Sunteți pe pagina 1din 24

Indrumar de afaceri Federaia Rus

Cuprins Capitolul I PREZENTARE GENERALA

Capitolul II EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI Capitolul III COMERUL EXTERIOR AL FEDERAIEI RUSE Capitolul IV SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE ROMNIA FEDERAIA RUS Capitolul V REGIMUL COMERCIAL (bariere tarifare i netarifare) Capitolul VI ALTE INFORMAII UTILE - Deschiderea unei companii n Federatia Rus; - Documente necesare unei firme strine pentru obinerea dreptului de a deschide reprezentane n Federaia Rus; - Prevederi ale codului vamal pentru persoanele fizice; - Informatii consulare - Instituii publice din Federatia Rus.

Capitolul I PREZENTARE GENERALA DATE GENERALE 1.Denumirea oficiala: Federaia Rus 2.Pozitia geografic: Federatia Rusa este situata pe doua continente, Europa si Asia, avand urmatorii vecini: - la N-V- Norvegia si Finlanda - la V- Polonia, Estonia, Letonia, Lituania , Belarus - la S-V- Ucraina - la S- Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan - la S-E- China, Mongolia, R.P.D.Coreana. 3. Suprafata: 17.075.400 Km (locul 1 in lume). 4. Populatia: 142.900.000 milioane de locuitori (la 14 octombrie 2010) - locul 8 in lume. Densitatea medie este de 8,3 locuitori pe km. patrat, iar in zona europeana de 25 locuitori pe km. patrat. 5. Capitala: Moscova. Principalele orase: Sankt Petersburg, Nijnii-Novgorod, Novosibirsk, Ekaterinburg, Samara, Omsk, Celiabinsk, Ufa, Kazan, Perm, Rostov pe Don. 6. Limba oficiala: rusa. 7. Sarbatori: Ziua Nationala: 12 iunie (Ziua Independentei 1990); 1-2 ianuarie, 8 martie, 1 mai, 9 mai (Ziua Victoriei), 22 august (Ziua Drapelului), 5 noiembrie (Ziua Reconcilierii), 12 decembrie (Ziua Constitutiei), religioase: Craciun (7 ianuarie), Paste (dupa calendarul ortodox). Zile libere: sambata, duminica si sarbatori. 8. Moneda nationala: rubla. Subdiviziune: copeika (1 rubl 100 copeici). Cursul este fluctuant. In prezent, cursul este de 29 30 ruble /1$. Structura de stat Rusia este o federatie, compusa din 89 subiecti federali. 1. Forma de guvernamant: republica prezidentiala. 2. Seful statului: presedinte. 3. Parlamentul, bicameral, este compus din: camera superioara - Consiliul Federatiei (cuprinde cate 2 reprezentanti din fiecare subiect al Federatiei Ruse) si camera inferioara - Duma de Stat (450 deputati). 4. Structura administrativa: Impartirea administrativ-teritoriala a Federatiei Ruse cuprinde: 21 republici, 6 tinuturi, 49 regiuni, 10 districte autonome, 1 regiune autonom (Birobidzhan), 2 orase cu statut de subiecti ai Federatiei (Moscova, Sankt-Petersburg), 1867 raioane, 1092 orase, 329 raioane si districte orasenesti, 1875 sate de tip urban. CAPITOLUL II EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI

Dezvoltarea social-economic a Rusiei a nregistrat in anii 2010-2011 urmatoarea evolutie: Conform datelor Grupului de experti din cadrul Ministerului Finantelor si Agentiei nationale de StatisticaRosstat, PIB al Federatiei Ruse a fost, in anul 2011, de 1.882,2 miliarde USD (54.585,6 miliarde ruble) si 8.574 USD venit mediu anual pe cap de locuitor , cu o crestere de 9,8 % in anul 2011, fata de 2010; Rezervele aur-valuta a Federatiei Ruse au insumat n anul 2011, 498,6 miliarde USD, inregistrnd o crestere cu 4% fata de 2010. Ritmuri de crestere a PIB, in anul 2011, fata de anul 2010: . Volumul PIB............................................. ....................4,3%; . Volumul productiei de marfuri .....................................6,5%; Volumul productiei industriale .....................................4,7%; Volumul productiei agricole.........................................22,1%; Volumul marfurilor transportate ................................... 7,2%; Echipa de experti a Ministerului Dezvoltrii Economice al F.Ruse a publicat in 2012, indicatorilorii economici pe anul 2011, principalii indicatori fiind: Indicatorii macroeconomici n 2011, n % fata de aceeasi perioada a anului 2010 Indicele inflatiei pe 2011....................................... 6,1% Cresterea preturilor la bunurile de consum.6,1% Cresterea preturilor la producatori ..12% Cresterea bazei financiare ..5,5% Cresterea masei monetare .22,6% Produsul intern brut in 2011 (miliarde rb.)............... 54.585,6 Cursul mediu rub./$ ....... 29,4 rub/$ Indicele productiei industriale, in % fata de 2010...............104,7% Investitii in capitalul social miliarde rb., in % fata de 2010...........................................................10776,81 (19,8%) Executia bugetara federala,ian.-decembrie 2011 Venituri,miliarde rb. (% fata de 2010) ..........11.352,2 (36,7%) Venituri de la Serviciul Federal de Impozitare al FR , miliarde rb. (% fata de 2010) ................................................... 4.475,4(39,6%) Venituri de la Autoritatea Vamala a FR , miliarde rb. (% fata de 2010) ................................................... 6.738,3(47,1%) Venituri din alte mecanisme de impozitare(% fata de 2010............138,5(-73,4%) Cheltuieli ,miliarde rb.(% fata de 2010) ...10.935,7 (8,1%) Cheltuieli pentru stingerea datoriei statului , miliarde rb. (% fata de 2010) ...................................................... 262,6(34,7%) Cheltuieli fara dobanzi ,miliarde rb. (% fata de 2010) ............. 10.673,0(7,6%) Profit(+)/deficit (-) ,miliarde rb. (%PIB)........................416,5(4%) Conform evaluarilor Bancii Centrale a Federatiei Ruse, exodul de capital, in 2011, a fost de 84,2 miliarde $., iar rezervele valutare ale Federatiei Ruse au crescut cu 19,20 miliarde $, astfel rezervele valutare la sfarsitul lunii decembrie 2011 au fost de 498,638 miliarde $. Volumul schimburilor comerciale externe, in perioada ian-decembrie 2011, a fost de 844,7miliarde USD, in crestere cu 30,1% fata de anului 2010,din care: Exporturile, au totalizat 521,4 miliarde USD, in crestere cu 30,2 % fata de anul 2010; Importurile, au totalizat 323,3 miliarde USD, in crestere cu 30,0% fata de anul 2010. . Soldul balantei comerciale a fost de + 198,1 miliarde USD, fata de 151,7 miliarde USD in 2010, cresterea fiind de 30,6%. Moscova In anul 2012, bugetul Moscovei, depaseste un trillion de ruble; capitala Rusiei va cheltui fonduri dublu fata de Londra si Berlin. Bugetul pe 2012 va fi destribuit 42% pentru domenii sociale, 42% pentru sustinerea logisticii metropolitane, 16% pentru directii noi. Cheltuieli pe 2012 - 1,731 tril.ruble :

730,4 mlrd.rub - necesitati sociale (sanatate, invatamant, salarii, pensii, ajutor social, subventii si diverse ajutoare de stat) 315,5 mlrd.rub politica urbana si constructii 148,7 mlrd.rub logistica metropolitana (in primul rand pentru reparatia locuintelor, reconditionarea si intretinerea curtilor blocurilor, scarilor de bloc, transporturilor) 106,0 mlrd.rub pentru relationarea imobiliara intre teren si proprietati 84,9 mlrd.rub pentru costructia drumurilor 39,1 mlrd.rub surse pentru informare in masa, cooperare regionala, sport, turism si publicitate 19,1 mlrd.rub politica economica 11,8 mlrd.rub securitatea nationala intretinerea organismelor de ordine 2,2 mlrd.rub organisme de control 273,6 mlrd.rub diverse directii

Dupa sumele care au fost aprobate pentru buget pe 2012, Moscova se claseaza pe locul 3 dupa New York si Shanghai, cu 50,8 mlrd. USD. Investitiile straine directe In anul 2011, volumul investitiilor straine in economia Moscovei a crescut cu 13% fata de anul 2010, reprezentand 148,392 mlrd.USD. In anul 2011, volumul investitiilor straine directe in economia Moscovei a crescut cu 19% fata de anul 2010, reprezentand 39,059 mlrd.USD, iar volumul investitiilor diverse a crescut cu 9% fata de anul 2010, reprezentand 105,107 mlrd.USD.

Capitolul III COMERUL EXTERIOR AL FEDERAIEI RUSE In ianuarie-decembrie 2011, comerul exterior al Federaiei Ruse a nregistrat o evoluie ascendent. Conjunctura comerului exterior a fost favorabil pentru principalele mrfuri ale exportului Rusiei. Volumul comerului exterior a crescut n anul 2011cu 30,1% fa de perioada similara a anului 2010, fiind de 844,7 miliarde USD; creterea exportului a fost de 30,2%, iar a importului de 30,0%. Din volumul total al schimburilor comerciale, exportului i-au revenit 62%, iar importului 38%. Astfel, soldul balanei schimburilor comerciale i-a pstrat trendul ascendent i a nregistrat o cretere cu 30,6% comparativ cu ianuarie-decembrie 2010 (conform cu Anexa 1). Comerul exterior, ntocmit dup metodologia balanei de plti, exprimat n miliarde USD miliarde USD ianuarie-decembrie 2010 Din care, cu tari din afara spaiului ex sovietic Total CSI Volumul comerului exterior Ritmul de cretere % Exportul Ritmul de cretere % Importul Ritmul de cretere % Soldul Ritmul de cretere % 649,2 131,1 400,4 132 248,7 129,7 151,7 135,9 551,4 130,3 337,8 132,3 213,6 127,3 124,2 141,9 97,8 135,4 62,6 130,1 35,2 146,1 27,4 114,2 Anexa 1 ianuarie-decembrie 2011 Din care, cu tari din afara spaiului ex sovietic Total CSI 844,7 130,1 521,4 130,2 323,3 130,0 198,1 130,6 713,6 129,4 438,0 129,7 275,6 129,0 162,4 130,8 131,1 134,1 83,4 133,2 47,7 135,8 35,7 129,9

Sursa: Raportul Ministerului Dezvoltrii Economice al Federaiei Ruse privind evoluia economica a Rusiei

Creterea volumului exportului a fost influenat de conjunctura favorabil a evoluiei preturilor pe pieele mondiale la produsele exportate de Rusia i de refacerea vizibila a cererii de mrfuri ruse peste hotare. Refacerea valorica a importurilor se explica prin creterea economica n Rusia, creterea veniturilor populaiei i prin ntrirea reala a valutei ruse. Creterea importurilor s-a manifestat la toate poziiile incluse n nomenclatorul articolelor pentru export / import. Soldul balanei comerului exterior, meninndu-se pozitiv n 2011, a crescut cu 1/3 fata de 2010, ca urmare a creterii mai accelerate a exportului. n luna aprilie 2011, preul mondial la petrol s-a meninut n marja 109 USD/baril. Preul mediu pe piaa mondiala al petrolului Urals n aprilie 2012 a fost de 119,4 USD/baril, cu 39,8% mai mult dect preul mediu din anul precedent. Taxa vamal de export la petrol a crescut ncepnd cu 1ianuarie 2011, de la 365,0 USD/ tona ajungnd n luna decembrie la 406,6 USD/tona, majorndu-se de la nceputul anului pana n decembrie cu 11,1 %. Revigorarea pieei mondiale a contribuit la creterea preturilor, dar i a cererii de metale neferoase principale. In luna decembrie 2011, la Bursa Londoneza de metale, preul mediu la aluminiu a scazut cu 2,5%, fa de preul lunii precedente preul nichelului a crescut cu 1,5%, iar cel al cuprului cu 0,2 %. In perioada ianuarie decembrie 2011, preurile metalelor neferoase la Bursa Londoneza au fost mai mari dect cele nregistrate n perioada similar a anului trecut, crescnd cu 10,4%, la aluminiu, cu 17,1% la cupru , cu 18,4% la hotel i cu 5,0%, la nichel. Indicatorii comerului exterior al Federaiei Ruse n anul 2011, comparativ cu anul 2010 schimburile ntre Rusia i alte ri s-au mbuntit, majorandu-se cu 30,1%: exportul crescand mai accelerat dect importul (conform cu Anexa 1). Anexa 2

