Sunteți pe pagina 1din 53

I. I.

DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 1. Civilizatia si istoria daco-getilor

Procesul de indo-euro enizare! etnogeneza tracilor In perioada de trecere spre epoca bronzului (2700/2500 2000/1900 i. Hr. ) a avut loc procesul de indo-europenizare a spatiului carpato-danubiano-pontic prin patrunderea din steeple nord-pontice a unor valuri successive de co!unitati de pastori indo-europeni purtatori ai "civilizatiei #ur$anelor %. &atrunderea acestor triburi de pastori a deter!inat !ultiple trans'or!ari de ordin cultural social etnic. Indo-europenii si-au i!pus cultura !ateriala si spirituala si i-au asi!ilat pe auto(toni. In'loritoarele culturi ale auto(tonilor au 'ost distruse. )ec(ile culturi eneolitice (&etresti *u!elnita +ucuteni )adastra) cu cera!ica pictata au disparut. In locul lor au aparut culturi noi (,oltesti +ernavoda III +oto'eni) cu- cera!ica $rosolana decorata cu !otive incizate. - !or!inte tu!ulare de in(u!atie cu sc(elete presarate cu ocru /ocul $intilor !atrilineare a 'ost luat de o or$anizare patriar(ala ierar(ica a societatii. /ocuitorii au inceput sa vorbeasca o li!ba indo-europeana. In epoca bronzului (2000/1900 1200/1950 i. Hr.) din populatia indo-europeana raspandita in 0-1 1uropei dupa un indelun$at proces de di'erentiere au luat nastere popoarele atestate de izoarele scrise antice- $recii ilirii tracii. 2racii au creat la noi civilizatia bronzului ei sunt cei !ai indepartati stra!osi directi ai poporului nostru raspanditi in &eninsula 3alcanica si la nord de 4unare. Geneza civilizatiei geto-dace In ti!pul pri!ei varste a 'ierului (1200/1150 550/500 i. Hr.) a avut loc diviziunea tracilor in doua ra!uri- tracii propriu-zisi (ra!ura sudica) si - daco-$etii (ra!ura nordica) 4in !arele nea! tracic s-au di'erentiat daco-$etii ca ra!ura nordica a tracilor in spatiul carpatodanubiano-pontic deci ei sunt auto(toni in acest spatiu. 4aco-$etii au 'ost creatorii si purtatorii culturii (allstattiene in spatiul carpato-danubiano-pontic dupa cu! dovedesc vesti$iile ansa!blului cultural 3asarabi descoperite pe intre$ teritoriu carpatodunarean. 6paritia proprietatii private a deter!inat di'erentierea sociala dupa avere care a condos la strati'icarea societatii si aparitia claselor sociale- tarabostes (pileati) aristrocratia !ilitara si sacerdotala. - co!ati producatorii liberi !area !asa a populatiei (a$ricultori !estesu$ari) 4aco-$etii traiau or$anizati in triburi si uniuni de triburi conduse de se'i !ilitari (re$i). 2riburi daco-$etice- apulli zona 6lba Iulia - burii !alul 7ltului - carpii 8oldova +entrala - costobocii nordul 8oldovdei si 8ara!ures - crob9zii si tr9zii 4obro$ea 2riburile stapaneau un teritoriu cu o asezare !are 'orti'icata (dava) adevarat centru ad!inistrativ- 6r$edava (4obro$ea) - 3uridava (:ud. )alcea) - &iroboridava (:ud. *alati) - 2a!asidava (:ud. 3acau)

0ucidava (:ud. 7lt) +otnari 0tancesti (:ud. 3otosani) 3atca 4oa!nei (:ud. ;ea!t) +etateni (:ud. 6r$es) 0ar!ise$etusa (8untii 7rastiei) centru politic incon:urat de un s9ste! de 'orti'icatii alcatuit din cetatile- +ostesti - 3lidaru - &iatra <osie - 3anita - +apalna - 2ilisca

+etatile intarite si !or!intele priciare descoperite atesta e=istenta in sec. al I)-lea i. Hr. a unor 'or!atiuni politice in sudul 7lteniei nordul 4obro$ei nordul 8oldovei. 4ovezile ar(eolo$ice la care se adau$a !aruriile izvoarelor narrative atesta e=istenta unor puternice uniuni de triburi conduse de "basilei% (re$i) si in secolele ur!atoare- sec. al I)-lea i. Hr. uniunea de triburi condusa de "re= Histrianoru!% din 4obro$ea care se opunea scitilor. - >>5 i. Hr. uniunea de triburi din nordul 4unarii in'ranta de 6le=andru 8acedon. - >00 i. Hr. 0i 292 i. Hr. con'runtarile dintre uniunea de triburi din centrul 8unteniei conduda de 4ro!ic(aites cu resedinta la Helis si /isi!a( care este luat prizonier. - sec. al III-lea i. Hr. !entionarea intr-o inscriptie de la Histria a uniunii de triburi din sudul 8oldovei condusa de ?al!o$edi#os. - sec. II-III i. Hr. uniunea de triburi condusa de re$ale <(e!a=os apoi de 'iul acestuia din 4obro$ea care salveaza Histria atacata de tracii sudici ai lui ?oltes. - inceputul sec. al II-lea i. Hr. uniunea de triburi condusa de 7roles in estul 2ransilvaniei care se lupta cu bastarnii. - inceputul sec. al II-lea i. Hr. uniunea de triburi condusa de <ubobostes in 2ransilvania. Li"#a daco-getilor 4acii si $etii vorbeau aceeasi li!ba a'ir!a $eo$ra'ul antic 0trabo. 1i au 'ost nu!iti $eti in izvoarele $recesti si daci in izvoarele latine dar ei erau unul si acelasi popor. /i!ba daco-$etilor este un dialect al li!bii traco-dace care 'ace parte din 'a!ilia li!bilor indoeuropene dintr-un $rup care !ai cuprinde- sanscrita persana sciatica li!bile popoarelor baltice li!bile slave ($rupul sate!). +elalalt $rup cuprinde $reaca latina celtica $er!ana ($rupul #entu!). /i!ba traco-daca a disparut s-au pastrat putine ur!e- nu!e de plante !edicinale nu!e proprii de personae locuri rauri (cca. 1@0 de cuvinte). $eligia daco-getilor o daco-$etii credeau in zeizeul supre! al cerului si al pa!antului a 'ost ?al!o=is (sau *ebeleizis) un zeu al razboiului 4erzelas sau 4erzid o zeitate 'e!inina pe nu!e 3endis ce corespunde zeitelor 6rte!is sau 4iana din !itolo$ia $reaca respectiv ro!ana. o 4aco-$etii credeau in ne!urire in viata de dincolo de !oarte alaturi de ?al!o=is zeul supre!. 4e aceea ei pri!eau !oartea cu seninatate. o 8ortii erau incinerati iar cenusa era depusa in urne ce se in$ropau in pa!ant. o +ultul consta in slu:be cere!onii si incantatii 'acute de preoti de obicei pe !unte.

o o

0lu:bele reli$ioase aveau loc in sanctuare cu! sunt cele descoperite la +ostsesti 3lidaru &iatra <osie etc. /a 'iecare 5 ani ei co!unicau cu ?al!o=is prin inter!ediul unui razboinic dac sacri'icat ce ur!a sa-I vorbeasca zeului supre!e despre nevoile lor.

Contacte cu alte o oare 6laturi de daco-$eti in unele re$iuni au patruns in di'erite perioade- ilirii (7ltenia sec. al )III-lea i. Hr.) - scitii (2ransilvania @00 i. Hr.) - tracii sudici (4obro$ea sec al I)-lea i. Hr.) - bastarnii (8oldova !i:l. sec. 6l III-lea i. Hr.) - celtii creatorii culturii /a 2ene in sec. al III-lea i. Hr. au patruns in 4acia (in 2ransilvania 8ara!ures 7ltenia) contribuind la dezvoltarea !etalur$iei 'ierului olaritului (roata olarului) si e!iterea !onedelor. 6cestia au 'ost asi!ilati de daci. - $recii pe tar!ul dobro$ean an &ontului 1u=in unde au inte!eiat incepand cu a doua :u!atate a sec. al )II-lea i. Hr. coloniile. Histria pe !alul $ol'ului astazi lacul 0inoe. 2o!is (+onstanta). +allatis (8an$alia). 6u avut loc sc(i!buri culturale care au deter!inat pro$resul dacilor. 6cestia au preluat de la $reciroata olarului. te(nici noi de !etalur$ie. 'olosirea !onedei. !odele de or$anizare politica.

Izvoarele scrise des re daco-geti% &ecataios din 'ilet (sec. )I-) i. &r.* a!inteste de $etii de la sud de 4unare. &erodot "Istorii% (sec. al )I-lea i. Hr.) vorbeste despre rezistenta dacilor i!potriva lui 4arius la trecerea lui prin 4obro$ea pentru a-i in'ran$e pe sciti. Tucidide "<azboiul &eloponesiac% (sec. al )-lea i. Hr.) !entioneaza pe $eti ca 'iind aliati ai 6tenei. Stra#on $eo$ra' $rec. Trogus Po" eius (sec I i. Hr.) in'or!atii despre $etii din 4obro$ea din sec. al. I)-lea i. Hr. si din 2ransilvania si 8oldova din sec. al II-lea i. Hr.. Iustinus istoric ro!an din sec. al. II-lea i. Hr. o'era in'or!atii despre $etii din sec. al. Iv-lea i. Hr.. +lavius Arianus istoric si $eo$ra' $rec (sec. al II-lea i. Hr.) in "6nabasis% relateaza e=peditia lui 6le=andru 8acedon (>>5 i. Hr.) i!potriva dacilor de la nordul 4unarii. Diodor din Sicilla (sec. I i. Hr.) a!inteste despre e=istenta dacilor in +a!pia 4unarii in sec I)-III i. Hr.. Inscri tiile de la &istria din sec. III-II i. Hr. Statul dac (sec. I i. &r. - sec. I d. &r. * 0ec. I i. Hr. societatea $eto-daca a cunoscut un accentuat proces de structurare care a condos la aparitia statului dac care era o !onar(ie !ilitara. ,ure#ista (-.-// i. &r.* pri!ul re$e dac 6 unit triburile $eto-dace si a creat un stat puternic cu centrul la 0ar!ize$etusa <e$ia in zona 8untilor 7rastie. 6 construit o ar!ata puternica cu care a cucerit teritorii intinse- in :urul anului 50 i. Hr. supune cetatile $recesti pontice de la $urile 3u$ului pana la 4ion9sopolis. - incepand cu anul @0 i. Hr. cucereste teritoriile ocupate de celti in sud-vestul si nord-vestul 4aciei.

