$el ales, !nc"t !ntregul mesaj, inclusiv !ncheierea i octe%ii !n discu%ie, s $ie un multiplu de '(. AA& ) nu are un antet al subnivelului de convergen%, ci doar o !ncheiere de ( octe%i

(igura 1 (ormatul mesa)ului *n su+ni%elui de con%ergen,- din AAL " ,"mpul UU (User to User - utili ator la utili ator# nu este $olosit chiar de nivelul AA&. :e $apt, el este disponibil nivelurilor superioare, de exemplu pentru secven%iere sau multiplexare. ;ivelul superior !n discu%ie poate $i partea speci$ic de serviciu a subnivelului de convergen%. ,"mpul Lungime indic adevrata in$orma%ie util, $r a pune la socoteal octe%ii aduga%i pentru aliniere. 7entru a renun%a la mesajul curent !n timpul $luxului de trans$er, este utili at o valoare 2. ,"mpul CRC este suma standard de *2 de bi%i calculat pentru !ntregul mesaj, inclusiv !ncheierea i octe%ii aduga%i pentru aliniere (cu valoarea c"mpului CRC considerat 2#. !ncheierea con%ine !n plus un octet re ervat de voltrilor ulterioare. 7rincipalul avantaj al lui AA& ) asupra lui AA& */' const !ntr-o e$icien% mult mai mare. :ac AA& */' adaug doar ' octe%i per mesaj, AA& ) adaug de asemenea ' octe%i per celul, reduc"nd capacitatea in$orma%iei utile la '' de octe%i, ceea ce repre int o pierdere de ( procente pentru mesajele lungi. AA& ) are o !ncheiere ceva mai mare (( octe%i#, dar nu adaug supra!ncrcare la nivelul $iecrei celule. &ipsa unui numr de secven% !n celule este compensat printr-o sum de control mai mare, care poate detecta pierderile, inserrile eronate sau celulele lips $r a $olosi numerele de secven%.

2.3 Te'nologia de transmitere a datelor .M#LS.Metodele de asigurare a calitatii ser%iciilor $/0 L1# si /S&#0T2. M#LS Trafic 2ngineering. Algoritmul /210/andom 2arl3 1rop. Sta+ilitatea unei cai LS#. ,omutarea Multiprotocol cu 2tic'ete (Multi #rotocol La+el S4itc'ing) repre int o nou arhitectur !n care nodurile terminale adaug o etichet unui pachet <7 ce identi$ic drumul spre destinatie, iar pachetele sunt directionate pe ba a etichetei, $r inspectarea header-ului initial.

28

M7&5 repre int ultimul pas $cut !n evolutia tehnologiilor de comutare/rutare pentru <nternet,$olosind o solutie ce integrea at"t controlul rutrii <7, c"t si comutarea de la nivelul legturii dedate (nivelul 2 din modelul 95<#. Mai mult, M7&5 o$er ba ele unor servicii de rutare avansate, re olv"nd o serie de probleme. se adresea problemelor privind scalabilitatea, legate de modelul <7-over-ATMD reduce complexitatea operatiilor din reteaD $acilitea aparitia de noi posibilitti de rutare, ce !mbunttesc tehnicile de rutare <7 o$er o solutie standardi at, ce are avantajul interoperabilittii !ntre diversi $urni ori de produse si servicii.

6senta M7&5-ului este generarea unei etichete ElabelF scurte, de dimensiune $ixa, care secomporta ca o repre entare simpli$icata a header-ului pachetului <7. 6ste la $el cum codul potal este o $orma simpli$icata pentru adresa unei case, a unei stra i i a unui ora !n adresa potala, $olosind aceasta eticheta pentru a lua o deci ie !n procesul de $or0ard. 7achetele <7 au un c"mp !n header-ul lor care contine adresa spre care pachetul este rutat. 7rocesul traditional de rutare !ntr-o retea procesea a aceastain$ormatie la $iecare router, !ntr-o cale a pachetului prin retea (rutare pas cu pas#. +n M7&5, pachetele <7 sunt !ncapsulate cu aceste etichete de catre primul dispo itiv M7&5 pe care-l !nt"lnesc de cum intra !n retea. 8outer-ul M7&5 din margine (egde-router# anali ea a continutul headerului <7 i selectea a o eticheta potrivita cu care sa !ncapsule e pachetul. ,el mai mare avantaj al M7&5-ului vine tocmai din $aptul ca !n contrast cu rutarea conventionala, aceasta anali a poate sa nu se ba e e numai pe adresa destinatie care este purtata header-ul <7, ci i pe alte elemente. &a $iecare dintre nodurile ulterioare din retea, eticheta M7&5 (i header-ul <7# se $olosete pentru a lua deci ia de $or0arding pentru un pachet. +n $inal, pe parcurs pachetele M7&5 etichetate parasesc reteaua, un alt edge router elimina etichetele <7 de nu ce

+nterminologia M7&5, nodurilesau router-ele care manipulea apachetele se numesc LabelSwitched Routers (LSR) G routere cu comutare de etichete. :erivareaacestortermeniesteevidenta. router-ele M7&5 $or0ard-ea apachetele, lu"nddeci ii de comutareba atepeeticheta M7&5. Aceastailustrea aun alt concept cheie!n M7&5. 8outer-ele <7 conventionalecontin Etabele de rutareF care suntinterogate$olosindun header <7 dintr-un pachetpentru a decide cunsa $or0ard-e eacestpachet. Acestetabelesuntconstruite de catreprotocoale de rutare <7 (cum ar $i 8<7, 957>#, care poartain$ormatia <7destinatie sub $orma de adrese <7. +npracticaobservamcaacest $or0arding (inspectarea header-ului <7#iplanurile de control (generareatabelelor de rutare# suntstr"nscuplate.+ntruc"t $or0arding-ul M7&5esteba atpeetichete, esteposibilaseparareaclara a planului de $or0ard-are (ba atpeeticheta# deplanul de control pentruprotocolul de rutare. 7rinseparareaacestoradoua, $iecarepoatesa $ie modi$icatindependent. ,u o ast$el de separare, nu maiavemnevoiesaschimbammaina care $ace $or0arding-ul,de exemplu, pentru a migraspre o nouastrategie de rutare !nretea. CR-L P(Constraint Route Label istribution Protocol)

28

,onstraint-based 8outing &abel :istribution 7rotocol este o extensie a &:7 si introduce capabilitati de constructie a cailor comutate ba "ndu-se si pe alte in$ormatii dec"t pe in$ormatiile o$erite de protocolul de rutare. Ast$el se pot construi cai cu constr"ngeri explicite ale rutei (de exemplu se impune ca ruta sa treaca prin anumite noduri# sau cu constr"ngeri de calitate a serviciilor. :e regula, ,8-&:7 a$la in$ormatiile necesare despre capabilitatiile linHurilor (banda disponibila, dela@, jitter, etc# de la un protocol de rutare cu ast$el de capabilitati. Cn exemplu de ast$el de protocol este 957>-T6. ,8-&:7 a $ost g"ndit sa $ie utili at !n Tra$$ic 6ngineering, dar poate $i $olosit si !n construirea =7;-urilor ba ate pe M7&5.I8>,*21*J RS!P-T"(Resource Reser#ation Protocol) 85=7-T6 repre inta o propunere de a adauga $unctionalitate unui protocol deja consacrat, care sa-i permita sa distribuie si etichete. <deea a apartinut companiei ,isco si ast$el protocolul 85=7-T6 a adoptat conceptele de Ko5 din <7 !n detrimentul conceptelor Ko5 din ATM. Aceasta alegere a avut ca scop principal interconectarea mai usoara !ntre provideri. :esi initial 85=7 nu a $ost $olosit !n retelele core deoarece nu era scalabil, $olosirea sa !mpreuna cu M7&5 !i creste considerabil scalabilitatea. +n acest scenariu clasele de echivalenta M7&5 nu mai sunt la $el de rigide ca $luxurile 85=7, iar garantiile o$erite nu mai sunt capat la capat. 85=7-T6 este $olosit pentru a stabili cai cu garantii numai !n interiorul domeniului M7&5. +n mod curent exista o concurenta !ntre 85=7-T6 si ,8-&:7, dar se pare ca 85=7-T6 este mai larg rasp"ndit, deoarece a $ost implementat timpuriu !n echipamentele ,isco. 5ngineriaTraficului *n re,ele M#LS 8olul ingineriei tra$icului (Tra$$ic 6ngeneering G T6# este de a transmite tra$icul de la o margine la alt !ntr-o re%ea, !n cel mai optim mod. M7&5 T6 - ajuta la rsp"ndirea e$icienta a tra$icului !n !ntreaga re%ea, evit"nd neutili area i suprautili area linHurilorD - %ine seama de con$iguratiile (statice# de latime de banda ale legturilorD - ia !n considerare atributele legaturilor, precum. intar iere, jitter,etcD - se adaptea automat la schimbarea de ltime de band pe un linHD - se poate trimite tra$icul in retea dupa adresa sursa a pachetelor, nu neaparat dupa cea destinatie. M7&5 T6 permite ingineria tra$icului pentru un sistem !n ca ul !n care routerul de la capul unei &57 (headend# poate calcula cea mai e$icient cale prin intermediul re%elei spre routerul de la coada &57 (tailend#. <ngineria de tra$ic in M7&5 este construit pe urmtoarele mecanisme. L ,onstr"ngerile legaturilor . c"t de mult tra$ic $iecare linH poate sprijini i c"t poate utili a tunelul T6D L :istribu%ia in$orma%iilor de inginerie a tra$icului de catre protocolul linH-state de dirijare cu M7&5 T6activatD 28

L Cn algoritm (de calcul al caii G path calculation I7,A&,J# pentru a calcula cea mai bun cale de la &58-ul cap la &58-ul coadaD L Cn protocol de semnali are 7rotocolul de re ervare a resurselor - 8esource 8eservation 7rotocol I85=7J# pentru a semnalala tunelul T6 !n !ntreaga re%eaD L 9 modalitate de a transmite tra$ic pe tunelul T6. /andom 2arl3 1rop . /21 86: mMsoarM dimensiunea medie a co ilor dupM o lege exponenNialM de timp si eliminM probabilistic pachetele care sosesc. 7robabilitatea de eliminare creste liniar cu crestereadimensiunii co ilor. ,a urmare, congestiile sunt detectate si controlate !nainte calungimea co ilor sM ajungM la maxim. Cn router 86: primeste la con$igurare urmMtorii parametrii. Min , Max si 7max. Modul de$unctionare este ilustrat !n $igura alMturatM pe abcisM $iind repre entatM dimensiunea co ii,iar pe ordonatM probabilitatea de eliminare a unui pachet. Asa cum se observM si !n $igurM,existM trei $a e !n $uncNionarea algoritmului 86: si anume I2,Min#, IMin , Max# siIMax,O#. 7rima $a M corespunde operMrii normale, c!nd lungimea co ilor este sub Minth ,si nici un pachet nu este eliminat. ,!nd lungimea co ii este !ntre cele douM limite, routerul$uncNionea M !n $a a de evitare a congestiilor Pi eliminM pachete pentru a semnala staNiilorcare transmit date sM-si reducM rata de emisie. ,on$orm algoritmului de Qslo0 startQimplementat de T,7, orice pachet pierdut este perceput ca o congestie ceea ce duce lascMderea vite ei de transmisie. ;ivelul pachetelor eliminate este de obicei mic si nu va duce la !ntreruperea conexiunilor !n curs. <n $a a a treia c!nd lungimea co ii a depMsit Ma6, routerul operea M !n $a a de congestie si $iecare pachet nou sosit este eliminat.

$ale cu comuta,ie de etic'ete (La+el S4itc'ed #at')0 LS# &57-ul este o conexiune con$igurat !ntre dou &58-uri !n care tehnica de comutare de etichete este $olosit pentru a trimite pachetele. Cn &57 este o cale speci$ic de tra$ic printr-o re%ea M7&5. &57-urile sunt $urni ate $olosind &:7-ul, 85=7-T6 (8esource 8eservation 7rotocol 0ith Tra$$ic 6ngineering#, ,8-&:7 (,onstraint-Aased 8outed &:7# sau extensii ale protocoalelor de rutare cum ar $i AR7. 85=7-T6 rulea peste protocolul C:7, i ,8-&:7 rulea peste protocolul 28

T,7. +ntre cele dou protocoale nu exist mare di$eren%, totui protocolul 85=7-T6 este mai indicat pentru interoperabilitatea cu re%elele <7. &57-ul poate $i considerat ca o cale printre mai multe &58-uri !n care pachetele apar%in unui anumit >6,. 6ste posibil ca !ntr-o re%ea M7&5 s avem di$erite &57-uri la di$erite nivele ale etichetelor pentru un pachet care !i atinge destina%ia. &57-urile sunt unidirec%ionale. Aceasta !nseamna c un pachet se poate !ntoarce pe ci di$erite. +n $igura urmtoare, &581 i &581 sunt &58-uri de nod, i &582, &58*, &58' i &58) sunt &58-uri de bacHbone. 7entru a putea trimite etichetele, &581 i &581 lucrea la nivel de Eborder gate0a@Q i &582, &58*, &58' i &58) lucrea la nivel de Einterior gate0a@Q. Acest desen $igurea dou &57-uri. un &57 de nivel 1 capt la capt de la &581 la &581, i un &57 de nivel 2 !ntre &58' i &58). 7entru a putea construi un &57, &58-ul $olosete protocoale de rutare i rutele !nv%ate de la aceste protocoale.

>igura 2.'.2 5tabilirea unui &57 Cn &57 se poate stabili prin una din cele dou posibilit%i. ,ontrolul independent ,ontrolul ordonat ,ontrolul ordonat i controlul independent pentru stabilirea uni &57, pot coexista !n aceeai re%ea $r nici un $el de problem din punct de vedere al arhitecturii sau interoperabilit%ii. Metoda independent $urni ea o convergent i stabilire a &57-ului mai rapida, deoarece, &58-ul poate stabili i trimite etichete oric"nd, $r !nt"r iere sau ateptare pentru mesajele ce urmea a $i propagate dintr-o parte a re%elei !n alta. 5tabilirea &57-ului depinde $oarte mult de protocolul de rutare. +n metoda controlului ordonat, legturile sunt propagate de-a lungul re%elei !nainte ca &57ul s $ie stabilit. Aceast metod $urni ea o mai bun prevenire i evitare a buclelor. 2.! Te'nologia de transmisiuni (rame /ela3. $one6iuni #&$ si S&$. Administrarea traficului de date. #&$0uri asimetrice. Tehnologia >rame 8ela@ este asemntoare calculatorului. utili area ei nu necesit cunoaterea con%inutului ei intern. :ar la luarea deci iilor !n privin%a organi rii sau utili rii re%elei, este necesar 28

cunoaterea principiilor de lucru i a posibilit%ilor componentelor principale a tehnologiei >rame 8ela@. Majoritatea utili atorilor re%elei >rame 8ela@ p!n acum nu cunosc existen%a unor sau altor posibilit%i. +n capitolul dat vom anali a componentele re%elei >rame 8ela@ caracteristice pentru tipurile de re%ele cele mai utili ate. Componentele principale ale reelei rame !elay :e regul, re%eaua >rame 8ela@ const din trei componente. liniile de acces local, legturile portului i conexiunile virtuale corespun toare. +n capitolul dat ele sunt descrise separat, dar nu trebuie s uitm de $aptul c ele sunt o parte unic a re%elei >rame 8ela@. ,onectarea portului $r conexiuni virtuale cu alte conectri ale altor porturi este inutil. ,omponentele descrise mai sus !mpreun crea re%eaua >rame 8ela@ ($igura 1.1.#.

Reeaua Frame Relay Canal virtual comutat (SVC) $c%ipament in&talat clientului ce &uport Frame Relay Interfaa utili!ator" reea# Comutator Frame Relay Canale virtuale permanente

(PVC)

Legtura portului

Figura 1.1. Componentele tehnologiei Frame Relay.

Linia de acce" local &iniile de acces local asigur o interconexiune dintre dispo itivele instalate la utili ator (client# i re%eaua >rame 8ela@. &inia de acces local nemijlocit este conectat la un port, !nc!t $iecare linie are o singur legtur proprie. &iniile de acces local trebuie s asigure o capacitate de transmisie nu mai mic dec!t capacitatea portului. Leg#tura portului &egtura portului este un punct de intrare (start# !n re%eaua >rame 8ela@ ($igura 1.2.#. :e obicei, legturii portului !i corespunde un nod de re%ea separat. +n majoritatea re%elelor $iecrui punct de 28

conexiune !i corespunde o singur legtur a portului, cu toate c este utili at de un numr mare de utili atori, programe aplicative i protocoale care necesit acces la resursele re%elei.

Pre&tatorul &erviciilor P+,+P+

$c%ipament in&talat clientului ce &uport Frame Relay

Canal virtual comutat (SVC)

2'( )*p&

Canale virtuale permanente

(PVC)
Interfaa utili!ator" reea# Comutator Frame Relay

Legtura portului $igura %.&. Leg'tura (ortului ) (unctul de intrare *n re+eaua $rame Rela,. 5erviciul >rame 8ela@ asigur. transmisiunea datelor interactive. imagini gra$ice cu posibilitate de solu%ionare !nalt sau proiectarea i elaborarea asistat de calculator (,A:/,AM#D transmisiunea $iierelor !n ca ul volumelor mari de dateD multiplexarea $luxurilor de vite e reduse !ntr-un canal de debit !naltD transmisiunea tra$icului interactiv de tipul documentelor textuale, ce necesit cadre scurte, re%ineri mici i capacit%i de band reduse.

28

:ac la !nceput >rame 8ela@ se utili a de mul%i utili atori numai pentru transmisiuni de date, atunci !n ultimii ani prestatorii dispo itivelor >rame 8ela@ au elaborat i alte aplica%ii pentru aceast tehnologie, care nu se limitea doar la simple transmisiuni a $iierelor de date. &a ele se re$er. utili area protocoalelor 5;A deasupra >rame 8ela@D transmisiunea semnalelor vocaleD serviciile de radiodi$u iune >rame 8ela@D interac%iunea re%elelor >rame 8ela@ i ATM.