Structura Comertului Exterior al Federatiei Ruse pe grupe de tari in 2011 fata de 2010
Sursa: Raportul Ministerului Dezvolt rii Economice al Federa iei Ruse privind evoluia economica a Rusiei pe 2011

Tari UE 48,0%(49,0%)

Alte tarri 13,2%(13,2%)

Tari CSI 14,9%(14,6%)

Tari APEC 23,9%(23,2%)

In structura geografica a comerului exterior al Rusiei, continua s domine schimburile comerciale cu rile din afara CSI. Ponderea volumului schimburilor comerciale cu rile UE a reprezentat din total schimburi 48,0%, fa de 49,0% n ianuarie-decembrie 2010, n timp ce exporturile au crescut cu 26,0%, importurile cu 33,5%. Volumul schimburilor comerciale n comparaie cu ian.-dec. 2010 s-a majorat cu 28,3% (conform cu Anexa 2). A doua grupa de parteneri comerciali o reprezint, ca volum, tarile Cooperrii Economice Asia - Oceanul Pacific (APEC), ponderea n comerul total exterior al Rusiei cu aceste ri, n ianuarie-decembrie 2011, a fost de 23,9% fa de 23,2% n ianuarie-decembrie 2010, n timp ce exporturile au crescut cu 38,3%, importurile cu 32,7%. Volumul schimburilor comerciale n comparaie cu ian.-dec. 2010 s-a majorat cu 35,3% (conform cu Anexa 2) Schimburile comerciale cu rile CSI in 2011au crescut cu 34,2 % fa de ian.-dec. 2010, reprezentnd 14,9% din schimburile comerciale ale Rusiei. Creterea comerului exterior n ianuarie-decembrie 2011 a atins cotele de 31,3% la exporturi si 39,6% la importuri. Cu toate grupurile de ri precizate mai sus, cu excepia rilor APEC, soldul balanei comerciale a rmas pozitiv. Cu tarile din afara spaiului ex-sovietic soldul balanei comerciale a crescut cu 26,0%, iar cel cu tarile CSI a crescut cu 21,8%. Un sold negativ accentuat al balanei comerciale, n ianuarie-decembrie 2010, se nregistreaz cu

China, soldul fiind de 13,0 miliarde USD i cu Germania, soldul fiind de 3,5 miliarde USD si cu Brazilia de 2,3 miliarde USD (Conform datelor din Raportul Ministerului Dezvoltrii Economice al Federaiei Ruse privind evoluia economica pe 2011). Indicatorii exportului Federaiei Ruse n 2011, comparativ cu 2010

Potrivit datelor Ministerului Dezvoltarii Economice al Federatiei Ruse, exportul de mrfuri, n 2011, s-a cifrat la 521,4 miliarde USD, adic mai mult cu 30,2% dect valorile anului anterior. Creterea exportului se explica, n primul rnd, prin creterea preturilor la principalele articole de export din Rusia: petrol, gaze naturale, metale feroase i neferoase. In structura exportului Rusiei, n 2011, a crescut ponderea mainilor i utilajelor, mijloacelor de transport, concomitent reducndu-se ponderea mrfurilor alimentare i materiilor prime pentru producia articolelor din metale, produselor chimice, masei lemnoase i articolelor din celuloza i hrtie. Combustibilii i produsele energetice au avut o pondere de 33,0%. In 2011 volumul fizic al exporturilor de petrol, n comparaie cu 2010, a scazut cu 4,0%, iar costul petrolului a crescut cu 32,9% fa de anul trecut, evoluie favorizata n primul rnd de creterea preturilor contractuale. In aceasta perioada au crescut cu 12,2% volumele fizice ale livrrilor de gaze naturale peste hotare, nregistrnd o pondere de 28,7 %. De asemenea, n 2011, volumele fizice au sczut cu 1,5%, comparativ cu 2010 i nregistrnd totodat o scadere de 5,4% ale volumelor fizice la livrrile de petrol peste hotare, iar in tarile CSI au crescut cu 86,5%, inregistrand pentru totalul schimburilor de produse energetice o crestere de 35,0% in 2011. Volumul exporturilor de metale i articole din metale a crescut cu 10,9%, n 2011, fa de 2010, n timp ce exporturile de metale feroase au crescut cu 15,9% datorit creterii preurilor medii contractule i volumelor fizice. Se evideniaz o diminuare a volumelor fizice la exportul de metale feroase cu 8,3%, la cupru rafinat cu 60,0% i la nichel brut cu 18,6%, iar la aluminiu s-a inregistrat o crestere de 3,7%. Volumul exporturilor de produse chimice a crescut cu 26,2%. De asemenea, au crescut preurile contractuale pentru amoniac - cu 47,0%, ngrminte minerale combinate cu 4,0%, ngrminte minerale alcaline cu 4,4% si cauciuc sintetic cu 7,6%. Exportul de lemn i produse din celuloza i hrtie, n 2011, comparativ cu 2010 a crescut cu 12,1 %, ca urmare a mbuntirii structurii exporturilor lemnului i a produselor din lemn. Exporturile de produse alimentare i materii prime agricole au crescut cu 36,7%, iar ponderea din volumul total a exporturilor a reprezentat 2,3%, n principal datorit cresterii volumelor fizice si preturilor la exportul de cereale. Exporturile de maini, echipamente i vehicule au scazut, cu 28,8%, ca urmare a scaderii cererii pe piata, dar ponderea lor n exportul total s-a clasat la 8,4% (conform cu Anexa 3). Indicii exporturilor Federaiei Ruse in ian.- dec. 2011, comparativ cu ian.-dec. 2010* Anexa 3 Ian-dec 2010 ml. USD. Total Mrfuri alimentare si materii prime agricole (mai puin textile) Grau si cereale Combustibili-ageni energetici Petrol brut Derivate petroliere Gaze naturale Produse chimice, cauciuc ngrminte Lemn si produse din celuloza si hrtie Masa lemnoasa bruta 397068 8755 2069 268565 134757 70165 48074 24527 7575 9573 1851 In % fata de total 100,0 2,2 0,5 67,6 33,9 17,7 12,1 6,2 1,9 2,4 0,5 Ian-dec 2011 Mil. dolari 521400 11964 3673 357183 179140 94699 63782 30950 10301 10727 1984 In % fata de total 100,0 2,3 0,7 69,2 34,7 18,4 12,4 6,0 2,0 2,1 0,4 Ritm de cretere, in % a costului 130,2 136,7 177,5 133,0 132,9 135,0 132,7 126,2 136,0 112,1 107,2 a vol. fizic 97,8 124,3* 128,2 97,3* 96,0 98,5 104,3 96,2* 96,3 109,0* 98,5 a preului 132,9 120,6* 138,4 136,5* 138,4 137,0 127,2 136,0* 141,2 106,2* 108,8

Material lemnos prelucrat Metale si produse din acestea Metale feroase Cupru rafinat Nichel brut Aluminiu brut Maini, utilaje si mijloace de transport Aparate de zbor Autoturisme Automobile de marfa Alte mrfuri

3024 41745 20547 3321 5267 5902 21436 4848 294 300 22466

0,8 10,5 5,2 0,8 1,3 1,5 5,4 1,2 0,07 0,08 5,7

3389 46276 23819 1620 4496 7211 23230 6022 517 333 41110

0,7 9,0 4,6 0,3 0,9 1,4 4,5 1,2 0,10 0,06 6,9

112,1 110,9 115,9 48,8 85,3 122,2 108,4 124,2 175,9 111,0 159,0

112,4 93,1* 91,7 40,0 81,4 103,7 95,4* 148,6 102,9

99,8 120,9* 126,5 121,9 104,8 117,8 118,8* 118,4 107,8

Sursa: Raportul Ministerului Dezvoltrii Economice al Federaiei Ruse privind evoluia economica a Rusiei pe 2011, conform datelor Rosstat * Totalul exporturilor (fr repartizarea pe grupe i mrfuri) unde sunt luai n calcul i indicatorii comerului derulat mpreuna cu Republica Kazahstan, n baza datelor oferite de Comitetul Controlului Vamal din cadrul Ministerului de Finane din Republica Kazahstan (pentru perioada ian.-dec. 2011).

Indicatorii importului Federaiei Ruse n 2011 comparativ cu 2010.

Importul de mrfuri, n 2011 a fost de 323,3 miliarde USD, n cretere cu 30,0% fa de anul 2010. Importul continu refacerea rapid ca urmare a ntririi rublei fa de valutele principalelor ri partenere, ca urmare a revigorrii treptate a economiei, refacerii pariale a cererii interne, precum i ameliorrii condiiilor de creditare. In 2011, ritmul de cretere i dinamica importurilor se explica prin creterea importurilor mainilor i utilajelor, mijloacelor de transport, n timp ce ponderea altor grupe de mrfuri s-a diminuat. Importul de maini, echipamente i vehicule a nregistrat o cretere n 2011 i a reprezentat cu 44,1 % mai multe maini, utilaje i mijloace de transport achiziionate. De asemenea, costurile de import la autoturisme au crescut de 1,7 ori, fa de anul 2010, iar la camioane de 1,9 ori. Importul de metale si produse din acestea a nregistrat o cretere n 2011 cu 28,6 %, datorita cresterii volumelor fizice si a preturilor aproape la toate produsele din aceasta grupa de marfuri. Valoarea importurilor de produse alimentare i materii prime agricole a crescut cu 16,7% fa de 2010, n timp ce importurile de produse alimentare din rile CSI au crescut cu 6,1%, iar cele din tarile din afara spaiului ex-sovietic cu 18,9%. Crete ritmul de refacere a importurilor de textile, esturi i nclminte, acest indicator depind cu 17,6% valoarea inregistrata in anul 2010 . Importul de produse chimice i cauciuc a crescut valoric cu 22,8%, importul de medicamente cu 17,3%, importul de cauciuc sintetic i natural a crescut de 1,6 ori (conform cu Anexa 4).

