Proiect la disciplina Management internaional

Cuprins Capitol.............................................................................................pagina I. Prezentarea rii.................................................................................3 I.1 Prezentare general.............................................................................................3 I.2 Atracii turstice fierbini ......................................................................................4 I.3 Religia....................................................................................................................4 I.4 Educaia...................................................................................................................4 I. Econo!ia.......................................................................................................... I." #ransport $i co!unicaii%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% I.& 'a!enii%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% I.( )iaa de zi cu zi%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% II. I!pactul culturii asupra !anage!entului internaional............................................." II.1 *i!ba..............................................................................................................." II.2 )iaa in Islanda........................................................................................................." II.3 +i!ensiunile culturale ale lui ,ofstede .......................................................& III. Co!unicarea -n !anage!entul internaional din Islanda...........................................( III.1 .ediul fizic...........................................................................................................( III.2 .ediul econo!ic.................................................................................................../ III.3 .ediul cultural..................................................................................................10 III.4 .ediul politic.........................................................................................................11 III. 1nt2lnirile de afaceri%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.12 III." .aniere $i tabuuri.................................................................................................13 I). Riscurile -n afacerile internaionale......................................................................14 I).1 Risc econo!ic......................................................................................................14 I).2 Risc politic............................................................................................................14 I).3 Risc co!ercial................................................................................................1 I).4 Risc natural ............................................................................................................1" ). 3egocierea internaional -n Islanda...........................................................................1&
2

)I. .anage!entul resurselor u!ane -n Islanda............................................................1( Concluzii.......................................................................................................................21 1. #rei aspecte poziti4e pri4ind !anage!entul internaional din Islanda..............21 2. #rei aspecte negati4e pri4ind !anage!entul internaional din Islanda.............21 3. Argu!ente pro intrrii -n afaceri pe piaa islandez.......................................21 4. Argu!ente contra intrrii -n afaceri pe piaa islandez......................................21 . 5fatul specialistului6 pro sau contra intrrii -n afaceri pe piaa islandez..........22 6. Sugestii de urmat n cazul intrrii n afaceri pe piaa Islandei...........................22 7ibliografie......................................................................................................23

1.1 +ate geografice despre Portugalia Portugalia continental este -!prit -n dou de r2ul ei principal8 #agus 9#e:o;.
3

Alte r2uri i!portante sunt6 +ouro8 .in<o i =uadiana. Ca i r2ul #agus8 toate iz4orsc din 5pania. 1n nord8 relieful este for!at din !uni. Cel !ai -nalt punct al Portugaliei se afl -n partea insular6 .ount Pico 92.3 1 !;8 -nAzore. 1n sud8 spre Algar4e8 relieful este for!at !ai ales din c2!pii8 i cli!a de aici este ce4a !ai clduroas i !ai uscat dec2t -n nordul rcoros i ploios. 1.2 Cli!a Cli!a din aceasta tara este ce4a !ai clduroas i !ai uscat dec2t -n nordul rcoros i ploios.

1.3 5teagul +rapelul naional al Portugaliei const din bicolorul rectangular for!at din dou benzi 4erticale inegale > 4erde i roie. )ersiune !ic a ste!ei naionale 9sfer ar!ilar i scutul portug<ez; este centrat pe li!ita dintre cele dou culori la o distan de la !arginea dreapt egal cu cea dintre !arginile de sus i de :os. Portugalia a adoptat oficial acest diseniu ca drapelul na ional la dat de 30 iunie 1/118 -nlocuind 4arianta folosit de !onar<ie constituional8 dup ce a fost aleas dintre !ai !ulte propuneri de co!isia special8 ai crei !e!bri !ai notabili includeau Colu!bano 7ordalo Pin<eiro8 ?o@o C<agas i Abel 7otel<o. 1.4 .oneda oficial Moneda naional este euro
1,5 Sarbatoarea naional 10 iunie(Ziua Portugaliei,data morii poetului naional Lui de !am"e#$15%0&

1." 'ra$e i!portante CAPI#A*A. *isabona 9*isboa;8 oras situat intrAo regiune colinara8 -n apropiere de litoralul atlantic8 pe tar!ul nordic al estuarului r-ului #e:oB"&& &/0 locuitoriA1//1 92 0&4 000 locuitori aglo!eratia urbanaC *isabona este cel !ai !are centru econo!ic al tarii6 financiar bancar8 co!ercial8 industrial 9constructie de !asini8 reparatii de superpetroliere8 rafinarea petrolului8 industria c<i!ica si ali!entara s.a.;. I!portant centru international al transporturilor portuare si aeriene 9aeroportul international Portela;8 care leaga
'