8e%eaua >rame 8ela@ utili ea structura cadrelor de lungime variabil !n diapa onul de la c"teva simboluri p!n la o mie i mai multe. Aceast caracteristic, speci$ic i pentru re%elele S.2), este $oarte important pentru interac%iunea re%elei >rame 8ela@ cu re%elele &A; i cu alte surse de tra$ic sincron de date, unde se utili ea lungimea variabil a cadrului. 8e%inerile tra$icului (laten%a# se vor modi$ica !n dependen% de volumele de date transmise (dar totdeauna vor $i mai mici, dec!t !n re%elele S.2)#. +n multe publica%ii de specialitate re%elele >rame 8ela@ sunt descrise ca un substituent al re%elelor S.2). Aceast a$irma%ie este corect dar numai lu"nd !n considera%ie cele expuse mai sus, re%elele >rame 8ela@ dau dovad de avantaje considerabile numai pe canalele de calitate !nalt. +n canalele de calitate redus se va continua utili area unor mijloace mai ie$tine G re%elele S.2). 2." 5nterfe,e 785 9i 885 *n (rame /ela3. $one6iuni Reeaua #&$ 9i S&$. Administrarea traficului de date. #&$0uri asimetrice.
Frame Relay

+n tehnologia >rame in&talat 8ela@ sunt prev ute dou tipuri de inter$e%e. 785 (Cser-to-;et0orH <nter$ace# $c%ipament G Futili clientului ator - re%eaF i&uport 885 (;et0orH-to-;et0orH <nter$ace# G Fre%ea G re%eaF ($igura 1.*.#. ce Frame

Relay

3-I

Interfaa utili!ator"reea# '( )*p&. (/ )*p&. 0S"1 2+a+

Comutator

Reeaua Frame Relay 1

Reeaua

--I Interfaa reea" reea# (/ )*p&. 0S"1 2+a+

Frame Relay 2

Comutator

Comutator
28

Figura 1.3. Tipurile de interfee n tehnologia Frame Relay. &iniile C;< crea inter$a%a !ntre re%elele accesibile >rame 8ela@ i utili atorii ei, ;;< G !ntre dou re%ele >rame 8ela@. Ctili atorii se conectea la dispo itivele re%elei >8;: (>rame 8ela@ ;et0orH :evices# prin intermediul marruti atoarelor sau altor dispo itive >8A: (>rame 8ela@ Access :evices#, de exemplu, comutatoarele >rame 8ela@. <nter$a%a ;;< servete pentru asigurarea transmisiilor e$icace !ntre re%ele. +n 5CA ele pe larg sunt utili ate pentru conectarea re%elelor >rame 8ela@ cu alte re%ele, extinse !ntr-o on de comunica%ie !ndeprtat. ;;< mai sunt utili ate i pentru conectarea re%elelor >rame 8ela@ situate !n di$erite %ri. 8e%elele >rame 8ela@ se pot interconecta i $r ;;<, dar !n acest ca , vom pierde posibilit%ile adugtoare, de exemplu, cererea bilateral a strii re%elei. +n C;< cererea strii re%elei este unilateral. 9 legtur a portului sus%ine c!teva legturi logice cu di$erite noduri G 7=, (7ermanent =irtual ,ircuit G canal virtual permanent# sau 5=, (50itched =irtual ,ircuit G canal virtual comutat#. 6 necesar de remarcat. to%i utili atorii, toate programele i protocoalele !n majoritatea ca urilor utili ea !n comun canalele 7=,/5=,. Tipurile de legturi logice vor $i descrise mai detaliat !n capitolele urmtoare. =ite a de transmisie a datelor prin intermediul portului se alege separat pentru $iecare port, aceast alegere depinde de volumul in$orma%iei transmise !n ambele direc%ii, !n orice moment de timp. :iapa onul vite elor de transmisie a datelor e destul de larg. 1' Tbps, 12( Tbps, 2)1 Tbps, *(' Tbps, )12 Tbps, 41( Tbps, 1,22' Tbps, 1,)*1 Mbps i 2 Mbps. ,apacitatea de band (transmisie# a legturii portului determin vite a de transmisie pentru re%eaua &A; dat ($igura 1.'.#. +ntr-o perioad de timp bine determinat nu este posibil transmisia sau recep%ia unui volum de in$orma%ie mai mare, dec!t este !n stare s permit legtura portului.

Port

(/ )*p& (/ )*p&

(/ )*p& (/ )*p&

Figura 1.4. Viteza maxim de tran mi iune a datelor n reeaua !"# $e depinde de parametrii portului. 7ortul asigur distribuirea static a ben ii de transmisiune !n dependen% de aplica%ia utili at
pentru transmisiunea datelor !n re%ea i destina%ia acestor date. :e aici re ult c pentru programele aplicative i conexiunile care $unc%ionea concomitent se poate de stabilit o vite de transmisiune a datelor unice, $r a re erva aceast vite pentru o legtur sau aplica%ie concret. (+n re%eaua >rame 8ela@ conexiunile poart denumirea de lan%uri virtuale.#. +n regimul distribu%iei statice banda de 28

transmisiune se acord !n mod prioritar numai programelor active. :ac portul sus%ine patru programe (aplica%ii# ce rulea concomitent, atunci ele !n comun utili ea banda de transmisiune. :ac este activ doar o program aplicativ, atunci ei i se asigur toat banda de transmisiune. 1.3. Tipurile de canale $irtuale utili%ate &n tehnologia rame !elay Exist dou tipuri de conexiuni >rame 8ela@. canale 7=, i 5=,. &an%urile virtuale repre int legturi logice sau ruta !ntre conexiunile porturilor (sau &A;# i re%eaua >rame 8ela@ ($igura 1.).#.

(/ )*p& Reeaua Frame Relay Port Canale virtuale Port PVC &au SVC PVC &au SVC
6le $unc%ionea analogic liniilor !nchiriate. 5pre deosebire de liniile !nchiriate, lan%urile virtuale nu sunt linii $i ice ci repre int reali ri program-organi a%ionale ale lor. +n paragra$ul dat vom anali a dou Figura 1.%. !anul &irtual $e inter$one$teaz dou legturi ale tipuri de canale virtuale, propriet%ile i posibilit%ile lor. 7rotocoalele >rame 8ela@ con%in mecanisme portului. necesare pentru administrarea canalelor virtuale permanente (7=,#, pentru stabilirea conexiunilor virtuale comutate (5=,# i pentru !ncapsularea protocoalelor nivelelor superioare. +nainte de a anali a aceste mecanisme, vom anali a concep%iile de ba . Ctilajul $i ic al utili atorului din partea re%elei >rame 8ela@, alt$el numit (ortul de acces al utili-atorului *n re+ea, $unc%ionea cu vite e de transmisie de la 2,* p!n la 22'( Tbps i se conectea cu portul de acces la re%ea prin intermediul portului $i ic al comutatorului >rame 8ela@. <nter$a%a dintre ei poart denumirea de inter.at' Uutili-ator ) re+eaF G U/I (User-to-/etwor0 Inter.ace). 7e inter$a%a C;< se organi ea unul sau c"teva 7=,-uri. >iecare 7=, stabilete o conexiune logic cu un port concret >rame 8ela@ !ndeprtat. :in punctul de vedere al utili atorului, 7=, este analogic unei linii dedicate separate G comutarea 7=, !n re%eaua >rame 8ela@ este transparent pentru utili ator. +n interiorul $iecrui canal $i ic pot $i organi ate c!teva 7=,-uri, care se con$igurea !n aa $el, !nc!t s permit un anumit nivel de productivitate i calitate a deservirii. 7=,-urile sunt bidirec%ionale. >iecare 7=, !n punctele terminale (porturi# se determin prin numrul identi$icatorului conexiunii logice :&,<. 7entru adresarea la resursele administrrii re%elei se utili ea :&,<-urile cu anumite valori re ervate. :&,<-ul se instalea valoarea 2, dac administrarea 7=,-ului se e$ectuea dup standardul A;5< T.1 114 Annex :, i !n valoarea 122*, dac administrarea se e$ectuea dup protocolul inter$e%ei administrrii locale. UAdresarea la resursele administrriiF repre int $aptul c cadrele cu valorile :&,< corespun toare se utili ea nu pentru transmisiunea in$orma%iei !ntre utili atorii re%elei, dar pentru modi$icarea i controlul parametrilor re%elei.

28

7rocedurile administrrii 7=,-urilor sunt destinate pentru controlul strii lor, veri$icarea :&,<urilor i controlul strii inter$e%ei $i ice. '()('( *+C , canale $irtuale permanente 7=,-ul este un canal permanent ($ix#, ca urmare el poate $i utili at mereu, i dac el este stabilit pentru legtura porturilor perechii date, atunci 7=,-ul devine accesibil !n orice moment de timp (!n ca ul lipsei erorilor !n re%ea#. ,adrele parcurg canalul 7=, pe o rut bine determinat !ntr-o anumit succesiune, de aceea nu este necesar de a restabili ordinea trecerii cadrelor !n punctul de destina%ie. ,u toate c re%eaua >rame 8ela@ este utili at de un numr mare de utili atori, $iecrui din ei i se atribuie un 7=, separat. 7ersoanele strine nu se pot $olosi de 7=,-urile unei companii anumite pentru transmisiunea sau interceptarea in$orma%iei, deoarece 7=,-ul leag dou puncte de conexiune care apar%in acestei companii. :e aici re ult c legturile virtuale !n totalitate suport o securitate i $iabilitate !nalt. E=irtualitateaF canalului 7=, repre int urmtoarele. el va $i acordat utili atorului c!nd prin el vor $i transmise di$erite date. :ac canalul dat nu este utili at, atunci capacitatea lui de transmisiune se distribuie altor 7=,-uri, utili atorilor sau programelor aplicative care !n momentul dat au necesitatea de transmisiune a datelor. 6 necesar ca !n re%eaua >rame 8ela@ s existe mcar un canal 7=, care ar interconecta dou noduri. :e regul, toate programele din ambele capete a acestei conexiuni utili ea acest canal !n comun. legtura este destinat anume pentru acest regim de lucru. +n unele ca uri va $i necesar de interconectat dou noduri prin intermediul mai multor 7=,-uri, de exemplu, pentru separarea tra$icului 5;A (protocolul A# i &A; (protocolul A#. Aceasta poate re ulta din urmtoarele cau e. instalarea priorit%ilor, mrirea e$icacit%ii sau per$orman%a administrrii. +n aa ca uri ambele (sau mai multe# 7=,-uri $unc%ionea independent legturii portului, ambele dispun"nd de acces comun ce asigur o economie considerabil din contul mririi numrului de canale. Ambele ca uri sunt repre entate pe $igura 1.1. '()(-( Canale cu comutare $irtual# (S+C. 7rincipiul de lucru a canalelor 5=, este analogic cu cel al canalelor 7=,, !ns conexiunea sau deconexiunea ($inisarea conexiunii# depinde de pre en%a sau lipsa apelurilor. 5=, G repre int canale virtuale !n ba a conexiunilor, instalate dup procedura Econvorbirilor intelectualeF dintre utilajul utili atorului i prestatorul de servicii p!n !n momentul transmisiunii in$orma%iei. &a s$!ritul transmisiunii conexiunea se !ntrerupe.

$c%ipament in&talat clientului ce &uport Frame Relay

Proce&or 4e interfaare

Main$rame

5erminal e Torente de date SNA i LAN

Site"ul utili!atorilor

28

PVC

Figura 1.'. (tilizarea )VC*ului pentru uportul mai multor apli$aii. 5=,-urile dispun de un ir extins de aplica%ii G de la suportul nodurilor mai pu%in active p!n la !nlturarea supra!ncrcrii tra$icului. 5=,-urile sunt utile c!nd apare necesitatea conectrii urgente a nodurilor re%elei sau !n ca ul acordrii accesului unei aplica%ii date la nodul re%elei (se presupune c anume din aceast cau sunt con$undate deseori cu accesul tele$onic la re%eaua >rame 8ela@#. '()()( /dmini"trarea traficului de date 7rotocoalele >rame 8ela@ reali ea diverse mecanisme speci$ice ce supraveghea i administrea supra!ncrcarea re%elei, care sunt asemntoare mecanismelor de administrare a $luxurilor de date V:&,. Aceste mecanisme permit, !n primul r!nd, asigurarea unui timp garantat pentru livrarea in$orma%iei utili atorului $inal, !n al doilea r!nd, adaptarea la $luxurile neuni$orme !n timp (de exemplu, tra$icul re%elelor &A;#. Mecanismul de reglare a $luxului tra$icului de date !n re%ea se !n$ptuiete cu ajutorul a trei parametri. #ite-a coordonat' de transmisiune ) CIR (commited in.ormation rate), #olumul im(ulsi# coordonat ) 1c (burst commited) i #olumul im(ulsi# ad'ug'tor ) 1e (burst e2cess). ,<8 asigur vite a maxim (sau cea minim garantat# de transmisie pe un 7=, concret, care de obicei este pu%in mai mic dec"t vite a $i ic de conectare a utili atorului la portul re%elei >rame 8ela@. ,<8 se exprim !n unit%i de b(s i se calculea relativ pr%ii in$orma%ionale a cadrului >rame 8ela@ (c"mpurile de control a cadrului nu se iau !n considera%ie#. :e obicei ,<8 se organi ea !n corespundere cu coe$icientul de supra!ncrcare mediu a canalului. 5uma valorilor ,<8 pe toate 7=,urile pentru $iecare port $i ic nu trebuie s depeasc capacitatea de transmisiune a portului. 7arametrul Ac determin volumul maxim al in$orma%iei !n bi%i, pe care utili atorul o poate transmite prin intermediul 7=,-ului dat !n timpul unei oarecare perioade de timp limitate. +n ca ul conectrii la re%ea, utili atorul de obicei primete pe $iecare 7=, valorile ,<8 i Ac a$erente lui. 7entru utili ator aceasta repre int, c el poate ori s transmit in$orma%ia cu vite constant, egal cu ,<8, sau cu o vite mai mare, dar !ntr-un timp limitat, determinat de $ormula Ac/,<8. Mecanismele ce supraveghea i in$ormea despre apari%ia supra!ncrcrilor !n re%ea se reali ea cu ajutorul bi%ilor >6,; i A6,; situa%i !n antetul cadrului &A7>. 9 alt $orm de administrare a supra!ncrcrii !n re%eaua >rame 8ela@ este aa numita conducere coordonat' a canalului de date ) CLL3 (Consolidated Lin0 La,er 3anagement) D standardi at !n standardele A;5<, !n particular !n standardul T1.11(. 7rin intermediul unui 7=, re ervat nodul transmite mesaje speciale privitor la supra!ncrcrile din re%ea. &u"nd !n considera%ie $aptul c !n standardele A;5<, at"t pentru ,&&M c"t i pentru &M< se utili ea unul i acela :&,<, egal cu 122*, ele nu pot $unc%iona !n acelai timp !n cadrul re%elei. >iecrui canal 7=, !i este atribuit o valoare concret ,<8 (,ommited <n$ormation 8ate G vite a coordonat de transmisiune#. Aceasta este vite a de transmisiune a datelor pentru o conexiune logic concret. &a atribuirea ,<8 se ea !n vedere ruta presupus dintre nodurile care trebuiesc interconectate ($igura 1.4.#. 28

Reeaua Frame Relay Port #$ %b!&

PVC cu valoarea CIR 4e (/ )*p& PVC cu valoarea CIR 4e (/ )*p&

Port #$ %b!&

6valuarea valorii ,<8 la etapa ini%ial de proiectare nu este una simpl. Figura 1.7. Atribuirea valorii CI !entru "iecare canal PVC. =aloarea ,<8 !n canalele 7=, n-o depete pe cea mai mic din cele dou valori a capacit%ii de transmisiune a porturilor. :ac portul nodului A dispune de o capacitate de transmisiune egal cu 1' Tbps, iar portul nodului A G *(' Tbps, atunci pentru canalul 7=, !ntre ele se instalea vite a coordonat de transmisiune nu mai mare de 1' Tbps, deoarece aceasta este vite a maxim posibili de transmisie pentru aceast pereche de porturi. 9rice alt valoare mai mare este inaccesibil, $iindc ea este limitat de capacitatea de transmisiune a portului !n nodul A. 7ropunerile prestatorilor de servicii sunt limitate de capacit%ile echipamentelor de re%ea (de exemplu, parametrii comutatoarelor >rame 8ela@#. :e aceea unii prestatori de servicii nu propun valori nule ale ,<8, al%ii G valori maxime, determinate de utili atori. Al%i $urni ori de servicii utili ea !n calitate de valoare maxim a ,<8 pentru canalul 7=, valoarea de 122' Mbps. 6 necesar de men%ionat c, chiar i !n condi%iile nivelurilor de v"r$ conexiunea portului ram!ne succesiv G datele trec prin el bit cu bit cu o vite determinat de posibilit%ile portului, nu de valoarea ,<8. 7rin intermediul 7=,-ului datele intr !n port !n acea succesiune !n care ele au $ost transmise de portul ini%iator al comunica%iei. +ntr-o anumit perioad de timp vite a de transmisie prin canalul 7=, este aproximativ egal cu valoarea ,<8. +n condi%iile schimbului intensiv de date dintre nod i re%ea i cantit%ii enorme de canale 7=, care utili ea vite a port/re%ea, 7=,-urile trebuie s transmit e$ectiv datele cu valoarea vite ei bine determinate de valoarea ,<8 corespun toare. +n timpul remarruti rii, care duce la di$erite con$licte din cau a limitrii capacit%ii de transmisiune pe un sector anumit de re%ea, pentru canalele 7=, pot $i introduse limitri corespun toare ale vite ei de transmisiune aproximative valorii ,<8. Alegerea valorii ,<8 pentru canalul 7=, este important nu numai din motivul in$luen%ei ei asupra e$icacit%ii re%elei, dar i $iindc !n procesul unei asemenea alegeri utili atorii achi i%ionea o experien% vast. =aloarea ,<8 depinde $oarte mult de tra$icul !n cadrul re%elei i de extinderea viitoare a re%elei. '()(0( *+C1uri a"imetrice ,a i liniile private, >rame 8ela@ este o tehnologie totalmente duplex. Aceasta repre int c recep%ionarea i transmisiunea datelor prin intermediul canalelor 7=, se reali ea concomitent. 5pre 28

deosebire de liniile private, tehnologia >rame 8ela@ permite unor prestatori de servicii instalarea di$eritor valori a ,<8 pentru $iecare direc%ie a canalului 7=, ($igura 1.(.#. ,analul 7=, cu valori di$erite ale ,<8 este numit asimetric, spre deosebire de cel simetric care dispune de o singur valoare ,<8 pentru ambele direc%ii. Aceast posibilitate a tehnologiei >rame 8ela@ permite crearea unor condi%ii mai prielnice pentru executarea programelor din ambele pr%i ale conexiunii.

Reeaua Frame Relay Port #$ %b!&

PVC cu valoarea CIR 4e (/ )*p& PVC cu valoarea CIR 4e 62 )*p& 7rogramele aplicative, de obicei, crea $luxuri asimetrice de date !ntre dou puncte ale re%elei.

Port #$ %b!&

Figura 1.'. PVC(urile a&i)etrice au valori di"erite !entru CI *n "iecare ,a rspuns la unele cereri scurte pot reveni volume mari de date ce crea $luxuri asimetrice. direc+ie.

2.: (ormatul cadrului (rame /ela3 >ormatul cadrului cau ea amplasarea in$orma%iei !n el. (5tructura cadrului este repre entat pe $igura 1.3.#.