Indicatorii importului Federaiei Ruse in ian.-dec. 2011 comparativ cu ian.-dec. 2010* Anexa 4 Ian-dec 2010 ml. USD. Total Mrfuri alimentare si materii prime agricole (mai puin textile) Carne proaspta si congelata (mai puin carne de pasare) Peste proaspt si congelat Lapte si smntna Cereale Ulei de floarea soarelui 228912 36398 4703 1690 651 232 119,6 In % fata de total 100,0 15,9 2,1 0,7 0,3 0,10 0,05 Ian-dec 2011 ml. USD 305313 42476 5282 1887 499 372 126,0 In % fata de total 100,0 13,9 1,7 0,6 0,2 0,12 0,04 Ritm de cretere, in % a costului 133,4 116,7 112,3 111,6 76,7 160,7 105,4 a vol. fizic 122,2 105,9* 99,1 89,0 75,4 155,4 81,9 a preului 109,1 110,2* 113,3 125,4 101,7 103,4 128,7

Produse minerale Produse energetice si combustibili Produse chimice si cauciuc Produse farmaceutice Cauciucuri si pneuri esturi, mrfuri textile si nclminte Confecii nclminte din piele Metale si produse din acestea Metale feroase eava de otel Maini, utilaje si mijloace de transport Buldozere, gredere s.a. Maini de calcul si sisteme ale acestora Telefoane cu sau fara fir Aparatura recepie pentru televizoare Tractoare Autoturisme Camioane Alte mrfuri

5193 3432 36968 9346 1439 14148 5906 2313 16415 4980 2052 101740 1409 4817 6607 1351 1187 11498 1844 18049

2,3 1,5 16,1 4,1 0,6 6,2 2,6 1,0 7,2 2,2 0,9 44,4 0,6 2,1 2,9 0,6 0,5 5,0 0,8 7,9

6253 4821 45411 10963 2365 16632 7152 2283 21107 6673 2636 146594 3271 5268 7744 1204 3139 19222 3527 26839

2,0 1,6 14,9 3,6 0,8 5,4 2,3 0,7 6,9 2,2 0,9 48,0 1,1 1,7 2,5 0,4 1,0 6,3 1,2 8,8

120,4 140,4 122,8 117,3 164,4 117,6 121,1 98,7 128,6 134,0 128,4 144,1 232,2 109,4 117,2 89,1 264,5 167,2 191,2 148,7

136,0* 140,3* 112,7* 110,1 130,8 106,2* 93,5 122,0* 114,9 134,0* 347,5 109,5 108,9 119,7 199,7 148,4 184,3

125,3* 127,3* 110,0* 106,5 125,7 111,2* 105,6 109,0* 111,8 107,2* 66,8 99,9 107,7 74,4 132,4 112,7 103,8

Sursa: Raportul Ministerului Dezvoltrii Economice al Federaiei Ruse privind evoluia economica a Rusiei pe 2011, conform datelor Rosstat * Totalul exporturilor (fr repartizarea pe grupe i mrfuri) unde sunt luai n calcul i indicatorii comerului derulat mpreuna cu Republica Kazahstan, n baza datelor oferite de Comitetul Controlului Vamal din cadrul Ministerului de Finane din Republica Kazahstan (pentru perioada ian.-dec. 2011).

Capitolul IV SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE ROMNIA FEDERAIA RUS Evoluia schimburilor bilaterale Romnia Federaia Rus, n perioada 2006 2011 - milioane USD 2006 Total Export Import Sold 4396,1 374,1 4022,0 -3647,9 2007 5000,0 582,8 4417,2 -3834,4 2008 5909,3 897,7 5011,6 -4113,9 2009 2810,9 716,3 2094,6 -1378,3 2010 3797,9 1096,7 2701,2 -1604,5 2011 4343,9 1417,0 2926,9 -1509,9 30.09.2012 3240,8 980,6 2260,2 -1279,6

La 31.12.2011, comparativ cu realizarile din aceeasi perioada a anului 2010, volumul total al schimburilor comerciale romano-ruse, s-a cifrat la 4,343 miliarde USD (crestere cu 14,1 %; locul 6 dupa Germania, Italia, Ungaria, Franta, Turcia, pondere de 3,3 % in totalul schimburilor comerciale ale Romaniei), din care 1,417 miliarde USD export (crestere cu 29,2 %; locul 11 dupa Germania, Italia, Franta, Turcia, Ungarie, Bulgaria, M.Britanie, Olanda, Polonia, Spania; pondere de 2,3 % in totalul exporturilor romanesti). Desi fizic volumul importurilor a scazut, s-a inregistrat valoric o crestere a acestora cu 8,1 %, ca urmare a cresterii preturilor la materiile prime purtatoare de energie, ajungand la 2,926 miliarde USD import (locul 7 dupa Germania, Italia, Ungaria, Franta,Turcia cu o pondere de 4,1 % in totalul importurilor romanesti) rezultand astfel, in defavoarea partii romane, un sold negativ al balantei comerciale, de -1,509 miliarde USD (locul 4 dupa Germania, Ungaria, Kazahstan in deficitul balantei comerciale a Romaniei; pondere de 15,9 % in totalul importurilor romanesti). La 30.09.2012:

- volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu F.Rusa a fost de 3240,8 milioane USD, din care exportul a fost de 980,6 milioane USD, iar importul de 2260,2 milioane USD. Soldul balantei comerciale a fost de 1279,6 dolari SUA. Fata de aceeasi perioada a anului precedent, volumul schimburilor comerciale a scazut cu 8,5%, din care exporturile au scazut cu 10,1%, iar importurile cu 7,7%. - exporturile Romniei n Federaia Rus au fost constituite, in principal, din: vehicule (altele decat material rulant de cale ferata) 32,7%; masini, aparate si echipamente electrice 21,0%; produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe (produse chimice anorganice, produse farmaceutice) -14,6%; metale comune si articole 6,8%; mase plastice, cauciuc 6,3%; mobila 3,7%. - importurile Romniei din Federaia Rus au constat, n principal, din: produse minerale, purtatoare de energie (iei i gaze naturale, dar i combustibili solizi), care au deinut ponderea cea mai mare n valoarea total a importurilor Romniei pe aceast relaie (circa 90%). Intre companiile romanesti aflate in top export in Rusia, in semestrul I 2012: Renault Industrie Roumanie, Arges Michelin Romania SA, Bucuresti Automobile Dacia SA ArcelorMittal Galati SA Pirelli Tyres Romania Rompetrol Rafinare Terapia SA, Cluj Mechel Thierry Romania SRL Cesiro S.A., Mures Griro SA Rompetrol Well Services SA Silcotub SA

Reprezentante comerciale ale firmelor romanesti in Rusia In prezent, in Federatia Rusa exista deschise reprezentante comerciale ale urmatoarelor companii din Romania: UPETROM S.A. Ploiesti, ANTIBIOTICE Iasi, ROMFARMACHIM VINIA Iasi, SIMEX GROUP; PETAL, Husi

Capitolul V REGIMUL COMERCIAL (bariere tarifare i netarifare) Conditii si proceduri vamale Principalele conditii de tranzit al marfurilor si mijloacelor de transport prin punctele vamale ale Fed. Ruse si ale Uniunii Vamale (Rusia, Belarus si Kazahstan), precum si al valutei Federatiei Ruse, hartiilor de valoare si valorilor monetare, sunt reglementate de Codul Uniunii Vamale si al Federatiei Ruse (care a intrat in vigoare la data de 27.11.2009), de alte legi federale si de contractile internationale ale Federatiei Ruse. Toate persoanele au aceleasi drepturi la tranzitarea marfurilor, mijloacelor de transport , a hirtiilor de valoare si a valorilor monetare prin punctele vamale ale Federatiei Ruse si ale Uniunii Vamale. Respectarea interdictiilor si restrictiilor la frontiera vamala Marfurile, a caror introducere pe teritoriul Federatiei Ruse si al Uniunii Vamale este interzisa, se vor transporta imediat in afara teritoriului Uniunii Vamale si al Federatiei Ruse, iar in cazul nerealizarii acestei conditii ele se vor depune in depozitul de pastrare temporara.Costurile depozitarii vor fi achitate de proprietarul marfurilor, iar in cazul ca ele fac obiectul unei afaceri incheiate cu un partener rus, acesta din urma va achita costul depozitarii temporare. Marfurile al caror export este interzis nu vor fi supuse scoaterii efective din teritoriul vamal al Federatiei Ruse si Uniunii Vamale. Cheltuielile proprietarilor de drept sau prin contract ai marfurilor, ale declarantilor vamali, transportatorilor, generate de interdictiile si restrictiile din teritoriul vamal, nu se compenseaza de catre organelle vamale.

Procedurile vamale Toate marfurile si mijloacele de transport tranzitate prin frontiera vamala fac obiectul intocmirii documentelor vamale si controlului vamal. In cadrul acesor proceduri, functionarii vamali nu au dreptul sa impuna cerinte si restrictii neprevazute de actele legislative vamale. Nimeni nu are dreptul sa dispuna de marfuri si vehicule inainte de eliberarea lor , dupa procedurile vamale. La intocmirea documentelor vamale se impune mentionarea tarii de origine.Regulile de stabilire a tarii de origine a marfurilor se impun pentru a se putea aplica preferintele tarifare sau masurile nepreferentiale ale politicii comerciale. Documentele vamale pentru marfurile tranzitate se completeaza prin respectarea Nomenclatorului de marfuri al activitatii de comert al Federatiei Ruse, intocmit pentru stabilirea activitatii de comert exterior, regulilor tarifelor vamale si pentru intocmirea statisticii vamale a Federatiei Ruse. Pentru intrarea pe teritoriul Federatiei Ruse a marfurilor si mijloacelor de transport sint prevazute toate punctele de trecere a frontierei de stat si alte locuri de sosire a marfurilor pe teritoriul vamal al Federatiei Ruse si Uniunii Vamale. Fac exceptie carnea de pasare, subprodusele alimentare din ea, bauturile alcoolice si produsele de tutun, pentru care sint stabilite puncte separate de intrare in Federatiei Ruse si Uniunea Vamala. Declararea vamala a marfurilor. Declarantul, in cazul intrarii marfurilor in Federatiei Ruse si Uniunea Vamala, poate fi numai o persoana rusa , cu urmatoarele exceptii: persoanele fizice, in cazul marfurilor pentru nevoi personale, care nu sint obiectul realizarii activitatii de afaceri, toate categoriile de cetateni straini, organizatii straine cu reprezentante in Federatiei Ruse si Uniunea Vamala, transportatorii straini , alte persoane care au dreptul de a dispune de aceste marfuri pe teritoriul Federatiei Ruse , in cadrul unei tranzactii de comert exterior, in care una din parti este o persoana rusa. Forma scrisa a declararii vamale este : - declaratia vamala a marfii; - cererea , in cazul reexportului; - declaratia de tranzit al marfurilor. Evaluarea in vama Exista doua categorii de taxe vamale , de import si de export. Cea mai mare lista de marfuri carora li se aplica taxe vamale sint din categoria celor importate. Pentru export, se aplica taxe vamale la marfurile de baza care fac parte din categoriile: materii prime, ca de ex. masa lemnoasa si produsele din ea, mangalul, petrolul brut, derivatele petroliere, alcoolul etilic nedenaturat. Tarifele de calcul al taxei vamale sint reglementate de legea Tariful Unic al Uniunii Vamale: - tariful advalorem, se aplica in procente din costul in vama al marfii; - tariful special, aplicat in exprimare baneasca pentru unitatea determinata din marfurile vamate; - tariful vamal combinat , care contine atit indicatori de prt , cit si cantitativi ai marfurilor tranzitate. Cotele tarifare Cotele tarifare reprezinta restrictii cantitative, pentru care tarifarea va fi diferita de cea pentru marfurile tranzitate in limita admisa. Pentru marfurile tranzitate in afara cotei, de regula, actioneaza regimul prohibitiv. Taxe vamale speciale Acestea se aplica in urmatoarele situatii: - Ca masuri de protectie, in cazul in care conditiile si aspectul cantitativ al importului produc daune producatorilor interni de marfuri asemanatoare sau concurente direct. - Drept contramasuri impotriva masurilor discriminatorii sau de alta natura care afecteaza interesele Federatiei Ruse de catre alte state sau uniuni de state; - Taxele antidumping ; - Taxele vamale compensatorii, pentru marfurile din import , pentru care , pentru exportul sau productia pe plan intern, se acorda subventii de catre stat. Mrfurile importate sunt clasificate n concordan cu Nomenclatorul mrfurilor pentru Activitatea de Comer Exterior al Federaiei Ruse, care se bazeaz pe Sistemul Armonizat de Descriere i Codificare a Mrfurilor (HS). Taxe vamale Mrfurile importate sunt clasificate n concordan cu Nomenclatorul mrfurilor pentru Activitatea de Comer Exterior al Federaiei Ruse, care se bazeaz pe Sistemul Armonizat de Descriere i Codificare a Mrfurilor (HS). ncepnd cu 1 ianuarie 2001, guvernul Rusiei a unificat taxele vamale de import aplicate mrfurilor, n baza hotrrii nr. 886 din 1 decembrie 2000. Noua structur a tarifului vamal de import standardizeaz i unific taxele vamale de import aplicate mrfurilor n patru trepte, i anume: 5%, 10%, 15% i 20%(cu unele exceptii pentru