Europa cu A!erica de 5ud8 Africa si Asia. Principalul centru cultural stiintific si uni4ersitar. Porto 9portughez6 Porto8 populaie 2"3.0008 cu 1.200.000 -n zona !etropolitan; este al doilea ora -n !ri!e i i!portan din Portugalia. Este situat -n nordul rii8 la nord de r2ul Douro8 aproape de coasta Oceanului Atlantic. Dara i vinul de Porto 9portughez6 )in<o do Porto; iAau luat nu!ele de la oraul Porto. *ocuitorii PortoAului iAau spus tripeiros8 nu!e care este -n uz i astzi. 1.& *i!ba oficial *i!ba portug<ez este 4orbit -n -ntreaga ar8 cu eEcepia oraului .iranda de +ouro8 -n care dialectul Asturian este recunoscut ca li!b oficial. .inoritile8 inclusi4 cele for!ate din i!igranii africani din fostele colonii8 nu!r !ai puin de 100.000 de oa!eni. 1.( Religii eEistente In Portugalia !a:oritatea populaiei este de confesiune ro!anoAcatolic. 1./ For!e de gu4ern!2nt Ca for! de gu4ern!2nt Portugalia este republica parla!entara. 1.10 5curt istoric 1!prirea natural a Peninsulei Iberice nu este de la 4est spre est8 ci de la sud spre nord8 separ2nd cultura $i cli!atul atlantic de cel !editeranean. #otu$i8 Portugalia cu graniele aproape stabilite -n secolul al GIIIAlea8 este una dintre cele !ai 4ec<i naiuni din Europa. A descoperit $i a pierdut un i!periu8 $iAa abandonat $i $iAa rec2$tigat autono!ia8 iar de la re4oluia din 1/&48 care a pus capt perioadelor dictatoriale8 $iAa for!at noi legturi cu fostele sale posesiuni. #riburile iberice ale lusitanilor care populau teritoriul Portugaliei -n antic<itate a fost supuse de ro!ani -n secolele I A II -. ,r. *usitania8 pro4incie a I!periului Ro!an8 este cucerit -n secolul al GAlea d. ,r. de triburile ger!anice ale sue4ilor8 -n secolul al GIAlea de ctre 4izigoi8 intr2nd apoi8 -n anii &11 A &1(8 -n stp2nirea arabilor. +in secolul al GAlea8 tinuturile cuprinse -ntre r2urile .in<o $i +ouro sunt dese!nate cu nu!ele de Terra Portucallis8 de la nu!ele ro!an Portus Calle8 al ora$ului Porto. 1n ti!pul ReconHuistei 9secolele IG A GIII;8 pe teritoriul eliberat de sub do!inaia arab ia fiin8 -n 10/ 8 co!itatul Portugaliei8 4asal Regatului
5

*eIn8 iar -n 113/ regatul independent portug<ez. 1n 114& este recucerit *isabona 9care 4a -nlocui Coi!bra ca re$edin regal;8 -n 124/8 pro4incia sudic Algar4e8 ulti!a aflat sunt stp2nire arab. *a -nc<eierea ReconHuistei sunt trasate <otarele cu 5pania 4ecin 912"&;8 Portugalia fiind pri!ul stat european careA$i fiEeaz definiti4 frontierele8 r!ase nesc<i!bate p2n astzi. Portugalia de4ine -n 1/(" !e!bru al Jniunii Europene. RefleE al progresului econo!ic -l constituie organizarea la *isabona8 -n 1//(8 a Expoziiei Universale8 cu ocazia -!plinirii a 00 de ani de la descoperirea de ctre )asco da =a!a a dru!ului spre India.

II. Impactul culturii asupra managementului internaional II.1 im!a Portug<eza 9 portugus8 de ase!enea lngua portuguesa; este o li!b

ro!anic originar din nordA4estul Peninsulei Iberice 9=alicia $i nordul Portugaliei de astzi;. Este unica li!b oficial -n Angola8 7razilia8 Capul )erde8 =uineeaA7issau8 .oza!bic8 Portugalia $i 5@o #o!K $i PrLncipe8 iar -n .acao $i #i!orul de Est este coA oficial cu c<ineza $i8 respecti48 tetu!. Portug<eza este oficial $i -n =uineea Ecuatorial -!preun cu li!bile spaniol $i francez. Portug<eza se claseaz a $asea -ntre li!bile lu!ii -n funcie de nu!rul de 4orbitori nati4i 9peste 200 de !ilioane; $i pri!a pe continentul sudAa!erican 91(" de !ilioane8 peste 1M din populaia continentului;. Este de ase!enea o i!portant li!b de circulaie 9lingua franca; -n Africa. Portug<eza sAa difuzat -n -ntreaga lu!e -n secolele G)AG)I8 c2nd Portugalia a pus bazele unui 4ast i!periu colonial $i co!ercial 9141 N 1///;8 rsp2ndinduAse din 7razilia -n A!erica p2n -n .acao 9C<ina;. 1n perioada colonial8 au aprut !ulte creole portug<eze8 -n !od special -n Africa8 Asia $i Caraibe. Portug<eza este adesea supranu!it limba lui Cames8 dup autorul usiadeiB ultima floare a atiumului 9'la4o 7ilac;B $i limba cea dulce dup Cer4antes. Portug<eza este li!ba oficial $i naional -n Angola8 7razilia8 Portugalia $i 5@o #o!K $i PrLncipe8 precu! $i cea !ai 4orbit li!b -n .oza!bic. Este de ase!enea una dintre li!bile oficiale -n =uineea Ecuatorial 9-!preun cu spaniola $i franceza;8 #i!orul de Est 9alturi de tetu!; $i R.A.5. .acau 9coAoficial cu c<ineza;. EEist i!portante co!uniti de 4orbitori de portug<ez -n Andorra8 *uEe!burg8 3a!ibia $i ParaguaO 9-n aceasta din ur! la recens!2ntul din 2002 au fost -nregistrai 112 20 de 4orbitori