>

- in anul 5A i. Hr. ca!panile la sud de 4unare in &eninsula 3alcanica. /i!itele statului dac in ti!pul lui 3urebista con'or! $eo$ra'ului antic 0trabo erau- in nord +arpatii &adurosi. - in vest 4unarea !i:locie si 0lovacia. - in sud 8untii Hae!us (3alcani). - in est $urile 3u$ului si 8area ;ea$ra. I!periul ro!an constituia un pericol pentru statul dac !otiv pentru care 3urebista s-a a!estecat in razboiul civil de la <o!a dintre +aesar si &o!pei a:utandu-l pe &o!pei. )ictoria lui +aesar a 'ost ur!ata de or$anizarea unei e=peditii de pedepsire a lui 3urebista intrerupta de !oartea conducatorului ro!an(55 i. Hr.). /a !oartea lui 3urebista statul dac s-a destra!at. 0-au 'or!at patru apoi cinci unitati statale- in 2ransilvania in 8oldova in 8ara!ures in re$iunea subcarpatica a 8unteniei. 0r"asii lui ,ure#ista Deceneu (// i. &r.* re$e si !are poet (concentra in !ainile sale puterea laica si reli$ioasa) a preluat conducerea statului lui 3urebista dar statul condos de acesta se li!ita in zona 8untilor 7rastie. Co"osicus 1 a 'ost re$e si !are poet al statului dac din 2ransilvania. Cor2llos-Scorilo (3 - 4-546 i. &r.* 1 a 'ost re$e ti!p de 50 de ani in statul dac cu centrul in 8untii 7rastie. Diur aneus-Duras (4-546 1 -7 d. &r.* a condus statul dac cu centrul in 8untii 7rastiei. In iarna A5/A@ d. Hr. dacii au 'acut o incursiune in provincial 8oesia i!potriva ro!anilor pe care ii in'ran$. 4o!itian a i!partit 8oesia in 8oesia 0uperior si 8oesia In'erior si a pre$atit o ca!panie in 4acia. Coson re$e al statului dac in nordul 8unteniei s-a a!estecat in razboaiele civile de la <o!a in ti!pul lui 7ctavian 6u$ustus. Cotiso (s8. sec. I d. &r. 1 inc. sec. II d. &r.* 1 re$e al statului dac din 3anat a 'acut incursiuni la sud de 4unare. Dico"es 1 re$e al unui stat din centrul si sudul 8oldovei a participat la lupta de la 6ctiu! (>1 d. Hr.) dintre 7ctavianus si 8arc 6ntonius de partea celui din ur!a. $oles (s8. sec. I i. &r.* 1 re$e al unui stat dac din 4obro$ea s-a aliat cu ro!anii in iarna 29/2A i. Hr. si a luptat i!potriva celorlalti re$i daci din 4obro$ea Da i9 si Z2ra9es care se i!potriveau ro!anilor.

DECE,AL (-7-1:4 d. &r.* 6 re'acut unitatea statului dac care era !ai putin intins decat statul lui 3urebista dar !ai puternic. 0tatul dac condus de 4ecebal cu capitala la 0ar!ize$etusa <e$ia cuprindea 2ransilvania 3anat 7ltenia centrul si sudul 8oldovei. 6 avut !ai !ulte con'runtari cu ro!anii- A7 d. Hr. ar!ata ro!ana condusa de $en. +ornelius ,uscus a atacat 4acia si a 'ost in'ranta la 2urnu <osu. - AA d. Hr. o ar!ata ro!ana condusa de $en. 2ettius Iulianus a atacat 4acia prin 3anat. 4ecebal a inc(eiat pace cu 4o!itian si a devenit client al <o!ei (A9 d. Hr.) - 101 102 ar!ata ro!ana condusa de i!paratul 2raian (9A 117) a atacat 4acia si a provocat $rele in'ran$eri dacilor. 4ecebal a cedat si inc(eiat pacea cu ro!anii in conditii 'oarte $rele pentru 4acia. - 105 10@ 2raian dupa construirea podului peste 4unare de la 4robeta ataca din nou 4acia pe care o cucereste in intre$i!e sip e care o trans'or!a in provincie ro!ana. I. .. Trasaturile civilizatiei in Dacia

In anul 10@ in ur!a victoriei obtinute de ar!ata ro!ana asupra dacilor teritoriul locuit de daci a 'ost divizat ast'elprovincia 4acia care cuprindea 2ransilvania 3anat 7ltenia a carei populatie auto(tona a 'ost supusa unui intens proces de ro!anizare. o parte a teritoriului (sudul 8oldovei 8untenia si partea de rasarit a 7lteniei) a 'ost ane=at provinciei 8oesia inca din anul 5@. teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii carpii dacii !ari)- 8ara!ures +risana nordul 8oldovei. &rezenta dacilor liberi la $ranitele provinciei a i!pus aducerea unui nu!ar !are de le$iuni si construirea de 'orti'icatii (castre). Provincia Dacia - in anul 10@ a 'ost or$anizata ca o provincie de ran$ i!perial subordonata direct i!paratului ad!inistrate de un $uvernator nu!it "/e$atus 6u$usti pro &raetore% cu capitala la Blpia 2raiana 0ar!ize$etusa. - a 'ost reor$anizata ad!inistrativ in 117-11A de i!paratul Hadrian care a i!partit 4acia in 4acia 0uperioara- cuprindea 2ransilvania si 3anatul cu capitala la Blpia 2raiana 0ar!ize$etusa. era ad!inistrata de un "/e$atus 6u$usti pro &raetore%. 4acia In'erioara- cuprindea 7ltenia era ad!inistrata de un "procurator 6u$usti% 7 reor$anizare ad!inistrative a 4aciei a 'ost realizata tot de i!paratul Hadrian care in 121-122 a i!partit provincial 4acia in 4acia 0uperior. 4acia In'erior. 4acia &orolissensis situate in ;. 4aciei 0uperioare cu capitala la ;apoca ad!inistrata de un "procurator 6u$usti%. ulti!a or$anizare ad!inistrativa a 'ost realizata de i!paratul 8arcus 6urelius in 1@A in trei unitati ad!inistrative pastrandu-se insa unitatea provinciei 4acia &orolissensis in nordul provinciei 4acia cu capitala la ;apoca. 4acia 8alvensis in 7ltenia si 3anat cu capitala la 8alva pe 7lt. 4acia 6pulensis in 2ransilvania cu capitala 6pulu!. 6ceste unitati ad!inistrative au 'ost puse sub conducerea unui $uvernator (/e$atus 6u$ustus pro &raetoretriu! 4aciaru!). - 271 a avut loc retra$erea aureliana cand i!paratul 6urelian a retras ar!ata si ad!inistratia ro!ana din 4acia stabilind $ranite I!periului <o!an pe linia 4unarii. &e teritoriul 4aciei a ra!as o populatie daco-ro!ana care in conditiile !arilor !i$ratii in ur!a procesului de etno$eneza a dat nastere poporului ro!an si li!bii ro!ane. Ele"ente ale civilizatiei ro"ane in Dacia li!ba /atina a 'ost introdusa in 4acia prin inter!ediul soldatilor ro!ani si colonistilor adusi din peninsula 3alcanica. /i!ba /atina 'olosita in ad!inistratie ar!ata in relatiile de sc(i!b in :ustitie a 'ost preluata de auto(toni. cultura !atetriala (cera!ica uneltele obiectele de podoaba) de calitate superioara s-a raspandit in 4acia. 6ctivitatea econo!ica edilitara ad!inistrativa s-a intensi'icat. 7rasele s-au dezvoltat prin constructii de strazi edi'icii ter!e apeducte !onu!ente a 'ost construita o retea de dru!uri. cultura spirituala credintele si obiceiurile ro!ane au 'ost adoptate de daco-$eti sau auto(tonii au practicat in continuare cultul divinitatilor proprii dar sub nu!e ro!ane. I. ;. Etnogeneza ro"aneasca% se"ni8icatia sintezei -

Etnogeneza ro"aneasca 1 rocesul de 8or"are a o orului ro"an. 7 data cu poporul ro!an s-a 'or!at si li!ba ro!ana.

/ocul- la nord si sud de 4unare spatiul carpato-danubiano-pontic 4urata- sec. I i. Hr. sec. )III d. Hr. 1tno$eneza ro!aneasca s-a realizat prin si!bioza a doua ele!ente- co!ponenta dacica. - co!ponenta ro!ana <o!anizarea- este un proces co!ple= speci'ic lu!ii ro!ane in cadrul careia ele!entele civilizatiei ro!ane (cultura !ateriala si spirituala li!ba latina) patrund in toate co!parti!entele vietii unei provincii ast'el incat duce la inlocuirea li!bii vorbite cu li!ba latina si la insusirea unui nou !od de viata de catre auto(toni. &rocesul de ro!anizare s-a des'asurat in intre$ spatiul locuit de daco-$eti cuprinzand si teritoriile locuite de dacii liberi. $o"anizarea si eta ele ro"anizarii% 1. Eta a reli"inara (sec. I i. &r. 1 sec. II d. &r.* 1 ro!anizarea a avut o intensitate redusa s-a realizat 'ara interventia statului ro!an prin sci!burile culturale ale $eto-dacilor cu populatia ro!anizata din peninsula 3alcanica care au in'luentat ar(itectura cera!ica $eto-daca etc. .. Eta a ro"anizarii ro riu-zise (1:4-.7<* ro!anizarea a capatat un caracter or$anizat prin interventia statului ro!an pentru or$anizarea provinciei 4acia si a cuprins toate s'erele societatii (econo!ica politica sociala culturala). 0-a realizat prin 'actorii ro!anizarii. 4in si!bioza dacilor cu ro!anii au rezultat daco-ro!anii. ;. Eta a ro"anizarii du a arasirea Daciei de catre ro"ani (.7<-sec. )III* (ar!ata si ad!inistratia ro!ana) in conte=tul !arilor !i$ratii ro!anizarea a continuat si dupa parasirea 4aciei de catre ro!ani prin inter!ediul ro!anilor ra!asi in 4acia dar si datorita le$aturilor cu lu!ea ro!ana de la sud de 4unare care au 'avorizat si raspandirea crestinis!ului. +actorii ro"anizarii% Ad"inistratia. &rin inter!ediul ad!inistratiei ro!ane 'or!ata din 'unctionari provinciali (procuratori) si 'unctionari locali (!a$istri sau pre'ecti) din orase sau co!unitati rurale ce 'oloseau ca li!ba o'iciala li!ba latina ro!anizarea a capatar un caracter or$anizat. Ar"ata. ,iind o provincie de $ranita e=pusa atacurilor barbarilor de la (otare provincia 4acia avea nevoie de un siste! de aparare bine or$anizat. 4e aceea i!paratii ro!ani au dispus construirea unui nu!ar !are de castre cu! erau cele de la- 6pulu! 4ierna 8icia &orolissu! <o!ula in care stationau in nu!ar !are le$ionari (/e$iunea a CIII-a *e!ina la 6pulu! /e$iunea a )-a 8acedonica la &otaissa) sau trupe au=iliare (8icia). Intre acesti soldati si populatia auto(tona au avut loc sc(i!buri culturale soldati cu nu!e dace au intrat in ar!ata ro!ana ceea ce a contribuit la intensi'icarea ro!anizarii provinciei 4acia. )eteranii. 4upa satis'acerea sta$iului !ilitar o !are parte a veteranilor au parasit ar!ata dar s-au stabilit in provincia 4acia. 1i au ocupat 'unctii ad!inistrative au pri!it co!pensatii banesti pa!ant si-au inte!eiat 'a!ilii pe teritoriul provinciei contribuind ast'el la procesul de ro!anizare. Colonistii. In provincia 4acia au 'ost colonizati in !od or$anizat un nu!ar !are de locuitori din celelalte provincii ale i!periului vorbitori ai li!bii latine populare purtatori ai culturii ro!ane. 6cestia au patruns in toate do!eniile econo!iei (a$ricultura !inerit !estesu$uri) au populat vec(ile asezari si au inte!eiat altele noi de tip ro!an- "canabae% (asezari rurale situate in :urul castrelor) si !ai tarziu "vicus% "pa$us% si "villa rustica%. +onvietuind cu auto(tonii a'lati intr-un contact ne!i:locit cu acestia colonistii au i!pru!utat daco-$etilor ele!ente de civilizatie ro!ana constituindu-se intr-un 'actor activ al ro!anizarii. 0r#anizarea. 4upa cucerire 4acia a 'ost supusa unui intens proces de urbanizare prin construirea dupa !odel ro!an uneori pe locul vec(ilor asezari a unui nu!ar !are de orase cu statut de "!unicipia% (4ierna &orolissu! 2ibiscu! 2roe!sis) sau cu statut de "coloniae% (Blpia 2raiana 0ar!ize$etusa 4robeta ;apoca 6pulu! &otaissa). +entre ad!inistrative econo!ice culturale orasele au constituit puncte de sc(i!b cultural intre auto(toni si noii veniti contribuind ast'el la ro!anizarea provinciei 4acia. )iata econo"ica. 6ctivitatea econo!ica din toate do!eniile(a$ricultura !inerit !estesu$uri constructii sc(i!b de !ar'uri) a constituit un alt 'actor al ro!anizarii datorita le$aturilor ce s-