anumite categorii de marfuri). Aceste taxe vamale de import se aplic la valoarea n vam a mrfurilor importate (incluznd i taxele de transport i asigurare). Bunurile importate reprezentnd contribuia n natur la capitalul social al unei noi ntreprinderi nfiinate de partenerii comerciali ai Rusiei sunt exceptate de la taxele vamale n anumite condiii i pe o perioad specificat n documentele constitutive ale firmei. n plus, la importul anumitor produse se aplic taxe vamale sezoniere i contingente. Mrfurilor importate li se mai aplic, pe lng taxele vamale de import, TVA i accize (pentru produsele supuse accizrii). Evaluarea n vam Valoarea n vam a mrfurilor este, n general, determinat pe baza preului CIF al mrfii importate. Un comision vamal de 0,15% este perceput la efectuarea procedurilor de evaluare n vam. Taxele vamale sunt pltite fie n valut, fie n ruble, la cursul oficial de schimb. Toate bunurile i mijloacele de transport care traverseaz Federaia Rus sunt supuse controlului n vam. Pentru a ndeplini criteriile de eliberare a bunurilor din vam, fiecare entitate legal cu activitate de comer exterior trebuie s parcurg urmtoarelor etape: 1. nregistrarea la Comitetul Vamal (cu completarea documentelor de nregistrare); 2. Informarea prealabil a Comitetului Vamal asupra sosirii bunurilor i mijloacelor de transport (sau informarea prealabil asupra inteniei de a exporta bunuri i mijloace de transport n Rusia); 3. Plasarea ncrcturii n custodia depozitului vamal pentru stocare temporar; 4. Acceptarea declaraiei vamale, prezentarea carnetului TIR i a actelor care nsoesc bunurile. nainte de efectuarea controlului n vam, pentru declararea bunurilor sau mijloacelor de transport, participantul la activitatea de comer exterior trebuie s se nscrie n registrul vmii i primete o legitimaie (record card). Acest card este dat participantului la activitatea de comer exterior pentru fiecare procedur de evaluare n vam. Conform ordinului nr. 787/31 din august 2000, a fost stabilit procedura de nregistrare pentru primirea acestui card. Lista documentelor care sunt cerute pentru nregistrare cuprinde: 1. Formularul pentru nregistrare n vam conine urmtoarele date: - adresa legal a participantului la activitatea de comer exterior; - specimen de tampil cu semntura managerului companiei participante la activitatea de comer exterior; - numerele de telefon ale tuturor managerilor i a efului contabil al companiei participante la activitatea de comer exterior. 2. O copie a statutului companiei (cu amendamentele i certificatele de nregistrare emise de Registrul Comerului), autentificat la notariat; 3. Certificatul de nregistrare sau extrasul de la Registrul Comerului; 4. Referine date de Comitetul de Stat al Statisticii, cu indicarea codurilor bancare OKPO i COATO; 5. Certificat sau notificare (copie sau original) de nregistrare la Ministerul de Finanta, sectia Taxe i Impozite, pentru atestarea calitii companiei de pltitor de taxe i impozite; 6. Recomandri acordate de alt companie; 7. Referine de la bncile autorizate, pentru confirmarea deschiderii de conturi bancare (att n ruble, ct i n valut); 8. Copie a contractului de comer exterior; 9. mputernicire autentificat la notariat acordat persoanei care reprezint interesele companiei n vam. Documente de comer exterior Informaiile coninute de fiecare document de comer exterior trebuie s fie n concordan cu cele coninute n alte documente comerciale care se refer la aceeai livrare. Importatorii trebuie s completeze cte o declaraie vamal pentru fiecare marf importat. Formularul de declaraie vamal conine 54 de paragrafe i trebuie completat n limba rus, pentru a fi apoi prezentat autoritilor vamale. Livrrile prin pot sau coletrie necesit documente potale n locul documentelor de transport (conosament). Livrrile pe calea aerului trebuie sa fie insotite de documentul de transport; scrisoare de transpotr aerian (air waybill). Toate documentele de transport i livrare trebuie s fie n concordan cu condiiile impuse prin contract i cu numrul licenei de import, n caz contrar mrfurile nu vor fi vmuite. Licene de import Majoritatea importurilor sunt liberalizate i, deci, nu necesit licene. Totui, sunt necesare licene la importul anumitor produse, i anume: alcool etilic i vodc; anumite televizoare color (cu diagonala de 14, 21 i 25 inch); explozivi, echipament militar; materiale i deeuri radioactive; narcotice i substane otrvitoare; metale, aliaje i pietre preioase; pesticide; reziduuri/deeuri industriale; covoare; medicamente. Licenele de import sunt emise de ctre Ministerul Dezvoltrii Economice, Departamentul de Comer, din Rusia sau de ctre reprezentanele sale regionale i sunt controlate de Comitetul de Stat al Vmilor. Factura comercial

10

Factura comercial trebuie s conin, pe lng informaiile stipulate n contract, i informaii legate de ara de origine, materialele folosite pentru ambalaj, greutile (nete i brute) ale mrfurilor, descrierea mrfurilor conform nomenclatorului de mrfuri HS, preurile unitare i valoarea total a livrrii, preul de vnzare ctre importator i locul final de expediere din ara exportatoare. Factura pro-forma Acest document poate fi solicitat de firma importatoare ntr-una din etapele de negociere ale contractului. Certificatul de origine Acest document este solicitat de autoritile vamale. Exist dou tipuri de certificate de origine: tip A i tip CT1. Certificatul de origine tip A, emis, n mod obinuit, pentru acele mrfuri produse n rile n curs de dezvoltare, d dreptul aplicrii de taxe vamale reduse la mrfurile importate. Certificatul de origine de tip CT-1 este emis pentru mrfurile produse n statele membre ale CSI. Certificarea originii mrfii este important pentru calcularea corect a taxei vamale de import. Certificatul de origine trebuie semnat de o persoan responsabil din cadrul firmei exportatoare i trebuie notificat de Camera de Comer din ara exportatorului. Lista de colisaj Este necesar i trebuie s conin un rezumat complet i explicit al mrfurilor care fac obiectul livrrii. Polia de asigurare Clauzele din contract stabilesc obligatia vnztorului sau a cumprtorului de a asigura marfa pe timpul transportului. Certificatul de calitate Certificatul de calitate este emis pentru a confirma calitatea bunurilor importate i conformitatea acestora cu parametrii nscrii n contract. Certificatul de calitate este emis de Comitetul Inspeciei de Stat (instituie aflat n subordinea Guvernului Federaiei Ruse) i de reprezentanele acestuia n teritoriu. Aceste certificate se emit pentru urmtoarele categorii de produse agro-alimentare: cereale, fasole i plante oleaginoase, porumb, fin, furaje combinate pentru hrana animalelor, aditivi vitamino-proteici, turte oleaginoase, tre i carne. Certificatul de carantin Toate mrfurile de origine animal sau vegetal necesit certificatul de carantin (sanitar sau fito-sanitar corespunztor), prin care s se precizeze c sunt libere de orice boli. Majoritatea plantelor, seminelor, animalelor, psrilor trebuie s fie examinate la frontier nainte de a fi admise n Rusia. Acest tip de certificat trebuie prezentat autoritilor vamale pentru eliberarea din vam a bunurilor importate, conform legii privind protecia consumatorilor. Cerine de etichetare i marcare a produselor Reglementrile privind etichetarea produselor nealimentare au intrat n vigoare la 1 iulie 1998. Companiile strine i importatorii rui sunt sftuii s controleze conformitatea produselor cu aceste reglementri nainte de livrarea mrfurilor. Etichetarea produselor trebuie s includ numele produsului, numele i adresa fabricantului, greutatea net, volumul, cantitatea, ingredientele, valoarea nutritiv, condiiile de depozitare, data expirrii. Etichetarea se va face n limba rus, folosind alfabetul chirilic. Standarde Guvernul Rusiei nu recunoate multe dintre standardele internaionale, cum ar fi de exemplu sistemul ISO-9000. n schimb, toate produsele importate, care sunt consumate sau folosite de populaie, trebuie s fac obiectul unei certificri de siguran. Orice livrare n Rusia trebuie s fie nsoit de documente care s probeze c produsul este conform standardelor de calitate, siguran i sistemului de msuri i greuti. Produsele importate trebuie s aib un certificat de conformitate eliberat de Gosstandard Comitetul pentru Standarde. Aceast instituie testeaz i certific produsele, n concordan cu standardele aprobate de guvernul rus, sau, uneori, cu standardele internaionale. Dac o marf importat intr pe teritoriul rus fr certificat, sau cu un certificat nerecunoscut de Gosstandard, funcionarii vamali locali trebuie s contacteze Comitetul local al acestei instituii pentru ca acesta s declaneze procedura de certificare, care uzual dureaz ntre 30 i 60 de zile. Comitetul teritorial are dreptul s evalueze produsul pe baza documentelor furnizate de importator, sau poate lua o mostr din produs, s organizeze testarea i s emit certificatul, dac produsul a trecut de teste. Dac pentru anumite mostre, Comitetul teritorial al Gosstandard nu poate asigura testarea, se poate accepta n acest caz declaraia de conformitate a importatorului. Dar aceast procedur nu se aplic n cazul alimentelor, produselor veterinare i grului, care sunt acoperite de certificri speciale i separate i cerine de carantin. Dac un produs ndeplinete cerinele Gosstandard, el primete un certificat GOST-R.

11

Odat primit certificatul de conformitate, acesta este valabil trei ani i trebuie s nsoeasc orice livrare. Detailitii rui sunt obligai s dein certificate de conformitate pentru toate bunurile importate i vndute n magazinele lor. Violarea acestor prevederi aduce penaliti de pn la 10.000 USD. Rusia este membr a cinci organizaii internaionale de certificare, respectiv: IECEE i IECQ (Certificare pentru echipamentele i componentele electrice), OIML (Organizaia Internaional pentru Metrologie Legal), CEE/ONU (Certificarea automobilelor i a prilor auto), Convenia de la Bruxelles (Certificarea pentru echipamentele de vntoare). Dac un produs ntrunete standardele de calitate i siguran impuse de aceste organizaii, atunci certificatul eliberat de ele este valabil i pentru Federatia Rusa.