nati4i de portug<ez;. Creole portug<eze sunt li!bile nati4e -n Capul )erde $i =uineeaA 7issau 9de$i portug<eza standard este li!ba oficial;. Co!uniti de i!igrani 4orbitori de portug<ez se regsesc -n !ulte ora$e ale lu!ii8 printre care .ontreal $i #oronto -n CanadaB Paris -n FranaB AsunciIn -n ParaguaOB 7oston8 3eP 7edford8 Cape Cod8 Fall Ri4er8 ,onolulu8 ,ouston8 3eParQ8 3eP RorQ CitO8 'rlando8 .ia!i8 Pro4idence8 5acra!ento -n 5tatele JniteB 7uenos Aires -n ArgentinaB $i ora$e din JruguaO $i ?aponia. Alte ri unde se regsesc 4orbitori ai li!bii sunt Andorra8 7elgia8 7er!uda8 El4eia $i India 9-n fostele colonii portug<ete8 cu! ar fi =oa;. Portug<eza este 4orbit de 1(( de !ilioane -n A!erica de 5ud8 1& !ilioane -n Africa8 12 !ilioane -n Europa8 2 !ilioane -n A!erica de 3ord $i "10 000 -n Asia. II." #iaa $n Portugalia Mai mult generoi dect zgrcii, mai mult de obte dect individualiti, mai mult emotivi dect raionali, mai mult spirituali dect materialiti, mai mult superstiioi dect devotai, mai mult lirici dect prozaici, mai mult liberi dect disciplinai, mai mult improvizatori dect metodici, ntotdeauna dispreuii de puterile publice, portug ezii constituie poporul doritor de bogie i solidaritate, un popor pentru care raiunea este mai puin important dect pasiunea, calculismul mai puin important dect manifestarea ludic a vieii, un popor care, n faa intereselor economice, a luptat pentru valorile sentimentului i ale agitaiei, valorile sociabilitii i ale generozitii, valorile mpririi i ale tovriei, unii i legai de un sens transcendent
)ibra de lupttor a portug*e ilor pro+ine din i#toria ,i -ultura lor . o i#torie, mai /nt0i, de r boaie /mpotri+a maurilor, pe urm, de r boi /mpotri+a naturii ,i a popoarelor 1pg0ne2 de#-operite /n 34ri-a, /n 5rient ,i /n 6ra ilia7 /n -ele din urm, te auri ator al aurului obinut din 6ra ilia, re#tr0n# la elitele politi-e, la lupta pentru #upra+ieuire /ntr$o +ia /n permanent mi erie e-onomi- p0n a#t i8 9oate a-e#te -au e au 4-ut din portug*e i un popor mai puin dedi-at unei +iei #igure ,i rutinate, 4iind mai mult +irat -tre o +ia impro+i at, /n -are 4ie-are trebuie # #e 1de#-ur-e2 pentru el #au /nuntrul unui grup re#tr0n# de -amara i8

II.% Dimensiunile culturale ale lui &o'stede 1n opinia lui =. ,ofstede8 Scultura este considerat ca o progra!are colecti4 a spiritului u!an care per!ite distingerea !e!brilor unei categorii de oa!eni de altaT. ,ofstede susine c distanta fata de putere este usor crescuta8 indi4idualis!ul este scazut8 !asculinitatea de ase!enea este scazuta8 iar e4itarea incertitudinii atinge cote !aEi!e in aceasta tara.

III. (omunicarea $n managementul internaional din Islanda III.1 Mediul 'izic

Portugalia nordi- e#te predominant muntoa#, -on#tituit din lanuri paralele (;<$S=&, -u altitudini moderate> Serra de ?ar@o (1 '15 m&, Serra de ;ogueira (1 31% m&, Serra de !aramulo, Serra de <#trela (-u altitudinea maAim de pe teritoriul rii> Pi-o de Serra, 1 BB1 m&8 Portugalia #udi- e#te o-upat de -/mpii +lurite (3lenteCo& ,i platouri Coa#e, limitate de lanuri muntoa#e, /ntre -are, /n S, Serra de ?on-*iDue (B02 m altitudine maAim& ,i Serra de ?al*ao8 Ermul (%32 Fm& e#te Co# ,i re-tiliniu8 Partea in#ular e#te -on#tituit din ar*ipelaguri +ul-ani-e 3 oreG3Hore# (2 355 FmI&, a4lat la --a 1 500 Fm = de Portugalia ,i -ompu# din B in#ule mari (S@o ?iguel, Pi-o, )aial ,8a8& ,i ?adeira (:B: FmI&, -u in#ula ?adeira (:'0,( FmI&, Porto Santo, Sel+ange# ,8a8, la 500 Fm de rmul a4ri-an (?aro-&8 Pdure atlanti- (/n #pe-ial de #teCar&, p,uni /n ona montan mai /nalt ,i /n regiuni mai umede, iar /n re#t tu4i,uri de maDui# ,i garriga, 4auna 4iind -ea #pe-i4i- a-e#tor a#o-iaii +egetale,dar mai #ra- de-/t /n Spania J/urile mai importante (KouroGKuero, 9eCo, Luadiana ,8a8& +in din Spania8