Informaie 4e control

%L&' %L&' F&

Fanioane &" )& %E

E( E(

'nformaia e*pediat (util

Informaie 4e control

F&+ Fanioane

Fanioanele reprezint o consecutivitate special a biilor, cu care ncepe fiecare cadru. La nceputul i sfritul Figura 1.+. Formatul $adrului aferent reelei Frame Relay. fiecrui cadru sunt amplasai cte doi octei i fanioanele. Toate acestea sunt informaii de control (ce nu aparin utilizatorului . !entru simplificarea descrierii formatului cadrului Frame "ela#, l vom diviza n cteva puncte$ 28

Fanioanele sunt destinate pentru aceea ca utila,ul reelei s determine nceputul i sfritul fiecrui cadru, sau lipsa datelor transmise. -rmtorii ase bii reprezint nceputul adresei destinaiei cadrului. (ceast adres este numit %L&' (%ata Lin. &onnection 'dentifier / identificatorul canalului de transmisiune a datelor i servete ca identificator al canalului !0& n cadrul reelei Frame "ela#. (cest cmp cu lun1imea de zece bii se distribuie n doi octei. "eeaua Frame "ela# citete %L&'2ul respectiv i l compar cu tabelul marrutelor pentru corectarea cone*iunii lo1ice, care asi1ur le1tura cu portul necesar. -nele %L&'2 uri sunt rezervate pentru utilizarea lor de ctre reea. (poi urmeaz bitul 3comand4rspuns5, care poate avea valoarea 6 sau 7, dar la momentul actual nu este utilizat de ctre protocolul respectiv. -ltimul bit al octetului este unul din cei doi bii a cmpului E( (E*tended (ddress / adresa e*tins . E*tinderea %L&' permite mrirea cantitii adreselor posibile. (cest bit, de asemenea, poate avea valoarea 6 sau 7. -ltimul octet al antetului conine ultimii patru bii a %L&'. -rmtorii doi bii sunt numii FE&8 i )E&8 (se pronun 3fecon5 i 3becon5 i reprezint 3For9ard4)ac.9ard &on1estion 8otification / semnalizarea de suprancrcare n direcie direct4invers , se utilizeaz pentru descoperirea suprancrcrii n reea. )itul %E (%iscard Eli1ibilit# / supus nlturrii se instaleaz n valoarea 7, cnd cadrele sunt transmise cu o vitez care depete valoarea &'", ceea ce indic necesitatea sc:imbrii prioritilor pentru prevenirea suprancrcrii i pierderii datelor. -ltimul bit al octetului este bitul al doilea al c;mpului E(. %up antet urmeaz datele utile. &nd pac:etul a,un1e la marrutizator sau la utila,ul Frame "ela#, din el se elimin informaia de control a protocoalelor nivelelor <(& sau LL&, adic informaia de control a pac:etelor Et:ernet sau To.en "in1 / i numai dup acest proces are loc ncapsularea n cadru. 'nformaia de control aferent nivelelor trei i mai sus (T&!4'!, +%L& etc. nu se elimin. La sfritul transmisiunii totul se repet n ordinea invers / informaia de control Frame "ela# este nlocuit cu informaia de control L(8 i pac:etul circul spre destinaie. -ltimii doi octei ai cadrului, de asemenea, conin informaii de control. Ei sunt numii F&+ (Frame &:ec. +e=uence / consecutivitatea de contol a cadrului . %ac consecutivitatea de control a cadrului semnalizeaz deteriorarea lui, atunci cadrul nu este transmis. %up ultimul octet urmeaz fanioanele, care indic sfritul acestui cadru i nceputul cadrului urmtor. %imensiunea cadrului nu este o mrime fi*, adic poate fi instalat o mrime arbitrar. (%imensiunea cadrului nu este arbitrar. +tandardele limiteaz valoarea lui la > 7>? baii, dar necesitatea n astfel de cadre apare foarte rar. !rin reticen, lun1imea ma*im a cadrului este e1al cu 7 @66 baii . %atorit lun1imii variabile a pac:etelor, protocolul Frame "ela# este foarte efectiv (cu e*ceden mic n procesul utilizrii pac:etelor de dimensiuni mari (fi1ura 7.76. .

28

Informaie 4e control 7 689 Fanioane %L&' %L&' F& )& &" %E E( E(

Informaie 4e control 7 189 Fanioane %L&' %L&' F& )& &" %E E( E(

'nformaia e*pediat (util F&+ Fanioane 'nformaia e*pediat (util

F&+ Fanioane Figura 1.1,. Coninutul pro$entual al informaiei de $ontrol -ex$edentare. ntr*un $adru de dimen iuni mai mi$i e te mai mare.
5pre deosebire de cadrul V:&, al protocoalelor 95< sau cadrul &A7A a protocolului S.2) cadrul &A7> nu con%ine c"mpul de administrare, !ns unele $unc%ii de administrare i control sunt incluse !n c"mpul de adres. :in acest punct de vedere trebuie de men%ionat o oarecare incorectitudine !n ca ul a$irma%iilor de tipul Ucadrul &A7> repre int o submul%ime a cadrului V:&,F sau Ucadrul &A7> este asemntor (chiar analogic# cadrului V:&,F, care deseori apar !n diverse publica%ii de specialitate. Mai !nt"i de toate este necesar de men%ionat c dou sta%ii, una din care $unc%ionea cu cadrul &A7>, iar alta cu cadrul V:&,, !n ba a di$eren%elor descrise mai sus !ntre aceste cadre, nu vor avea posibilitatea s interac%ione e una cu alta. Tehnologia >rame 8ela@ exclude totalmente prelucrarea datelor utili atorului la nivelul *. Mai mult ca at!t, ea utili ea doar o parte din $unc%iile nivelului 2 - aa numitele Uaspecte de ba F (core aspects#, care includ controlul cadrului la corectitudine i lipsa !n el a erorilor. Aa $unc%ii protocolare, ca numera%ia ordinar, !ntoarcerea $erestrei, con$irmarea cadrelor transmise, utili area cadrelor de administrare, !n re%eaua >rame 8ela@ nu se utili ea . +n re ultatul excluderii acestor $unc%ii destul de complicate din cadrul tehnologiei >rame 8ela@, protocoalele >rame 8ela@ ocup indeplin cele dou nivele ale modelului etalon 95<, !n realitate doar un nivel i jumtate. +n acelai timp protocoalele >rame 8ela@ asigur instalarea conexiunilor prin intermediul re%elei, ce con$orm 95< se re$er la $unc%iile nivelului *. nivelul re%ea. Alt re ultat al excluderii multor $unc%ii din protocolul nivelului doi al tehnologiei >rame 8ela@ este acela c capacitatea de band (numrul de cadre care por $i prelucrate de ctre utilajul corespun tor unui anumit cost !n timpul unei secunde# sporete substan%ial, deoarece $iecare cadru necesit o prelucrare mult mai mic. Avantajul >rame 8ela@ const nu numai !n vite a U$i icF !nalt de transmisie a datelor, dar i !n metodele statistice de comprimare a in$orma%iei, ce permit sporirea de c!teva ori a e$icacit%ii utili rii canalelor de comunica%ie, pre en%a inter$e%elor ce asigur conectarea la re%ea a di$eritor dispo itive terminale. 28

Cnul din avantajele principale a protocoalelor >rame 8ela@ const !n aceea, c datorit utili rii metodelor de comprimare a in$orma%iei i productivit%ii !nalte ele permit transmisiunea nu numai a datelor, dar i a semnalelor vocale. Ctili area modemelor contemporane permit organi area re%elelor >rame 8ela@ pe ba a canalelor tele$onice obinuite. 5emnalele vocale transmise, sunt !mpachetate !n cadre &A7> i sunt marruti ate mai departe !mpreun cu $luxul de date .

2.; #rotocolul <1L$ ,on$orm terminologiei <59, !n ca ul utili rii acestui protocol, acea parte a unei sta%ii de date care asigur $unc%iile de control primar al legturii de date, generea comen ile ce trebuie transmise i interpretea rspunsurile primite se numete sta%ie (rimar. 8esponsabilit%ile speci$ice ale sta%iei primare includ ini%iali area schimbului de semnale de control, organi area $luxului de date i opera%iunile privind controlul erorii i $unc%iunile de restabilire. 7artea sta%iei de date care execut $unc%iile de control al legturii de date corespun tor instruc%iunilor sta%iei primare, interpretea comen ile recep%ionate i generea rspunsurile pentru a $i transmise se numete sta%ie secundar. 9 sta%ie de date capabil s !ndeplineasc rolul unei sta%ii primare sau al unei sta%ii secundare se numete sta%ie combinat. 7rotocolul V:&, permite $unc%ionarea !n modul duplex, asigur"nd transmiterea datelor !n ambele sensuri simultan i poate $i utili at !n di$erite con$igura%ii. legturi punct-la-punct, !n con$igura%ii echilibrate sau neechilibrate, i legturi multipunct. +n oricare dintre aceste con$igura%ii o singur sta%ie este sta%ie primar, cealalt sau celelalte sunt sta%ii secundare. ,adrele transmise de sta%ia primar sunt considerate comen-i, cele transmise de sta%ia secundar sunt considerate rs(unsuri ($igura *.21#.

28

7roto col V: are mo (pr uri# op . 3 de r s no (; ;o 8e se Mode#, utili at !n con$igura%iile neechilibrate punct-la-punct i !n cele multipunct, !n care sta%ia secundar poate transmite numai dac a $ost invitat de sta%ia primar. - 3odul de rs(uns asincron (A8M - As@nchronous 8esponse Mode#, utili at de asemenea !n con$igura%iile neechilibrate, de obicei punct-la-punct, !n care o sta%ie secundar poate ini%ia transmisiunea $r a primi o invita%ie de la sta%ia primar, ast$el c ea transmite cadre !n mod asincron !n raport cu cea primar. - 3odul echilibrat asincron (AAM - As@nchronous Aalanced Mode#, utili at !n con$igura%iile echilibrate, punct-la-punct, spre exemplu pentru comunica%ii calculator - calculator sau !ntre un calculator i o re%ea public de date. +n acest mod de operare $iecare sta%ie are acelai statut, reali "nd at"t $unc%iuni de sta%ie primar, c"t i $unc%iuni de sta%ie secundar. Aceast procedur, cunoscut i sub denumirea de procedur de acces al 28 rmal spon rmal 8M s(un odul ul &, trei duri oced de erare

legturii echilibrat (&A7A - &inH access procedure balanced#, este $olosit !n re%elele publice de date cu comuta%ie de pachete, pe conexiunea utili ator-re%ea, speci$icat de 8ecomandarea <TC-T S.2) Structura cadrului <1L$ >ormatul cadrului V:&, este pre entat !n $igura *.24. F(8'A8 67777776 (%"E+( >47@ bii &A8T"AL >47@ bii '8FA"<(B'E 6 4 8 bii F&+ 7@4CD bii F(8'A8 67777776

(ig. 3.2; >ormatul cadrului V:&, ,adrul este delimitat de fanioane i, pentru a asigura transparen%a datelor,

transmi%torul introduce !n mod automat un simbol 2 dup o secven% de cinci simboluri 1 consecutive care apare !n interiorul cadrului, simbol ce va $i eliminat de receptor. Cn acelai $anion poate $i delimitator de s$"rit de cadru, dar i delimitator de !nceput de cadru pentru cadrul care urmea . +n c=mpul de adres- se trece totdeauna adresa sta%iei secundare, creia !i este destinat cadrul, dac acesta este emis de sta%ia primar, sau care a emis cadrul respectiv, dac acesta este un cadru de rspuns. 7rin c=mpul de control sunt de$inite mai multe tipuri de cadre !mpr%ite !n trei categorii, numite. de in$orma%ie (< - in$ormation#, de control sau de supervi are (5 - supervisor@# i nenumerotate (C - unnumbered#

(unc%ionarea protocolului

28

7rincipalele $unc%iuni ale protocolului sunt administrarea legturii i trans$erul datelor. +nainte de a transmite datele, pe linii punct-la-punct sau multipunct, !ntre cele dou sta%ii !n comunica%ie trebuie stabilit o conexiune logic, ceea ce se reali ea prin schimbul de cadre nenumerotate. :e asemenea, dup trans$erul datelor, este necesar eliberarea conexiunii logice.

+n modul ;8M comen ile pentru stabilirea i eliberare conexiunii logice sunt transmise de sta%ia primar ($igura *.23 a#. +n modul AAM oricare sta%ie poate ini%ia stabilirea conexiunii logice. :e asemenea, ambele sta%ii pot ini%ia trans$erul cadrelor de in$orma%ie !n mod independent, ast$el !nc"t $iecare sta%ie este o sta%ie combinat deoarece trebuie s $unc%ione e i ca sta%ie primar i ca sta%ie secundar. +n exemplul din $igura *.23 b sta%ia A ini%ia stabilirea conexiunii logice, ca sta%ie primar, iar sta%ia A, tot ca sta%ie primar, o eliberea . &ariante <1L$ a# &A7A (&inH access procedure balanced - 7rocedur de acces al legturii echilibrat#. 6ste utili at pe legturile punct-la-punct duplex, !ntre un calculator i o re%ea cu comuta%ie de pachete (public sau privat, de tip S.2)#, de $apt !ntre calculator i comutatorul de pachete la care acesta este conectat. 7rocedura $unc%ionea !n AAM. Adresele celor dou sta%ii combinate de la capetele legturii, numite :T6 (6chipament terminal de date# i :,6 (6chipament de termina%ie a circuitului de date - ceea ce QvedeQ 28

terminalul spre re%ea dar, de $apt, cellalt capt al legturii !l constituie comutatorul de pachete# sunt utili ate pentru a stabili tipul cadrului transmis - comand sau rspuns. Adresele celor dou sta%ii sunt 2* Vex (:T6# i 21 Vex (:,6#. ,adrul care con%ine adresa sta%iei ce l-a emis este un cadru de rspuns, iar cel ce con%ine adresa sta%iei ce-l va recep%iona este un cadru de comand. Ast$el, dac un cadru emis de :T6 poart adresa 21 este un cadru de comand, iar dac poart adresa 2* este un cadru de rspuns. Toate cadrele de in$orma%ie sunt cadre de comand. b# M&7 (MultilinH procedure - 7rocedura multilegtur#. +n unele aplica%ii, din motive de tra$ic sau de $iabilitate, se $olosesc mai multe legturi (conexiuni $i ice# !ntre dou sta%ii. 7entru controlul legturilor de date stabilite pe $iecare conexiune $i ic s-a de$init o variant de protocol, extensie a &A7A, numit procedur multilegtur. >iecare legtur este controlat de un protocol &A7A. :easupra lor operea M&7 care le tratea ca un grup de legturi disponibile pentru transmisiune ($igura *.*2#.

Ctili atorul $o inter$a% cu losete aceeai nivelul legtur indi$erent dac se utili ea numai &A7A sau i M&7. M&7 transmisie, un c"mp de control (numit adaug, la $iecare bloc pe care-l primete pentru

control multilegtur# prin care se reali ea protocolul multilegtur. Alocul ast$el $ormat de M&7 este trecut protocolului &A7A de pe o anumit legatur de date i acesta !l va trata ca i cum ar $i blocul de in$orma%ie primit de la utili ator. Mecanismele de control al $luxului i de control al erorii utili ate !n M&7 sunt asemmtoare cu cele din &A7A. c# &A7M (&inH access procedure $or modems - 7rocedur de acces al legturii pentru modemuri#. 6ste un protocol $olosit op%ional !n modemuri pentru controlul erorii. d# &A7: (&inH access procedure :-channel#. 6ste o variant V:&, utili at !n re%elele digitale cu servicii integrate (<5:;# pentru a controla $luxul cadrelor de in$orma%ie asociate canalului de semnali are, numit canal :. :e asemenea, cu modi$icri, este utili at !n re%elele releu de cadre (>rame rela@# i !n inter$a%a radio dintre utili ator i re%eaua de comunica%ii mobile R5M (Rlobal 5@stem $or Mobile#. 28

e# &&, (&ogical linH control - ,ontrolul legturii logice#. 6ste o variant a V:&, utili at !n re%elele locale. 2.8 Protocolul PPP: PAP CHAP #oint to point protocol 7rotocolul de comunica%ii punct-a-punct (777 - Point-to-Point Protocol) a $ost de voltat de <6T> (Internet "ngineering Tas0 $orce) pentru standardi area modului de transmisie a datelor cu mai multe protocoale de re%ea, pe legturi seriale punct-la-punct sincrone, <5:;, cu grupuri T:M, asincrone (A,, 4s,nchronous CommunicationChannel) etc. 7rotocolul 777 are tre$ componente principale. W metoda de !ncapsulare a datelor !n datagrame pentru transmisie pe legturi serialeD E protocolul de control a legturii (&,7 - Lin0 Control Protocol) pentru stabilirea, con$igurarea i testarea conexiunilorD E protocoalele de control pe nivelul de re%ea (;,7 - /etwor0 Control Protocol) pentru con$igurarea protocoalelor de re%ea utili ate pentru transmisie. 7rotocolul 777 stabilete o legtur !ntre dou noduri (puncte# din-re%ea printr-un scurt schimb de pachete cu op%iuni de transmisie, dup care urmea trans$erai datelor la vite e relativ mari, !n cadre nenumerotate cu pu%ine antete, tar con$irmri de recep%ie corect sau retransmisii de cadre. <nter$e%ele logice 777 sunt create pe inter$e%ele $i ice existente (de exemplu, 6thernet#. 7entru conexiuni 777 multiple, se creea mai multe inter$e%e 777 la nivelul unei inter$e%e $i ice. <denti$icam. 1.1 V:&, (Vigh G level :ata &inH ,ontrol 7rotocol# care de$ineste limitarile din jurul cadrelor individuale 777 si este preva ut cu o suma de control pe 11 biti ,adrul 777 este capabil sa incapsule e pachetele si pentru alte protocoale di$erite de <7, modalitate prin adaugarea unui camp de protocol cadrului primar V:&, care identi$ica tipul de pachet ce trebuie transportat de cadru. 1.2 &,7 (&inH ,ontrol 7rotocol, ,ontrol al protocolului de &egaturi G utili at pentru optiunile de negociere ce apartin legaturii de date. 6xemplu. M8C (Max 8eceived Cnit#, unitate maxima de receptie pe care una dintre parti este de acord sa o receptione e. Moduri de operare ### 777 suporta * moduri principale prin care se raspunde la o cerere de conexiune 2 legatura 777 imediata 2 autodetectie 2 interactive Legatura 5mediata. ,omunicatia se reali ea a dupa raspunsul Autenti$icarea trebuie sa aiba loc in cadrul protocolului 777 insusi

la

cerere.

28

:e avantaj. Metoda se dovedeste a $i periculoasa din punct de vedere a securitatii deoarece autenti$icarea poate $i de activata si oricine se poate conecta la retea Autodetectia : serverul este cel care $ace selectia intre 777, 5&<7, modul interactive sau alte protocoale con$igurate in s@stem Avantaj. Migrarea utili atorilor si a servicilor. 5e poate $ace gradat 5nteracti%: Asigura suport pentru terminale neinteligente si pentru utili atori ce $olosesc emularea de terminal >8$A#S7LA/2A 1AT2L?/ #/58 ### 777 !ncapsulea datele asemntor protocolului V:&,, !n cadre delimitate de caractere speciale (.lags) de un octet cu valoarea hexa ecimal 46, care se transmit i !n intervalele !n care nu sunt date de transmis pentru men%inerea !n sincronism a echipamentelor. ,adrul 777 include, !ntre caracterele de delimitare, mai multe c!mpuri (>ig. =TX.1)#. E un c!mp de adres de un octet, cu valoarea $ix hexa ecimal >>. E un c!mp de control de un octet, !n care se !nscrie valoarea hexa ecimal 2*, cu semni$ica%ia c se transmit cadre nenumerotate. E un c!mp de protocol de doi octe%i, prin care se speci$ic tipul protocolului de re%ea utili at pentru transmisie (Tabel =<<.4#. E un c!mp de date av!nd $ormatul impus de protocolul de nivel-re%ea. E un c!mp de control a erorilor de transmisie dedus pe ba a unui polinom ,8,.

7entru a evita apari%ia erorilor de !ncapsulare (error .raming) provocate de apari%ia valorii caracterului de delimitare !n c!mpul datelor, se impune asupra irului de date transmis constr!ngerea ca s nu existe mai mult de cinci bi%i T consecutivi. ,el de al aselea bit dintr-o secven% de bi%i identici T se complementea i caracterul modi$icat se marchea prin transmisia anterioar acestuia a unui caracter 65, ("sca(e), corespun tor valorii A5,<< hexa ecimale 4:. :e asemenea, orice octet de date de valoare 2x.4: este precedat de un octet identic.