au stabilit intre auto(toni si colonisti in cadrul activitatilor des'asurate pe teritoriul 4aciei ro!ane si datorita participarii lor la viata econo!ica a I!periului. =ustitia. ;or!ele :uridice ro!ane au 'ost introduse si aplicate pe teritoriul provinciei ceea ce a i!pus auto(tonilor cunoasterea acestor nor!e si e=ercitatea drepturilor lor in li!ba latina contribuind ast'el la des'asurarea procesului de ro!anizare. ;or!e ale dreptului ro!an se vor re$asi in dreptul ro!anesc cutu!iar de !ai tarziu. )iata culturala. 6 'ost atestata e=istenta de scoli in cadrul carora se invata scrisul si cititul in li!ba latina pe intre$ teritoriul stapanit de ro!ani in 4acia si 8oesia In'erior. )iata religioasa. ,eno!enul "interpretatio ro!ana% (preluarea unor divinitati dace sub nu!e ro!ane?al!o=is 3endis) adorarea unor divinitati ro!ane (Inunona 8ineva Dupiter )enus) practicarea cultelor in li!ba latina au dat nastere ele!entelor de sincretis! reli$ios (contopirea unor divinitati ase!anatoare dar de ori$ini di'erite intr-una sin$ura) ceea ce de!onstreaza le$aturile spirituale daco-ro!ane in'luentele reciproce care au au:utat la ro!anizarea auto(tonilor din 4acia.

Continuitatea daco-ro"ana du a retragerea aureliana 4upa retra$erea aureliana (275) teritoriul 4aciei a continuat sa 'ie locuit de o populatie ro!anizata (daco-ro!anii). In acest sens stau !arturie nu!eroase dovezi descoperite in spatiul carpato-dunarean. 4ovezi ar(eolo$ice +era!ica de 'actura daco-ro!ana din sec )-)I descoperita in asezarile de la 3ratei 0oporu de +a!pie )erbita 0arata 8onteoru. 8or!inte si obiecte crestine- ;apoca 6pulu! 3iertan 4e:. ?iduri ridicate in sec. al I)-lea la 0ar!ize$etusa 4ovezi nu!is!atice 2ezaurele descoperite la 0ar!ize$etusa ;apoca &otaissa 4ierna etc. 4ovezi epi$ra'ice Inscriptia de pe inelul de la 8icia. Inscriptii pe cera!ica descoperita la &orolissu! si <o!ula. Inscriptie descoperita pe o cara!ida la *ornea. Inscriptia de pe donariul de bronz de la 3iertan. 4ovezi lin$vistice Hidroni!e (nu!e de rauri) ce deriva din cele 'olosite in epoca ro!ana- 6lutus (7lt) 8aris (8ures) 0a!us (0o!es) +risius (+ris). 2oponi!e (nu!e de locuri)- ;apoca 4robeta 6pulu! etc. Crestinis"ul 1 8actor al ro"anizarii +restinis!ul a patruns in 4acia inca din ti!pul stapanirii ro!ane persecutiile i!paratilor ro!ani i!potriva crestinilor 'iind conse!nate in incriptii descoperite in !ai !ulte asezari din 4obro$ea. Intre$ spatiul carpato-dunarean a nentinut contactele cu I!periul <o!an si dupa retra$erea aureliana in ti!pul i!paratului +onstantin cel 8are (>0@->>7) si in ti!pul i!paratului Dustinian (527-5@5) stapanirea i!periului e=tinzandu-se la nord de 4unare. Intre$ spatiul locuit de populatia daco-ro!ana cunoaste o intensi'icare a raspandirii crestinis!ului !ai ales dupa 1dictul de la 8ilan (>1>) prin care +onstantin cel 8are acorda libertate reli$ioasa crestinilor din I!periu si dupa interzicerea cultelor pa$ane de catre i!paratul bizantin 2eodosius I (>79->95). 4upa aceasta data are loc or$anizarea crestinilor din re$iunea 4unarii in episcopii (2o!is 4urostoru!) ridicarea de basilici paleocrestine la 2o!is Histria +allatis 2ropaeu! 2raiani 0ucidava 4robeta &orolissu!. Bn rol i!portan in raspnadirea crestinis!ului in spatiul carpato-danubiano-pontic l-au avut !isionarii crestini Bl'ilas (care a predicat in li!bile $reaca latina $ota) 0ava *otul 4ionisie cel 8ic (in 4obro$ea). 6u 'ost descoperite nu!eroase obiecte crestine la 3iertan (donariul de bronz) 2o!is (opait) 6pulu! 4e: (opait crestin de bronz) 2ibiscu! etc. &rincipalele cuvinte crestine din li!ba ro!ana sunt de ori$ine latina- "biserica% vine de la latinescul "basilica% in ti!p ce crestinii occidentali 'olosesc pentru biserica ter!enul "ecclesia%. 4u!nezeu vine de la latinescul "4o!ine 4eus%. 2ot din li!ba latina au 'ost preluate si cuvintele- cruce in$er crestin

preot botez etc. 6cest lucru dovedeste vec(i!ea dar si caracterul latin occidental al crestinis!ului ro!anesc. Auto>toni si "igratori 4upa retra$erea ro!ana populatia daco-ro!ana ra!asa in 4acia a cunoscut valuri succesive de populatii !i$ratoare. 8ai intai pe teritoriul 'ostei provincii ro!ane s-au asezat dacii liberi in $rupuri iar populatia daco-ro!ana s-a e=tins dincolo de $ranitele provinciei ceea ce a condus la uni'or!izarea culturii ro!anice in intre$ spatiul carpato-danubiano-pontic. &ri!ele !i$ratii au avut loc in sec. I) !i$ratorii in dru!ul lor spre centrul vestul sau sudul 1uropei trecand si peste teritoriul locuit de daco-ro!ani. In'luenta !i$ratorilor a 'ost redusa contactele cu auto(tonii rezu!andu-se la plata unui tribut din partea auto(tonilor. &e teritoriul 4aciei a ra!as un nu!ar !ic de !i$ratori care au 'ost asi!ilati de populatia ro!anizata. Princi alele o ulatii "igratoare Gotii% popor $er!anic erau i!partiti in doua ra!uri- ostro$otii si vizi$otii. 6u 'ost pri!ii !i$ratori care s-au asezat in 4acia. &rezenta lor este atestata de descoperiri ar(eolo$ice precu!tezaurul de la &ietroasa !or!intele princiare de la 6pa(ida necropolele de la 2ar$sor. In anul >7@ ei au 'ost in'ranti de (uni si alun$ati peste 4unare. &unii% popor asiatic no!ad s-au stabilit in +a!pia &anonica. In ti!pul lui 6ttila au a:uns o !are putere si au 'acut incursiuni in toata 1uropa. 4upa !oartea lui 6ttila (55>) stapanirea (unilor s-a destra!at. Ge izii% popor $er!anic s-au asezat in &annonia de unde tineau sub stapanire 4acia. /a inceputul sec. al )I-lea li s-a alaturat un alt nea! $er!anic lon$obarzii cu care au intrat in con'lict. In'ranti de lon$obarzi au trecut in 2ransilvania unde au 'ost asi!ilati. &rezenta lor este atestata de descoperirile de la 8oresti si 6pa(ida. Avarii% ori$inari din 8on$olia in sec. al )II-lea s-au asezat in &annonia. 6u do!inat 1uropa +entrala pana in sec. al )III-lea cand au 'ost invinsi de +arol cel 8are. 6u 'acut incursiuni in &eninsula 3alcanica. 6u 'ost prezenti in 4acia in sec. )II-)III dupa cu! dovedesc vesti$iile de la ,elnac si 2eius. Slavii% au aparut in sec )I in 8untenia si 8oldova de unde au or$anizat e=peditii i!potriva I!periului 3izantin. In sec. al )II-lea au trecut in nu!ar !are in &eninsula 3alcanica separand ast'el ro!anitatea orientala din nordul 4unarii de cea din sudul 4unarii care a 'ost asi!ilata de slavi. 0lavii ra!asi in 4acia au 'ost asi!ilati de populatia auto(tona ro!anizata. In'luenta slavilor asupra acestei populatii s-a !ani'estat in do!eniul culturii !ateriale al li!bii etc. ,ulgarii% au !i$rat la s'. sec. )II la sud de 4unare unde au inte!eiat un stat puternic. 6u constribuit la separarea tot !ai pro'unda a ro!anitatii orientale. In ti!pul !i$ratiei daco-ro!anii au rezistat invaziilor pastrandu-si 'iinta etnica li!ba latina si cultura. +or"area o orului ro"an si a li"#ii ro"ane! co" onentele li"#ii ro"ane 4upa anul 275 pe parcursul a catorva secole in spatiul carpato-dunarean a avut loc desavarsirea etno$enezei ro!anesti. &oporul ro!an s-a 'or!at din si!bioza a doua co!ponente etnice- dacii si ro!anii in teritoriul deli!itat de +arpati 4unare 8area ;ea$ra si 3alcani. &oporul ro!an a locuit per!anent teritoriul de la nord de 4unare. /i!ba ro!ana s-a 'or!at paralel cu poporul ro!an este o li!ba neolatina cu! sunt si li!bile 'ranceza spaniola portu$(eza italiana. Li"#a ro"ana s-a 8or"at in doua eta e% 1. preluarea li!bii latine de catre daco-$eti. 6cestia au 'olosit latina populara vul$ara (vorbita). 2. trans'or!area treptata a li!bii latine vorbite intr-o li!ba ro!anica de 'actura orientala nu!ita ro!ana co!una (straro!ana sau protoro!ana). In'luenta ele!entelor slave a 'ost nese!ni'icativa nu a sc(i!bat caracterul latin al li!bii ro!ane ci a dus la i!bo$atirea vocabularului

8i$rarea !asiva a slavilor la sudul 4unarii (@02) a divizat ro!anitatea nord-dunareana de cea sud-dunareana din li!ba ro!ana 'or!andu-se patru dialecte dialectul daco-ro!an la nordul 4unarii. dialectul aro!an. dialectul !e$lenoro!an. dialectul istroro!an ulti!ile trei la sud de 4unare. 6ceasta !i$ratie a 'acut sa creasca ponderea ele!entului ro!anic la nord de 4unare unde li!ba ro!ana a avut o evolutie di'erita slavii ra!asi aici 'iind asi!ilati de auto(toni. In'luentele lin$vistice slave nu au putut sc(i!ba caracterul latin al li!bii ro!ane ele li!itandu-se doar la i!bo$atirea vocabularului. +o!ponentele li!bii ro!ane substratul lin$vistic traco-dacic- cca. 1@0 de cuvinte cu derivatele lor (10E din le=icul ro!anesc). stratul lin$vistic latin- @0E din vocabularul li!bii ro!ane. adstratul lin$vistic slav- cca. 20E din vocabular. /a acestea s-au adau$at i!pru!uturile din alte li!bi unele din epoca !edievala (!a$(iara turca) altele din epoca !oderna ('ranceza italiana $er!ana). &rocesul de 'or!are a poporului ro!an si a li!bii ro!ane s-a inc(eiat in sec. al )III-lea. I. /. Constituirea statelor "edievale Transilvania? Tara $o"aneasca (0ngro-)la>ia*? 'oldova? Do#rogea