III." Mediul economic

Portugalia este doar partial industializata..ulte din industriile !ai 4ec<i se bazeaza pe agricultura8sil4icultura si pescuit8fabricarea plutei8<artie84inuri8ulei de !asline si conser4area sardelelor. +e !ai !ulti ani industria de teEtile a capatat i!portanta la Porto87raga si *isabona. Prelucrarea !etalelor8constructiile si bunurile de consu! sunt printre industriile !ai noi8infiintate recent. *a *isabona si la Porto sunt dez4oltate industriile siderurgica8de constructii si c<i!ica. *a *isabona si la Aza!bu:a se produc auto4e<icule .+atorita turis!ului a crescut recent productia de incalta!inte si de su4eniruriB Portugalia este in !are parte rurala. Fer!ele din nordul tarii sunt !ici8adesea a4and !ai putin de 2 <ectare. In Ca!pia Portugaliei se gasesc fer!e !ai !ari. Culturile tipic !editeraneene de !asline8s!oc<ine8struguri8!igdale si citrice sunt raspandite in Algar4e si 7aiEo Alente:o.)ita de 4ie si !aslinele se culti4a !ai spre nord. .aslinele sunt folosite pentru obtinerea uleiului8o!ponenta esentiala a conser4elor de sardeleB III.% Mediul cultural

!isabona este un oras pitoresc, situat la e"tremitatea vestica a continentului european, la gura de varsare a raului #agus in $ceanul %tlantic. Incanta prin frumusetea monumentelor istorice, prin caldura oamenilor si prin linistea pe care o ofera. &ste inima civilizatiei portug eze inca din anul '(6), cand a devenit capitala tarii. *otrivit miturilor, orasul ar fi avut legatura cu +lisse si nimfa ,alipso, iar din istoria antica aflam legaturile cu marele Iulius ,ezar, cand orasul a fost ane"at provinciei romane !usitania. -upa stapanirea romana a intrat in sfera de influenta a maurilor. Incepand cu ''./, -on %lfonso 0enri1ues devine primul monar al *ortugaliei. !isabona este un amalgam de stradute inguste si intortoc eate, mangaiate de briza marii si presarate din loc in loc cu creatiile artizanilor locali. -esi aproape ca orasul a fost distrus in urma catorva cutremure devastatoare, a fost mereu reconstruit, spre incantarea celor care il viziteaza. Pe urmele exploratorilor 2ie ca alegi mi3loacele de transport in comun ori inc iriezi o masina, sau pur si simplu otarasti sa4l strabati la pas, nu evita cateva obiective importante ce reprezinta adevarate simboluri culturale si istorice ale orasului. Manastirea 5eronimo, construita de regel Manuel I in anul '6)(, face parte din *atrimoniului +niversal +7&S,$ si este locul de odi na vesnica al e"ploratorului 8asco da 9ama. Manastirea este cel mai impresionant simbol al puterii si bogatiei *ortugaliei in perioada marilor descoperiri geografice. ,astelul Sao 5orge il gasesti pe cel mai inalt punct al !isabonei. % fost construit in secolul al 84 lea, mai tarziu intarit de mauri, pentru ca in secolul al :II4lea sa fie preluat de crestini. -aca te otarasti sa4l vizitezi, iti vei bucura oc ii cu o panorama superba asupra orasului. !a poalelele castelului se intinde cartierul maur %lfama, cel mai vec i loc si singurul care a supravietuit marelui cutremur din '/66. $data a3uns aici, ai impresia ca timpul s4a oprit in loc. Strazile presarate cu taverne, case locuite de pescari sau marinari, biserici si monumente istorice creeaza atmosfera zilelor de odinioara, din timpul dominatiei arabe. ,onstruit in anul '6'6 ca o fortareata cu rol de aparare la intrarea in portul !isabona, #urnul ;elem a fost punctul de plecare al multor e"peditii, iar pentru navigatori era ultimul lucru pe care4l vedeau pana la intoarcerea de pe mare. In apropiere se afla Manastirea Ieronimilor si claustrul manastirii. *este drum de lacasul sfant se gaseste Monumentul -escoperirilor. %cesta a fost construit in anul '<6) pentru a comemora 6)) de ani de la moartea printului 0enric 7avigatorul. Monumentul reprezinta un vas cu trei panze pregatit sa plece in voia3, cu sculpturi ale unor figuri istorice importante cum ar fi =egele Manuel I, poetul ,amoes, 8asco da 9ama, Magellan si alti e"ploratori, cruciati, calugari sau cartografi portug ezi. Odihna si recreere >$ceanarium> este unul dintre cele mai mari a1uariumuri din lume. %ici se gasesc peste (6.))) de pesti, pasari si mamifere marine. &ste primul care a inclus abitate oceanice intr4un mediu controlat in care au fost recreate ecosisteme oceanice impresionante. ;airro %lto este locul ideal pentru o dupa4amiaza de plimbari si cumparaturi. ,afenelele si restaurantele desc ise de4a lungul promenadei au un farmec deosebit. 8iata de noapte este asigurata de numeroase baruri si cluburi.
10