28

PROTOCOALE DE CONTROL &,7 se utili ea pentru negocierea op%iunilor de con$igurare a legturii 777. E unitatea maxim de date care poate $i recep%ionat (M8C - 3a2imum Recei#e Unit)5 E discriminatorul de punct terminal ("nd(oint iscriminator) - utili at !n ca ul legturilor 777 multiple 6multilin0) con$igurate dinamic prin 777 (8>, 1332#D E discriminatorul de legtur (Lin0 iscriminator), utili at de protocolul de alocare a ben ii AA7 61*nd 4location Protocol) pentru identi$icarea unei componente dintr-o legtur 777 multipl (8>, 212)#D E protocolul de autenti$icareD E raportul re$eritor la calitatea legturii (&K8 - Lin0 7ualit, Re(ort) exprimat, de exemplu, ca numr de pachete pierduteD E Qnumrul magicQ este o secven% de patru octe%i generat aleator !n procesul de negociere prin &,7 i utili at pentru identi$icarea i eliminarea buclelor de transmisie. :ac pachetul &K8 recep%ionat con%ine acelai numr magic ca cel local, atunci se consider c a aprut o bucl !n re%ea i legtura este resetat. E valorile caracterelor de control pentru transmisii asincrone (A,,M - 4s,nchronous Control Character 3a()5 E unitatea maxim de date care poate $i re$cut la recep%ie (M88C - 3a2imum Recei#e Reconstructed Unii)5 Apelantul transmite nodului de destina%ie un pachet cu op%iunile sale de con$igurare a conexiunii. Apelatul rspunde $ie prin acceptarea op%iunilor respective, $ie modi$ic!nd unii parametri de con$igurare, $ie reject!nd. !ntreg pachetul. >a a de negociere a modului de con$igurare a legturii prin 777 continu p!n ce se ajunge la un acord bilateral, marcat prin transmisia unui pachet de con$irmare (A,T - 4c0nowledge), dup care se consider deschis legtura pentru comunica%ia prin 777. 28

Crmea aplicarea procedeelor de autenti$icare, dac s-a impus utili area lor. 9p%iunile de con$igurare a legturii pentru protocoalele de nivel re%ea se negocia printr-un protocol ;,7 (:Y,7, <7S,7, ,,7, 6,7, A,7 etc#.

### functionalitate &a inceput, 777 veri$ica daca are de a $ace cu o sesiune active sau pasiva. ;odul activ incepe sa trasmita cadrele in incercarea de a incepe o negociere cu partenerul sau. ;odul pasiv asteapta initierea procesului de negociere. <nceperea corecta a procesului de negociere presupune ca unul dintre noduri sa utili e e nodul activ. 6xemplu. ;T 8A5 G server pasiv (8emote access server# 5olaris 777 (5un# active -777 suporta criptare prin 6ncr@ption ,ontrol 7rotocol ->oloseste :65-ambele capete trebuie sa suporte criptarea si sa cada de acord asupra algoritmului de criptare (;u toate produsele suporta criptarea# Ser%icii suportate in plus de ### 11. 12. 1*. 1'. 1). 11. 5uport simultan pentru mai multe protocoale ,on$igurarea legaturii detectia erorilor ,riptarea <n$ormatii despre retea autenti$icarea

?@S: 777 isi gaseste locul in stiva de protocoale characteristic modelului 95< si pe nivelul legatura de date. 777 poate seta un numar de parametrii de con$igurare a legaturii precum Cnitatea maxima primita ( Maximum 8eceive Cnit G M8C# 11. 12. 1*. 1'. 1). 11. 14. 1(. Cnitatea caracterelor de control asincron ( As@ncron ,ontrol Map G A,,M# protocol de autenti$icare protocolul de autenti$icare extensibil ( 6A7# protocolul de evaluare a calitatii numar magic compresia campului U7rotocolF compresia campurilor UAdresaF si U,ontrolF 5ecventa de veri$icare a cadrelor #A# (#ass4ord autentification protocol) :epinde de parole si indenti$icatorii de utili ator dup ace utili atorul stabileste legatura la distanta, serverului 8A:<C5 ( sistem de autenti$icare, autori are si accounting# ii este trimisa o pereche $ormata din identi$icator si o parola. 28

5erverul de acces trimite continuu parola si <:-ul pana la expirarea unui interval de timp. ?@S : 5ecuritatea este sca uta prin $aptul ca trasmiterea parolelor se $ace Uin clarF (lipseste criptarea in$ormatiei utili atorului# ceea ce duce la probabilitatea inregistrarii tran actiilor. 7A7 este re erva pentru ,VA7 $<A# ( $'allenge <ands'aAe Aut'entification #rotocol) 7rotocol de con$irmare in * pasi . 2 se trimite un cod de veri$icare utili atororului care trebuie sad ea raspunsul de con$irmare correct 2 dupa ce utili atorul stabileste legatura, serverul trimite un pachet de veri$icare catre client. 2 ,lientul raspunde cu o valoare calculate $olosind o $unctie de dispersie neinversabila ( sau greu inversabila# 26emplu: M:) ( Message :igest#

?@S: >unctie de dispersie :aca raspunsul clientului corespunde cu raspunsul calculat separate de server ( cu aceasi $unctie de dispersie# se permite accesul in retea. 7entru a se garanta ca sesiunea de lucru nu a $ost deturnata, protocolul ,VA7 poate $i con$igurat de la server pentru autenti$icare periodica a clientului :eoarece $iecare cod de veri$icare este di$erit, $iecare raspuns calculate este di$erit. 8ecesar: 0 7rotejarea cheilor - ;ecesitatea ca acest cod de veri$icare sa $ie unic si sa nu poata $i preva ut 2A# ( 26tensi%e Autentification #rotocol) 6A7 amana selectarea algoritmului pana dupa $a a de control a legaturii (&,7# cand 777 construieste o conexiune. <n timpul $a ei de autenti$icare 6A7 interoghea a clientul pentru obtinerea de in$ormatii cu privire la protocoalele de autenti$icare. 5uporta sistemul bacH-end (0eb, ba a de date# pentru autenti$icare si criptare S<5&A #A# 7ermite $olosirea dispo itivelor de securitate hard0are cu licente pentru anumiti $urni ori MS $<A# >oloseste :65 pentru &A;-uri respective M:' pentru ona ;T. <n rest similar cu ,VA7 28

2.B /etele digitale cu integrarea ser%iciilor. $aracteristicile 805S18 si @05S18 8e%eaua <5:; (<ntegrated 5ervices :igital ;et0orH# este o re%ea digital ce o$er unor utili atori locali o gam de servicii, precum tele$onie $ix, videotele$onie, $ax, trans$er de date !ntre calculatoarele re%elei c"t i !ntre re%eaua dat i internet. <5:; constituie o re%ea de comunica%ie universal care asigur servicii de T&, pentru o gam larg de utili atori. 8e%elele digitale cu servicii integrate, <5:;, sunt re%ele ce o$er servicii digitale cu comuta%ie. 7rima re%ea <5:; comercial, ;CM68<5, a $ost inaugurat !n >ran%a !n 13(4. <mplementarea lor e relativ lent din cau a costului ridicat al echipamentelor de abonat i al tari$elor p/u servicii. Mai multe $irme produc noduri de comuta%ie <5:;, inclusiv. A&,AT6&, 5<6M6;5, 68<,559;. Avantajele majore ale de voltarii <5:; sunt. e posibil implementarea <5:; !n re%eaua existent, deoarece aceasta dispune de inter$e%e speciali ate care s asigure conlucrarea cu re%eaua tele$onic, re%eaua telex, re%eaua de date cu comuta%ie de circuite, re%eaua de date cu comuta%ie de paccheteD se creea o re%ea de comunica%ii universal care asigur servicii de conexiune p/u di$erite tipuri de utili atori. transmisii vocale, texte, imagini, dateD e posibil implementarea cu uurin% a unor servicii noiD se asigur o vite mare p/u transmiterea in$ormatiei, cu posibilitatea de control i corectare a erorilor de transmisieD se reali ea integrarea comuta%iei i transmisiei, ambele de tip digital, ceea ce are ca e$ecte. 1.reali area o singur dat a codi$icrii i decodi$icrii semnalului electricD 2.reducerea costului re%elei i al exploatriiD e asigurat accesul simultan al unui abonat cu terminal multi$unc%ional la unul sau mai multe servicii, $olosind o singur linie de conexiune prin care se asigur multiplexarea semnalelor digitale de vite e ridicateD crete tra$icul deci i veniturile ob%inute de administra%ia de T&,. 6xist 2 $orme a <5:;. <5:; de band !ngust i <5:; de band larg. 5S18 de +and- *ngust- asigur un $lux digital, p!n la terminalul de abonat, care con%ine 2 canale de com-%ie de tip A de 1'Hbit/s i un canal de semnali are : de 11Hbit/s. Acest $lux numeric 2AZ: e cunoscut sub numele de acces de ba i el asigur abona%ilor servicii de ba ca. legturi tele$onice, teletex, $aximil, transmisiuni de date, in$orma%ii de telemetrie i de control etc. Ctili area accesului de ba permite $olosirea liniilor tele$onice existente p/u conectarea terminalului <5:; la centrala <5:;. <5:; de band !ngust poate utili a linii digitale de 2Mbit/s p!n la utili ator. 5e asigur !n acest ca un acces primar de tip *2AZ: i deci acces la *2 canale A de comunica%ie de 1'Hbit/s i un canal : de semnali are de 1'Hbit/s. 5e asigur aceleai servicii ca la accesul de ba , dar se ob%ine acces simultan la mai multe canale de com-%ie.

28

Accesul de +az- @/A Acest tip de acces implic structura 2AZ:, adic se organi ea 2 canale in$orma%ionale A a c"te 1' Hb/s $iecare i un canal de semnali are : de 11 Hb/s. 5tructura unei re%ele locale <5:; cu acces A8A este pre entat mai jos. >ig.1 Accesul de ba A8A

+n ca ul accesului A8A, !ntr-o re%ea local pot exista maximum ( terminale de abonat T6 (la care se re$er orice calculator, tele$on digital, tele$on analogic, $ax#. +n ca c exist doar un singur T6, con$igura%ia se mai numete punct-la-punct. <ar dac sunt mai multe T6-uri, con$igura%ia se mai numete punct-la-multi-punct. 5imultan vor putea $unc%iona doar 2, deoarece sunt 2 canale in$orma%ionale A. Aparatele analogice mai necesit un convertor TA ce convertea semnalul analogic !n digital. Toate aceste terminale de abonat sunt unite dup topologia magistral la un terminal de re%ea ;T1.

Terminalul de re%ea !ndeplinete $unc%ii caracteristice nivelelor 1 i 2 dup 95<. Aceste $unc%ii sunt. 1# ,onvertirea semnalului digital !n semnal liniarD 2# >ormarea cadrelor de transmisiuneD 2# 5incroni area de bit si de cadruD *# Activarea terminalelor de abonatD '# ,ontrolul accesului la canalul de semnali are dD )# Asigurarea legturii $i ice a terminalelor de abonat cu re%eaua <5:;. Accesul primar #/A Acest tip de acces este ba at pe structura *2AZ:, i con%ine *2 canale in$orma%ionale a c"te 1' Hb/s i un canal de semnali are de 1' Hb/s. Accesul 78A are ca suport $luxul 61 de 2 Mb/s, ce e $ormat din *2 de canale a c"te 1' Hb/s. Al *2-lea canal are $unc%ia de sincroni are. +n cadrul acestui tip de acces exist doar con$igura%ia punct-la-punct, ca !n $igura de mai jos. >ig.* Accesul primar 78A

28

7entru unirea a mai multor T6 este obligator $olosirea unui ;T2. :ac mai multe canale in$orma%ionale sunt libere, atunci un T6 poate $olosi mai multe canale colocate pentru a avea o vite sporit de transmitere a in$orma%iei ce este multipl la vite a de 1' Hb/s. Acest lucru este speci$ic i accesului A8A. Accesul 78A mai e numit de band larg. <nter$a%a 78< utili ea ' tipuri de protocoale ce o$er di$erite vite e, pre entate !n tabelul de mai jos.

Tabelul D. !rotocoalele accesului !"( T'! &(8(L G6 G77 G7D GH 0'TEF( %E T"(8+<'+'-8E C>H .bps 7IC@ .bps 7?D6 .bps p;n la7I6 <bps %E+T'8(B'( +emnale audio de calitate i datelor de vitez nalt transmisiune a

0ideo conferine, teleconferine i transmisiune a datelor de vitez nalt 0ideo conferine, teleconferine i transmisiune a datelor de vitez nalt Televiziune de nalt definiie (televiziune di1ital , servicii audiovizuale interactive

5S18 de +and- larg- asigur punerea la dispo i%ia abona%ilor a serviciilor de band larg. videotele$onice, radiodi$u iune de !nalt calitate, televi iune prin cablu, transmisii date cu vite mare. Ctili atorii actuali ai re%elelor de T&, solicit servicii de comunica%ii mai rapide,e$iciente, accesibile la pre%uri re onabile. Aceste servicii pot include trans$eruri de $iiere cu vite e mari, transmisie de imagini i gra$ice cu re olu%ie mare, videotele$onie, proiectare i produc%ie asistat de calculator. +n compara%ie cu tele$onia analogic, aceste servicii s/t $oarte di$erite din urmtoarele puncte de vedere. -vite a de transmisie !n re%ea e $oarte mare (aprox 1)2Mbit/s#, de aprox de 1222 de ori mai mare $a% de ceea ce poate $i transmis prin liniile tele$onice existente(1''Hbit/s#. -$actorul de varia%ie a ratei binare p/u servicii diverse poate $i de 1222. -cantitatea de tra$ic generat e extrem de inconsistent p/u unele aplica%ii de date. Aceste cerin%e pot $i satis$cute numai !ntr-o re%ea digital de band larg ce asigur controlul ratelor binare variabile i vite de transmisie mare.

28

6xtinderea gamei de servicii la serviciile de band larg de $recven% necesit reali area unei re%ele adecvate de band larg. Aceste re%ele utili ea $ibre optice i metode optice de transmisie i comuta%ie. Ast$el serviciile asigurate de A-<5:; sunt de 2 tipuri. 1.servicii interactiveD 2.servicii de distribu%ie. 5erviciile interactive sunt . servicii conversa%ionale s/t reali ate prin dialog, cu trans$er de in$-%ii !n timp real. :e ex. videotele$on de band larg, telecon$erin% de band larg, supraveghere video, transm in$-lor de mare vite , trans$er $iier de date, tele$ax de vite mare etc. servicii de mesagerie o$er comunica%ii !/e utili atori individuali prin memorare i retransmitere. carte potal video, carte potal document p/u mixare documente, e-mail. servicii cu acces la centre in$ormatice. 5erviciile de distribu%ie includ serviciile de di$u iune. <n$orma%iile s/t transmise de la o surs central spre un nr nelimitat de utili atori autori a%i s se conecte e la re%ea. servicii de distribu%ie $r control din partea utili atorului. distribu%ie de programe T=, tele iar, distribu%ie de date, distribu%ie de semnale video/audio. servicii de distribu%ie ciclice cu posibilitatea de control al pre entrii individuale la utili ator. educa%ie i munc la domiciliu, teleaverti ri.

2.1C 5nterfe,e utilizatori . re,ea a 5S18 ,aracteristica principal a <5:; o repre int asigurarea unui suport pentru o gam larg de servicii. vocale i nevocale asigur"nd conectivitate digitali at !ntre terminalele digitale. 8e%ele <5:; trebuie s dispun de inter$e%e pentru accesul la. 1.Terminal simplu <5:;D 2.Terminal multiplu <5:;D *.8e%ele private care pot $i at"t re%ele locale c"t i 7AAD '.,entre de procesare a in$orma%iei sau de memorareD ).8e%ele dedicate etc. Interfaa utili%ator1reea trebuie s asigure. 1.Acces la di$erite tipuri de terminaleD 2.7ortabilitatea sau mobilitatea terminalelorD <nter$e%ele utili ator G re%ea sunt speci$icate printr-un set de caracteristici, care includ. 1.,aracteristici $i ice i electromagneticeD 2.5tructuri de canale i capacitate de accesD *.7rotocoale utili ator G re%eaD '.,aracteristici de exploatare i !ntre%inereD ).,aracteristici de per$orman%D 1.,aracteristicile serviciuluiD 28

Tipuri de canale 9i structura interfe,elor 5S18 Cn canal este o parte speci$ic a in$o transmis printr-o inter$a%. ,analele s"nt clasi$icate !n categorii de canale care au caracteristici comune. 6le s!nt combinate !n structuri de inter$e%e ce de$inete capacitatea maxim de trans$er a in$o digitale printr-o inter$a% $i ic. $analul @- un canal de 1' Hbps ce con%ine in$o de utili ator i nu con%ine in$o de semnali are p/u comuta%ia circuitelor necesare re%elei <5:;. <n$o de utili ator pot $i. 1.voce codi$icat corespun tor 8R411 cu un debit 1' Hbps.D 2.in$o de dateD *.voce de band larg cu capacitatea de 1'Hbps con$orm 8R422D '.voce codi$icat cu un debit binar mai mic de 1'Hbps. >luxurile de in$o cu debit binar mai mic de 1'Hbps vor $i adaptate la capacitatea de trans$er a canalului A. $analul de tip 1 p/u transmisiunea in$o de semnali are necesare p/u comuta%ia circuitelor prin <5:;. 8ata canalului : varia !ntre 11-1' Hbps, depinde de tipul inter$e%ei i p/u accesul de ba 11 Hbps i 1' Gaccesul primar. $analul < e canalul asociat $luxurilor de in$o cu debit binar mai mare de 1'Hbps. ,analul V poate $i divi at !n canale compatibile <5:; i anume cu cele de band !ngust (V2 V11 V1 2 V21 # i canalele <5:; de band larg V22 i V'. TP CANAL G6 G77 G7D GH $ TE%A DE TRAN&' & (NE C>H .bps 7IC@ .bps 7?D6 .bps p;n la7I6 <bps DE&T NA) A +emnale audio de calitate i transmisiune a datelor de vitez nalt 0ideo conferine, teleconferine i transmisiune a datelor de vitez nalt 0ideo conferine, teleconferine i transmisiune a datelor de vitez nalt Televiziune de nalt definiie (televiziune di1ital , servicii audiovizuale interactive

<ai e*ist i canale de tip E ce s4n % ecou. Accesul de baz BRA ( !ter"ata BR # (cest tip de acces implic structura D)J%, adic se or1anizeaz D canale informaionale ) a c;te @H .b4s fiecare i un canal de semnalizare % de 7@ .b4s. 0iteza de transmisie 1lobal prin metoda )"(, cu canale D)J%, nu este de numai 7HH .bps corespunztor debitelor canalelor, ci de 7?D .bps, deoarece n cadrele transmise se adau1 antete i cmpuri de sincronizare. +tructura unei reele locale '+%8 cu acces )"( este prezentat mai ,os$ 28

>ig.2.1 Accesul de ba A8A

+n ca ul accesului A8A, !ntr-o re%ea local pot exista maximum ( terminale de abonat T6 (la care se re$er orice calculator, tele$on digital, tele$on analogic, $ax#. +n ca c exist doar un singur T6, con$igura%ia se mai numete punct-la-punct. <ar dac sunt mai multe T6-uri, con$igura%ia se mai numete punct-la-multi-punct. 5imultan vor putea $unc%iona doar 2, deoarece sunt 2 canale in$orma%ionale A. Aparatele analogice mai necesit un convertor TA ce convertea semnalul analogic !n digital. Toate aceste terminale de abonat sunt unite dup topologia magistral la un terminal de re%ea ;T1. Terminalul de re%ea !ndeplinete $unc%ii caracteristice nivelelor 1 i 2 dup 95<. >unc%ii terminalului de re%ea. 1. ,onvertirea semnalului digital !n semnal liniarD 2. >ormarea cadrelor de transmisiuneD *. 5incroni area de bit si de cadruD '. Activarea terminalelor de abonatD ). ,ontrolul accesului la canalul de semnali are :D 1. Asigurarea legturii $i ice a terminalelor de abonat cu re%eaua <5:;. +n ca ul con$igura%iei punct-la-multi-punct, distan%a maxim admisibil !ntre terminalul de re%ea i cel mai !ndeprtat terminal de abonat este de 222-2)2 metri. +n ca contrar, pot aprea coli iuni !n lucrul re%elei. :oar dac distan%a dintre cel mai !ndeprtat i cel mai apropiat T6 este de p"n la )2 de metri, distan%a dintre cel mai !ndeprtat T6 i ;T1 poate $i de p"n la )22 metri. +n ca c avem nevoie s unim la ;T1 mai mult de ( terminale de abonat, vom avea ne voie de un terminal de re%ea ;T2. 6l poate asigura toate $unc%iile terminalului /T% i suplimentar !nc !ndeplinete $unc%ii de nivel *, cum ar $i comuta%ia apelurilor i semnali area de nivel *. /T& este de $apt o central tele$onic privat P418 cu capacitate mic (de ordin sute de abona%i#. ,on$igura%ia unei ast$el de re%ele este artat mai jos.