Societatea ro"aneasca in sec. I@-@III 4espre societatea ro!aneasca in sec. IC-CIII vorbesc o serie de izvoare scrise ale caror in'or!atii sunt co!pletate de descoperirile ar(eolo$ice. &ri!ele !entiuni despre ro!ani au aparut in izvoare !edievale din sec. )II-)III. Izvoare scrise ce contin in'or!atii despre ro!ani- 2ratatul !ilitar bizantin "0trate$i#on% din sec. al )II-lea este pri!a atestare docu!entara a populatiei de la nordul 4unarii denu!ita cu ter!enul de "ro!ani%. - *eo$ra'ia ar!eana a lui 8oise +(orenati din sec. al IC-lea !entioneaza "taraFcareia ii zic 3ala#% ()ala(ia). - +ronica turca "7$uzna!e% din sec. al IC-lea vorbeste despre "tara vla(ilor%. - "4espre ad!inistrarea i!periului% scrisa de i!paratul bizantin +onstantin al )II-lea &or'iro$enetul in sec. al C-lea vorbeste despre populatia ro!anica de la $urile 4unarii si despre ori$inea ei latina. - )asile al II-lea 8acedoneanul i!parat bizantin in sec. al C-lea ii a!inteste pe ro!ani cu ter!enul de "vla(i%. - Inscriptia de la 8ircea )oda din sec. al C-lea vorbeste despre un :upan 4i!itrie. - "&odoaba Istoriilor% a $eo$ra'ului ar!ean *ardizi din sec. al CI-lea ii localizeaza pe ro!ani intre 4unare si un !unte !are. - Istoricul bizantin *eor$ios Gedrenos ii nu!este pe ro!ani "blac(i%. - +ronicarul bizantin Ge#au!enos in sec. al CI-lea precizeaza ca ro!anii se tra$ din daci. - +ronica ruseasca "&ovestea anilor care au trecut% din sec. al CI-lea ii !entioneaza pe vla(i. - "6le=iada% 6nei +o!nena o'era in'or!atii despre structuri politice din 4obro$ea conduse de 2atos 0atza si 0estlav. - +ronicarul bizantin Ioan G9nna!os in sec. al CII-lea scrie despre "!ulti!e de blac(i% din 4obro$ea. - &oe!ul $er!an "+antecul ;ibelun$ilor% din sec. al CII-lea dar care prezinta eveni!ente din sec. al C-lea ii a!inteste pe "vla(i% si pe "tara vla(ilor%. - 1popeea 'ranceza "+antecul lui <oland% o'era stiri despre ro!ani. - +orespondenta dintre Ionita cel ,ru!os si &apa din sec. al CIII-lea vorbeste despre ori$inea latina a ro!anilor.

+ronica notarului anoni! al re$elui 3ela al I)-lea "*esta Hun$aroru!% (",aptele un$urilor%) redactata in sec. al IC-lea despre tara "ro!anilor% or$anizarea lor despre pri!ele 'or!atiuni politice prestatale din 2ransilvania. "/e$enda s'antului *erard% a!inteste despre e=istenta unor 'or!atiuni politice ro!anesti in 2ransilvania.

+ercetarile ar(eolo$ice au scos la supra'ata un nu!ar 'oarte !are de asezari din sec. IC-CIII (peste 1500) pe care ar(eolo$ii le-au incadrat in co!ple=ul cultural 4ridu pri!a cultura ro!aneasca care prin caracteristicile ei dovedeste inc(eierea procesului de etno$eneza a poporului ro!an. +on'or! acestor descoperiri ro!anii erau or$anizati in obsti satesti teritoriale nu!ite de catre istoricul ;icolae Ior$a "ro!anii populare%. 6sezarile 'orti'icate descoperite la ,undu Hertii 0lon (&ra(ova) 8oresti 4abaca )ladi!irescu (6rad) etc. speci'ice culturii 4ridu si inventarul acestora atesta strati'icarea societatii si e=istenta unui conducator cu 'unctii politico-ad!inistrative. 7bstile satesti au evoluat din obstile $entilice (ce aveau la baza le$aturile de rudenie dintre !e!brii obstii) speci'ice dacilor si !ai tarziu daco-ro!anilor. 7bstile satesti au capatat cu ti!pul un caracter teritorial le$aturile de rudenie pierzandu-si i!portanta. 7bstile satesti teritoriale erau co!unitati u!ane ce-si des'asurau activitatea pe un anu!it teritoriu ((otarul obstii) pe care il aveau in stapanire conduse de cnezi sau :uzi. 7bstile satesti s-au $rupat in uniuni de obsti ("autono!ii populare%) ce purtau di'erite denu!iri- codri ca!puri tari ocoale etc. 6cestea au stat la baza 'or!arii cnezatelor si voievodatelor ca structuri politice prestatale Structuri olitice ro"anesti din sec. al I@-lea 1 sec. al @III-lea% T$ANSIL)ANIA "+ronica lui 6noni!us% vorbeste despre e=istenta la :u!. sec. al IC-lea a trei 'or!atiuni politice ro!anesti- )oievodatul lui 8enu!orut situat in +risana cu centrul la 3i(area. - )oievodatul lui *lad in 3anat cu centrul la +uvin. - )oievodatul lui *elu in &odisul 2ransilvaniei cu centrul la 4abaca. "/e$enda 0'antului *erard% !entioneaza e=istenta la :u!. sec. al CI-lea a doua voievodate ro!anesti ce au opus rezistenta e=pansiunii !a$(iarilor spre rasarit- )oievodatul lui 6(tu! in 3anat (intre 8ures si +ris) cu centrul la 8orisena. - )oievodatul lui *9la in centrul 2ransilvaniei cu centrul la 3al$rad (6lba Iulia). 4in aceste izvoare a'la! despre or$anizarea interna si le$aturile politice econo!ice reli$ioase cu 3izantul. In'or!atiile izvoarelor scrise au 'ost co!pletate cu in'or!atiile o'erite de sapaturile ar(eolo$ice care au scos la supra'ata cetati din acea vre!e- 8oi$rad 8oresti etc. TA$A $A'ANEASCA "4iplo!a cavalerilor ioaniti% din 1257 !entioneaza e=istenta a cinci 'or!atiuni politice prestatale ro!anesti la sud de +arpati- 2ara 0everinului in estul 3anatului si vestul 7lteniei. - +nezatul lui Ioan in sudul 7lteniei. - +nezatul lui ,arcas in nordul 7lteniei. - )oievodatul lui /itovoi intre 7lt si Diu. - )oievodatul lui 0eneslau in stan$a 7ltului. 'ALDA)A 1=istenta unor stucturi politice ro!anesti la rasarit de +arpati este con'ir!ata de izvoarele narative ale vre!ii ("7$uzna!e% literatura bizantina cronici rusesti docu!ente din cancelaria $er!ana si papala). 6ceste izvoare vorbesc despre locuitorii spatiului dintre +arpati si ;istru- volo(i in +ronica lui ;estor. - Halati (vala(i) intr-o diplo!a papala din sec. al CIII-lea. - ula#es in 7$uzna!e. dar si despre tarile acestora-

10

- Bla#ili (tara )la(ilor) in 7$uzna!e. - 2ara 3rodnicilor in sudul 8oldovei. - 2ara 3erladnicilor in centrul 8oldovei. - 2ara )olo(ilor in sudul 8oldovei. - 2ara 3olo(ovenilor in nordul 8oldovei. 8arturiile izvoarelor scrise sunt co!pletate de descoperirile ar(eolo$ice care constau in $rupari de asezari ce au in centru o 'orti'icatie in care rezida un conducator cu! sunt cele de la- ,undu Hertii. - Ibanesti. - Horodistea. - 2udora. - 4ersca. - &ocreaca 0atu-;ou etc. 4enu!irile stravec(i de "tari% "codri% "ca!puri% "ocoale% care s-au pastrat pana azi in 8oldova presupun e=istenta in aceste locuri a unor 'or!atiuni politice prestatale (autono!ii ro!anesti) din perioada de inceput a 1vului 8ediu. - 2ara 0ipenitului. - +odrii +os!inului. - +odrii 7r(eiului. - +odrii /apusnei. - +odrii Hertei. - +a!pul lui 4ra$os etc. DA,$AGEA 1=istenta unor structuri politice ro!anesti intre 4unara si 8area ;ea$ra este atestata inca din sec. al C-lea. 7 inscriptie din 95> descoperita la 8ircea )oda a!inteste de un :upan 4i!itrie conducatorul unei 'or!atiuni politice 'or!ate in :urul 'orti'icatiei de la 8ircea )oda. 7 alta !arturie din a doua :u!. a sec. al C-lea a 'ost descoperita pe peretii co!ple=ului !onastic de la 8ur'atlar care !entioneaza pe :upan *(eor$(e. Intre 971-1205 4obro$ea a 'ost or$anizata de I!periul 3izantin ca o unitate !ilitarad!inistrativa nu!ita "t(e!a &aristrion% (&aradunavon) condusa de un strate$. In opera sa "6le=iada% 6na +o!nena vorbeste despre e=istenta in a doua :u!. a sec. al CI-lea a trei conducatori locali- 2atos stapanea sudul 4obro$ei si avea resedinta la 4ristor. - 0atza stapnea nord-vestul 4obro$ei si avea resedinta la )icina. - 0estlav stapanea nord-estul 4obro$ei si avea resedinta la &reslav. 2ot 6na +o!nena !entioneaza la 1095 un alt 'runtas al vla(ilor &udila. Intr-o diplo!a din anul 12>0 a tarului bul$ar Ioan 6san al II-lea (121A-1251) este !entionata 2ara +avarnei situata intre 8an$alia si )arna. Statul Asanestilor - 11-<? toa"na 1 datorita 'iscalitatii e=cesive i!puse de I!periul 3izantin ce se a'la intr-o pro'unda criza vla(ii din peninsula 3alcanica condusi de 'ratii &etru si 6san i!preuna cu ro!anii nord-dunareni cu!anii si bul$arii au declansat o puternica rascoala. - 11-7 1 rascoala s-a inc(eiat cu victoria vla(ilor care s-au constituit intr-un puternic stat in nordul &eninsule 3alcanice stat nu!it Statul Asanestilor sau I"eriul )la>o-,ulgar cu capitala la 2arnovo. &ri!ul conducator al acestui stat a 'ost 6san. - 1164 1 6san a 'ost ucis de catre boieri conducator a devenit 'ratele acestuia &etru. - 1167 1 &etru a 'ost asasinat si el de catre boieri iar conducerea a 'ost preluata de Ionita 'ratele lui 6san si &etru. - 1167-1.:7 a do!nit Ionita cel ,ru!os (sau Ionita +aloian cu! a 'ost nu!it de $reci) care a obtinut titlul de re$e si recunoasterea o'iciala a statului sau atat din partea 3izantului cat si din partea papei. - 1.:1 au inceput ostilitatile cu I!periul 3izantin. Ionita a cucerit cetatile +onstanta (in 8untii <odopi) si )arna apoi a inc(eiat pace cu 3izantul care a cunoscut independenta statului 6sanestilor.