In imediata apropiere a !isabonei se afla multe localitati, unde pot fi vizitate numeroase momumente si obiective turistice. *rintre ele se numara si *alatul =egal din Sintra, orasul ales pentru concedii de regalitatea portug eza. #ot aici poti face o incursiune in lumea nevinovata a copilariei, vizitand Muzeul 5ucariilor. *alatul celor Sapte $ftaturi este locul unde s4a semnat ,onventia de la Sintra in '?)<, dupa infrangerea lui 7apoleon de catre fortele portug eze si britanice. In '<66 a fost transformat intr4un otel de lu". +n alt loc e"trem de interesant este @ueluz, unde poti vizita *alatul =egal, cunoscut ca >micul 8ersailles> al *ortugaliei. III.) Mediul politic

*ortugalia a ndeprtat progresiv instituiile nedemocratice i s4a stabilizat ca o democraie constituional. ,ele patru mari organe politice portug eze sunt preedinia, primul ministru i ,onsiliul de Minitri AguvernulB, *arlamentul i puterea 3udiciar. *reedintele, ales pentru un mandat de 6 ani, n mod direct, prin vot direct, de asemenea comandant ef al forelor armatei. *uterile prezideniale includ alegerea primului ministru i a ,onsiliului de Minitri, n care preedintele trebuie s fie g idat de rezultatele alegerilor. ,onsiliul de Stat, un organ prezidenial de supraveg ere, este compus din ase ofieri civili seniori, orice fost preedinte ales ncepnd cu '</6, cinci membri alei de ctre %nsamblu, i cinci alei de ctre preedinte. 9uvernul este condus de ctre un prim ministru, care numete ,onsiliul de Minitri. %nsamblul =epublicii AAssembleia da RepblicaB este un organ unicameral compus din (C) de deputai. %lei prin vot universal conform sistemului de reprezentare proporional, deputaii servesc un mandat de patru ani, cu e"cepia cazului n care preedintele dizolv %nsamblul i cere noi alegeri. ,urtea Suprem naional este curtea ultimului apel. ,uri militare, administrative i fiscale sunt desemnate ca categorii de curi diferite. +n #ribunal ,onstituional format din nou membri verific constituionalitatea legislaiei.

III.* Maniere +i ta!uuri

11

Fu!atul in baruri8 restaurante si in !i:loacele de transport in co!un este ilegal8 in Islanda. Calatorii sub 1( ani nu trebuie sa plateasca taEe pentru 200 de tigari sau 2 0 de gr. de alte produse din tutun. Calatorii peste 20 de ani au 4oie cu 1 litru de bauturi spirtoase8 si 1 litru de 4in sau 1 litru de bauturi spirtoase si " litri de bere8 sau 1 litru de 4in si " litri de bere8 sau 282 litri de 4in8 sau pana la 3 Qg. de !ancare. 5e cer per!ise Post U #eleco! Aut<orities pentru telefone fara fir8 teleco!enzi sau trans!itatoare radio8 dar nu si pentru telefoane =5.. Printre articolele interzise se nu!ara drogurile8 produsele din carne8 ar!ele si praful de tutun .

I#. ,iscurile $n a'acerile internaionale I#.1 ,isc economic

12

Portugalia ar putea fi fortata sa paraseasca zona euro daca guvernul nu reuseste sa atraga de partea sa o majoritate confortabila care sa ii permita sa ia masuri impotriva crizei economice, a avertizat ministrul portughez de Externe. !uis %mado a declarat intr4un interviu ca $pozitia si guvernul trebuie sa isi uneasca puterile pentru a trece printr4o situatie e"trema, transmite =euters. Increderea investitorilor in economia portug eza a scazut puternic in ultimele saptamani pe masura ce a crescut si ingri3orarea cu privire la Irlanda, primele de risc ale *ortugaliei atingang cel mai inalt nivel de la adoptarea euro. >#ara are nevoie de o coalitie larga care sa ii permita sa treaca prin actuala situatie. ,red ca partidele inteleg ca alternativa este in cele din urma renuntarea la euro>, a spus %mado, adaugand ca *ortugalia ar putea fi fortata sa faca acest lucru. 9uvernul socialist care a elaborat bugetul de austeritate pe ()'' nu are o ma3oritate in *arlament, asa ca trebuie sa ii convinga pe social4democrati sa spri3ine proiectul. Intre cele doua partide e"ista o intelegere pentru bugetul de austeritate, dar investitorii urmaresc atenti situatia pana la votul din (. noiembrie. I#." ,isc politic Iniial stabilit de ctre nordici8 insula a a4ut -ntotdeauna legturi str2nse cu alte ri nordice. Atunci c2nd -n Islanda a fost stabilit -n secolul al IG lea $i al G lea8 locuitorii au stabilit un co!unAacord re!arcabil8 fr un rege. Puterea legislati4 $i :udectoreasc se afl -n !2inile unei reuniuni co!une8 nu!ite Alpingi. Independena a fost totu$i de scurt durat $i ara a intrat sub stp2nirea nor4egian $i danez -ntre 12"2A1/44. +e$i regula de origine a fost acordate de ctre +ane!arca -n 1(&4 $i eEtins -n continuare -n 1/048 ea nu a de4enit o republic independent p2n la 1& iunie 1/44. Au -ncercat s adere la o poziie de neutralitate -n ti!pul celui de al doilea rzboi !ondial8 a fost ocupat de aliate 9forelor britanice;. Acest lucru sAs do4edit a fi o -nelegere pe cale a!iabil8 care sAa do4edit benefic pentru -ntreaga ar. Prezena !ilitar a contribuit la eli!inarea $o!a:ului $i deAa lungul rzboiului8 Islanda a fost capabil s adune rezer4e considerabile de 4alut -n bnci strine.