28

>ig.2.2 Accesul A8A utili "nd terminalul de re%ea ;T2 Aici numrul maximal al abona%ilor depinde de capacitatea terminalului de re%ea ;T2. +n $igur se mai observ i inter$e%ele accesului A8A. Acestea sunt. 8 G analogic pe 2 $ire, 5/T G digital pe ' $ire (aceast inter$a% este standardi at i e la $el la to%i productorii#, C G digital pe 2 $ire (ea nu e standardi at#. Accesul *r+,ar PRA (ccesul !"( mai e numit de band lar1. (cest tip de acces este bazat pe structura C6)J%, i conine C6 canale informaionale a c;te @H .b4s i un canal de semnalizare de @H .b4s. (ccesul !"( are ca suport flu*ul E7 de D <b4s, ce e format din CD de canale a c;te @H .b4s. (l CD2lea canal are funcia de sincronizare. Kn cadrul acestui tip de acces e*ist doar confi1uraia punct2la2punct, ca n fi1ura de mai ,os$ >ig.*.1 Accesul primar 78A Terminale 5S18 5erviciile de ba o$erite de terminale <5:; sunt.

1.5tabilirea unei comunica%ii bidirec%ionale pe canalul A. 5emnali area !ntre terminal i central se reali ea prin canalul :D 2.8eali area codrii i decodrii semnalului vocalD *. Alimentarea terminalului prin inter$e%e de tip 5D '.;umerotarea prescurtatD ). 8eapelarea la ultimul nr. ApelatD 1. 5erviciul de trans$er a conexiuniiD 4.servicii pentru abonai absen%iD (. 8spuns automatD 3. +nregistrarea unui mesajD 12. 9b%inerea unor in$o suplimentareD 11.:urata convorbirii. Terminalul tele$onic <5:; con%ine * module principale.

28

1. Modulul de gestiune a inter$e%ei 5D 2. Modulul de conversatii tele$onice i acustice ce reali ea trans$ormarea electro-acustice i codarea decodarea semn. de convorbire. acest modul poate genera di$erite tonalit%i i semn de sonerie necesare terminaluluiD *. Modulul de control al dialogului C568 T68M<;A& ce poate con%ine o tastier simpl cu 11 taste !n ca ul utili rii limitate a serviciilor o$erite de <5:; sau poate con%ine o tastier mai complex de *2 taste i un set de circuite de a$iare al$a numerice. LA#1 7rotocolul de acces pe canal <5:; de tip :, &A7: (Lin0 4ccess Protocol .or de nivel 95<2 i este descris !n recomandarea <TC-T K.321. channe*) este un protocol

&A7: este utili at !n procesul de comunica%ie dintre T6 i ;T, pe nivelul legturii de date, pentru. E adresareD E controlul $luxuluiD E detec%ia erorilor de transmisie. &A7: admite stabilirea de conexiuni logice multiple pe acelai canal de tip :, !ntre echipamente de re%ea de nivel 95< *. &A7: dispune de un modul propriu de management a conexiunilor reali ate la nivelul inter$e%elor A8& pentru gestionarea identi$icatorilor de terminal (T6<#. :in considerente de compatibilitate cu alte re%ele <5:;, acest modul $unc%ionea i !n ca ul inter$e%elor 78< dei acestea nu permit accesul multiplu. &A7: asigur controlul apelurilor e$ectuate pe linie, !n $a a de ini%iere i de !ncheiere a acestora, con$orm recomandrii <TC-T K.3*1 (7.9:% Caii Control). :e aceea, pe canalul : exist spa%iu su$icient i pentru trans$erul unor pachete de date con$orm standardelor K.3*1 (7.9:% Pachet 3ode) sau S.2) (8.&; Pac0et 3ode). &A7: se con$igurea pentru $iecare inter$a% A8< sau 78<, speci$ic!ndu-se modul de operare pe canalul :, la nivelul de re%ea, prin identi$icatorul de serviciu (5A7< - Ser#ice 4ccess Pointldenti.ier) (Tabel =T&)#. =alori 5A7< tipice

+(!' 6 7 7@

<od de operare &ontrolul apelului conform L.?C7 Transfer de pac:ete conform L.?C7 Transfer de pac:ete conform M.DI

28

@C

<ana1ement L(!%

A?15 5erviciul de re%ea A9:< (Al0a@s 9n/:emand <5:;# reali ea o conexiune permanent !ntre $urni orul de servicii <nternet (<57 - <nternet 5ervice 7rovider# i utili atorul unei re%ele <5:;, cu transmisie de pachete pe canalul <5:; de tip :, con$orm standardului S.2). 5erviciul A9:< nu repre int un protocol distinct, ci o$er o band de transmisie de l%ime relativ mic dar i cu costuri reduse, pentru servicii de pot-electronic, transmisii de tiri !n re%ea i altele, eventual navigare !n [[[ cu cretere a ben ii prin utili area de conexiuni pe canale A <5:;, cu circuite de comutare. ,omponentele o$erite de serviciul A9:< sunt urmtoarele. trans$er de pachete !n mod S.2) pe canal : <5:;, prin conexiuni de tip ?legtur de date? (:&, - :ata &inH ,onnection#D serviciu S.2) pentru protocoalele de pe nivelele 95< superioare, prin conexiuni 777 (M<9S - Multiprotocol <nierconnect 9verS.2)#D conexiuni 777 pe canalele A <5:;D suport pentru conexiuni 777 multiple, pe canale A i : <5:;, grupate logic !ntr-o singur legtur 777 multipl (777 MultilinH Aundle# care permite creterea ben ii disponibile pe o inter$a% 777 prin aplicarea protocolului de alocare a ben ii (AA7 - A!nd Allocation 7rotocol#. D.2" S.2) este un standard pentru comunica%ia dintre un :T6 (:ata Terminal 6\uipmen$# i un :,6 (:ata ,ircuit-terminating 6\uipment# !n re%ele publice cu comutare de pachete (775; - 7ublic 7acHet 50itched ;et0orH#. ,omunica%ia dintre un :T6 i :,6-ul asociat se $ace pe nivelul legturii de date (&inH &a@er#, pe care se men%ine o singur legtur permanent din re%eaua S.2). 5e pot conecta la re%eaua S.2) cu comutare de pachete (S75; - S.2) 7acHet 50itched ;et0orH# ca :T6-uri, $ie calculatoare individuale, $ie echipamente de comunica%ie cu trans$er de pachete 7A: (7acHet Assembl@/:isassembl@#, de exemplu, servere de terminale sau routere, care dispun de mai multe porturi sincrone la care se conectea terminalele de date i un port sincron pentru reali area legturii cu re%eaua S.2) . Ctili atorii terminalelor de date pot apela alte :T6-uri a$late la distan% prin intermediul unui 7A:. Totodat pe orice calculator se poate instala un modul so$t0are care s reali e e $unc%iile speci$ice de 7A:, 28

ac%ion!nd ca un 7A: virtual, cu ajutorul cruia utili atorii acelui calculator pot apela :T6-uri a$late la distan% prin intermediul unei re%ele cu comuta%ie de pachete S.2). 9 re%ea S.2) poate $i con$igurat s transporte tra$ic <7 (<7 overS. 2)# pentru reali area unui [A; cu ratare T,7/<7. Cn router conectat la o re%ea S.2) poate lucra $ie ca :T6 (S2)T#, $ie ca :,6 (S2),#, $iind necesar pentru aceasta con$igurarea porturilor sale sincrone ca inter$e%e S.2) :T6 sau S.2) :,6. +n re%eaua S.2) se utili ea dou tipuri de circuite virtuale. 1. permanente (#&$ - 7ermanent =irtual ,ircuit# - con$igurate !n :T6 anterior transmisiei datelor !n re%eaua S.2) i $ir a necesita proceduri ulterioare de conectare sau de deconectareD comutate (S&$ - 50itched =irtual ,ircuit# - create pentru $iecare apel virtual transmis !n re%eaua S.2). Cn router con$igurat ca :,6 !n re%eaua S.2) utili ea numai circuite virtuale comutate (5=,#. 7e o singur legtur $i ic de date, se pot crea mai. multe circuite virtuale, identi$icate printr-un numr al canalului logic (&,; - &ogical ,hannel ;umber#. 7e o inter$a% S.2) se pot de$ini maximum '23) de circuite virtuale (7=, sau 5=,#, deci se pot deschide simultan pe acea legtur de date p!n la '23) de sesiuni. Transmisia datelor printr-un circuit virtual permanent (7=,# se reali ea $e !nt!r ieri, asemntor transmisiei pe conexiuni dedicate de tip punct-la-punct. 7entru utili area unui circuit virtual comutat (5=,#, :T6 transmite pe inter$a%a S.2) o datagram de tip ?cerere de apel?, con%in!nd adresa sa i cea de destina%ie exprimate !n re%eaua S.2). :ac :T6-ul apelat accept cererea, atunci se aloc un 5=, i se transmit datele.

2.

28

2.-- Soft4are *n comunica,iile electronice digitale. Soft4are clasic de comutatie.#rogramul generic. #reluarea apelurilor

Soft2are1ul !n pre ent !n majoritatea sistemelor de comuta%ie este re ultatul unui e$ort de cretere e$icient care a urmrit prelucrarea a c!t mai multor apeluri !ntr-un timp c!t mai scurt utili !nd c!t mai pu%ine resurse. 7arametrul major care condi%ionea aceast problem de optimi are constituie legtura dintre capacitatea i costul sistemului. Arhitectura unui so$t0are curent de comuta%ie poate $i repre entat.

Activit%ile unui sistem de comuta%ie sunt ini%iate de evenimentele ce survin la termina%iile de intrare ale acestuia. 5esi area acestora este !n sarcina programelor de intrare care pentru corecta lor interpretare lucrea !n timp real. 8eciproc, programele de ie9ire sunt destinate celuilant sens de comunicare de la sistemul de comuta%ie ctre ieirile acestuia. Tampoanele de intrare ie9ire au rolul de a intermedia schimbul de date intre medii so$t0are care lucrea la vite e di$erite. Soft4are0ul repre int ansamblul de programe i de ba e de date care asigur comanda i controlul sistemelor cu comanda programat, precum !n ansamblul de biblioteci de programe

28

generatoare, pe ba e de date medii de programare necesare elaborrii programelor documenta%iei de speci$ica%ie i a descrierii sistemului. ,aracteristicele so$t0are-ului de T&,. 1. ,omplexitate i stabilitate. so$t0are-ul a unei ,TA digitale este partea cea mai stabil a sistemului i repre int mai mult de jumtate, din costul total a acestuia.. 5unt accesibile !n pre ent biblioteci de programe veri$icate !n expluatarea sistemelor de comuta%ieD 2. Modularitate. pentru a asigura creterea a inteligibilit%ii programelor de dimensiuni$oarte mari ale sistemelor de comuta%ie se impune. 2 trecerea la sisteme de comuta%ie, cu comand distribuit sau descentrali at, ceea ce conduce la divi area so$t0are-ului, care va $i distribuit unit%ilor centralei. 2 Modulari area i structurarea programelor. 5o$t0are-ul pentru sisteme de comuta%ie este construit din module, independente, care au $ost veri$icate !n $a ele de de voltare i de axpluatare a sistemelor de comunicaii i care sunt accesibile pentru biblioteca de module logice ale sistemului. *. Adaptarea la nevoile clientului. +n $unc%ie de cerin%ele administra%iei de T&,, so$t0are-ul unei centrale tele$onice este alctuit diun module standart i module speci$ice, ast$el ca echipamentul s $ie adecvat cerin%elor utili atorilorD '. 5o$t0are-ul sistemelor de comuta%ie trebuie adaptat cerin%elor de $iabilitate impuse re%elelor de telecomunica%ii. >iabilitatea sistemului de comuta%ie este reali at i prin asigurarea introducere de programe noi sau modi$icarea celor existente $r !ntreruperea $unc%ionarii acestuia. ). ;ecesitatea adoptrii so$t0are-ului la modi$icrile solicitate de mediul tele$onic. Modi$icrii so$t0are pot $i impu se de extensia capacit%ii centralei de asigurare, conlucrrii cu alte sisteme de comuta%ie sau de !ntroducerea de noi servicii. 6le trebuie s $ie $cute $r a !ntrerupe $unc%ionarea sistemului i $r a a$ecta calitatea serviciilor. 1. <ndependen%a so$t0are-ului de hard0are. 4. :urata de $unc%ionare $oarte mare. :urata mare a ciclului de via% a sistemului de comuta%ie i deci a componen%ei so$t0are impune pe l!ng necesitatea adaptrii la toate modi$icrile impuse de mediul tele$onic, reali area urmtoarelor obiective. 2 reali area unui so$t0are simplu, inteligibil, accesibil personalului care asigur expluatarea i intre%inerea sistemuluiD 2 modi$icarea parametrilor centralei !n $unc%ie de cerin%eD 2 urmrirea per$orman%elor centraleiD 2 detec%ia rapid a deranjamentelor prin programe de test speciali ate. Cn so$t0are de comuta%ie este alctiut din dou componente. 2 programul 2 ba a de date *!34!/M5L 46N6!IC

7rogramul generic !ndedplinete mai multe $unc%ii re$eritoare la. 2 prelucrarea apelurilor generate de abona%ii proprii sau adresate lor, precum i di$eritelor servicii pe care sistemul !l o$er abona%iilorD 28

2 2

asigurarea i men%inerea strii de $unc%ionare a sistemului. administrarea sistemului - prin implicarea !n procesele de !nnoire sistemului respectiv.

:in punct de vedere organi atoric programul generic este alctuit dintr-un ansamblu de module program, care !ndedplinesc $unc%ii speci$ice. ,oordonarea activit%ii acestor module revine !n sarcina unui program principal care le apelea con$orm unui anumit plan, !n $unc%ie de necesit%i.

5arcina principal pe care trebuie s !ndeplineasc un program generic const !n stabilirea la cerere a unei ci de comunica%ie !ntre doi utili atori. +n ca ul unui apel local, reali area acestei sarcini presupune. 2 2 2 2 2 2 detectarea unei ceereri de serviciuD interpretarea in$orma%iei de numerotareD alertarea pr%ii chemateD stabilirea conexiunii propriu- iseD taxareaD eliberarea conexiuniiD

7entru detectarea cererilor de serviciu se utili ea programele de cutare, care periodic pe durate de 122 ms explorea toate jonc%iunele i toate liniile de abonat. +n ca ul liniilor de abona%i de detectarea unui apel este urmat de !nscrierea numrului terminalului corespun tor !ntr-o loca%ie din memoria tampon a cererilor de serviciu (ve i $ig. 12#. Memoria tampon a cererilor de ser%iciu este trecut periodic !n revist de ctre programul de control al execu%iei, care dac deteectea o nou cerere activea un nou program pregtitor, o$erindui numrul terminalului corespun tor. #rogramul preg-titor are ca obiectiv conectarea terminalului, la un receptor de ci$re.

>ig. 12. <ni%iali area programului pregtitor. 28

?/EA85FA/2A @AF25 12 1AT2 7entru $iecare utili ator, ba a de date cuprinde, !n principal. 2 2 2 2 2 numrul de tele$onD identitatea termina%iei la care e conectat liniaD serviciile la care are accesD jonc%iunele utili abile !n ca ul legturilor distanteD cile de rutare i in$orma%iile de taxare.

:in punct de vedere organi atoric ba a de date se structurea sub $orma unei ierarhii de liste !nln%uite. 7entru a permite accesul la orice in$orma%ie din ba a de date $iecare nod al unei liste este o structur de date (practic, un tabel#, care pe l!ng di$erite in$orma%ii con%ine i adresele de legtur la structura de date subordonate ($ig. 11#. ="r$ul ierarhiei este ocupat de memoriei. o structur master, care este !nmaga inat !ntr-o loca%ie $ix a

Fi1. 77. Liste nlnuite de structuri de date.

7entru a se pstrra integritatea listei adresele de legtur con%inut !n structura de date superioare trebuie reactuali-at'. . (78$G55 12 >8T/2G582/2 H5 A1M585ST/A/2

>unc%iile de !ntre%inere i de administrare a sistemelor de comuta%ie urmresc men%inerea !n limite prescrise a parametrilor de $unc%ionare a sistemelor de comuta%ie i reali area urmtoarelor activit%i. 28

1. :epistarea i depanarea de$ectelor - $unc%ii ce au ca sarcin semnalarea i anali a situa%iilor de avarie. 2. ,ontrolul suprasarcinilor G evaluea gradul de !ncrcare a sistemelor de comuta%ie. *. =eri$icrile curente Gse ocup cu recuperarea segmentelor pierdute de memorie, precum blocurile de memorie temporal i !nregistrrile de apel disprute. '. 8edresarea sistemelor G $unc%ia ce este activat atuncii c!nd o cau major a a$ectat sistemul !n ansamblu.

2.-2 &+ste, *e!tru co.u!+cat++ ,ob+le:/&' Reteaua celurara. Ar0+tectura /&'.Local+zarea abo!at+lor s+ real+zarea aco!1orb+r++. As+2urarea le2atur++ +! cursul de*lasar++ abo!atulu+ ,ob+l. Ar0+tectura s+,*l+"+cata a *rotocoalelor /&'. 58(?/MAT55 E282/AL2 8e%elele R5M operea !n ben ile de $recven% (32-31)/3*)-312 MV prin intermediul a 12' canale radio duplex, $iecare cu o lrgie de band de 222 TV . <ntervalul de $recven% dintre aceste dou ben i este de ') MV , care este i lrgimea de band dintre $recven%a de transmisie i cea de recep%ie a unui terminal R5M. 5e $olosete o tehnic numit Time :ivision Multiple Access (T:MA# pentru a !mpr%i un canal radio de 222 TV !n ( sloturi de timp, $iecare dintre acestea constituind un canal de semnal vocal separat. 5pre deosebire de semnalele analogice obinuite, transmisia unui canal de semnal vocal nu este continu. 7rin utili area celor ( sloturi de timp, $iecare canal transmite semnalul vocal digiti at !ntr-o serie de impulsuri scurte, totali "nd o durat de 1/( dintr-o secund. Ast$el un terminal R5M transmite o optime din timp. Avantajul tehnicii T:MA re id !n reutili area $recven%elor !ntr-o vecintate apropiat cu o probabilitate mai mic de inter$eren%. Aceasta asigur o e$icien% mult mai mare i permite deservirea mai multor utili atori. A/<5T2$T7/A /2T2L25 ESM 9 re%ea R5M este compus din mai multe entitt%i $unc%ionale, ilustrate !n >igura 1. 8e%eaua R5M poate $i !mpr%it !n trei pr%i. 5ta%ia mobil (Mobile 5tation# este $olosit de utili ator, subsistemul sta%iei de ba (Aase 5tation 5ubs@stem# controlea legaturile radio cu sta%ia mobil (Mobile 5tation# i subsistemul re%elei (;et0orH 5ubs@stem#, partea principal unde se gasete centrul de comutare al serviciilor mobile (Mobile services 50itching ,enter#, asigur comutarea apelurilor !ntre terminalele mobile sau !ntre terminale mobile i cele $ixe, ca i controlul mobilit%ii.