11

Ionita a cerut papei coroana de tar si sceptrul. papa Inocentiu al III-lea a 'ost de acord cu conditia convertirii la catolicis!. 1.:/? 7 noie"#rie 1 tri!isul papei l-a uns pe ar(iepiscopul )asile ca patriar( al bisericii vla(e si bul$are. 1.:/? - noie"#rie 1 la 2arnovo Ionita a 'ost incoronat ca "re$e al vla(ilor si bul$arilor% si a pri!it sceptrul diade!a bula (risovul de recunoastere si dreptul de a bate !oneda din partea papei. 1.:/ 1 cruciada a patra a cucerit +onstantinopolul si a creat I!periul /atin de <asarit. ;oul i!parat 3alduin de ,landra nu a recunoscut statul lui Ionita. 6 izbucnit un con'lict care s-a ter!inat tra$ic pentru 3alduin de ,landra care a 'ost prins si inc(is la 2arnovo. 1.:7 1 Ionita cel ,ru!os a 'ost ucis. /ocul sau a 'ost luat de 6san 3urul (1207-121A). 1.1- 1 tronul a 'ost ocupat de nepotul lui Ionita Ioan 6san al II-lea in ti!pul caruia statul atin$e cul!ea puterii si intinderii sale- de la 4unare la 6drianopol si de la 8area ;ea$ra la 8area 6driatica. In to!pul sau statul a devenit bul$ar. 1.<- - la !oartea lui +ali!an al II-lea dinastia vla(a a asanestilor se stin$e.

+or"area voievodatului Transilvaniei 6 avut loc in doua etape1. sec. I@-@I% aparitia 'or!atiunilor politice prestatale ro!anesti !entionate de sursele !a$(iare si atestate si de descoperirile ar(eolo$ice sec. @- inaintarea un$urilor asezati in +a!pia &anonica in 2ransilvania s-a lovit de rezistenta ro!anilor de aici or$anizati in voievodate (!entionate in *esta Hun$aroru!). sec. @I- dupa crearea re$atului Bn$ariei prin incoronarea lui 0te'an I ca "re$e apostolic% si crestinarea un$urilor in rit catolic a inceput cucerirea or$anizata a 2ransilvaniei prin in'ran$erea voievozilor 'or!atiunilor politice ro!anesti din centrul 2ransilvaniei si 3anat. .. a doua Bu". a sec. @I-@II% or$anizarea treptata a teritoriului cucerit prin crearea co!itatelor unitati ad!inistrativteritoriale a'late sub autoritatea re$elui Bn$ariei. pri!ul co!itat creat a 'ost 3i(or (1111) apoi au 'ost create +rasna si 4abaca (11@5) 6lba +lu: 2i!is (1117) 0atu 8are (11A7) +aras (1200) si la inceputul sec. al CII-lea 2arnava 6rad ?arand. dupa incercarea esuata a re$alitatii !a$(iare de a i!pune propriul !odel de or$anizare politica rici atul (pri!ul pricipe al 2ransilvaniei 8ercurius a 'ost !entionat in docu!ente din anul 1111) a avut loc or$anizarea politica a 2ransilvaniei ca voievodat (institutie speci'ic ro!aneasca) cu o lar$a autono!ie in cardul re$atului !a$(iar condusa de un voievod nu!it de re$e. 6st'el in anul 117@ voievod al 2ransilvaniei era /eustac(ius. or$anizarea politica a 2ransilvaniei a 'ost insotita si de or$anizarea reli$ioasa prin in'iintarea episcopatelor catolice. pentru intarirea stapanirii !a$(iare in 2ransilvania au 'ost colonizati secui sasi cavaleri ai ordinelor cavaleresti (teutoni si ioaniti)a. secuii% de ori$ine turca au participat la actiunile !ilitare ale !a$(iarilor i!potriva ro!anilor. 8ai intai s-au asezat in 3i(or apoi in sec. al CII-lea se $aseau pe 2arnave si 8ures in sec. al CIII-lea s-au asezat in estul 2ransilvaniei la li!ita +arpatilor 7rientali. +on'or! intele$erii pe care o aveau cu !a$(iarii secuii aveau rolul de a apara trecatorile +arpatilor i!potriva invaziilor din rasarit. In sc(i!b isi pastrau 'or!a proprie de or$anizare si conducere. b. Sasii% au 'ost colonizati in scopuri de aparare dar si econo!ice. 1i au 'ost adusi din zona <(inului si ,landra dar cel !ai nu!eros $rup a 'ost adus din 0a=onia. &ri!ul $rup a 'ost colonizat la :u!. sec. al CII-lea in :udetele 6lba si Hunedoara. Bn alt $rup s-a stabilit in zona 0ibiului. Blti!ul $rup a 'ost colonizat la inceputul sec. al CIII-lea in zona 3rasovului. 0asii au contribuit la dezvoltarea oraselor !edievale 0ibiu 2arnave 3rasov 7rastie 3istrita. &rivile$iile acestora au 'ost conse!nate in "3ula de aur a sasilor% (1225) acordata acestora de re$ele 6ndrei al II-lea.

12

c.

d.

Cavalerii teutoni% au 'ost adusi in anul 1211 in 2ara 3arsei de re$ele 6ndri al II-lea cu scopul de a opri incursiunile cu!anilor a'lati in 8untenia. +u toate ca se bucurau de nu!eroase privile$ii teutonii au incercat sa-si e=tinda stapanirea la sud de +arpati si sa iasa de sub autoritatea re$elui Bn$ariei. 4e aceea in 1225 ei au 'ost alun$ati din 2ara 3arsei. Cavalerii ioaniti (os italieri*% au 'ost colonizati in 3anat de catre re$ele !a$(ia 3ela al I)-lea care a conse!nat privile$iile acestora intr-o diplo!a din anul 1257. In aceasta diplo!a sunt !entionate 'or!atiunile politice ro!anesti de la sud de +arpati.

+or"area statului "edieval Tara $o"aneasca (0ngro-)la>ia* 6 cunoscut trei etape1. - Invazia !on$ola din 1251 a oprit e=pansiunea !a$(iara la sud de +arpati si a per!is a'ir!area cnezatelor si voievodatelor ro!anesti a!intite in "4iplo!a +avalerilor Ioaniti%. - Incercarea unui ur!as al lui /itovoi voievod din dreapta 7ltului de uni$icare a acestor 'or!atiuni prestatale si de iesire de sub suzeranitate !a$(iara in 1272-1275. +a raspuns re$ele !a$(iar /adislau I) a or$anizat in 1277 o e=peditie !ilitara in ur!a careia voievodul ro!an a 'ost ucis iar 'ratele lui 3arbat a 'ost luat prizonier. 2. - incercarea de uni'icare a 'or!atiunilor politice prestatale ro!anesti dintre +arpati si 4unare a pornit din stan$a 7ltului de la voievodatul lui 0eneslau pe 'ondul crizei politice a re$atului !a$(iar si slabirii do!inatiei tatare asupra teritoriilor ro!anesti la inceputul sec. al CI)-lea. - uni'icarea politica a cnezatelor si voievodatelor ro!anesti de catre 3asarab I Inte!eietorul (1>10-1>52) - 1>25 recunoasterea stapanirii lui 3asarab asupra teritoriului ce cuprindea 3anatul 0everinului 7ltenia 8untenia si teritorii de la nordul $urilor 4unarii (3asarabia) de catre +arol <obert de 6n:ou. - 9-12 noie!brie 1>>0 batalia de la &osada si in'ran$erea lui +arol <obert de 6n:ou. cucerirea independentei noului stat 'ata de re$alitatea !a$(iara. - contributia adusa la inte!eierea 2arii <o!anesti de catre voievozii ro!ani din 2ransilvania care ne!ultu!iti de politica !a$(iarilor in 2ransilvania au trecut la sud de +arpati 'apt conse!nat de cronicile din sec. C)II-C)III si cunoscut ca "descalecatul lui ;e$ru )oda din ,a$aras%. >. consolidarea statului prin cearea institutiilor interne si a'ir!area ca stat !edieval de sine statator in ti!pul ur!asilor lui 3asarab I- ;icolae 6le=andru (1>52-1>@5) )ladislav )laicu (1>@5-1>77) <adu I (1>77-1>A5) 4an I (1>A5-1>A@) pana la s'arsitul sec. al C)I-lea. Inte"eierea statului "edieval 'oldova 6 cunoscut trei etape1. 1>5> crearea de catre re$alitatea !a$(iara in conte=tul luptelor cu tatarii a unei !arci de aparare in nord-vestul 8oldovei cu centrul la 3aia pusa sub conducerea voievodului !ara!uresean 4ra$os structura ce s-a suprapus peste structurile ro!anesti din zona. 6ceasta !arca este considerata 8oldova 8ica si era vasala re$elui Bn$ariei. 2. rascoala ro!anilor din 8ara!ures sub conducerea voievodului 3o$dan ce stapanea un cnezat 'or!at din 22 de sate a'lat pe valea Izei cu resedinta la +u(ea. <ascoala a 'ost ur!ata de "descalecatul% acestuia in 8oldova. - 1>59 a avut loc "descalecatul% lui 3o$dan in 8oldova unde i-a alun$at pe ur!asii lui 4ra$os. - /udovic de 6n:ou a casti$at independenta 8oldovei. >. 4esavarsirea teritoriala prin incorporarea 2arii de Dos (sudul 8oldovei) si consolidarea instutionala a statului !edieval 8oldova care s-au realizat sub ur!asii lui 3o$dan- /atcu (1>@5-1>75) &etru 8usat (1>57-1>91) <o!an I (1>91-1>95) 0te'an I (1>95-1>99). +or"area Do#rogei ;ucleul statului a 'ost "2ara +avarnei% !entionata intr-o diplo!a a lui Ioan 6san al II-lea la 12>0.

1>

1>5@ in 'runtea statului se a'la 3alica care s-a a!estecat in razboiul civil de la +onstantinopol. 1>57 4obrotici 'ratele lui 3alica a ur!at la conducerea statului in 4obro$ea. /a inceput acesta era vasal 3izantului 'iind nu!it "despot%. 2reptat a devenit autono! 'ata de i!periu si a uni'icat "tarile% dintre 4unare si !are inte!eind 4obro$ea. 1>AA Ivanco 'iul lui 4obrotici ur!atorul conducator al 4obro$ei a participat alaturi de 8ircea cel 3atran la luptele cu turcii si probabil a 'ost ucis. 8ircea cel 3atran a ane=at 4obro$ea la 2ara <o!aneasca.

II. II.

CI)ILIZATIA $A'ANEASCA IN CANTE@T E0$APEAN 1. ,iserica si do"nia

A. Tara $o"aneasca si 'oldova biserica si do!nia au 'ost principalele institutii ale statelor !edievale ro!anesti. Arganizarea institutionala% o Do"nia% institutia centrala reprezentata de do!nul tarii care avea ur!atoarele atributii 6d!inistrative- nu!ea dre$atorii acorda privile$iile boieresti stabilea i!pozitele. Dudecatoresti- scaunul do!nesc era cea !ai inalta instanta de :udecata. /e$islative- adopta acte le$islative. 8ilitare- co!andantul ar!atei (!are voievod). o S8atul Do"nesc alcatuit din dre$atori aveau atributii politice ad!inistrative si :udecatoresti. - ,anul Alteniei in 2ara <o!aneasca si Portarul Sucevei in 8oldova eu cele !ai i!portante dre$atorii. - )ornicul% conducatorul curtii do!nesti redacta (otararile do!nului. - Logo8atul% se'ul cancelariei do!nesti redacta (otararile do!nului. - )istierul% se ocupa cu evidenta veniturilor si c(eltuielilor do!niei. - S atarul% purta spada do!nului la cere!onii era se'ul cavaleriei. - Stolnicul% avea $ri:a !eselor si ospetelor de la curte. - Pa>arnicul% se ocupa cu aprovizionarea pivnitei do!nesti. - Co"isul% se in$ri:ea de $ra:durile do!nesti. - Postelnicul% suprave$(ea ca!era de culcare a do!nului. - Clucerul% se ocupa de ca!arile do!nului. - Slugerul% avea rolul aprovizionarii curtii do!nesti cu carne. o Adunarea tarii 1 se intrunea periodic reunea reprezentanti ai starilor privile$iate (uneori participau si tarani liberi) si (otara in c(estiuni le$ate de ale$erea do!nului stabilirea i!pozitelor se!narea tratatelor si declansarea razboaielor. o ,iserica 1 institutie i!portanta a statelor !edievale ro!anest i-a spri:init pe do!nitorii ro!ani. 8itropolitii si episcopii erau nu!iti de catre do!n. o 'itro olitul 1 al doilea de!nitar in stat era cea !ai i!portanta 'i$ura a 0'atului 4o!nesc intaiul s'etnic al do!nului participa la scaunul de :udecata al do!nului loctiitor al do!nului in caz de vacanta a tronului el il incorona pe se'ul statului. Arganizarea #isericeasca