Capitolul VI ALTE INFORMAII UTILE Deschiderea unei companii n Federatia Rus nregistrarea unei afaceri n Federaia Rus este reglementat de Legea investitiilor straine din 1999 i de Codul Civil din 1999. n Federaia Rus se pot nfiina urmtoarele tipuri de firme: - OOO (Obschestvo Ogranichennoi Otvetstvennosti) societate cu rspundere limitat; - ZAO (Zakritoe Aktsionernoe Obschestvo) societate mixt pe aciuni (nchis); - OAO (Otkritoe Aktsionernoe Obschestvo) societate mixt pe aciuni (deschis); - Reprezentane sau filiale ale unor firme strine; - PBOIu ntreprinztor privat individual. Pentru firmele de tipul OOO i ZAO, numrul minim de acionari este 1 (unu), iar cel maxim este 50. Capitalul social minim este de 10.000 ruble (aproximativ 350 USD). Pentru societtile mixte de tipul OAO, numrul minim de acionari este 1 (unu), neexistand o limita in ceea ce privete numrul maxim al acestora. Capitalul social minim este de 100.000 ruble (aproximativ 3.500 USD). Pentru nfiinarea unei companii este necesar nregistrarea la Camera de nregistrri de Stat, aflat sub jurisdicia Ministerului Justiiei. Camera de nregistrri de Stat acord acreditri i pentru reprezentanele firmelor strine care opereaz n Federaia Rus. Tot acest organism nregistreaz i lichidarea afacerilor la care exist participare cu capital strain. nregistrarea se face in dou etape. Respectiv, pentru a obine certificatul de nregistrare temporar, investitorul trebuie s depun la Departamentul de nregistrare din cadrul Inspectoratului Financiar documentele necesare (Contractul de constituire i Statutul firmei) impreun cu confirmarea de la o banc ruseasc, care s ateste c jumatate din capitalul social minim al firmei a fost vrsat. Restul de 50% din capitalul social minim trebuie depus n banc n termen de un an. n termen de 45 de zile de la obinerea nregistrrii temporare, investitorul trebuie : - s se nregistreze la Camera de nregistrri de Stat; - sa obtin codurile de activitate de la Comitetul de Statistic; - s obtin numrul de identitate INN de la inspecia financiar; - s se nregistreze la urmtoarele fonduri: Fondul de Pensii, Fondul pentru Angajai, Fondul Federal pentru Asigurare Medical, Fondul pe Asigurri Sociale. Dup parcurgerea acestor etape, se poate solicita nregistrarea permanent a firmei. DOCUMENTE NECESARE UNEI FIRME STRAINE PENTRU OBTINEREA DREPTULUI DE DESCHIDERE A UNEI REPREZENTANTE IN FEDERATIA RUSA 1. Firma straina, interesata sa deschida o reprezentanta in Federatia Rusa, inainteaza la Camera de comert si industrie a Federatiei Ruse (CCI FR) urmatoarele documente: 1.1. Cerere scrisa, semnata de seful firmei straine, in care sunt indicate: denumirea firmei, data inregistrarii, sediul social, obiectul de activitate, organele de conducere, scopul deschiderii reprezentantei, detalii despre contactele de afaceri cu partenerii rui, perspectivele de dezvoltare a colaborrii, adresa, telefonul, faxul reprezentantei din Federaia Rusa. 1.2. Statutul sau regulamentul firmei. 1.3. Certificatul de nmatriculare al companiei sau extras de la Registrul comerului care sa dovedeasc nregistrarea legala a acesteia. 1.4. Decizia firmei de a deschide reprezentanta in Federaia Rusa. 1.5. Statutul reprezentantei, care precizeaz regulile interne, drepturile si obligaiile reprezentantei fata de firma care a infiintat-o.

12

1.6. Scrisoare de recomandare de la instituia bancara care deservete firma, cu meniuni despre capacitatea de plata a firmei. 1.7. Doua scrisori de recomandare din partea a doi dintre cei mai importani parteneri rui de afaceri (in caz de deschidere a unei reprezentante regionale este necesara o scrisoare de recomandare de la camera de comer si industrie regionala). 2. Pentru primirea permisiunii de deschidere a reprezentantei regionale, in caz ca exista reprezentanta la MOSCOVA, firma strina prezint documentele de la punctele 1.1, 1.4, 1.5, 1.7. 3. Toate documentele, menionate la punctele 1.2, 1.3, 1.4, 1.6, se prezint in copii legalizate la notar sau la reprezentantele consulare ale Federaiei Ruse in strintate sau prin apostil (pt. statele-membre a conveniei de la HAGA din 1961), care se acorda instituiilor strine de stat. Toate documentele vor fi traduse in limba rusa si legalizate la notar. 4. In cazul in care pentru deschiderea reprezentantei in strintate legea tarii de nregistrare a firmei strine prevede o pemisiune speciala din partea instituiilor de stat, atunci copia legalizata a acestei permisiuni se ataseaza la cerere. 5. Firma straina, pe langa datele si documentele indicate, la solicitarea Camerei de comert si industrie a Federatiei Ruse trebuie sa prezinte si alte informatii ce au legatura cu activitatea sa. 6. nainte de primirea dreptului de deschidere a unei reprezentante sau de prelungire a valabilitii acestuia, firma strina pltete taxele legale, in conformitate cu tarifele fixate de CCI FR. 7. Firma strina prezint la Camera de comer si industrie a Federaiei Ruse o procura legalizata cu mputernicirea pe care o da sefului reprezentantei sale in Federaia Rusa. 8. Reprezentantul firmei strine, care se ocupa efectiv de deschiderea reprezentantei prezint la Camera de comer si industrie a Federaiei Ruse o procura legalizata de mputernicire. 9. Pentru prelungirea valabilitii permisului de activitate al reprezentantei pentru un nou termen (de pana la 3 ani) se prezint urmtoarele documente la Departamentul de acreditare a CCI FR urmtoarele documente: 9.1. Cerere semnata de seful firmei strine; 9.2. Scurt raport despre activitatea reprezentantei in perioada precedenta; in raport este necesar a se indica: coordonatele reprezentantei (adresa, telefon, fax, conturi bancare, etc; lista colaboratorilor strini acreditai si numrul cartilor lor de munca; lista colaboratorilor rui (nume, prenume, numele tatlui, data de natere); automobilele importate in regim temporar, cu obligaia de a fi exportate (tipul automobilului si numrul de nmatriculare). 9.3. Doua scrisori de recomandare din partea a doi parteneri rui de afaceri importani (pt. reprezentanta regionala este necesara si o scrisoare de recomandare de la camera de comer si industrie regionala). Emiterea permisului de deschidere a unei reprezentante de firma strina in Federaia Rus poarta poate fi refuzata de organul de acreditare fara explicarea cauzelor. Restricii impuse de organele vamale cetenilor la intrarea i ieirea din ar (prevederi ale codului vamal pentru persoanele fizice). Conform Codului Vamal al Federaiei Ruse, persoanele fizice sunt scutite de la plata impozitelor vamale la intrare pe teritoriul Rusiei n cazul n care mrfurile intrate n ar sunt utilizate pentru uz propriu, dar costul acestora nu trebuie sa depeasc suma de 65 mii ruble ruseti, iar greutatea lor s nu fie mai mare de 50 kg. n cazul n care costul acestor mrfuri este mai mare, dar nu depete 650 mii ruble, i greutatea lor nu depete 200 kg, se aplic taxa vamal unic de 30% din costul mrfii declarate dar nu mai puin, de 4 Euro/1kg. Exist i unele restricii la introducerea i scoaterea n i din Rusia a valutei strine. Astfel, persoanele fizice, ncepnd cu 15 martie 2004, au dreptul de a scoate din Federaia Rus valut strin n valoare de pn la 10 mii USD. n situaia n care persoana fizic scoate din Rusia valut strin n valoare de pn la 3 mii USD, nu este necesar s prezinte declaraie vamal, iar pentru suma n valoare de la 3001 pn la 10000 USD este necesar s fie completat o declaraie vamal pentru toat suma care se scoate din ar. n cazul n care se scoate din Federaia Rus o sum ce depete 10 mii USD, este necesar s fie prezentat documentul care certific procurarea acestei sume de la banc sau prezentarea declaraiei vamale pentru introducerea n Rusia a acestei valute.

INFORMATII CONSULARE Condiii de intrare i regim de edere Intrarea si ederea n Federaia Rus pentru cetenii romni se realizeaz n temeiul Acordului privind regimul cltoriilor reciproce ale cetenilor, ncheiat ntre Rusia-UE, prin care se reglementeaza regimul de vize. Potrivit Art.1 al Acordului Rusia-UE termenul de edere pe teritoriul statului nu trebuie s depaeasc 90 de zile. Potrivit Art.4 al Acordului Rusia-UE au intrat n vigoare nlesniri n procedura acordrii vizelor pentru urmtoarele categorii: membrii delegaiilor oficiale pe baza invitaiei din partea autorittile de stat ale Rusiei n original;

13

oamenii de afaceri pe baza invitaiei partenerului de afaceri din Rusia n original; oferii curselor interanionale pe baza solicitrilor companiilor internaionale de transport n original; reporteri si jurnalisti pe baza legitimaiei de jurnalist i a scrisorii care confirm scopul cltoriei n original; participanii activitilor culturale, de tiina, ale schimbului de studeni i altele pe baza scrisorii de invitaie n original; participanii aciunilor sportive i ai competiiilor pe baza scrisorii de invitaie n original; membrii delegaiilor ai oraelor nfraite pe baza invitaiei Administraiei locale n original; rude care au drept de edere temporan pe teritoriul Rusiei pe baza certificatului care atest legturi de rudenie. Orice original trebuie s contina datele invitantului, adresa, denumirea corecta, numarul de inregistrare, data, numele i prenumele invitatului, sex, cetenie, numar buletinului de identitate, scopul calatoriei, numarul intrri. Originalul trebuie s fie tampilat. Informaii cu caracter general privind regimul de vize n vederea obinerii vizei, cei care cltoresc in Federaia Rus trebuie s dein o invitatie pe care s o prezinte la consulat n scopul emiterii vizei. In perioada a trei zile lucrtoare de la sosirea n Federaia Rus viza trebuie nregistrat la autoritaile de ordine public locale de ctre persoana/compania care a transmis invitaia. Neglijarea acestui aspect poate produce dificulti n relaia cu autoritile locale, precum i imposibilitatea prsirii teritoriului rus. Pentru a putea caltori n Federaia Rus este obligatorie incheierea unei asigurri medicale valabile pe perioada prezenei pe teritoriul rus. La cumprarea biletelor de avion, liniile aeriene ruse ofer solicitantului i posibilitatea cumprrii acestor asigurri. Din data 1 iunie 2007 a intrat n vigoare Acordul dintre Rusia i UE potrivit cruia taxa consular pentru obtinerea vize, prevzute n Acord, este 35 de euro, n cazul unei urgene taxa va fi 70 de euro. Termenul de solicitare al vizei reprezint 2 posibiliti: urgent pn la 3 zile lucrtoare (taxa 70 de euro), normal perioada 4-10 zile lucrtoare. Orice plata se face n dolari la cursul zilei. Bancnote uzate i emise nainte de 1996 nu se primesc. De plata taxei consulare sunt scutite urmtoarele categorii: - rude apropiate (soi, copii, parini, bunici, nepoti), membrii delegaiilor oficiale, studeni, doctoranzi, elevi, invalizi i insoitorii lor, cei care au prezentat documentele deviditoare ca o sa aib loc o cltorie de gen umanitar inclusiv pentru tratament i insoitorii acestora, participanii activitilor sportive, persoane care particip la activiti tiinifice, culturale inclusiv schimb universitar, membrii delegaiilor dintre orae-infraite. Viza turistic: poate fi obinut doar n baza unei invitaii emise de ctre o agenie de turism, nregistrat in cadrul Departamentului Consular din cadrul MAE rus sau n baza unei rezervri la hotel. - vizele turistice sunt emise pentru o perioada de pn la 30 zile (de regula 14 zile) i, n general, au o singur intrare i nu pot fi extinse pe teritoriul rusesc. - o viz turistic cu dou intrri poate fi obinut numai dac un cetean strin cltoreste in Rusia, apoi intrun stat CSI, dup care se ntoarce pe teritoriul rus pentru a pleca intr-un al treilea stat. O viz dubl nu poate fi emis pentru cltorii separate in Rusia. Perioada de valabilitate a unei vize cu doua intrari nu poate depi 30 de zile. - invitaiile emise de hotelurile din Rusia, care au propriile numere de identificare, trebuie s fie nregistrate la autoritile competente rusesti. Acestea sunt eliberate doar pentru perioada rezervat, viza obtinut in asemenea situatii neputnd fi prelungit in Rusia. Hoteluri care pot elibera astfel de invitaii sunt: Aerostar, Arbat, Iris, Mariott, Metropol, National, Novotel, Holiday Inn, Intourist. - invitatia turistic emis de ageniile turistice din Rusia trebuie s dein un numr special de inregistrare la Departamentul Consular din MAE rus i la consulatele si ambasadele Federatiei Ruse din strintate; - invitaia turistic trebuie sa conin dou pri: confirmarea i voucherul turistic. Confirmarea are un format standard, iar voucherul trebuie sa conin urmtoarele elemente: numr, denumirea organizaiei care sponsorizeaz deplasarea, adresa, data, datele personale ale turistului, data intrrii i ieirii din Federatia Rusa, descrierea serviciilor i a formei de plat, stampila si semntura. Recomandm turistilor romni s aleag companiile turistice care asigur inclusiv inregistrarea vizelor la organele competente ruse, precum i asisten n situaii deosebite. Viza de afaceri: Este eliberat cetenilor strini care desfoar negocieri de afaceri cu parteneri rui (nu este necesar voucherul). - pentru a obine o astfel de viz este necesar primirea unei scrisori oficiale din partea unei companii ruse. Viza de afaceri poate avea o durata de pn la 1 an i poate fi cu o singura intrare, cu doua sau cu multiple intrri. De la 1 noiembrie 2002, invitaiile de afaceri sunt emise de ctre Departamentul de Vize si Paapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. - timpul de obinere si plata depind de la un consulat la altul i de cetenia solicitantului (de regul, viza eliberat n termen foarte scurt este mai scump dect cea eliberat n termen standard).