28

>igura 1. Arhitectura generala a re%elei R5M. 5ta%ia mobil i subsistemul sta%iei de ba a comunic prin inter$a%a Cm, cunoscut ca legtura radio. 5ubsistemul sta%iei de ba comunic cu centrul de comutare al serviciilor mobile prin inter$a%a A. Staia Mobil# 5ta%ia mobil (M5# const !n echipamentul mobil (terminalul# i o cartel inteligent numit Q5ubscriber <dentit@ ModuleQ (5<M#. ,artela 5<M o$er mobilitate personal, ast$el !nc"t utili atorul poate avea acces la serviciile la care a subscris prin inserarea acesteia !n orice terminal. 6chipamentul mobil este unic identi$icat de Q<nternational Mobile 6\uipment <dentit@Q (<M6<#. ,artela 5<M con%ine Q<nternational Mobile 5ubscriber <dentit@Q (<M5<# utili at la identi$icarea de ctre sistem a utili atorului, o cheie secret pentru autenti$icare, i alte in$orma%ii. <M6< i <M5< sunt independente, permi%"nd mobilitate personal. ,artela 5<M poate $i protejat !mpotriva utili rii neautori ate printr-o parol sau un numr personal de identitate. Sub"i"temul Staiei de 7a%# 5ubsistemul sta%iei de ba este compus din dou pr%i, QAase Transceiver 5tationQ (AT5# i QAase 5tation ,ontrollerQ (A5,#. Acestea comunic prin inter$a%a standardi at QAbisQ, permi%"nd (ca i !n restul sistemului# operarea !ntre componente $abricate de di$eri%i productori. @TS con%ine unitatile de emisie-recep%ie radio ce de$inesc o celul i controlea protocoalele de legtur radio cu M5. +ntr-o arie urban !ntins pot exista un numr mare de AT5-uri dispuse, ast$el !nc"t cerin%ele pentru un AT5 sunt per$orman%a, portabilitate si cost minim. @S$ controlea resursele radio pentru unul sau mai multe AT5-uri, organi area canalelor radio i alocarea $recven%elor. A5, este conexiunea dintre M5 i QMobile service 50itching ,enterQ (M5,#. Sub"i"temul !eelei ,omponenta central a subsistemului re%elei este centrul de comutare a serviciilor mobile, M5,. 5e comport ca un nod normal de comutare 75T; sau <5:;, i !n plus o$er $unc%ionalitatea necesar controlului unui utili ator mobil, cum ar $i !nregistrarea, autenti$icarea, actuali area locali rii i trans$erarea apelului unui utili ator mobil. :e asemenea, M5, o$er conexiunea ctre re%elele $ixe (cum ar $i 75T; sau <5:;#. ,omunicarea !ntre entitatile $unc%ionale !n subsistemul re%elei $olosete Q5ignalling 5@stem ;umber 4Q (554#, utili at pentru semnalare in <5:;. /egistrul I<ome Location /egisterI (V&8# i Q=isitor &ocation 8egisterQ (=&8#, !mpreun cu M5,, o$er trans$erul apelurilor i capabilitatile de mobilitate ale R5M. V&8 con%ine toate in$orma%iile administrative pentru $iecare utili ator !nregistrat !n re%eaua R5M corespun toare, !mpreun cu 28

locali area curent a terminalului. +ntr-o re%ea R5M exist un singur V&8 logic, chiar dac poate $i implementat ca o ba de date distribuit. /egistrul I&isitor Location /egisterI (=&8# con%ine in$orma%ii administrative selectate din V&8, necesare pentru controlul apelurilor i resurse pentru serviciile subscrise, pentru $iecare terminal locali at curent !n aria geogra$ic controlat de =&8. ,hiar dac $iecare entitate $unc%ional poate $i implementat ca o unitate independent, to%i productorii de echipament p"n acum au implementat =&8 !mpreun cu M5,, ast$el !nc"t aria geogra$ic controlat de M5, corespunde cu cea controlat de =&8, !n acest $el simpli$ic"nd modul de reali are al subsistemului. M5, nu con%ine in$orma%ii despre terminaleD aceste in$orma%ii sunt stocate !n registrele de loca%ie. $elelalte dou- registre sunt utili ate pentru autenti$icare i securitate. 8egistrul Q6\uipment <dentit@ 8egisterQ (6<8# este o ba de date ce con%ine o list a tuturor echipamente mobile valide din re%ea, unde $iecare sta%ie este identi$icata prin <M6<. Cn <M6< este marcat ca invalid dac a $ost raportat ca $urat sau nu este de tipul aprobat. ,entrul de autenti$icare QAuthentication ,enterQ (Au,# este o ba de date protejat care con%ine o copie a cheii secrete stocate !n $iecare cartel 5<M a utili atorilor, care este utili at pentru autenti$icare i incriptare pe un canal radio. C/N/L6L6 4SM Canalele de Trafic Cn canal de tra$ic (T,V# este utili at pentru transportul semnalului vocal i a datelor. ,analele de tra$ic sunt de$inite printr-un multicadru sau un grup de 21 de cadre T:MA. &ungimea unui multicadru este de 122 ms, de unde re ult de$inirea unei perioade de impuls (122 ms / 21 cadre / ( perioade de impuls pe cadru#. :in 21 de cadre, 2' sunt utili ate pentru tra$ic, 1 este utili at pentru Q5lo0 Associated ,ontrol ,hannelQ (5A,,V# i 1 nu este utili at (>igura 2#.

>igura 2. 5tructura impulsurilor, a cadrelor T:MA i a multicadrelor. T,V-urile pentru transmisie i recep%ie sunt separate de * perioade de impuls, ast$el !nc"t sta%ia mobil nu trebuie s transmit i s recep%ione e simultan, simpli$ic"nd electronica utili at. +n plus $a% de aceste T,V-uri, sunt de$inite i T,V-uri cu o optime de durat, i sunt $olosite pentru semnali are. +n recomandri, sunt numite canale de control dedicate autonome sau Q5tand-alone :edicated ,ontrol ,hannelsQ (5:,,V#. Canalele de Control ,analele comune pot $i accesate de sta%iile mobile at"t dedicate c"t i nededicate. ,analele comune sunt utili are de sta%iile mobile nededicate pentru a schimba in$orma%ii necesare pentru intrarea !n modul dedicat. 5ta%iile mobile a$late deja !n modul dedicat monitori ea sta%ia de ba pentru 28

protocol i alte in$orma%ii. ,analele comune sunt de$inite !ntr-un multicadru de )1 de cadre, ast$el !nc"t sta%iile mobile dedicate utili "nd o structur T,V multicadru de 21 de cadre pot !n continuare s monitori e e canalele de control. Aceste canale de control includ. ,anal de ,ontrol QAroadcastQ (A,,V# - Transmit continuu, spre sta%ia mobil, in$orma%ii ce includ identitatea sta%iei de ba , alocarea $recven%elor i secven%a de comutare a $recven%elor. ,analul de ,orec%ie al >recven%ei (>,,V# si ,analul de 5incroni are (5,V# - ,anale utili ate la sincroni area sta%iei mobile cu structura sloturilor de timp a unei celule prin de$inirea limitelor perioadelor de impuls si numerotarea sloturilor de timp. Cn >,,V i un 5,V sunt prin de$ini%ie !n slotul de timp numrul 2 (intr-un cadru T:MA#. ,anal Q8andom AccessQ (8A,V# - ,anal utili at de sta%ia mobil pentru a cere acces la re%ea. ,anal Q7agingQ (7,V# - Ctili at pentru a in$orma sta%ia mobila despre apari%ia unui apel. ,anal QAccess RrantQ (AR,V# - Ctili at pentru a aloca un 5:,,V ctre o sta%ie mobila pentru a ob%ine un canal dedicat, in urma unei cereri 8A,V. !6T6/5/ C6L5L/!/ Aceste proceduri sunt menite s duc la o serioas !mbunt%ire a calit%ii transmisiilor !ntr-o re%ea mobil, precum i la o adaptare la varia%ii mari de tra$ic !ntr-o aceeai celul. 7roiectarea sistemului de tele$onie mobil trebuie s includ i msuri pentru limitarea inter$eren%ei !ntre $recven%ele vecine. ,u toate c at"t unitatea mobil c"t i transceiver-ul celulei sunt prev ute cu un $iltru de inter$eren% (<>#, trebuie evitat situa%ia c"nd nivelul semnalului recep%io nat devine prea mic !n raport cu semnalul inter$erent. 6xist dou !mbunt%iri care se pot aduce structurii celulare ini%iale, care reali ea at"t o mai bun adaptare a sistemului la creteri brute de tra$ic pe arii restr"nse, c"t i la o reducere a inter$eren%elor. 7rima dintre ele este sectori area celular, iar cea de a doua este divi area celular (,,splittingQ#.

Sectori%area celular#

Se noteaz- canalele de comunica,ie cu numere de la 1 la 8 9i se consider- c-, *n frec%en,-, diferen,a *ntre purt-toare este propor,ional- cu diferen,a alge+ric- *ntre numerele folosite pentru nota,ie. 1ac- se consider- un grup de +az- format din 8 celule, atunci al n0lea set de canale (C J n J 8) se formeaz- dup- regula Kn, n L 8, n L 28,... M. (igura B arat- modul de alocare a resurselor *ntr0 un grup de +az- de 12 celule. Acest tip de alocare poate modela, de e6emplu, un sistem cu acces simplu *n frec%en,- atunci c=nd toate celulele sunt ec'ipate cu antene omnidirec,ionale. >ig. 3. Alocare de resurse !ntr-un grup de ba de 12 celule Di$i%area celular# ("plitting.

28

:istan%a !ntre dou celule vecine se !njumt%ete, ast$el !nc"t supra$a%a nominal a celulei hexagonale se reduce de ' ori (densitatea de celule !n re%ea crete de ' ori#. /ctuali%area Locali%#rii 9 sta%ie mobil este in$ormat despre un apel printr-un mesaj de QpagingQ trimis pe canalul 7AR,V. 9 variant extrem ar $i s se trimit un mesaj de QpagingQ $iecrei celule din re%ea pentru $iecare apel, ceea ce repre int evident o !ncrcare nejusti$icat a tra$icului. 9 alt variant extrem ar $i pentru sta%ia mobil s anun%e sistemul, prin mesajul de actuali are a locali rii, despre locali area curent la nivelul celulei. Aceasta ar necesita trimiterea unui mesaj QpagingQ doar ctre o singura celul, dar $i o risipa relativ la numrul mare de mesaje de actuali are a locali rii. 9 solu%ie de compromis, utili at !n R5M, este de a grupa mai multe celule !ntr-o arie de locali are. Mesaje de actuali are sunt necesare doar la deplasrile dintre ariile de locali are, iar mesajele QpagingQ sunt trimise ctre sta%ia mobil de toate celulele a$late !n aceeai arie. 7rocedurile de actuali are a locali rii i respectivele rutari ale apelurilor, $olosesc M5, i dou registre de locali are, V&8 i =&8. ,"nd o sta%ie mobil se deplasea !ntr-o arie de locali are, sau !ntro re%ea di$erit, trebuie s se !nregistre e !n re%ea pentru a indic locali area curent. +n mod normal, un mesaj de actuali are este trimis la un nou M5,/=&8, care !nregistrea in$orma%ia despre locali are i apoi o trimite la V&8. <n$orma%ia trimis la V&8 este !n mod normal adresa 554 a noului =&8, dar poate $i i un numr de rutare. Motivul pentru care !n mod normal nu este alocat un numr de rutare, este c !ntr-un nou M5,/=&8, exist un numr limitat de numere de rutare disponibile i ele sunt alocate la cerere pentru apeluri. :ac utili atorul este titularul serviciului, V&8 trimite un subset de in$orma%ii de !nregistrare, necesare pentru controlul apelului, ctre noul M5,/=&8 apoi trimite un mesaj ctre M5,/=&8-ul anterior pentru a terge vechea !nregistrare. :in motive de per$orman%, R5M are de asemenea o procedur periodic de actuali are a locali rii. :ac un V&8 sau M5,/=&8 nu rspunde, a avea $iecare sta%ie mobil !nregistrat simultan i a aduce ba a de date la i, va cau a o supra!ncrcare. Ast$el, ba a de date este actuali at doar dac apare un eveniment de actuali are a locali rii. Actuali rile periodice i intervalele dintre acestea sunt controlate de operator i repre int un compromis !ntre vite a de reactuali are i !ncrcarea tra$icului. :ac o sta%ie mobil nu se !nregistrea dup perioada de timp de actuali are, ea este radiat. 9 procedur legat de actuali area locali rii este ataarea i detaarea de tip <M5<. 7rocedura de detaare permite re%elei s tie dac o sta%ie mobil este indisponibil i a evita alocarea canalelor i a trimiterii mesajelor de QpagingQ. 7rocedura de ataare este similar actuali rii locali rii i in$ormea sistemul c sta%ia mobil este din nou disponibil. Activarea procedurilor de ataare/detaare <M5< este la nivelul operatorului pe o celul individual. !utarea /pelului +n compara%ie cu rutarea !ntr-o re%ea $ix, unde terminalul este semipermanent conectat la un o$iciu central, un utili ator R5M are mobilitate na%ional i chiar interna%ional. ;umrul $ormat pentru a apela un utili ator se numete numr Ctili ator Mobil (M5<5:;#, care este de$init de planul de numerotare 6.11'. Acest numr include un cod de %ar i un cod na%ional de destina%ie care identi$ica operatorul utili atorului. 7rimele c"teva ci$re din numrul rmas identi$ica V&8-ul utili atorului !n re%eaua local. Cn apel de la o sta%ie mobil este direc%ionat ctre $unc%ia QRate0a@Q M5, (RM5,#. RM5, este practic un comutator care poate interoga V&8-ul utili atorului pentru a ob%ine in$orma%ia de rutare i ast$el con%ine o tabela de legturi !ntre M5<5:; i V&8-ul corespun tor. 9 simpli$icare este de a avea un singur R5M, care s controle e o re%ea local. :e notat ca $unc%ia RM5, este distinct de $unc%ia M5,, dat !n mod normal sunt implementate !n acelai modul $unc%ional. 28

<n$orma%ia de rutare, ce este returnat de RM5,, este numrul mobil al terminalului QMobile 5tation 8oaming ;umberQ (M58;#, care este de asemenea de$init de planul de numerotare 6.11'. M58;-urile sunt legate de planul geogra$ic de numerotare i nu sunt atribuite sau vi ibile utili atorului. ,ea mai general procedur de rutare !ncepe cu interogarea V&8-ul unui utili ator apelat de ctre un RM5, pentru un M58;. +n mod normal V&8 re%ine numai adresa 554 a =&8-ului curent al utili atorului i nu M58;. Ast$el V&8 trebuie s interoghe e =&8-ul curent al utili atorului, care va aloca temporar un M58; din stiva sa, pentru apel. M58; este returnat V&8-ului i !napoi ctre RM5,, care apoi poate ruta apelul ctre un nou M5,. &a noul M5,, este depistat <M5<-ul corespun tor M58;-ului i terminalul este apelat !n aria de locali are curent (>igura '#.

>igura '. 8utarea apelului pentru o sta%ie mobila. *roceduri de "emnali%are pentru ge"tionarea tran"ferurilor (hando$er. Trans$erurile (handover# se pot de$ini ca mecanisme prin care canalul radio alocat unei comunica%ii este modi$icat $r !ntreruperea acesteia. :eci, ini%ial, unei comunica%ii i se aloca un canal, iar ulterior, prin intermediul mecanismelor de trans$er, acesta este modi$icat. ,au a care generea un trans$er este deteriorarea calit%ii sau a nivelului semnalului recep%ionat pe un canal. :eci, trans$erurile vor $i declanate ca urmare a !ndeplinirii unor aa numite criterii radio (criterii ce calculea calitatea i nivelul semnalului recep%ionat i compar valorile ob%inute cu valorile de prag prede$inite#. Acestea sunt, !n general, speci$ice $iecrui operator, de aceea nu se poate vorbi despre un criteriu radio general valabil. Cn trans$er este !n marea majoritate a ca urilor consecin% a mobilit%ii. modi$icarea po i%iei geogra$ice a unui mobil necesit alocarea unui nou canal de tra$ic (a$erent noii one geogra$ice !n care se a$l acesta# pentru comunica%ie. Mai simplu, ieirea din aria de acoperire a unui AT5 produce deteriorarea calit%ii semnaluluiD !n consecin%, trebuie alocat un nou canal, gestionat de noul AT5 (!n ona cruia a intrat mobilul#. 6xist !ns i situa%ia c"nd un trans$er este generat !n urma deteriorrii temporare a calit%ii semnalului recep%ionat pe un canal radio (de exemplu din inter$erentele cu un alt canal etc.# $r modi$icarea po i%iei geogra$ice a mobilului. Av"nd !n vedere cele a$irmate anterior, putem distinge doua categorii de mecanisme de trans$er. trans.eruri inter-celulare. ,ea mai simpl de$ini%ie a acestui tip de trans$er este urmtoarea. dac noul canal (alocat !n urma trans$erului# si respectiv vechiul canal sunt gestionate de AT5-uri di$erite, atunci trans$erul este de tip inter-celular. Acesta este o consecin%. 28

- a modi$icrii po i%iei geogra$ice a mobiluluiD - !n ca ul unei celule cu tra$ic $oarte intens, M5, poate decide deservirea anumitor apeluri de ctre celulele !nvecinate. trans.eruri intra-celulare. +n acest ca , ambele canale (at"t cel anterior alocat trans$erului, c"t i cel alocat !n urma trans$erului# sunt gestionate de acelai AT5. Acest tip de trans$er implic proceduri $oarte simple de semnali areD de aceea, !n cele ce urmea ne vom concentra pe prima categoric de mecanisme. Trans$erurile inter-celulare pot $i si ele de mai multe tipuri. a# $r modi$icarea A5, (noul si vechiul AT5 a$erente mobilului sunt gestionate de acelai AT5#D b# $r modi$icarea M5, (noul si vechiul AT5 a$erente mobilului sunt gestionate de A5,-uri di$eriteD cele dou A5,-uri sunt !ns deservite de acelai M5,#D c# cu modi$icarea M5, (noul si vechiul AT5 a$erente mobilului sunt gestionate de A5,-uri di$eriteD cele doua A5,-uri sunt deservite de doua M5,-uri di$erite# *rotocolul de comunicare &n reeaua 4SM 7rotocolul de comunicare !n re%eaua R5M este structurat pe trei straturi ca !n >igura *. 5tratul 1 este stratul $i ic, care utili ea structura de canale descris anterior. 5tratul 2 este stratul de legtura al datelor. 7rin inter$a%a QCmQ, stratul de legtura al datelor este o versiune modi$icat a protocolului &A7: $olosit !n <5:;, numit &A7:m. 7rin inter$a%a QAQ, este utili at stratul 2 MT7 al 55; 4. 5tratul * al protocolului de comunicare R5M este el !nsui impartit !n trei substraturi. ,ontrolul 8esurselor 8adio (88# - ,ontrolea ini%ierea, men%inerea i terminarea canalelor radio i a celor $ixe, inclusiv protocolul.