15

Tara $o"aneasca% 1>59 in'iintarea !itropoliei 2arii <o!anesti la +urtea de 6r$es capitala tarii. 1ra dependenta de &atriar(ia din +onstantinopol patriar(ii ur!au sa 'ie nu!iti de catre patriar(ul ortodo= din +onstantinopol. 1>70 a 'ost in'iintata 8itropolia 0everinului. 150> au 'ost in'iintate 1piscopia <a!nicului si 1piscopia 3uzaului. 6u 'ost ridicate !anastiri precu!- )odita 2is!ana +ozia 4ealu etc. 'oldova% 1501 a 'ost in'iintata 8itropolia 8oldovei la 0uceava. 1505 a 'ost in'iintata 1piscopia <o!anului. 1571 a 'ost in'iintata 1piscopia de <adauti. 1597 a 'ost in'iintata 1piscopia de Husi. 7data cu or$anizarea bisericii au 'ost ctitorite o serie de biserici si !anastiri- ;ea!t &utna )oronet 8oldovita etc. Arganizarea ad"inistrativ-teritoriala Tara $o"aneasca% ":udete% conduse de reprezentanti ai do!nului ":udeti% cu 'unctii ad!inistrative :udecatoresti. 'oldova% "tinuturi% conduse de un "staroste% sau "parcalab%(in cazul tinuturilor ce aveau in cadrul lor si cetati). ,. Transilvania 2ransilvania pana la 1551 )oievodatul vasal re$elui Bn$ariei cu o lar$a autono!ie in cadrul re$atului !a$(iar. Arganizare institutionala% )oievodul- prero$ative li!itate (nu era sin$urul stapanitor) 1ra nu!it si revocat de re$e. 6tributii- - :udecatoresti - !ilitare (co!andant !ilitar) - ad!inistrative ($uvernator) 0'atul voievodului- )icevoievodul co!iti notari. 6tributiile vicevoievodului- rol consultativ - indeplinea 'unctii publice sau la curtea suveranului - conducea 2ransilvania in lipsa voievodului - atributii uneori ad!inistrative le$islative :udecatoresti. +on$re$atia $enerala- adunari reprezentative co!puse din reprezentantii nobili!ii !a$(iare clerului catolic patriciatului sasesc 'runtasilor secuilor in $eneral oa!enilor liberi. 1ra convocata de re$e sau de voievod. <o!anii erau in !a:oritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari. 2ransilvania &rincipat autono! sub suzeranitatea I!periului 7to!an (1551-1@AA) Arganizare institutionala% &rincipele- era denu!it de 4ieta si con'ir!at de 0ultan. 0'atul &rincipelui- 'or!at din 12 !e!bri alesi din randul natiunilor privile$iate (cate 5 din 'iecare)- nobilii !a$(iari patriciatul sasesc 'runtasii secuilor conditionat de apartenenta la una dintre reli$iile recepte (catolica luterana calvina unitariana). 4ieta- co!pusa din 150 de !e!bri se intrunea de doua ori pe an. ,or!ata din reprezentantii natiunilor privile$iate (!a$(iari sasi secui) (otara in c(estiunile de interes $eneral. Arganizarea ad"inistrativ-teritoriala a Transilvaniei% +o!itate !a$(iare conduse de co!iti.

15

0caune secuiesti or$anizate cu scopuri !ilitare in partea rasariteana a 2ransilvaniei in nu!ar de sapte. 0caune sasesti- sapte la nu!ar cel !ai i!portant 'iind scaunul 0ibiului. 4istricte sasesti- doua (3rasov si 3istrita). 0caunele sasesti si cele doua districte s-au or$anizat in sec. C) intr-o or$anizatie teritoriala si politica autono!a (scoasa de sub :urisdictia voievodului) nu!ita 0niversitatea Sasilor. 4istrictele ro!anesti- nu!ite initial tari (terra) isi aveau ori$inea in 'ostele or$anizatii auto(tone ale ro!anilor erau situate in re$iunile de $ranita in 3anat in ,a$aras sau Hunedoara. Bn district ro!anesc cuprindea un nu!ar de cnezate si voievodate locale ce se conduceau dupa dreptul lor stravec(i.

Arganizarea #isericeasca% 3iserica catolica subordonata ar(iepiscopiei de +alocea cuprindea trei episcopiio 1piscopia 2ransilvaniei cu resedinta la 6lba-Iulia. o 1piscopia 7radiei. o 1piscopia +enadului. 3iserica ortodo=a era reprezentata de o serie de biserici si !anastiri ro!anesti din 8ara!ures (+u(ea) 2ara ,a$arasului (0corei) 2ara 3arsei (0c(eii 3rasovului) Hunedoara (0trei 4ensus) etc. 6seza!intele reli$ioase ro!anesti din 2ransilvania se a'lau sub :urisdictia episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de +arpati iar dupa or$anizarea !itropoliilor din 2ara <o!aneasca si 8oldova au intrat sub :urisdictia acestor !itropolii.

II.

.. Politica e9terna a voievozilor ro"ani 1. 'ircea cel ,atran (1;4--1/1-* 1 Tara $o"aneasca

1>AA 1>A9 iarna 8ircea cel 3atran a participat cu un corp de oaste la batalia de la Gossovopol:e (+a!pia 8ierlei) i!potriva turcilor si a ane=at 4obro$ea la 2ara <o!aneasca. 1>A9 a inc(eiat alianta cu do!nul 8oldovei &etru I (1>75-1>91) pentru a contracara pretentiile Bn$ariei de a-si e=tinde stapanirea asupra tarilor ro!ane !ai ales ca re$ele Bn$ariei 0i$is!und de /u=e!bur$ (1>A7-15>7) era ne!ultu!it de preluarea 3anatului 0everinului 6!lasului si ,a$arasului de catre 8ircea. 1>A9 10 dece!brie la <ado! s-a inc(eiat prin !i:locirea do!nului 8oldovei tratatul de alianta cu re$ele &oloniei Iladislav Da$ello i!potriva Bn$ariei. 1>9> a intreprins o e=peditie la Garinovasi in sudul 8untilor 3alcani inc(eiata cu succes. 1>95 10 octo!brie batalia de la <ovine inc(eiata cu in'ran$erea ar!atei oto!ane condusa de 3aiazid Ilderi! (,ul$erul). 1>95 7 !artie 3rasov tratat de alianta cu re$ele Bn$ariei 0i$is!und de /u=e!bur$ i!potriva turcilor. 1>9@ cruciada antioto!ana de la ;icopole or$anizata de 0i$is!und de /u=e!bur$ cu participarea lui 8ircea cel 3atran si a cavalerilor occidentali (in special a celor bur$unzi)- 1>9@ vara cruciatii au cucerit )idin <a(ova ;icopole. - 1>9@ 25 septe!brie a avut loc lupta de la ;icopole inc(eiata cu un dezastru pentru cruciati care s-au retras in dezordine. 8ircea a pierdut cetatea 2urnu.

1@

1>97 septe!brie-octo!brie a avut loc in'runtarea cu turcii in +a!pia !unteana inc(eiata cu iz$onirea turcilor si recuperarea cetatii 2urnu. 150> 2> septe!brie a reinnoit prin inter!ediul lui 6le=andru cel 3un alianta cu Iladislav Da$ello. 150@ noie!brie initiativa lui 0i$is!und de /u=e!bur$ de a or$aniza i!preuna cu 8ircea cel 3atran o noua cruciada antioto!ana. 1502-151> s-a a!estecat in luptele pentru tron in I!periul 7to!an sustinandu-l !ai intai pe 8usa apoi pe 8usta'a dar a!andoi au pierdut in 'ata lui 8a(o!ed. 1517 a platit tribut &ortii in sc(i!bul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de catre acesta a independentei 2arii <o!anesti. .. Ale9andru cel ,un (1/::-1/;.* 1 'oldova

1502 12 !artie 6le=andru cel 3un a inc(eiat o intele$ere cu re$ele &oloniei recunoscand suzeranitatea acestuia pentru a opri o'ensiva Bn$ariei in 8oldova. 1510 do!nul 8oldovei a tri!is la *rJnHald trupe in spri:inul re$elui &oloniei i!potriva cavalerilor teutoni. 1511 25 !ai la <o!an 6le=andru a reinnoit tratatul cu re$ele &oloniei indreptat i!potriva Bn$ariei. 1512 15 !artie la /ublau Bn$aria si &olonia au se!nat un tratat care punea in pericol e=istenta 8oldovei. 1520 6le=andru cel 3un a respins pri!ul atac turcesc asupra 8oldovei la +(ilia si +etatea 6lba. 1522 do!nitorul !oldovean a tri!is un corp de oaste la 8arienbur$ pentru a spri:ini &olonia i!potriva cavalerilor teutoni care au 'ost invinsi. ;. Iancu de &unedoara 1 Transilvania

1551-155@ )oievod al 2ransilvaniei. 155@-155> $uvernator al Bn$ariei. 155>-155@ capitan $eneral al Bn$ariei. 1551 octo!brie incursiune a lui Iancu de Hunedoara in 0erbia unde a provocat o $rava in'ran$ere turcilor. 1552 1A !artie incursiune turceasca in 2ransilvania. Iancu a 'ost in'rant la 0anti!bru. 1552 22 !artie turcii in retra$ere ur!ariti de Iancu de Hunedoara au 'ost in'ranti lan$a 0ibiu. 1552 pri!avara dupa alun$area trupelor turcesti din 2ara <o!aneasca a adus pe tronul tarii pe 3asarab II si a creat ast'el un 'ront antioto!an. 1552 2 septe!brie victoria i!potriva turcilor pe raul Ialo!ita. 155> "+a!pania cea lun$a% la care au participat Bn$aria despotul sarb 3rancovici si oastea 2arii <o!anesti 155> septe!brie crestinii au trecut 4unarea in &eninsula 3alcanica provocand in'ran$eri turcilor ocupand orasele ;iK si 0o'ia. 2rupele lui Iancu au 'ost oprite la trecatorile 3alcanilor. 155> 12 dece!brie dupa lupta de la ?latiLa in conditiile iernii oastea crestina s-a retras. 1555 iulie &acea de la 0e$(edin pe 10 ani inc(eiata de sultanul 8urad al II-lea cu re$ele Bn$ariei )ladislav I la insistentele &apei a renuntat la pacea cu turcii. 1555 alianta antioto!ana la care au participat Bn$aria )enetia si oastea 2arii <o!anesti condusa de )lad al II-lea. 1555 "+ruciada de la )arna% 1555 20 septe!brie cruciatii au trecut 4unarea indreptandu-se spre ;icopole si )arna. 6u cucerit )idin ;icopole. 1555 10 noie!brie in batalia de la )arna ca!pania s-a inc(eiat cu in'ran$erea cruciatilor si !oartea re$elui Bn$ariei )ladislav I. 1555 o noua alianta la care au participat Bn$aria 2arile <o!ane si *(eor$(e Gastriotul conducatorul albanezilor. 1555 au$ust +a!pania de la 4unare- a provocat in'ran$eri $rave turcilor a 'ost cucerit *iur$iul.