13

Dara este o de!ocraie !odern8 cu sufragiu uni4ersal pentru toate persoanele cu 42rsta peste 1( ani. Constituia islandez este si!ilar cu cea danez. #oate *egislaia adoptat de gu4ernul trebuie s pri!easc acordul pre$edintelui -nainte de a de4eni lege. =u4ernul islandez este for!at din 3 ra!uri6 9I; puterea eEecuti4 este co!pus din pre$edinte8 care este $eful statului8 pri!A !inistru care conduce gu4ernul $i un cabinet de / !ini$tri 91I; ra!ur legislati4 for!at din "3 de !e!bri ai Alt<ingi 9III; filial :udiciar a unei instane supre!e $i !ai !ulte tribunale special Parla!entul islandez nu!it Alt<ingi este unul dintre cele !ai 4ec<i parla!entel din Europa 9-nfiinat -n /30; Parla!entul este ales prin 4ot secret8 pe baz reprezentrii proporionale de 4 ani. Atunci c2nd prile sunt -n gu4ern8 sunt i!obilizate de necesitatea de a !enine coeziunea -n cadrul gu4ernului. 5iste!ul se preteaz fa de gu4ernele de coaliie. I#.% ,isc comercial Ca ur!are a crizei financiare8 riscurile de a face afaceri cu Islanda au crescut considerabil. 1n absena plilor supli!entare F.I8 controalele de capital sunt susceptibile de a r!2ne -n loc pentru 4iitorul apropiat. Cererea intern a sczut dat de politica fiscal auster 9cre$teri -n unele i!pozite V reduceri ale c<eltuielilor; rate ridicate ale dob2nzilor8 iar $o!a:ul continu s se ridice. +e la sf2r$itul anului 200(8 rata de sc<i!b -ntre coroana islandez $i co$ de 4alute i!portante sAa stabilizat8 dar nu -nainte ca8 coroana s fi pierdut !ai !ult de :u!tate din 4aloarea sa iniial. +eprecieri supli!entare au fost pre4enite printrAo co!binaie a ratelor dob2nzilor !ai ridicate $i introducerea de controale de capital. A42nd -n 4edere c !a:oritatea datoriilor din Islanda au fost fie eEpri!ate -n 4alut eEtern sau indeEate la inflaie8 un e$ec pentru a opri declinul coroanei ar fi putut -nruti i!plicit -n sectorul corporati4 $i de uz casnic.

1'

-cursurile de schim!-

I#.) ,isc natural Riscurilor legate de catastrofe naturale8 i!plic -n !od special acti4itatea rii 4ulcanice8 au cel !ai !are i!pact asupra agriculturii. Precu! inundaii8 alunecri de teren etc acti4itate8 cu! ar produce de cenu$ 4ulcanica8 care pot fi duntoare at2t la ani!ale c2t $i la o!. +e$i -n trecut8 acest lucru a dus la foa!ete -n !as8 ara -n aceste zile este -n !sur s satisfac ne4oile nutriionale prin inter!ediul i!porturilor de ali!ente $i este !ai puin dependent de agricultura !arin.

#. .egocierea internaional $n Islanda

15

Pentru o persoan de afaceri care lucreaz pe plan internaional8 a face afaceri -ntrAo ar strin aduce cu sine anu!ite pro4ocri -n co!unicarea intercultural. +in diferenele si!ple cu! ar fi !odul de salut -ntre oa!eni la diferenele !ai co!pleEe de co!unicare8 prezentare $i negociere este -ntotdeauna un beneficiu pentru a obine8 pentru a -nelege cultura unei ri de afaceri8 protocol $i etic<et. 5tr2ngerea de !2n este for!a tradiional de salut la -nt2lnirea cu gazda d4s. islandez8 at2t la -nceput c2t $i la sf2r$itul -nt2lnirii 8trebuie s 4 asigurai c str2ngeAi !2na cu toi participanii la -nt2lnire. AsiguraiA4 c acest lucru este cuplat cu un contact 4izual bun $i c str2ngerea de !2n este fer!. Este o practic co!un s faci sc<i!b de cri de 4izit c2nd te -nt2lne$ti cu gazdele tale pentru pri!a data. Engleza este 4orbit -n foru!uri de afaceri. Persoanelor din Islanda sunt foarte punctuale $i pentru acest !oti48 4a reco!and s contactai gazda $edinei respecti4e. 1ntotdeauna a:ung cu un a4ans de o or -nainte de -ncepere8 astfel -nc2t s participe la -nt2lnirea de la ora de -ncepere con4enit. +ac utilizai orice prezentri sau alte infor!aii de spri:in -n ti!pul reuniunii8 atunci trebuie s 4 asigurai c orice infor!aie folosit este precisa $i la obiect8 cu date rele4ante incluse acolo unde este necesar.