>igura *. 5tructura protocolului de comunicare !n R5M. ,ontrolul Mobilitatii (MM# - ,ontrolea actuali area locali rii, procedurile de !nregistrare, securitatea i autenti$icarea. ,ontrolul ,onexiunii (,M# 5e ocup de controlul general al apelurilor, similar cu 8ecomandarea ,,<TT K.3*1, i controlea 5erviciile 5uplimentare i 5erviciul de Mesaje 5curte. ,omunicarea dintre di$erite entit%i !n partea $ix a re%elei, cum ar $i !ntre V&8 i =&8, este reali at prin QMobile Application 7artQ (MA7#. MA7 este construit !n v"r$ul QTransaction ,apabilities Application 7artQ (T,A7#, stratul de v"r$ al 55;4. 5peci$ica%iile MA7 destul de complexe, descrise !n peste )22 pagini, $ac obiectul celui mai lung document din recomandrile R5M. 28

Interfee 4SM

<nter$e%ele R5M sunt !n general ba ate pe 554 cu excep%ia inter$e%elor Cm (radio# si Abis (AT5-A5,#. 9 parte din aceste inter$e%e sunt $olosite ca !n standardele R5M, altele sunt speci$ice proiectantului de echipament. Tabelul 1 pre int sintetic aceste inter$e%e, rolul lor precum i $olosirea lor con$orm standardelor (op%iunilor proiectantului# Tabelul 1. &ista inter$e%elor sistemului R5M Nu,e &ta!dard+zare 'odule co!ectate -m % <+ N2O )T+ Rol or1anizarea transferului informaiei pe interfaa radio (bis ( & & 8 % % % )T+ N2O )+& )+& N2O <+& P<+& N2O GL" +<2P<+& N2O GL" %iverse %iverse iniiere a unui nou apel iniiere a unui mesa, scurt mana1ementul informaiilor de nre1istrare i localizare % % E E P F ) % % % % % 8 % <+&40L" N2O GL" <+&40L" N2O GL" <+&40L" N2O +<2P<+& <+&40L" N2O <+&40L" <+&40L" N2O <+&40L" <+&40L" N2O E'" <+& N2O 0L" a terminalului mobil servicii suplimentare transmiterea mesa,elor scurte mana1ementul informaiilor de nre1istrare terminal mobil '<E' (identitate ec:ipament orice tranzacie

; ] inter$a%a speci$ic constructorului 1N alegerea constructorului conform standardelor

2.13 Telefonie prin internet (&?5#N&oi%e o%er 5#). #rotocolul <.323 &o5# (&oice ?%er 5#) repre int un protocol optimi at prin care se pot purta convorbiri tele$onice, se pot trimite $axuri, se pot organi a con$erin%e audio/video peste o re%ea ba at pe protocolul <7, ce reueete s asigure o anumit calitate a serviciului i cu un raport cost/bene$icii superior. 28

Transmisia vocii !n pachete (=o7 - !oice o#er Pac0ei) repre int un serviciu de re%ea di$erit de transmisia datelor, care se poate e$ectua simultan cu aceasta. ,alitatea vocii transmise este $oarte bun !n re%elele ATM datorit lungimii mici a celulelor ATM care reduc !nt^r ierile de transmisie, dar mai slab !n re%elele <7. :e aceea, s-a propus trans$erul $luxului <7 printr-o re%ea de transport ATM (IP-o#er-4T3). ,alitatea serviciului de voce (Ko5 - 7ualit, o. Ser#ice) o$erit de o re%ea <7 se poate !mbunt%i prin aplicarea protocolului 85=7 i a tehnologiei M7&5 (3ultiProtocol Labei Switching).

>olosind tele$onia <7, apelurile tele$onice interne sunt men%inute local i au loc prin &A;-ul companiei, necesit"nd numai o in$rastructurM de re%ea pentru apeluri locale. +n acelai mod, apelurile !ntre $iliale di$erite pot avea loc prin in$rastructura existent de re%ea <7 $olosit pentru comunica%iile de date. +n $ine, apelurile ctre utili atorii externi cu tele$oane tradi%ionale sunt rutate pe re%eaua tele$onicM publicM (75T;# tradi%ionalM. AceastM arhitecturM de re%ea este ba atM pe modelul ,isco A==<: Arhitecture $or =oice, =ideo and <ntegrated :ata. <n $ig. * sunt pre entate pachete de voce transmise prin linH 6thernet i linH ppp (7oint to 7oint 7rotocol#.

28

>ig.*. 5tructura pachetelor de voce transmise !n re%elele <7 $AL5TAT2A S2/&5$57L75 12 &?$2 Transmisia vocii !n re%ele cu trans$er de pachete este avantajoas prin costurile reduse i l%imea de band mic utili at pentru serviciul =o7. Totui, !n procesul de transmisie a vocii !n re%ele de calculatoare simultan cu datele, apar anumite aspecte nedorite care a$ectea calitatea semnalului transmis. :e aceea, se utili ea un indice de calitate a serviciului (Ko5# pentru aprecierea per$orman%elor transmisiei vocale !n re%elele de calculatoare. 8e$lexiile de semnal !n sec%iunile cu de adaptare de impedan% din re%ea i !nt!r ierile de propagare de peste )2 ms creea $enomenul de ecou i este necesar utili area unor circuite de suprimare a ecourilor. 5uprapunerea semnalelor de convorbire (TalHer 9verlap# de la cele dou capete devine deranj ant pentru !nt!r ieri mai mari de 2)2 ms. >nt*rzierile de transmisie sunt cau ate de di$eri%i $actori. E codarea vocii (#ocoding) se reali ea pe principiul codrii-bloc ceea ce impune stocarea eantioanelor de voce !n memorii-tampon (bu..er) !n vederea $ormrii unui bloc de intrare (Tabel =<<.2#D E !mpachetarea bi%ilor re ulta%i din codarea vocii !n pachete de anumite dimensiuni cu scopul reducerii ponderii antetelor i a !ncrcrii re%elei (de exemplu, trei cadre R.423 corespun !nd la *2 ms de convorbire se pot transmite !ntr-un singur pachet#D E $enomenul de propagare pe linie (end-to-end dela,)5 E procesul de re$acere a mesajului prin reordonarea $ragmentelor transmise !n cadre i/sau pachete multiple, eventual pe ci di$erite din re%eaD < procesul de sincroni are pentru eliminarea erorilor de stabilire a momentelor optime de eantionare a semnalului recep%ionat (=itter). A/<5T2$T7/A S5ST2M7L75 &o5# ,onectarea aparatelor i centralelor tele$onice la o re%ea de calculatoare impune tran$erul semnalelor de convorbire i al celor de semnali are precum i adaptarea $ormatului, acestora la re%eaua de transmisie a vocii.

28

1. Modulul de proce"are a $ocii 8i pachetelor $ocale (+*M 1 +oice *ac9et Module. convertete eantioanele de voce !n pachete generice i invers. 5uplimentar, acest modul, implementat cu un procesor digital de semnal (:57 - igital Signal Processing), cu inter$a% 7,M, e$ectuea opera%ii de suprimare ecourilor (R.11)# pentru transmisii duplex, compresie a vocii prin detec%ia perioadelor de activitate vocal i suprimarea perioadelor de QliniteQ, generare a tonului (:TM> - ual Tone 3ulti$re>mnc,), di$eren%ierea pachetelor de voce i $ax, eliminarea jitterului, sincroni area de bit i de cadru, reordonarea $ragmentelor din pachetele recep%ionate, redarea vocii !n mod continuu din eantioanele stocate !n bu$$ere de tip ><>9 ($irst In, $irst ?ut). 2. Modulul de "emnali%#ri telefonice (TSM 1 Telephony Signaling Module ) interpretea semnali rile de pe linia tele$onic (de exemplu, semnali ri 554 - Signaling S,stem @) relativ la schimbrile strii sistemului. *. Modulul protocolului de reea (N*M 1 Net2or9 *rotocol Module ) con$igurea conexiunile !n re%ea pe ba a comen ilor date de T5M, $ormea pachetele de voce_i de semnali are cu antete speci$ice dependente de protocol. 5emnali area !n re%eaua de calculatoare se reali ea pe ba a di$eritelor standarde, de exemplu K.3** pentru semnali ri !n sisteme =o>8. '. Modulul de management a reelei (NMM 1 Net2or9 Management Module ) gestionea resursele sistemului =o<7, con$orm standardului (A;5<#.l compatibil cu (5;M7#.=l sau con$orm unor standarde de $irm. Modulele T5M, ;MM i ;7M sunt implementate cu un microprocesor. ?bser#a+iiA 7. 5erviciul =o<7 nu se reduce numai la transmisii de voce i $ax (=/>o<7 - !oiceB$a2 o#er IP) ci se extinde i la aplica%iile multimedia, de exemplu con$erin%e on-line cu mai mul%i utili atori. D. +n numeroase ca uri, serviciul =o<7 este implementat cu re%ea de transport ATM, pentru creterea calit%ii transmisiei. 2$<5#AM28T2 12 T/A8SM5S52 &o5# 7entru transportul vocii !n re%elele de calculatoare sunt necesare echipamente de comuta%ie cu arhitectur distribuit denumite por%i de mediu (MR - 3edia Catewa,), cu numr $oarte mare de porturi de utili ator (de ordinul sutelor de mii#, !n $iecare nod al re%elei. Aceasta repre int caracteristica de scalabilitate a por%ii de mediu. ME este responsa+il de comutarea !ntre re%eaua de date i cea de voce, de adaptarea semnalului vocal pentru trans$erul !n pachete (digiti are, compresie, suprimarea ecourilor, !mpachetare#. 28

7n ME func,ioneaz- con$orm unui protocol de control Megaco sau MR,7 (3edia Catewa, Control Protocol), implementat !n controlerul por%ii de aplica%ie, denumit i comutator logic (so.iswitdi). 7rin urmare, MR este un echipament controlabil. MR trebuie s aib inter$e%e de acces !n diverse re%ele (cu transmisie pe cablu, $ibr optic sau Q$r $irQ# i s permit comutarea !ntre re%ele di$erite (T7, ATM, >8, :5&, T:M#, aceasta $iind caracteristica de interoperabi!itate a por%ilor de mediu. :e asemenea, ca un indice de per$orman% a transmisiei, se impune o perioad minim de bun$unc%ionare de 33,333 ` din durata total de $unc%ionare (Qregula celor cinci de nouQ#. MR poate interconecta di$erite tehnologii de transmisie a vocii. T:M (Time i#ision 3ulti(le2ing) - metoda tradi%ional cu circuite de comutareD ATMAA&-l/AA&-2D <7 pur sau cu re%ea de transport ATM, pe ba a protocoalelor 8T7 i 8T,7 (Real TimeControl Protocol). 7entru semnali area !n re%ea, se utili ea o poart de aplica%ii de semnali ri (5R -Sigrutling Catewa,) care inter$a%ea sistemul tele$onic de semnali are (554# cu re%eaua de transport =o7. ,ompatibilitatea cu sistemul tele$onic actual este asigurat de un server de aplica%ie care adaptea semnalul transmis la serviciile tele$onice standard de clas ' i clas ). A&A8TAO2 &?5# 1. 7rimul i probabil cel mai important avantaj este o reducere semnificati%P a costurilor , deoarece acum este nevoie ca doar o singur re%ea s $ie cumprat i administrat, iar costurile de comunica%ii sunt mult mai mici. ,ompar"nd cu re%elele tradi%ionale de tele$onie, echipamentele de tele$onie sunt combina%ii de echipamente standard de calcul produse !n masa i care sunt ast$el mai ie$tine dec"t echipamentul dedicat pe care sunt construite re%elele tradi%ionale de tele$onie. 2. 5pre deosebire de tele$onia tradi%ional care este limitat la transportarea vocii la 1'Hbps, re%elele de tele$onie <7 pot utili a algoritmi de codare so$istica%i care permit ca vocea s $ie transmis la rate mai mici precum *2Hbps, 11Hbps, (Hbps, etc. ,"nd se $ace designul unei re%ele ba ate pe tele$onie <7, di$eri%i parametrii, al%ii dec"t cei de securitate i con$iden%ialitate, trebuie lua%i !n calcul. Acetia includ. $alitatea %ocii G,alitatea vocii !n tele$onia <7 este !n $unc%ie de mai mul%i $actori precum laten%a (!nt"r ierea#, jitter-ul (varia%ia !nt"r ierii#, pierderea de pachete i altele. +n re%elele de tele$onie tradi%ionale aceste probleme sunt re olvate de mult sau nu exist deloc. $alitatea ser%iciilor (Qualit3 of ser%ice QoS) G ,ombina%ia a mai multor parametrii, calitatea serviciilor este o grij major pentru re%elele ba ate pe tele$onia <7. 7entru a prioriti a tra$icul i a re erva lrgime de band, re%elele ba ate pe tele$onia <7 trebuie s utili e e solu%ii ba ate pe calitatea serviciilor (>ualit, o. ser#ice - 7oS#. 1isponi+ilitatea G:isponibilitatea trebuie men%inut asemntor cu cea din re%elele de tele$onie tradi%ional. :e exemplu o re%ea de tele$onie tradi%ional are disponibilitatea 33,333`. Aceasta !nseamn o perioada de ne$unc%ionare de ) minute pe an. 9peratorii de tele$onie care doresc s se ba e e pe tehnologia de tele$onie <7 trebuie s aib serviciul disponibil exact cum este el a i !n re%elele tradi%ionale. 26tensi+ilitatea G 9 re%ea ba ata pe tele$onia <7 trebuie s poate $i extinsa pentru a suporta sute de mii de conexiuni/apeluri concurente pentru a pstra posibilitatea de cretere odat cu cererea. #/?T?$?L7L <.323 V.*2* este un set de standarde care de$inete componentele, protocoalele i procedurile necesare pentru a se putea $urni a servicii multimedia (audio, video i date# pe re%ele ba ate pe <7. 28

ig(-( :()-) 1 Sti$a de protocoale 8i interconectarea protocoalelor Cn sistem V.*2* este un ansamblu de componente (hard0are i so$t0are# care implementea speci$ica%iile V.*2* re$eritoare la transmiterea de multimedia peste o re%ea <7. terminalele <.323 gate4a30urile (ER) gateAeeper0e (ES) unit-,ile de control multipunct (M$70uri) G controler multipunct (M,# i processor multipunct (M7# RateHeeper-ele pot lipsi dintr-un sistem V.*2*, ele $iind componente op%ionale. +n ca ul vocii, terminalul <.323 este !n general un tele$on <7. +n ca ul video, terminalul V.*2* este un terminal de videocon$erin%. V.*2* este rsp"ndit i pe calculatoarele personale. 9 aplica%ie $oarte obinuit a protocolului V.*2* poate $i gsita !n so$t0are-ul de la Microso$t, ;etMeeting, care permite transmisiunea at"t a vocii c"t i video. Eate4a30ul reali ea conversia !ntre $ormatele transmisiunilor i !ntre procedurile $olosite pentru comunica%ie. 6l se va ocupa de stabilirea apelului i de !nchiderea conexiunii at"t !n partea dinspre re%eaua <7 (cu comuta%ie de pachete#, cat i !n partea de re%ea cu comuta%ie de circuite. Rate0a@-ul poate e$ectua i conversia !ntre $ormatele $olosite !n cele doua tipuri de re%ele pentru $luxurile audio, video i de date. +n general, scopul unui gate0a@ (atunci c"nd nu operea ca o unitate de control multipunct# este de a ascunde caracteristicile unui terminal &A; pentru re%eaua cu comuta%ie de circuite, i reciproc. 7n terminal <.323 poate comunica cu un alt terminal V.*2* din acelai &A; direct, $r participarea unui gate0a@. Acesta poate $i omis daca nu este necesar comunica%ia cu un terminal din re%eaua cu comuta%ie de circuite. 6ste posibil ca un apel !ntre doua terminale din acelai &A; s treac prin gate0a@, daca se vrea evitarea unui ruter sau a unei por%iuni din re%eaua <7 cu banda prea mic. Eate4a30ul poate avea caracteristicile unui terminal V.*2* sau unitate de control multipunct (M,C# spre re%eaua <7, i ale unui terminal sau M,C cu comuta%ie de circuite, ctre re%eaua cu comuta%ie de circuite. Alegerea !ntre rolurile de terminal i M,C este a celui care implementea sistemul. 6ste posibil ca un gate0a@ s opere e la !nceputul unui apel ca un terminal, dar dup aceea, prin semnali ri V.2') s devin M,C pentru acel apel care la !nceput a $ost punct-la-punct. EateAeeper0ele tiu care capete sunt terminale i care sunt gate0a@-uri, deoarece acest lucru este speci$icat c"nd un capt se !nregistrea la un gateHeeper. &a gate0a@ se pot conecta mai multe terminale V.*2*, deoarece numrul acestora nu este standardi at. :e asemenea, numrul de conexiuni ctre re%eaua cu comuta%ie de circuite, numrul de con$erin%e independente simultane, $unc%iile de conversie !n domeniul audio/ video/ date i 28

includerea $unc%iilor pentru legturi multipunct nu sunt supuse standardi rii. Cn gate0a@ poate $i conectat la un alt gate0a@ printr-o re%ea cu comuta%ie de circuite, pentru a o$eri suport de comunica%ie !ntre doua terminale care nu sunt !n acelai &A;. 2.1! $alitatea ser%iciului(QoSNQualit3 of Ser%ice) in retelele de transport de date. #arametrii QoS0 5ntSer% si 1iffSer%. Qualit3 of Ser%ice sau QoS repre inta prioriti area tra$icului in $unctie de protocol. 9rice retea mare (cateva sute sau mii de calculatoare# sau orice retea care $oloseste o singura iesire spre <nternet implementea a sau ar trebui sa implemente e Ko5. 1. 7entru o activitate e$icienta tra$icul trebuie prioriti at in $unctie de protocolul respectiv. Ast$el =o<7 =oice9ver<7, 55V, protocoalele de remote management sau video au nevoie de dela@ minim. >iecare milisecunda in plus necesara unui pachet sa ajunga de la sursa la destinatie poate duce la imposibilitatea de $olosirea a tehnologiei respective. 6xista protocoale si servicii care nu necesita dela@ sca ut. 6x. email, do0nload-urile, 727, chiar si [ebul. 2. :oua concepte importante in Ko5 sunt cele de tra$$ic shaping si tra$$ic policing. Tra$$ic 5haping repre inta controlul asupra tra$icului trimis (upload / upstream# prin dela@ ast$el incat sa nu se $orme e coada sau daca se $ormea a sa o putem controla. Tra$$ic 7olicing repre inta acelasi lucru pentru do0nload / do0nstream. <mplementarea unei politici este extrem de complexa, poate chiar imposibila din simplu motiv ca nu putem in$luenta ceea ce primim de la altii. Cn router care implementea a intr-un mod pro$esional tra$$ic shaping $ace ca e$icienta retelei pentru care rutea a sa creasca cu peste )2`. Asta mai ales daca exista o singura conexiune la internet pentru un intreg &A; - ca ul cel mai des intalnit in momentul actual. *. Tot cu ajutorul lui Ko5 se poate con$igura banda minim garantata pentru $iecare client. Ast$el <57urile pot o$eri propria banda clientilor in $unctie de abonamentul acestora (cat au platit#, garantand un tra$ic minim indi$erent de situatie. '. Tot cu ajutorul lui Ko5 putem con$igura propriul nostru &A;, ast$el incat daca un client $oloseste 727 (point-to-point#, $ace do0nloaduri mari pe toata durata ilei, etc sa nu in$luente e activitatea celorlalti. 5n retelele cu comutare de pac'ete , termenul Kualit@ o$ 5ervice (QoS) se re$era la mecanismele de control prin care se pot o$eri prioriti ari di$erite la utili atori di$eriti sau $luxuri de date di$erite, sau garantarea unui anumit nivel de per$ormanta unui $lux de date in concordanta cu cerintele aplicatiilor. Rarantarea calitatii serviciilor este importanta in ca ul in care capacitatea retelei este limitata, in special pentru aplicatii de streaming in timp real, de exemplu voce peste <7 si <7-T= deoarece acestea necesita rata constanta a datelor si sunt sensibile la intar ieri. Multe lucruri se pot intampla cu pachetele care traversea a calea de la origine la destinatie re ultand in urmatoarele probleme din punctual de vedere al transmitatorului si receptorului. - pachete aruncate . routerele pot arunca la destinatie anumite pachete cand bu$$er-ele lor sunt deja pline . ,ateva dintre ele sau toate pachetele pot $i aruncate, depin and de starea retelei si este aproape imposibil sa determine ce se va intampla dinainte. Aplicatia care receptionea a datele poate cere ca aceste pachete sa $ie retransmise . - intar ieri. unui pachet ii poate lua un timp mai lung pana sa ajunga la destinatie ,pentru ca trece prin co i de asteptare destul de lungi sau pentru ca a ales o ruta mai putin directa pentru a evita coli iunile. Alt$el ar $i trebuit sa urme e o ruta mai rapida si mai directa . 28