14

Documente necesare Paaport (copie i original) 1 fotografie asigurarea medical (copie i original) i n v i t a t i a emisa de c t r e MAI sau MAE al Rusiei (original) completarea unui formular pentru viza PENTRU VIZA MULTIPL Documente necesare Paaport (copie i original) 1 fotografie asigurarea medical (copie i original) invitaie emis de ctre MAI sau MAE al Rusiei (original) certificate de analize HIV/SIDA (original) completarea unui formular pentru viza Viza in scop de vizit este eliberat cetenilor strini care au rude sau prieteni n Federaia Rus. Perioada de validitate este de la o lun la trei luni i are doar o singur intrare. - invitatia (izveschenije) este emis de Departamentul de vize i inregistrri sau de Departamentul Vize i Paapoarte; - procesul de obtinere a unei astfel de invitaii poate dura ntre una i trei luni (de regul, 1,5 luni); - consulatele/ambasadele Federatiei Ruse solicit, de regul, originalul acestui tip de invitaie. Documentenecesare Paaport (copie i original) 1 fotografie asigurarea medical (copie i original) i n v i t a t i a emisa din partea persoanei care are resedinta in Rusia (original) completarea unui formular pentru viza Viza de tranzit se elibereaz celor care cltoresc intr-o ar ter via Federatia Rus. De regul, este necesar prezentarea vizei trii de destinaie i o copie a documentelor de cltorie. - viza de tranzit are, in general, o valabilitate de 3 zile (termen stabilit pentru cei care cltoresc cu avionul; pentru cei care folosesc alte mijloace de transport, durata tranzitului poate fi mai mare); - termenul maxim de valabilitate a vizei de tranzit este de 10 zile; - in cadrul consulatelor/ambasadelor Federaiei Ruse solicitanii de vize trebuie s completeze un formular standard (include si 1-3 fotografii color, mrimea cm); Documente necesare Paaport (copie i original) 1 fotografie viza pentru ara unde calatoriti (prezentarea paaportului) bilte dus-intors asigurarea medical (copie i original) completarea unui formular pentru viza Viza pentru Marinari Documente necesare Paaport (copie i original) copie dup contract de angajare (prezentarea originalului este obligatorie) sau crewing list scrisoare de garantie din partea agentului din Rusia i Romnia (copie fax) 1 fotografie completarea unui formular pentru viza

Recomandm cetenilor romni s completeze acest formular cu foarte mare atenie i s evite contradiciile dintre cele scrise n formular i documentele pe care le dein asupra lor. - paaportul trebuie s fie valabil ase luni dup data expirrii vizei solicitate; - pentru anumite tipuri de vize (ex. de munc) sunt necesare i alte documente (asigurare medical, permis de rezident sau de munc, certificat HIV, dovada fondurilor financiare necesare ederii in Federatia Rus, .a.); - metoda de plata a vizelor nu este unitar. Se recomand solicitarea unor informatii detaliate de la consulatul/ambasada cea mai apropiat, n prealabil depunerii cererii de viz; Recomandm cetenilor romni s verifice exactitatea vizelor rusesti chiar in sediul consulatelor/ambasadelor care le-au emis, in scopul corectrii eventualelor greseli. Asemenea greseli pot provoca probleme la intrarea pe teritoriul Federaiei Ruse, refuzul intrrii, dificulti la nregistrarea ederii, conflicte cu organele de ordine i chiar scoaterea forat din ar;

15

nainte de a intra n Federaia Rus recomandm cetenilor romni s verifice dac dein asupra lor urmtoarele documente: paaport valabil pentru nc ase luni de la data expirrii vizei solicitate, viza rus valabil, copii dup paaport i dup viza rus, copia sau orginalul invitatiei/voucher/alt viz i migration card. La intrarea pe teritoriul Federaiei Ruse autoritile ruse verific paaportul i viza de intrare. Stampila de intrare va fi aplicat att in paaport, ct i in formularul migration card (eventual i in cardul de sosire/plecare). Dup aplicarea tampilei de intrare, ofierii de frontier vor reine partea superioar a formularului (detaabil). Recomandm pastrarea formularului migration card pe ntreaga perioad de edere n Federaia Rus, deoarece prezentarea acestuia este necesar att la nregistrarea vizei, ct i la ieirea din ar. n cazul n care viza rus nu este nregistrat la organele competente (termenul de nregistrare este de maxim 72 ore lucrtoare), se pltete o amend n valoare de pn la 50 USD sau exist riscul expulzrii i aplicrii interdiciei de intrare n Federaia Rus. Informaii cu caracter general privind permisul de munc - cetenii strini care doresc s lucreze in Federatia Rus trebuie s obin permis de munc de la autoritile ruse competente in materie; - persoanele care intenioneaz s munceasc in Federatia Rus trebuie s obin de la nceput viza de munc, care este emis de regul dup primirea permisului de munc; - permisul de munc este obligatoriu i in cazul unor directori generali care nu primesc salarii, precum i in cazul celor care nu se afl fizic pe teritoriul Federaiei Ruse; - in scopul obinerii vizei de munc, compania rus interesat n angajarea unor ceteni strini trebuie s solicite permise de munc (angajatorul nregistreaz cererea la Departamentul de Paapoarte i Vize i la Directia de Pasapoarte i Inregistrri; odat inregistrat cererea, acesta poate primi dreptul de a angaja personal strin; dup primirea acestui drept, angajatorul depune dosarul ceteanului strin la Departamentul pentru migraie de care aparine i concomitent solicit obinerea permisului de munc de la Departamentul Central pentru Migratie; dup obinerea acestui permis, angajatorul poate emite o invitaie oficial strict pentru ceteanul strin pe care dorete sl angajeze n termenii stabilii de ctre permisul de munc obinut anterior); - permisele de munc sunt netransferabile i sunt emise pentru o singur activitate lucrativ; - cetenii romni care primesc vize de lucru sunt obligai la efectuarea testului HIV/SIDA la sosirea n Federaia Rus; - n baza vizei de munc sau permisului de munc se poate obine rezidena temporar sau permanent pe terioriul rus (rezidena temporar poate sta la baza obinerii unei vize, dar nu a unui permis de munc; rezidena permanent nu necesit obinerea unei vize sau a unui permis de munc); - rezidentul temporar nu i poate schimba locul de reedin fr acordul autoritilor statului rus; - in vederea obinerii unei rezidene permanente, strinul trebuie s locuiasc n Federaia Rus cel putin un an n calitate de rezident temporar; - permisul de rezident permanent este valabil cinci ani i nu poate fi rennoit. Recomandri Atenie la pstrarea documentelor de cltorie i a valorilor. Cetenii romni sa dein asupra lor un ghid de convesatie n limba rus pentru a putea n cazuri deosebite s solicite ajutor sau alte informaii utile/necesare cetenilor sau autoritilor ruse, care, de regul, prefer s comunice n limba rusa; Cetenii romni care au czut victime ale unor infraciuni sau i-au pierdut documentele pe teritoriul Federaiei Ruse trebuie s se adreseze autoritilor locale, n vederea informrii cu privire la eveniment i obinerii unor documente doveditoare, n baza crora urmeaz s-i reglementeze situaia ederii pe teritoriul rus. Cetenii romni care se afl n asemenea situaii s solicite sprijinul lucrtorilor consulari din cadrul Ambasadei Romniei la Moscova sau ale Consulatelor Generale ale Romniei la Sankt Petersburg sau Rostov pe Don, n scopul contactrii autoritilor locale pentru urgentarea soluionrii cat mai favorabile a cazurilor. Numerele de urgen la care cetenii romni aflai pe teritoriul rus pot suna, n funcie de situaie, sunt urmtoarele: - Pompierii 01 - Militia 02 - Salvarea 03 - Avarii la reeaua de gaz metan 04. Sistemul medical rus n Federaia Rus asigurarea medical este o cerin suplimentar necesar i cetenilor romni. n cazul n care cetenii romni sosesc in Federaia Rus din alte spaii dect Romnia, acestia pot apela la serviciile urmtoarelor companii, acreditate pe lng Consulatele Federaiei Ruse din rile respective: Tara Austria COMPANIA DE ASIGURARI 1. Allianz Elementar Versicherungs-AG; 2. Allianz Elementar Lebensversicherungs-AG; 3. ELVIA Reiseversicherungs-Gesellschaft;

16

4. ELVIA Assistance GmbH; 5. Europaeishe Reiseversicherung AG; 6. GARANT Versicherungs-Aktiengesellschaft; 7. Schwarzmeer und Ostsee Versicherungs-Aktiengesellschaft SOVAG. Belgia 1. AGF/Assubel Holding; 2. Compagnie Europeenne dAssurance des Marchandises et des Bagages S.A; 3. DKV International S.A. dAssurance; 4. ELVIA Socie te dAssurances de Voyages; 5. Schwarzmeer und Ostsee Versicherungs-Aktiengesellschaft SOVAG. 1. Jupiter Insurance Company 1. The representative of Ingosstrakh Insurance Company in China (Ingosstrakh insurance policies). 1. Europaeiske Rejseforsikring A/S. 1. Baltic Insurance Company Ltd.; 2. AS EESTI Kindlustus; 3. AS Inges Kindlustus; 4. Leks Kindlustus Ltd; 5. Nordika Kindlustus; 6. Seesam International Insurance Company Ltd. 1. A-Vakuutus Mutual Insurance Company; 2. Enterprise Fennia (Yritta ja in Fennia); 3. Eurooppalainen Insurance Company Ltd.; 4. Ingosstrakh-Helsinki General Representation; 5. La hivakuutus (Local Insurance Mutual Company). 6. Omsesidiga Forsakringsbolaget Svensk-Finland (Svensk-Finland Mutual Insurance Company); 7. Tapiola General Mutual Insurance Company; 8. The Employees Mutual Insurance Company TURVA. 1. Allianz Assurances; 2. ELVIA Socie te dAssurances de Voyages; 3. LEurope enne dAssurances; 4. GARANT Versicherungs-Aktiengesellschaft; 5. Schwarzmeer und Ostsee Versicherungs-Aktiengesellschaft SOVAG. 1. ADAC-Schutzbrief Versicherungs-AG; 2. Allianz Versicherung-AG; 3. Bayerische Versicherungsbank AG; 4. Deutscher Ring Krankenversicherungsverein a.G.; 5. DKV Deutsche Krankenversicherung AG; 6. ELVIA Reiseversicherungs Gesellschaft; 7. Europaeishe Reiseversicherung AG; 8. Frankfurter Versicherungs-AG; 9. Hanse-Merkur Krankenversicherung a.G.; 10. Hanse-Merkur Raiseversicherung a.G.; 11. Schwarzmeer und Ostsee Versicherungs-Aktiengesellschaft SOVAG; 12. Vereinte Krankenversicherung AG; 13. Vereinte Versicherung AG; 14. Vereinte Lebensversicherung AG; 15. Victoria Krankenversicherung. 1. Allianz General Insurance Company S.A.; 2. Topmar Shipping Corporation (Ingosstrakh insurance policies). 1. The representative of Ingosstrakh Insurance Company in China (Ingosstrakh insurance policies). 1. Episcan Overseas. 1. Shirbit Insurance Agencies LTD. 1. Allianz-Ras Tutela Giudizaria S.p.A.; 2. Allianz Subalpina S.p.A.; 3. C.E.A. - Compagnia Europea dAssicurazione S.p.A.;