#I. Managementul resurselor umane $n Islanda

1(

Ca o regul8 cetenii strini au ne4oie de per!ise de $edere pentru a r!2ne -n Islanda peste trei luni. Per!isele de lucru trebuie s fie obinute -nainte de a a:unge -n Islanda. Cetenii strini trebuie s fi fost de obicei cu sediul -n Islanda ti!p de $apte ani -nainte de a putea aplic pentru cetenie. Per!isele de $edere sunt eliberate cetenilor strini care locuiesc -n Islanda pentru se:ururi !ai lungi sau8 -n cazul ocuprii forei de !unc. Ca o regul cetenii strini au ne4oie de per!ise de $edere pentru a r!2ne -n Islanda pentru !ai !ult de trei luni. #otu$i8 acest lucru nu se aplic cetaenilor din rile nordice sau cetenilor strini care sunt cstorii cu ceteni islandezi $i au trit -n Islanda ti!p de doi ani. Rezidenii strini -n Islanda trebuie s notifice 7iroul de 5tatistic al statutul lor pri4ind re$edina. Cetenii strini -n Islanda trebuie s aib per!ise de !unc -nainte c ace$tia s accepte locuri de !unc sau s foloseasc o afacere. Per!ise de !unc acordate unor anga:atori6 un anga:ator -n Islanda poate aplic pentru trei tipuri de autorizaii6 9A; Jn per!is de !unc te!porar8 s se anga:eze un cetean strin pentru un loc de !unc specific pentru o anu!it perioad de ti!p. 97; ' lucrare pro4izorie8 per!ite s anga:eze unul sau !ai !uli ceteni strini8 cu condiia c8 anu!ite condiii au fost -ndeplinite. 9C; Jn per!is de !unc pentru o plasare auApair a unui indi4id8 1&A30 de ani8 -ntrAo cas islandez. Per!is de !unc acordat unui strin6 un cetean strin poate s aplice pentru ur!toarele pre!ise6

1:

9A; Per!isul de !unc per!anent. Acesta acord o per!isiune neli!itat ceteanului strin s fie anga:at pe pia !uncii islandeze. Condiia principal pentru obinerea unui ase!enea per!is este ac<iziionarea anterioar a unui per!is de !unc te!porar de ctre anga:ator $i a unui per!is de $edere per!anent. 1n principiu8 cetenii strini pot obine per!is de $edere8 dup trei ani8 -n IslandaB 97; Jn per!is de a opera o afacere. Aceste per!ise constituie8 de ase!enea8 per!isiunea de a fi independeni. 9C; Jn per!is special de !unc pentru studeni. Acest lucru este disponibil pentru studenii strini care studiaz la o instituie de -n4!2nt islandez. 1n Islanda eEist legi generale cu pri4ire la drepturile $i obligaiile anga:atorilor $i anga:ailor. .ai !ult8 acordurile pe ter!en scurt8 inclusi4 dispoziiile speciale8 sunt efectuate -ntre sindicate $i anga:atori. Acestea pre4d8 printre altele8 salariul !ini! care trebuie s fie respectat de ctre anga:atori. Infor!aii pri4ind ratele salariale $i alte drepturi contractuale pot fi obinute de sindicat -n cauz. Potri4it legii islandez8 toat lu!ea este obligat s plteasc -ntrAun fond de pensii8 care 4a plti ulterior8 de 42rst sau pensie de in4aliditate. +reptul la pensie8 cu! ar depinde de c2t de !ult ti!p persoanei -n cauza a pltit -n fondul de pensii. Anga:atorii sunt responsabili pentru astfel de pli $i sunt obligate s deduc o anu!it proporie din ele din salariile anga:ailor lor. #oi salariaii au dreptul la un concediu pltit. 1n cazul -n care un salariat a fost anga:at de acela$i anga:ator pentru un an sau !ai !ult8 el are dreptul la concediu de 4ar aproEi!ati4 o lun8 alternati48 un anu!it procent8 se adaug la salariul lui. 5tatutul de !e!bru al unui sindicat este o condiie pentru obinerea a:utorului de $o!a:. Este reco!andabil s pstreze fi$ele de salariu8 -n scopul de a le co!para cu declaraii de contribuiilor la fondul de pensii $i perioadele de 4acan. Jn cetean islandez8 care a acceptat cetenia unui alt stat8 prin ur!are8 $iAa pierdut cetenia islandez8 poate aplica pentru re-nnoirea ceteniei islandeze la .inisterul ?ustiiei. 5olicitantul trebuie s fie un rezident din Islanda sau -ndeplineasc anu!ite condiii cu pri4ire la $ederea -n Islanda. Re-nnoirea poate fi acordat nu!ai -n cazul -n care confir!area este disponibil -n sensul c solicitantul poate s accepte cetenia islandez8 fr pierdere a ceteniei actuale . +ispoziia de la articolul ( din *egea ceteniei8 -n sensul c un cetean islandez care a fost nscut -n strintate $i nu a fost niciodat do!iciliat -n Islanda sau sa aib re$edina -n Islanda pentru orice scop care indic o dorin de a fi un cetean islandez8 se pierde cetenia prezent pana la atingerea 42rstei de 22 de ani. Pierderea