- Xitter. pachetele ce pleaca de la sursa vor ajunge la destinatie cu intar ieri di$erite. =ariatia intar ierilor este cunoscuta ca jitter si poate serios a$ecta calitatea streaming-ului audio si video. - &ivrare intar iata. cand o colectie de pachete este rutata prin internet , pachete di$erite pot urma rute di$erite , $iecare avand in $inal intar ieri di$erite. 8e ultatul se concreti ea a in $aptul ca pachetele sosesc intr-o ordine di$erita $ata de cea in care au $ost trimise. 7roblema necesita protocoale aditionale responsabile pentru reordonarea pachetelor la destinatie. - 6rori. cateodata pachetele sunt indreptate intr-o directie gresita sau sunt combinate sau apar erori in interiorul lor in timpul rutarii. 8eceptorul trebuie sa detecte e acest lucru si daca pachetul a $ost doar aruncat trebuie sa ceara retransmisia acestuia. Aplicatiile ce necesita QoS Cn Ko5 bine de$init este cerut de cateva tipuri de tra$$ic de retea, de exemplu. 2 un streaming multimedia poate cere banda garantataD 2 tele$onia <7 si =o<7 cer limite stricte ale jitter-ului si intar ierilor D 2 video telecon$erinta (=T,# necesita un jitter redus D 2 semnali arile de alarme D 2 linH-uri de date dedicate cer banda garantata si impun limite asupra intar ierilor maxime si jitteruluiD 2 aplicatii critice cum ar $i medicina la distanta (remote surger@# cere un garantat nivel de disponibilitate (se mai numeste si hard Ko5# Rrupul <nternet 6ngineering TasH >orce (<6T># a determinat 2 arhitecturi posibile pentru Ko5. 2 5erviciii complexe (<nt5erv#D 2 5ervicii di$erentiale (:i$$5erv#. 5ntSer% 5ntSer% utili ea protocolul de re ervare a resurselor (85=7# pentru a semnali a necesitatea de Ko5 pentru tra$icul intre dispo itive prin intermediul unei retele. :aca $iecare echipament de retea pe ruta are posibilitatea de a mentine o anumita capatitate de trans$er, aplica%ia initiala va putea incepe trans$eral de date. <nt5erv poate asigura calitatea serviciului pentru conexiunea 6nd-to-6nd, asigurind o capacitatea de trecere necesara, acest model $iind caracteri at prin 8esource 8eservation.

28

1. ;<=>>?@?;=ABC a directionea a pachetul primit in unul din clasele de serviciu com$orm in$ormatiei, care este primita in antetul pachetului. Toate pachetele in limitele unuei clase de servicii trebuie sa primeasca acelasi Ko5D 2. D?>EFAGFC E=;FABH a extrage din $iecare rind pachete i le directionea a pe nivel mai superior. 7entru <nt5erv este caracteristic un dispecer de pachete in 2 trepte. Toate pachetele se prelucrea a in con$ormitate cu disciplina de deservire [>K pentru i olarea $luxurilor, care primsec servicii garantate de la ceilalti. >luxurile ,ontrolled-load service si cele Aest-e$$ort service se impart prin intermediul prioritatilor. *. I<B; JEC=H<FK?L DB>AJEBM (admission control) a ia deci a de posibilitatea de primire de tra$ic a cantitatii necesare de resurse. ,ontrolul accesului se e$ectuaia a pe $iecare nod pentru acceptarea sau negarea cererii de alocare a resurselor pentru un anumit tra$ic. '. ECBAB;B< CFNFCH?CBH=K?L CF>JC>BH a <n$ormea a participantii conexiunii (expeditorul, destinatarul, marruti atoarele intermadiare# de parametrii de deservire necesare. Modelul IntSer$ pentru arhitectura Ko5 <7 de$ineste * clase de servicii. 2 Euaranteed0ser%ice class G asiguat prin utili area e$icienta a band0idth, bounded dela@, i garantii asupra sigurantei livrariiD 2 $ontrolled0load ser%ice class - se aseamana cu best-e$$ort service doar in retele cu tra$$ic moderat, si asigura un serviciu de control al incarcarii retelei i statistical dela@ service agreement. 2 @est0effort ser%ice class G serviciu similar cu cel pe care <nternetul il o$era, $iind impartit in * categorii. interactive burst (e.g., [eb#, interactive bulH (e.g., >T7# as@nchronous (e.g., e-mail# Avantajul cel mai major a <nt5erv consta in $aptul ca asigura clase de servicii, care caracteri ea anumite aplicatii. 5pre exemplu, Ruaranteed-service class este potrivit pentru a suporta aplicatii critice si de toleranta inalta 1iffSer% Tipul di$eren%ial de servicii (:i$$5erv# pre inta un set de mecanisme de rinduire si metode de clasi$icare care asigura lucrul cu prioritatile. :i$$5erv presupunne utili area unui cimp de 1 biti :5,7 (:i$$5erv ,ode 7oint# si determina succesiunea in compotamentul acanalului virtual 7VA (7er Vop Aehavior#. 7VA este stabilit de <57 si este determinat in ba a codului in cimpul :5,7. <nscrierea !n cimpul :5,7 de obicei de reali ea la intrarea in retea. ,!mpul :5 (:i$$erentiated 5ervices#, unde este plasat :5,7, practic inlocuieste cimpul T95 in headerul <7. 9rice retea trebuie sa mentina cel putin 2 tipuri de 7VA. 6xpress >or0arding 7VA (redirectionare exspresa# se re$era la nivelul cel mai inalt de servicii posibil in modelul :i$$serv. Aici pentru asigurarea a pierderilor mici i unei ben i de transmisie garantate se utili ea 85=7. :i$$serv destul de bine se adaptea a pentru canalele cu banda de trecere mica. :aca sa ne re$erim la cimpul T95 (T@pe o$ service# din headerul <7 atunci putem evidential urmatoarele. 6 7 D C H I @ Q

!rioritate M M M M 6

28

7atru biti, insemnati cu S, toeretic asigura 11 combinatii, insa practic din ele se utili ea ) coduri. 1222 G retinere minim 2122 G banda de trecere maxima 2212 G siguranta maxima 2221 G cost minim 2222 G servicii simple <n tabela de mai jos sunt pre entate valorile de prioritate pentru clasele de servicii !n ca ul A( (Assured >or0arding#. RSTUU 7 RSTUU D RSTUU C RSTUU H !rioritate scazuta 667676 676676 677676 766676 !rioritate medie !rioritate inalta 667766 676766 677766 766766 667776 676777 677776 766776

2.1" A%anta)ele te'nologiei 8E8 7entru cresterea avantajului competitiv, managerii din marile corporatii doresc sa aiba oportunitatea de a migra spre tehnologii emergente ca tele$onie <7 sau videocon$erinte <7. <n special pentru unii operatori cu milioane de abonati, ideea de a introduce aplicatii mari consumatoare de largime de banda in retele mostenite, invechite si congestionate nu este convenabila. 5altul la ;R; este calea spre un mediu mai robust, $lexibil care suporta nevoile crescute pentru per$ormante inalte ale retelei. ;R; este o retea ba ata pe comutatie de pachete capabila sa $urni e e servicii inclu and servicii de telecomunicatii si capabila sa utili e e broadband, tehnologii de transport Ko5 si in care $unctiile serviciilor sunt independente de tehnologiile de transport cu care relationea a. 6a o$era acces nerestrictiv pentru utili atori la di$eriti <57. ;R; suporta mobilitate generala caracteristica care va permite $urni are consistenta de servicii catre utili atori. Aspectele $undamentale ale ;R; sunt urmatoarele. convergenta serviciilor intre retele $ixe/mobile suporta o gama larga de servicii, aplicatii si mecanisme ba ate pe blocuri de servicii separarea $unctiilor de control intre mai multe capacitati de transport, call/session, application /service decuplarea $urni arii de servicii de retea, si $urni area de inter$ete deschise suporta o gama larga de servicii, aplicatii si mecanisme ba ate pe blocuri de servicii capabile de transmisii de banda larga cap-la-cap cu asigurarea calitatii serviciului si a transparentei access nerestrictionat al utili atorilor la $urni ori di$eriti de servicii pentru acelasi serviciu se asigura caracteristici unice 28

independenta $unctiilor re$eritoare la servicii de tehnologiile de transport $olosite satis$acere a tuturor cerintelor agentiilor de reglementare (112, securitate, con$identialitate#

5n sens larg 8E8 intruc'ipeaza toate tehnologiile de generatie noua. ;R; este o solutie de retea completa cu arhitectura de sistem distribuita, deschisa. 6a $urni ea a toate tipurile de servicii in continua de voltare ce se intind de la nivelul central la nivelul de acces, de la reteaua $ixa la reteaua mobila. 5ub umbrelele ;R; se intalnesc retele magistrale, retele metropolitane (MA;#, retele de acces si reteaua utili atorului. 6chipamentele trebuie sa $ie interoperabile, ele putand proveni de la producatori multipli . #e scurt, ;R; cuprinde un set total de solutii de retele convergente in evolutie si nu o moderni are partiala sau adaugarea unei tehnologii noi.

$ig.%. 4rhitectura general' a unei re+ele /C/ 7entru reali area tran i%iei spre ;R;, solu%iile propuse implementea $unc%iile de comuta%ie tradi%ionale pe noi componente ba ate pe tehnologia ;R;. comutatoare so$t i echipamente ce reali ea interoperarea re%elelor 75T; i ;R;. <mplementarea plat$ormei ;R; v-a permite clien%ilor s $oloseasc servicii online, s ob%in rapoarte de calitate privind serviciile, s veri$ice i s plteasc online $acturile sau s modi$ice lrgimea de band pe care doresc s o utili e e. Aceste re%ele sunt esen%iale pentru a permite $urni orilor de servicii din !ntreaga lume s creasc e$icien%a in$rastructurii i s o$ere re%ele cu valoare adugat i controlul serviciilor, de care operatorii de telecomunica%ii au nevoie pentru asigurarea succesului pe termen lung. Ar'itectura 8E8 este centrat pe trei domenii principale de convergen% care sunt deja puternic integrate !n re%elele $urni orilor de servicii de ast i. 28

L ,onvergen%a re%elei G re%ele separate trebuie s $ie reunite !ntr-o in$rastructur comun, e$icient i rentabil. L ,onvergen%a serviciilor sau triple Epla@ on the moveF G este necesar un nivel superior de inteligen% !n controlul serviciilor la nivel de aplica%ie i de abonat pentru a $acilita $urni area e$icient de servicii de voce, video, date i mobilitate pentru convergen%a comunica%iilor prin cablu i 0ireless. L ,onvergen%a aplica%iilor G o mare diversitate de noi capacit%i i dispo itive pentru utili atorul $inal pot o$eri operatorilor de telecomunica%ii o multitudine de noi oportunit%i de servicii. Tehnologia Soft"2itch Tehnologia 5o$ts0itch a $ost introdus !n circula%ie de ctre compania &ucent Technologies ca denumire pentru programele so$t de gestiune a apelurilor !n re%elele <7 i ATM. Softs4itc' repre int comuta%ia vocii i multimedia, de nou genera%ie ba at pe tehnologiile <7. A $ost conceput s !nlocuiasc comutatoarele de clasa ' i ) ba ate pe comuta%ia de circuite. A%anta)ele softs4itc' $a% de comuta%ia tradi%ional de circuite. 5ervicii i respectiv venituri noi pentru provideriD >lexibilitateD Mesagerii uni$icatD <ntegrarea simpl !n re%eleD ,osturi mici de implementare. Softs4itc' $unc%ionea pe serverele operatorului de telecomunica%ii, gestion!nd pe l!ng $luxul de date i alte servere la distan%. ,omutatoarele E5o$tF moderne sunt compatibile cu protocoalele ATM, <7 etc. i sunt capabile de a deservi at!t clien%ii pe canale <7 at!t i pe canalele digitale i analogice obinuite. ,omutatoarele E5o$tF reali ea $unc%ii ca billing centrali at control, rutarea inteligent a apelurilor. >olosirea lor de ctre operatorii de tele$onie $ix i mobil !nseamn o$erirea de servicii de tran it a tra$icului vocal prin re%elele <7/M7&5, conectarea de clien%i corporativi, gestionarea cu echipamentele clien%ilor. 5erverul de apeluri (so$ts0itch# $olosete un mod de combinare transversal, inter$e%e deschise i protocoale de u general pentru a reali a o structur deschis, distribuit, !nglob!nd componente de la mai mul%i productori. Adoptarea transportului de pachete i a so$ts0itch- ului conduce la simpli$icarea structurii strati$icate a re%elei, reducerea costului i complexit%ii operrii, con$igurrii i upgradrii. ,rete gradul de utili are a resurselor i scade complexitatea trunchiurilor de interconectare. Solu,ia Softs4itc' este o $unc%ie inteligent de control a re%elei de tele$onie, $urni !nd servicii pentru utili atori $inali, $unc%ii de semnali are i servicii importante pentru operatori, precum serviciul de charging. 7rotocoalele tipice $olosite pentru interoperare la nivel de re%ea sunt. 5<7, 5<7-T (5ession <nitiation 7rotocol - Telephon@# V.*2* pentru tele$onia <7. 7entru a $ace posibil reali area de convorbiri !ntre o re%ea <7 i o re%ea tradi%ional ba at pe comuta%ie de circuite, se $olosete <5C7 (<5:; Cser 7art#. Acesta asigur un mediu de re%ea multi-vendor pentru ca re%eaua tradi%ional a migrat ctre o re%ea <7.

28

5olu%ia 5o$ts0itch pentru tele$onie $ix este o cale de migrare de la T:M la pachete, $urni !nd servicii de tele$onie pe o structur ba at pe <7. Aceast solu%ie pre-veri$icat, complet, $urni ea comunica%ii de voce de !nalt calitate prin <7 i include un set integral de servicii 75T;/<5:;. A%anta)e 8E8 7entru productorii de echipamente. o nou pia% de des$acere, 7entru operator. posibilitatea de a o$eri servicii de tele$onie i date !ntr-o singur re%ea $lexibil 7entru utili ator. posibilitatea de a alege !ntre mai mul%i $urni ori de acces, mai mul%i $urni ori de servicii i mai mul%i operatori de transport, deoarece ;R; permite coexistarea acestora pe ba a unor inter$e%e deschise !ntre nivelele $unc%ionale, !nlocuind modelul economic conven%ional operator-abonat. 9rgani area pe nivele independente interconectate prin inter$e%e deschise (standardi ate# permite !nlocuirea (upgrade har0are sau so$t0are# la un anumit nivel $r a $i necesar interven%ia la celelalte nivele. ,entrali area $unc%iilor de control reduce costurile de !ntre%inere i upgrade pentru so$t0are de control. $alitatea ser%iciului QoS *n 8E8 Ko5 !n ;R; este !n str"ns legtur cu Ko5 !n re%eaua <nternet av"nd !n vedere c ;R; se ba ea pe o re%ea bacHbone <7. 5peci$ica%iile originale <7 nu garantea Ko5 (best e$$ort#. 5e pot $olosi urmtoarele mecanisme pentru asigurarea calit%ii. 1. <nt5erv, 2. :i$$5erv, *. M7&5. 5ntSer% (5ntegrated Ser%ice # $olosete protocolul 85=7 (85=7 G 8esource 8e5er=ation 7rotocol# pentru a asigura un nivel Ko5 cerut pentru o conexiune cap la cap, prin re ervare de band i prioritate de livrare. 5unt posibile trei clase Ko5. Aest 6$$ort (A6#, care corespunde speci$ica%iei originale <nternet i nu garantea nimic !n privin%a Ko5 (nu $olosete 85=7#, ,ontrolled &oad (,&# 5ervice $olosete 85=7 pentru a garanta un Ko5 similar cu cel asigurat de o re%ea slab !ncrcat, Ruaranteed 5ervice (R5#, care asigur un Ko5 garantat (limit superioar pentru !nt"r iere i pierderi de pachete#. 1iffSer% (1ifferentiated Ser%ices): o$er utili atorilor nivele di$erite de Ko5, simplu de implementat cu ajutorul unor c"mpuri din headerul <7. To5 (T@pe o$ 5ervice#, prin care se stabilete o prioritate relativ a pachetelor care corespund cu di$erite servicii. M#LS . Multi - 7rotocol &abel 50itching $olosete pentru controlul $luxului de date o etichet (label# prin care se asigur un nivel Ko5 impus. Securitatea *n 8E8 +n ;R; pot $i identi$icate patru aspecte privind cerin%ele de securitate. 5ecuritatea end-to-end, care asigur con$iden%ialitatea i integritatea comunica%iei end-to-end, 5ecuritatea punctului de acces, cu scopul prevenirii accesului neautori at la terminalul utili atorului i la datele memorate !n acesta, precum i cu scopul de a preveni utili area 28

neautori at a terminalului utili atorului. 5ecuritatea punctului de acces presupune $olosirea unor proceduri de autenti$icare i autori are, 5ecuritatea calit%ii serviciului (Ko5#, !n scopul prevenirii $olosirii neautori ate a resurselor re%elei i degradrii calit%ii serviciului din cau a tra$icului neautori at, 5ecuritatea in$rastructurii re%elei, at"t din punct de vedere $unc%ional al re%elei de telecomunica%ii propriu- ise, c"t i din punct de vedere al securit%ii controlului i managementului re%elei.

Aspecte pri%ind ta6area *n 8E8 7entru apelurile de voce 75T;, <5:; sau abona%i mobili se pstrea aceleai principii de taxare dup durat, destina%ie i momentul apelului ca i !n re%elele clasice, 7entru apelurile de voce care $olosesc V*2*/5<7 se poate $ace taxarea dup durat i distan%, sau taxarea dup volumul de date, eventual combinat cu distan%a (un apel poate parcurge mai multe re%ele, ale di$eri%ilor operatori, care se ateapt s primeasc o parte din tax pentru datele care traversea re%eaua sa#. 7entru apelurile multimedia se pot avea !n vedere tipul serviciului solicitat (video, trans$er de $iiere etc.#, nivelul de calitate Ko5, vite a, !nt"r ierea, volumul de date, deitul mediu i de v"r$ etc, Taxarea apelurilor multiple (ex. video i audio simultan, sau trans$er de $iiere simultan cu video i audio#D taxarea se va $ace la cel mai detaliat nivel cunoscut despre apel de ctre Mutimedia ,all 5erver, Taxarea %in"nd cont de one multiple de timp, dac taxarea depinde de momentul apeluluiD ;R; va scurta tot mai mult distan%ele i este posibil ca un apel s implice utili atori a$la%i !n di$erite one orare de pe glob.

28