Bulgaria China Danemarca Estonia

Finlanda

Frana

Germania

Greecia Hong Kong India Israel Italy

17

4. ELVIA Assistance S.p.A.; 5. ELVIA Service S.r.I.; 6. ELVIA Societa di Assicurazioi di Viaggi; 7. Filo Diretto Assicurazioni; 8. Schwarzmeer und Ostsee Versicherungs-Aktiengesellschaft SOVAG. Japan Letonia Lituania Luxemburg Mongolia 1. Tokio Non-Marine & Fire Insurance; 2. Yasuda Non-Marine & Fire Insurance. 1. SAO Balva. 1. SAOBaltik-Garant. 1. DKV Luxemburg S.A.; 2. Schwarzmeer und Ostsee Versicherungs-Aktiengesellschaft SOVAG. 1. Mongol Daatgal (Ingosstrakh insurance policies); 2. Torgon Zam-Daatgal; 3. The representative of VostSibRosso Insurance Company (Ingosstrakh insurance policies). 1. Allianz Europe Ltd; 2. ELVIA Reisverzekering Maatschappij; 3. ELVIA Assistance B.V.; 4. Europeesche Verzekeringen; 5. Schwarzmeer und Ostsee Versicherungs-Aktiengesellschaft SOVAG; 6. N.V. Verzekeringsmaatschapij Rijnmond. 1. Europeiske Reiseforsikring A/S 1. ELVIAssist Servicos de Assistencia LDA.; 2. Portugal Previdente Companhia de Seguros (RAS); 3. Schwarzmeer und Ostsee Versicherungs-Aktiengesellschaft SOVAG. 1. Allianz-RAS Seguros y Reaseguros, S.A.; 2. Compania Europea de Seguros S.A.; 3. ELVIASEG S.A.; 4. MAPFRE Assistencia; 5. Previasa; 6. Schwarzmeer und Ostsee Versicherungs-Aktiengesellschaft SOVAG; 7. Torre Allianz RAS. 1. Europeiska Fo rsa kringsaktiebolaget. 1. ELVIA Reiseversicherungs-Gesellschaft AG. 1. The representative of Ingosstrakh Insurance Company in Turkey (Ingosstrakh insurance policies). 1. Schwarzmeer und Ostsee Versicherungs-Aktiengesellschaft SOVAG 1. ABC ASIGURARI 2. ARDAF 3. ASIBAN 4. ASIROM 5. ASITRANS 6. ASTRA 7. BCR ASIGURARI 8. CARPATIC 9. CERTASIG 10. CORIS 11. OTP ASIGURARI 12. EUROASIG 13. OMNIASIG 14. PETROAS 15. UNITA

Olanda

Norvegia Portugalia

Spania

Suedia Elvetia Turcia Marea Britanie Romania

Ministerul Sntii din Federaia Rus a pus la dispoziia atat a cetenilor rui, ct i a celor strini aflai temporar pe teritoriul rus, o linie telefonic la care se pot solicita informaii si servicii in domeniul medical. Numrul de telefon la care cetenii romni aflati pe teritoriul Federatiei Ruse pot suna pentru a obine informatii cu privire la

18

sistemul medical rus, asigurri medicale, programri pentru consultatii indiferent de specificul afectiunii, internri, intervenii chirurgicale etc este linia gratuita 101.40.66 (toate serviciile solicitate sunt ns efectuate contra-cost). Condiii privind traficul auto Reguli privind circulatia auto pe teritoriul Federatiei Ruse 1.Documente necesare pentru a putea conduce autovehicule pe teritoriul Federaiei Ruse Pentru a putea conduce un autovehicul inmatriculat in afara Federaiei Ruse sunt necesare urmatoarele documente: - permisul de conducere; - asigurare auto valida, care trebuie sa acopere minimum 1/3 din valoarea autovehiculului; - cartea verde (asigurare pentru perioada ct autovehiculul se afla pe teritoriul Federatiei Ruse), pentru persoanele care conduc autovehicule nmatriculate n ara de origine; cartea verde poate fi procurata si de la grani, pentru o perioad de o lun. Cu excepia asigurrii, aceste documente nu sunt cerute n limba rus. Pe viz nu se trec informaii referitoare la autovehicul. Neprezentarea acestor documente la cererea organelor abilitate atrage penalizarea contraventionala (amenda pe loc). 2. Reguli speciale Toate autovehiculele care particip la traficul auto din Federaia Rus trebuie s fie dotate cu triunghiuri reflectorizante. Se recomand s aib stingtoare auto, trusa cu piese de schimb de maxim utilitate (lmpi auto i sigurane) i trusa de prim ajutor. Organele de poliie sunt abilitate sa aplice sanciuni pecuniare n cazul n care aceste reguli nu sunt respectate. Pentru toi pasagerii este obligatorie purtarea centurii de siguran (inclusiv pentru pasagerii aflati pe bancheta autovehiculului). 3.Varsta minim pentru a putea conduce un autovehicul pe drumurile publice pe teritoriul Federaiei Ruse este de 18 ani. Copiii sub 12 ani nu au voie sa stea pe scaunul din fa al autovehiculului. 4. Reguli de parcare Parcarea este permis n locurile special amenajate i pe partea dreapt a strzilor (unde nu este prevazut n mod expres o interdicie n acest sens), n direcia de deplasare a autovehiculului. Nu este permis parcarea pe marginea autostrzilor naionale. Parcarea ilegal duce la imobilizarea autovehiculului, prin montarea unor dispozitive de blocare a roilor, care se demonteaz contra cost. 5.Reguli de baz privind conducerea autovehiculelor Toate autovehiculele circul pe partea dreapta a prii carosabile i execut depirea pe partea stang. Conductorii auto sunt obligai s aib n permanen asupra lor permisul de conducere, paaportul i documentele autovehiculului pe care-l conduc. Toate accidentele se raporteaz la miliie. Despre vehiculele avariate inainte de intrarea pe teritoriul Federatiei Ruse trebuie informata militia. Nu este permis prsirea teritoriului fr documente justificative n cazul autoturismelor avariate. Conducerea sub influenta alcoolului este interzis n Federaia Rus. 6. Viteza legal Viteza maxima admisa de lege: In orase: 50 km/h In localitati rurale: 60 km/h Pe soselele principale: pana la 90 km/h Pe autostrazi: 120 km/h. 7. Service-uri In cea mai mare parte a localitilor rurale i in toate oraele sunt service-uri care asigur intreaga gam de servicii de ntreinere i reparaii auto. 8. Taxiuri Taxiurile pot fi angajate prin semnalizarea direct de pe strad (prin ridicarea n lateral a minii) sau prin comand telefonic de la orice hotel. Preurile sunt relativ mici, iar oferii taxiurilor se asteapta la un surplus n jur de 10% din suma taxat. Cea mai mare parte a taximetristilor nu prezinta semne specifice pe autoturisme, fiind particulari. Este indicat ca negocierea preului unei curse s se fac nainte de efectuarea acesteia, pentru a evita situaii neplcute. 9. Permisul de conducere Cetatenii straini care se afla in Rusia pentru mai putin de 6 luni isi pot utiliza propriul permis de conducere att timp ct au i o traducere certificat a acestuia. Pentru persoanele straine aflate pe teritoriul Federatiei Ruse mai mult de 6 luni este necesar obinerea unui permis de conducere local. In acest scop sunt necesare urmatoarele documente: - paaportul si nregistrarea ederii n Rusia; - certificat medical (formularele tip sunt disponibile la orice spital/policlinic); - permisul de conducere n original i o fotocopie, traducerea permisului original. Daca permisul de conducere este valabil, solicitantul unui permis de conducere rusesc completeaza un formular (echivalentul unui test scris) si primeste permisul.