17

155A alianta cu )lad 2epes si 3o$dan II pe care i-a a:utat sa ocupe tronul 2arii <o!anesti respectiv al 8oldovei. 155A 1A-20 octo!brie lupta de la Gossovopol:e s-a inc(eiat cu victoria turcilor. 155@ 21-22 iulie la 3el$rad victoria lui Iancu de Hunedoara. 6 'ost oprita pentru 75 de ani e=pansiunea I!periului 7to!an spre +entrul 1uropei. /. )lad Te es (1/<4-1/4.! 1/47* 1 Tara $o"aneasca

+on'runtarile cu I!periul 7to!an1559 a re'uzat plata tributului. 15@1 alianta cu re$ele Bn$ariei 8atei +orvin. 15@1-15@2 iarna a atacat punctele 'orti'icate turcesti de la sudul 4unarii intre <a(ova si +(ilia. 15@2 1@ iunie "6tacul de noapte% de lan$a 2ar$oviste asupra taberei turcesti inc(eiat cu retra$erea ar!atei turcesti condusa de 8a(o!ed al II-lea. 15@2 inc(eierea unei re$le!entari (capitulatie) intre sultan si <adu cel ,ru!os (noul do!n) care conse!na cresterea tributului de catre &oarta dar si pastrarea independentei 2arii <o!anesti prote:area acesteia de catre sultan. &oarta respecta suveranitatea statului ro!an. <. Ste8an cel 'are (1/<7-1<:/* 1 'oldova

5 aprilie 1559 v- la 7verc(elauti 0te'an cel 8are a 'ost recunoscut do!n de catre re$ele &oloniei +azi!ir al I)-lea in sc(i!bul :ura!antului de vasalitate si cedari Hotinului. 15@2 un nou acord cu &olonia prin care a recuperat Hotinul. 2@ ianuarie 15@5 a atacat si cucerit cetatea +(ilia ocupata de un$uri. aceasta actiune a condus la deteriorarea relatiilor cu Bn$aria. 15@5 toa!na ca!pania lui 8atei +orvin re$ele Bn$ariei in 8oldova. acesta a cucerit <o!an 2ar$u ;ea!t si s-a indreptat spre 3aia. 15 dece!brie 15@7 la 3aia trupele !a$(iare au su'erit o in'ran$ere zdrobitoare din partea ostilor !oldovene. 15@9 vara la /ipnic 0te'an a zdrobit (oardele tatarilor ce au invedat 8oldova. 7 !artie 1571 la 0oci do!nul 8oldovei l-a in'rant pe do!nul 2arii <o!anesti <adu cel ,ru!os. 21 noie!brie 157> pe raul )odna 0te'an cel 8are l-a in'rant pe <adu cel ,ru!os si l-a indepartat de la putere. 157> a re'uzat plata tributului. 10 ianuarie 1575 batalia de la )aslui (&odu Inalt) inc(eiata cu victoria !oldovenilor. 12 iulie 1575 alianta antioto!ana cu 8atei +orvin. 2@ iulie 157@ )alea 6lba (<azboieni) !oldovenii au 'ost in'ranti dar au reusit sa-I alun$e pe turci din 8oldova si in'ran$erea s-a trans'or!at in victorie. 15 iulie 15A5 turcii au cucerit +(ilia. 9 au$ust 15A5 turcii au cucerit si +etatea 6lba. 15 septe!brie 15A5 la +olo!eea tratat de vasalitate cu re$ele &oloniei +azi!ir I) care a pro!is spri:in i!potriva turcilor. 1@ noie!brie 15A5 i-a in'rant pe turci la +atlabu$a. &ri!avara 15A@ victorie i!potriva turcilor la 0c(eia. 15A7 tratat cu turcii a reluat plata tributului iar sultanul a recunoscut independenta 8oldovei. 15A9 tratat de alianta cu 8atei +orvin si a pri!it de la re$ele Bn$ariei +iceul si +etatea de 3alta drept posesiuni rupand ast'el relatiile cu &olonia. 2@ octo!brie 1597 la +odrii +os!inului ar!ata poloneza a 'ost in'ranta de cea !oldoveana. 12 iulie 1599 tratatul 8oldovei cu &olonia prin care inceta vasalitatea 8oldovei 'ata de re$ele polon. 0ec. C)I s-a instaurat treptat re$i!ul do!inatiei oto!ane (do!inatie care s-a !ani'estat in plan politic dar si in plan econo!ic) asupra 2arilor <o!ane datorita instabilitatii politice in interior (a crescut in'luenta boierilor in ale$erea do!nilor) si e=pansiunii turcilor care au trans'or!at centrul un$ariei in &asalMcul de la 3uda si 2ransilvania in &rincipat autono! supus &ortii 7to!ane (1551).

1A

4.

'i>ai )iteazul (1<6;-14:1* 1 Tara $o"aneasca

159> a aderat la /i$a +restina creata de i!paratul <udol' al II-lea din care 'aceau parte 0pania )enetia 0tatul &apal ducatele italiene (8antua ,errara si 2oscana) &rincipatul 2ransilvaniei si 8oldova. 1> noie!brie 1595 a ucis pe creditorii levantini si unitatea turceasca din 3ucuresti si i-a iz$onit pe turci de pe teritoriul tarii. 4ece!brie 1595-Ianuarie 1595 ca!panie i!potriva I!periului 7to!an- ostile reunite ale celor trei 2ari <o!anesti i-au in'rant pe turci la *iur$iu <usciuc 0ilistra 0erpatesti etc. 20 !ai 1595 tratat de alianta cu 0i$is!und 3at(or9 pe care l-a recunoscut ca suzeran in sc(i!bul spri:inului i!potriva turcilor tratat se!nat de boieri. Bn tratat ase!anator a inc(eiat si cu principele 2ransilvaniei si 0te'an <azvan (8oldova). 1595 ca!pania turceasca i!potriva 2arii <o!anesti. 1>/2> au$ust 1595 lupta de la +alu$areni turcii au 'ost in'ranti dar 8i(ai a 'ost obli$at sa se retra$a si sa astepte spri:inul aliatilor. 6 'ost parasit de aliatii sai din celelalte principate ro!ane. cucerirea oraselor 3ucuresti si 2ar$oviste de catre turci. @-A octo!brie cu spri:inul aliatilor a 'ost eliberat 2ar$oviste. 20 octo!brie 1595 turcii au 'ost in'ranti de'initiv la *iur$iu. Ianuarie 1597 a reluat plata trbutului catre turci in sc(i!bul pacii si a recunoasterii sale de catre sultan ca do!n al 2arii <o!anesti. 8artie 159A pace cu turcii care au recunoscut independenta 2arii <o!anesti. >0 !ai/9 iunie 159A 2ar$oviste tratat de alianta cu <udol' al II-lea care i-a pro!is lui 8i(ai spri:in 'inanciar in sc(i!bul recunoasterii suzeranitatii i!paratului asupra 2arii <o!anesti. 0nirea Princi atelor 1 !ai 1599 6ndrei 3at(or9 principele 2ransilvaniei a inc(eiat pace cu I!periul 7to!an. - 8i(ai a incercat re'acerea 'rontului ontioto!an prin cucerirea 2ransilvaniei si 8oldovei (conduse de principi ce ii erau rivali). 1A/2A octo!brie 1599 batalia de la 0eli!bar inc(eiata cu in'ran$erea lui 6ndrei 3at(or9. 1 noie!brie 1599 intrarea lui 8i(ai in 6lba Iulia si recunoasterea sa ca principe al 2ransilvaniei de catre 4ieta. &ri!avara 1@00 ca!pania i!potriva lui Iere!ia 8ovila si ocuparea 8oldovei. - s-a realizat unirea politica a celor trei tari ro!anesti care aveau acu! un sin$ur do!n8i(ai )iteazul. 1A septe!brie 1@00 la 8iraslau 8i(ai a 'ost in'rant de nobilii !a$(iari a:utati de $eneralul 3asta. - interventia &oloniei si preluarea tronului 8oldovei de catre Iere!ia 8ovila. - 2ar$oviste 8i(ai a 'ost in'rant de polonezi si a devenit do!n in 2ara <o!aneasca 0i!ion 8ovila. 8artie 1@01 la &ra$a 8i(ai a pri!it spri:in de la i!parat pentru reluarea luptelor in 2ransilvania si ocuparea 2arii <o!anesti. >/1> au$ust 1@01 la *uraslau cu a:utorul lui 3asta 8i(ai l-a invins pe 0i$is!und 3at(or9 principele 2ransilvaniei. 9/19 au$ust 1@01 8i(ai )iteazul a 'ost asasinat de i!periali pe +a!pia 2urzii. II. ;. Politica si di lo"atie in sec @)II

0ecolul al C)II-lea este caracterizat printr-o !ai !are stabilitate politica. 4o!nitorii ro!ani au renuntat la con'lictul desc(is cu I!periul 7to!an inlocuindu-l cu actiuni diplo!atice !enite sa stran$a le$aturile dintre cele trei 2ari <o!anesti si sa le apropie de puterile europene ostile turcilor (I!periul Habsbur$ic &olonia si <usia). 4aca in pri!a :u!atate a sec. al C)II-lea re$i!ul do!inatiei oto!ane (instituit inca din 15>A) a 'ost !ai usor in a doua :u!atate a secolului acest re$i! a devenit tot !ai apasator cul!inand la inceputul sec. C)III-lea cu instaurarea in 2ara <o!aneasca si in 8oldova a re$i!ului 'anariot. <e$i!ul politic al do!inatiei oto!ane asupra 2arilor <o!ane s-a !ani'estat sub doua 'or!edo!inatia econo!ica si do!inatia politica.

19

a)

Do"inatia econo"ica a constat in% obli$atiile banesti ce trebuiau platite &ortii- (araciul sau tributul reprezenta su!ele de bani ce trebuiau platite de do!nitorii ro!ani in sc(i!bul !entinerii pacii si pastrarii autono!iei interne a 2arilor <o!ane. - peKc(eKurile darurile in bani sau natura (blanuri cai etc.) pe care do!nitorii ro!ani erau obli$ati sa le plateasca cu ocazia di'eritelor eveni!ente ce aveau loc la curtea sultanului (casatorii urcarea pe tron a sultanilor etc.). - cu!pararea do!niei su!e de bani ce erau platite sultanilor sau dre$atorilor acestuia de catre pretendentii la tronul 2arilor <o!ane pentru a li se acorda do!nia. - con'ir!area do!niei (din a doua :u!atate a sec. al C)II-lea) sau !ucarerul obli$atie in bani anuala sau trienala ce era platita de do!nitori sultanului pentru !entinerea lor pe tron. b) obli$atiile in natura (cereale vite cai etc.) si obli$atiile in !unca (transport constructii etc.) c) !onopolul co!ercial- dreptul turcilor de a cu!para produse a$ricole la preturi 'oarte !ici. Do"inatia olitica s-a e9ercitat rin% - a!estecul sultanilor in nu!irea do!nitorilor a 'ost cauza duratei !ici a do!niilor pe tronul 2arilor <o!ane perindandu-se in aceasta perioada un nu!ar 'oarte !are de do!nitori. - controlul asupra politicii duse de do!nitor prin inter!ediul boierilor ro!ani de la curtea do!neasca cat si prin tri!isii &ortii (in special $reci). 6cest lucru a per!is instaurarea unui cli!at de insecuritate politica do!nii si principii din cele trei 2ari <o!ane 'iind e=pusi intri$ilor de la curte si subordonati intereselor boierilor respectiv nobililor. 0-a instituit ast'el re$i!ul boieresc in 2ara <o!aneasca si 8oldova si re$i!ul nobiliar in 2ransilvania. +(iar si in conditiile crizei de autoritate cu care s-a con'runtat do!nia in 2arile <o!anesti pe parcursul sec. al C)II-lea au e=istat do!nitori si principi (in 2ransilvania) care s-au distins prin politica abila dusa cu scopul iesirii din s'era de in'luenta a I!periului 7to!an. Cele "ai i" ortante do"nii% 1. 8atei 3asarab (1@>2-1@55) in 2ara <o!aneasca &olitica interna- cu spri:inul boierilor ro!ani a incercat inlaturarea boierilor $reci din s'atul do!nesc. - a ur!arit dezvoltarea econo!ica a tarii. - a spri:init construirea de lacasuri de cult. o &olitica e=terna- a initiat le$aturi cu (absbur$ii si cu re$ele &oloniei in scopul realizarii unei aliante antioto!ane. - a intretinut relatii cu principele 2ransilvaniei *(eor$(e <ac#oczi I cu care a inc(eiat in 1@>> un tratat de alianta prin care cei doi isi pro!iteau spri:in reciproc. 6cest tratat a 'ost reinnoit in 1@>5 1@>@ 1@>A 1@50 1@57 si cu 'iul acestuia *(eor$(e <ac#oczi II in 1@50 si 1@51. - 1@50 a inc(eiat o intele$ere de a:utor reciproc cu (at!anul cazacilor 3o$dan H!elnit#i. - s-a a'lat in con'lict cu do!nul 8oldovei )asile /upu +are ur!area sa-i ocupe tronul. )asile /upu (1@>5-1@5>) in 8oldova &olitica interna- s-a spri:init pe boierii $reci in conducerea tarii ceea ce i-a ne!ultu!it pe boierii pa!anteni. - o! de cultura a ridicat nu!eroase biserici si !anastiri (3iserica 2rei Ierar(i din Iasi).