1%

ceteniei islandez nu 4a a4ea loc8 dac persoana -n cauz nu este cetean al altui stat. Astfel8 dubla cetenie nu este per!is pentru ace$ti ceteni. 1n !o!entul -n care un contract sau per!is de !unc este -nc<eiat8 acesta se face -n scris $i trebuie sesizat un anu!it registru de e4ideniere a per!iselor8 contractelor de !unc8 fie c e$ti cetean islandez fie c e$ti strain.

(oncluzii 1. /rei aspecte pozitive privind managementul internaional din Islanda

1B

 #uris!ul este un factor foarte i!portant care contribuie la 4eniturile rii8 acesta fiind
-ntrAo continu dez4oltare8 gener2nd o trei!e din PI7. #uri$tii sunt atra$i de atraciile naturale ale Islandei 9g<eari8 g<eizere8 ape geoter!ale;.PrintrAun siste! bine pus la punct Islanda atrage anual un nu!ar dublu de turi$ti fa de propria populaie.

*i!ba islandez are la baza li!ba englez8 care este li!b internaional -n zilele
noastre.

Egalitatea dintre seEe8 fe!eile au $anse egale cu barbaii la anga:are.

". /rei aspecte negative privind managementul internaional din Islanda

'binerea cu greu a unui per!is de !unc. .icua ar nordic se confrunt cu un dezec<ilibru -ntre siste!ul bancar8 econo!ia rii
$i abilitatea gu4ernului de a suporta in4estiiile strine -n aceast ar.

3orul de cenu$8 poate a4ea un aspect negati4 asupra unor oa!eni.

%. Argumente pro intrrii $n a'aceri pe piaa islandez

EEistena porturilor8 ceea ce ar putea fi un lucru benefic. #uris!ul -ntrAo continu dez4oltare datorit atraciilor natural ale Islandei. Econo!ia islandez8 sAa contractat $i a crescut cu 1.2 procente -n ulti!ele luni. Agricultura este destul de dez4oltat $i ar putea oferi oportuniti.
). Argumente contra intrrii $n a'aceri pe piaa islandez

Poziia geografic poate fi o proble!. IneEistena cilor ferate8 ar putea fi o proble! pentru anu!ite transporturi. AEarea per!anent doar pe o singura ra!ur industrial6 pescuitul.
0. 1'atul specialistului2 pro sau contra intrrii $n a'aceri pe piaa islandez 5peciali$tii susin cu des42r$ire intrarea -n afaceri pe piaa islandez baz2nduA se pe turis!. +e$i turi$tii sunt atra$i de atraciile naturale nu pute! ignora $i acti4itile care sunt puse la dispoziia turi$tilor cu! ar fi petreceri te!atice8 eEcursii asistate pe g<eari sau -n zonele slbatice din interiorul rii8 precu! $i de diferitele fesi4aluri8 cu! ar fi Wzilele nopilor albeT 9-n luna iulie; c2nd soarele nu apune deloc8 sau zilele nopilor arctice c2nd soarele nu rsare deloc 9-n luna februarie;.
20

*. 1ugestii de urmat $n cazul intrrii $n a'aceri pe piaa islandez

A nu se discuta re4oltele din 200( cu pri4ire la criza econo!ic global8 deoarece

aceasta este o proble! delicat.

Punctualitatea -n do!eniul afacerilor s nu fie negli:at8 deoarece este un factor strict. Islanda sAa do4edit o ar dur pentru creditori $i este un eEe!plu de ur!at.

21

3i!liogra'ie

<ttp6XXro.PiQipedia.orgXPiQiXIslanda <ttps6XXPPP.cia.go4XlibrarOXpublicationsXt<eAPorldAfactbooQXgeosXic.<t!l <ttp6XXPPP.eco!agazin.roXislandaAoAtaraAcareAnuAareAne4oieAdeApetrolX <ttp6XXPPP.iceland.orgXusXt<eAe!bassOXIceland <ttp6XXPPP.countrOrisQser4ices.co!XYpC3 <ttp6XXPPP.QPintessential.co.uQXetiHuetteXdoingAbusinessAiceland.<t!l <ttp6XXPPP.go4ern!ent.isX<oPAicelandAisAgo4ernedX <ttp6XXPPP.iceland.isXpeopleAandAsocietOX <ttp6XXPPP.islanda.roXindeE.p<pYtEnCpoliticaUc<QtC1 <ttp6XXPPP.car!anetPorQ.co!XdisplaOXpublicXIcelandM2095tatusM20UM20#rends; <ttp6XXPPP.iceland.isXpeopleAandAsocietOXPeopleXResidenceCitizens<ipX

22