19

Daca permisul de conducere original a depasit perioada de valabilitate, solicitantul va fi supus si unui test de conducere complet, nainte de eliberarea unui permis de conducere rusesc. Pentru cetatenii straini care nu poseda permis de conducere si doresc sa obtina un asemenea permis pe teritoriul Federatiei Ruse, este necesara urmarea cursurilor unei scoli de soferi autorizate de miliia rutiera ruseasca (GAI), obtinerea tuturor documentelor mentionate mai sus si trecerea atat a testului scris, cat si a unui test de conducere. 10. Inmatricularea autovehiculelor Pentru o perioada mai mica de 6 luni, autovehiculele inmatriculate in tarile de origine pot circula pe teritoriul Federatiei Ruse. Pentru aceasta, la punctul vamal prin care s-a facut intrarea in Federatia Rusa, posesorul autoturismului respectiv primeste un document de inregistrare a intrarii in tara. De regula, se elibereaza o viza de o luna care permite autovehiculului sa circule pe teritoriul Federatiei Ruse fara probleme. Aceasta viza poate fi extinsa pana la 6 luni, in cadrul serviciilor vamale locale. Perioada pana la care se poate prelungi valabilitatea vizei pentru autovehicul nu poate depasi perioada inscrisa in viza acordata de Federatia Rusa pentru posesorul autovehiculului. Pentru autoturismele inregistrate pe teritoriul altor state, aflate pe teritoriul Federatiei Ruse pentru mai mult de 6 luni este obligatorie inregistrarea acestora la serviciul vamal local si inmatricularea la miliia rutiera de pe raza regiunii in care va fi utilizat autoturismul. In Moscova, serviciul vamal si miliia rutiera locale sunt situate la adresa: Str. Radialnaia 6, nr.1 (langa statia de metrou Tsaritsyno), iar in St. Petersburg la adresa: Soseaua Revolutiei, nr.114. 11. Cum se procedeaza cand miliia va semnalizeaza sa opriti In Federatia Rusa, legea permite miliiei rutiere sa opreasca orice vehicul, fara un motiv justificat. Cand un miliian semnalizeaza oprirea autoturismului, este obligat sa se prezinte si sa indice sectia la care lucreaza. Acesta poate solicita permisul de conducere si documentele autovehiculului. Documentele pot fi inmanate miliianului fara a iesi din masina. Chiar si in cazul unei amenzi, conducatorul auto trebuie sa ramana in masina pe durata intocmirii procesului verbal de contraventie si achitarii acesteia. In cazuri mai grave, cand infractiunea comisa poate determina retinerea de catre miliia rutiera a permisului de conducere, conducatorul auto va primi un document ("protokol") din care rezulta cele intamplate si motivul retinerii permisului de conducere. Nu trebuie acceptat reinerea de catre politia rutiera a documentelor autovehiculului (talonul sau cartea autovehiculului). Dreptul legal de a solicita documentele de conducere revine miliiei rutiere permanente ("Shtatnii") si nepermanente ("Vneshtatnii"). Asistentii politiei rutiere ("Pomoshniki"), care poarta benzi rosii pe brate, nu au acest drept. 12. Accidente Conducatorul auto implicat intr-un accident care nu se soldeaza cu ranirea sau decesul unor persoane nu are nici un fel de obligatii fata de GAI. Cu toate acestea, este recomandabil ca autoturismul s nu fie micat din locul accidentului pn la sosirea miliiei rutiere. GAI va fi informata pentru a intocmi un raport necesar companiei de asigurari sau in cazul in care partile implicate in accident nu sunt de acord cu privire la anumite aspecte legate de accident. Daca daunele pot fi solutionate pe cale amiabila, in afara tribunalului, partile sunt libere sa faca acest lucru. Parasirea locului unui accident soldat cu ranirea unor persoane constituie delict penal. Accidentele pot fi raportate la nr. de telefon al militiei: 02. 13. Conducerea unui autovehicul de catre alta persoana decat proprietarul acestuia Autovehiculul inmatriculat pe numele altei persoane poate fi condus de catre orice persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: - poseda permis de conducere valid; - poseda documentele masinii; - are o imputernicire pe numele sau din partea proprietarului autovehiculului. Imputernicirea trebuie sa fie notificata de un notar rus (echivalent) sau certificata de reprezentantul oficial al entitatii (persoanei fizice) care detine autovehiculul. Conform legislatiei din Federatia Rusa, conducatorul auto poarta intreaga raspundere pentru toate accidentele pe care le produce. Proprietarul autovehiculului nu are nici un fel de raspundere in acest caz. Daca autovehiculul este inregistrat pe numele unei societati (companie, organizatie), aceasta raspunde de acoperirea pagubelor financiare cauzate de accident, raspunderea penala revenind conducatorului auto care a provocat accidentul. 14. Autoritate rutiera rusa: GIBDD-Inspectia Guvernamentala pentru Siguranta Rutiera) Amenda pentru depasirea vitezei legale este de aprox 10$. Traversarea intersectiei pe culoarea rosie a semaforului duce la retinerea permisului de conducere, restituirea lui facandu-se prin intermediul unui proces in cadrul judecatoriei de pe raza de comitere a infractiunii. Pe majoritatea autostrazilor si soselelor mai importante sunt instalate camere de luat vederi, care inregistreaza infractiunea comisa, pe baza acestor inregistrari fiind aplicate masurile contraventionale de catre organele de miliie rutiera, amplasate, de regula, in locuri cu vizibilitate redusa. In situatia in care miliia rutiera semnalizeaza oprirea unui autovehicul al carui conducator nu a comis nici o infractiune, nu sunt motive de ingrijorare, poate fi una din desele situatii in care se executa controale de rutina. In acest caz, se verifica documentele si, daca sunt in regula, se permite continuarea calatoriei.

20

Diverse n cazul unui deces pe teritoriul Federaiei Ruse, rudele trebuie s contacteze Ambasada Romniei la Moscova sau Consulatul General al Romniei de la Sankt Peterburg in scopul primirii de asisten in vederea repatrierii corpului decedatului. n Federaia Rus sunt acceptate, in vederea efecturii plilor, marea majoritate a crtilor de credit folosite in rile UE (VISA, MASTERCARD). n cazul in care cetenii romni doresc s transporte in Federaia Rus animale, acetia trebuie s tina cont de urmtoarele: - cu o zi inainte de a pleca din Romnia, trebuie obtinut un certificat sanitar-veterinar de la Inspectoratul Sanitar Veterinar, in care s se precizeze c animalul are efectuate toate vaccinurile necesare cltoriei in strintate; - in aeroport/gar exist servicii sanitar veterinare care retin primul certificat i elibereaz un altul, valabil in Federatia Rus; - la intoarcerea in Romnia, autoritile ruse vor elibera un certificat sanitar-veterinar, valabil trei zile. De retinut ca, in cazul in care se doreste ca animalul sa cltoreasc in avion alturi de stpn, trebuie facut o rezervare special anterioar zilei plecrii (fara aceasta animalul va calatori doar in cal).

PREEDINTELE FEDERAIEI RUSE PUTIN Vladimir Vladimirovici GUVERNUL FEDERATIEI RUSE, la 8 mai 2012 Presedintele Guvernului Federatiei Ruse MEDVEDEV Dmitrii Anatolievici Prim-adjunct al Presedintelui Guvernului SUVALOV Igor Ivanovici Adjunct al Presedintelui Guvernului GOLODET Olga Zurevna Adjunct al Presedintelui Guvernului DVORKOVICI Arkadii Vladimirovici Adjunct al Presedintelui Guvernului KOZAK Dmitri Nikolaevici Adjunct al Presedintelui Guvernului ROGOZIN Dmitrii Olegovici Adjunct al Presedintelui Guvernului SURKOV Vladislav Zurevici

Instituii publice din Federatia Rus Surse de informare economic i comercial Ministrul dezvoltarii economice BELOUSOV Andrei Rmovici, Ministru Ul. Tverskaya-Yamscaya, nr.1 Moscova 125993 Tel: (495) 694-03-53 mineconom@economy.gov.ru http://www.economy.gov.ru/ Ministerul de Finante SILUANOV Anton Ghermanovici, Ministru Ulitsa Ilyinka 9, Intrarea 1, Moscova 109097 Tel: (495) 698-91-01/-9130/-9140/-9868; (495) 623-09-67 relatii cu publicul Fax: (495) 925-08-89 Ministerul Energiei NOVAK Alexandr Valentinovici, Ministru Ulia epkina nr. 42, Moscova 107996 Tel: (495) 6319858; Fax: (495) 631 8364 www.minenergo.gov.ru Ministerul Transporturilor SOKOLOV Maxim Zurevici, Ministru Rozhdestevenka Ulita 1, Moscova, 109012 ,

21

Tel:(495) 626-10-00 info@mintrans.ru www.mintrans.ru Ministerul Sanatatii SKVORTOVA Veronica Igorevna , Ministru 3 Rakhmanovsky Pereulok., GSP-4, Moscova 127994 Tel.: (495) 628-44-53, Fax: (495) 628-50-58 www.rosminzdrav.ru Ministerul Agriculturii FEDOROV Nikolai Vasilievici, Ministru Orlikov Pereulok, 1/11, Moscova 107139 Tel: (495) 607-83-62 , (495) 607-50-53 Fax: (495) 632-93-92 info@gov.mcx.ru Website: http://www.mcx.ru Ministrul dezvoltarii regionale SLIUNZAEV Igor Nicolaevici, Ministru Ul. Sadovaya- Samotechnaya, d.10/23,Moscova 127994 Tel: (495) 980-25-47 fax (495) 699-38-41 www.minregion.ru Ministrul afacerilor externe LAVROV Serghei Viktorovici, Ministru Smolenskaya-Sennaya ulita32/34, Moscova 119200 Tel: (495) 244-16-06 fax: (495) 987-91-01 www.mid.ru Ministerul afacerilor interne KOLOKOLTEV Vladimir Alexandrovici, Ministru Ul. Jitnaya nr.6 , Moscova 119049 Tel/fax: (495) 667-22-21 Ministrul apararii SERDIUKOV Anatolii Eduardovici Kolymajnyi pereuloc nr.14, Moscova 119160 Tel: (495) 696-71-71 www.mvd.ru Ministrul culturii MEDINSKII Vladimir Rosteslavovici, Ministru Gnezdovskii proiezd nr.7/6 Tel: (495) 629-89-01 info@mkmk.ru www.old.mkrf.ru

22

Ministerul sportului, tineretului si turismului MUTKO Vitalii Leontievici, Ministru Krasnopresnenskaya naberejnaya nr.2, Moscova 103274 Tel: (495) 605-58-09, 605-58-10 Fax: (495) 605-58-18 Ministrul resurselor naturale si ecologiei DONSKOI Serghei Efimovici, Ministru Bolisaya Gruzinskaya ulita 4/6, Moscova 123995 Tel: (495) 254-48-00 Fax: (495) 254-43-10, 254-66-10 Ministrul justitiei KONOVALOV Alexandr Vladimirovici, Ministru Ulita Jitnaya nr.14, Moscova 119991 Tel: (495) 955-59-99 pst@minjust.ru Ministrul invatamintului si stiintei LIVANOV Dmitrii Victorovici, Ministru Tverskaya ulita nr.11, Moscova 125993 Tel: (495) 629-70-62 Fax: (495) 629-08-91 Ministrul industriei si comertului MANTUROV Denis Valentinovici, Ministru Kitaygorodskii proiezd nr.7, Moscova 109074 Tel: (495) 710-55-00 Fax: (495) 710-57-22 Ministrul pentru apararea civila , situatii speciale si lichidarea consecintelor calamitatilor SOIGU Serghei Kujughetovici, Ministru Teatralinyi prospect nr.3, Moscova 109012 Tel: (495) 926-39-01 Secretariat: ul. Davydovskaya nr 7., Moscova 121352 : (495)449-90-88 , 735-29-39 Serviciul Federal pentru Proprietatea intelectuala, Patente si Marci Comerciale (Rospatent) SIMONOV Boris Petrovici Seful Serviciului federal Rospatent 30-1 Berezhkovskaya Nab., Moscova 123995 Tel. (499) 240-61-38, 240-60-15; Fax: (499) 243-33-37; 956-43-74 E-mail: rospatent@rupto.ru Website: http://www.rupto.ru Banca Centrala a Rusiei IGNATYEV Sergey, Presedinte 12 Neglinnaya Street, Moscova 107016 Tel: (495) 771-91-00; Fax: (495) 921-64-65 E-mail: webmaster@www.cbr.ru Website: http://www.cbr.ru Camera de Comert si Industrie a Federatiei Ruse KATRIN Serghei, Presedinte Yuriy Nikolayevich Denissenkov, Sef Departament Protocol Ilyinka Ulita nr.6, Moscova 109012 Tel: (495) 620-00-09 ; Fax: (495) 620-03-60 Website: www.tpprf.ru Camera de Comert si Industrie a Moscovei GOVOROV Leonid Vladimirovici, Presedinte ulita Sarikopodsipnikovskaya,38,1, Moscova 115088 Tel: (499) 132-74-18 Fax: (499) 132-00-29 E-Mail: mtpp@mtpp.org Website: www.mtpp.org Camera de Comert si Industrie St. Petersburg KOTENEV Vladimir Ivanovici, , Presedinte Ul. Chaikovskovo 46-48, St. Petersburg 191123 Tel: (812) 719-66-44; Fax (812) 272-86-12 E-Mail: spbcci@spbcci.ru

23

Website: http://www.spbtpp.ru Uniunea Rusa a Industriasilor si Intreprinzatorilor (RSPP) SHOHIN Aleksandr Nicolaebici, Presedinte 10/4 Staraya Ploshad, Moscova 103070 Tel: (495) 748-41-11; Fax: (495) 606-11-29 E-mail: rspp@rspp.ru Website: www.rspp.ru Biroul Consilierului Economic, Moscova, Federatia Rusa Str. Mosfilmovskaia, nr. 64, Moscova 119590 Tel/Fax: (007)-(499)-143-28-09; E-mail: bpcemoscova@gmail.com; nicu_pavaluca@yahoo.com Consulatul General al Romaniei, Sankt-Petersburg Biroul Consilierului Economic 191186 Sankt-Petersburg Ul. Gorohovaya, 4 Tel/Fax: (007)(812)312-61-41 e-mail: consulatro@romk.spb.ru

decembrie 2012

24

S-ar putea să vă placă și