2.

20

&olitica e=terna- 1@>9 a incercat sa-l indeparteze de la tron pe 8atei 3asarab dar a 'ost in'rant in luptele de la 7:o$eni si ;enisori (Ialo!ita). - 1@>A tratat de alianta cu principele 2ransilvaniei *(eor$(e <ac#oczi I. - 1@55-1@5A perioada de i!bunatatire a relatiilor cu 8atei 3asarab. - 1@5@ a inc(eiat o conventie de buna vecinatate si de e=tradare cu 2ransilvania. - 1@5> ulti!a incercare a lui )asile /upu de a ocupa tronul 2arii <o!anesti s-a inc(eiat cu in'ran$erea su'erita la ,inta si indepartarea sa de pe tron. 0erban +antacuzino (1@7A-1@AA) in 2ara <o!aneasca &olitica interna- intarirea autoritatii do!nesti pentru a pune capat anar(iei provocate de $rupurile boieresti. &olitica e=terna- a ur!arit inc(eierea unei aliante antioto!ane cu I!periul Habsbur$ic. - 1@A> cand a avut loc asediul esuat al turcilor asupra )ienei c(iar daca a participat cu trupe alaturi de I!periul 7to!an la acest asediu a a:utat trupele i!periale o'erindu-le in'or!atii despre actiunile turcesti. - dupa in'ran$erea ar!atelor turcesti la )iena 0erban +antacuzino a intrat in tratative cu i!paratul $er!an in vederea inc(eierii unei aliante antioto!ane. - 1@A5-1@AA contacte diplo!atice cu I!periul Habsbur$ic (absbur$ii pro!itandu-I do!nia ereditara si titlul de baron in cadrul i!periului. 2ratativele nu au 'ost 'inalizate datorita !ortii do!nitorului. +onstantin 3rancoveanu (1@AA-1715) in 2ara <o!aneasca &olitica interna- s-a preocupat de intarirea autoritatii do!nesti in raport cu boierii. - a reor$anizat siste!ul 'iscal. - a spri:init 3iserica prin construirea de lacasuri de cult si prin danii acordate acesteia. - a contribuit la in'lorirea culturii prin spri:inul acordat tiparirii de carti in tipo$ra'iile din 2ar$oviste si <a!nic. - 1715 datorota intri$ilor boierilor pe lan$a sultan a 'ost !azilit apoi e=ecutat i!preuna cu cei patru 'ii ai sai la Istanbul. &olitica e=terna- a ur!arit per!anent !entinerea unor relatii bune cu I!periul 7to!an pentru a nu trezi suspiciuni cu privire la politica sa e=terna antioto!ana. - la inceput relatiile cu i!paratul $er!an au 'ost incordate do!nitorul ro!an 'iind nevoit sa respin$a doua atacuri ale (absbur$ilor asupra 2arii <o!anesti- in 1@A9 si in anul 1@90 cand do!nitorul i-a alun$at pe (absbur$i din 2ransilvania. - a incercat inc(eierea unei aliante cu &olonia indreptate i!potriva turcilor dar a renuntat la acest proiect datorita incapacitatii de lupta a &oloniei. - cu 8oldova relatiile au 'ost incordate. - 1709 intre 2ara <o!aneasca si <usia lui &etru cel 8are s-a inc(eiat o conventie secreta indreptata i!potriva turcilor. 4i!itrie +ante!ir (1710-1711) do!n al 8oldovei &olitica interna- a luat !asuri pentru intarirea puterii centrale. - s-a spri:init pe !ica boieri!e si pe oraseni i!potriva !arilor boieri. - a realizat o re'or!a 'iscala. &olitica e=terna- s-a orientat spre o alianta antioto!ana cu <usia care se a'la in plina ascensiune.

>.

5.

5.

21

1> aprilie 1711 la /uL# a inc(eiat un tratat de alianta cu tarul <usiei &etru cel 8are tratat care prevedea a:utor !ilitar reciproc i!potriva turcilor. - iulie 1711 la 0tanilesti ostile rusesti si !oldovene au 'ost in'rante de turci iar 4i!itrie +ante!ir s-a re'u$iat la curtea tarului <usiei. Incepand cu anul 1711 in 8oldova si 171@ in 2ara <o!aneasca I!periul 7to!an a inlocuit do!niile pa!antene cu do!niile 'anariote ('anariotii erau $reci din cartierul ,anar al +onstantinopolului considerati diplo!ati 'oarte abili !otiv pentru care erau 'olositi de sultani in c(estiuni de politica e=terna).

III.

P$E'ISELE CANSTIT0I$II $A'ANIEI 'ADE$NE

III. 1.$elatiile statelor ro"anesti cu 'arile Puteri. Criza orientala. 0ec. al C)III-lea apare "&roble!a 7rientala% sau "+riza 7rientala% deter!inata de tendinta 6ustriei <usiei si &rusiei de a ane=a teritorii ale I!periului 7to!an a'lat in criza la care se adau$a lupta pentru eliberare de sub do!inatia oto!ana dusa de popoarele balcanice. <ivalitatea dintre 8arile &uteri a deter!inat izbucnirea a sase razboaie ruso-austro-turce care se vor des'asura pe teritoriul 2arilor <o!ane cu !ari pierderi u!ane !ateriale teritoriale. 2arile <o!ane ocupau un loc i!portant in cadrul "+rizei 7rientale%. 2endinta do!nitorilor ro!ani de a se alia cu puterile vecine pentru a iesi de sub suzeranitate oto!ana a deter!inat I!periul 7to!an sa <estran$a autono!ia &rincipatelor si sa inlocuiasca do!niile pa!antene cu cele 'anariote. In acelasi ti!p in 2ransilvania s-a instituit re$i!ul do!inatiei (absbur$ice. $egi"ul 8anariot in Tara $o"aneasca si 'oldova% 1711 inceputul re$i!ului 'anariot in 8oldova. 171@ inceputul re$i!ului 'anariot in 2ara <o!aneasca. &ri!ul do!nitor 'anariot a 'ost ;icolae 8avrocordat !ai intai in 8oldova apoi si in 2ara <o!aneasca. Trasaturile regi"ului 8anariot% - do!nitorii erau nu!iti de sultan dintre $recii din carteirul ,anar al +onstantinopolului ce detinusera 'unctii i!portante in ierar(ia I!periului. - teritoriul principatelor ro!ane era considerat parte inte$ranta a I!periului 7to!an prin ur!are parti din teritoriu puteau 'i instrainate in 'unctie de interesele &ortii. - 2arile <o!ane nu aveau dreptul sa intretina o ar!ata proprie.

22

1cono!ia 'iind subordonata &ortii oto!ane au crescut obli$atiile catre turci si s-a !entinut !onopolul acestora asupra econo!iei. - 2arile <o!ane nu aveau dreptul la o politica e=terna proprie in relatiile cu alte tari interesele acestora 'iind reprezentate de sultan. +u toate acestea 2arile <o!ane aveau un statut aparte in cadrul I!periului 7to!an acestea !entinandu-si autono!ia interna. <e$i!ul 'anariot prin do!inatia e=ercitata de &oarta 'iscalitatea e=cesiva si coruptia ad!inistratiei din 2ara <o!aneasca si 8oldova a avut ca e'ect accentuarea saraciei ce a devenit tot !ai apasatoare pentru ro!ani care au initiat o serie de de!ersuri pe lan$a 8arile &uteri !enite sa la elibereze de sub aceasta do!inatie. &e de alta parte prin actiunile lor re'or!atoare in plan econo!ic social si politic do!nii 'anarioti au contribuit la !odernizarea societatii ro!anesti in spiritul ideilor ilu!iniste. A era re8or"atoare a do"nilor 8anarioti% +onstantin 8avrocordat a avut !ai !ulte do!nii in 2ara <o!aneasca si 8oldova intre 17>0-17@9. 6 luat !asuri pentru re'or!area ad!inistratiei :ustitiei 'inantelor. - re'o!a 'iscala- des'iintarea darilor si inlocuirea lor cu un i!pozit anual 'i= ce putea 'i platit in 5 rate. - re'or!a sociala in'aptuita in 175@ in 2ara <o!aneasca si in 1759 in 8oldova a constat in des'iintarea serbiei si a le$aturii de pa!ant a taranilor care se putea rascu!para. 1i au devenit clacasi 'iind obli$ati sa presteze zile de claca pe pa!antul boierului (12 zile pe an in 2ara <o!aneasca si 25 in 8oldova). 6le=andru Ipsilanti do!n in 2ara <o!aneasca (1775-17A2. 179@-1797) si in 8oldova (17A@-17AA) a in'aptuit re'or!e in invata!ant :ustitie si 'inante. 0carlat +ali!ac(i do!n al 8oldovei in 1A0@ 1A07-1A10 1A12-1A19 a tiparit la Iasi in 1A1@-1A17 "+odul lui +ali!ac(i% o cule$ere de le$i inspirata din +odul austriac si +odul lui ;apoleon. Ioan *(eor$e +ara$ea do!n al 2arii <o!anesti (1A12-1A1A) a pro!ul$at in 1A1A un cod de le$i (/e$iunea lui +ara$ea) inspirat din +odurile occidentale. 1l a !arit obli$atiile taranilor clacasi 'ata de boieri. $egi"ul >a#s#urgic in Transilvania 1@A> asediul esuat al I!periului 7to!an asupra )ienei !o!ent care !arc(eaza intrarea in de'ensiva a &ortii 7to!ane si e=pansiunea I!periului Habsbur$ic in Bn$aria si 2ransilvania. 1@A@ victoria austriecilor i!potriva turcilor la 3uda. 1@A7 la 8o(acs I!periul Habsbur$ic a obtinut o noua victorie asupra turcilor si a ane=at Bn$aria. 1@A7 octo!brie s-a se!nat tratatul de la 3la: intre principele 2ransilvaniei 8i(ail 6pa'i si i!paratul /eopold I prin care I!periul Habsbur$ic acorda protectie !ilitara 2ransilvaniei i!potriva turcilor si a 'ost acceptata instalarea ar!atei austriece in 12 orase din 2ransilvania. 1@AA 4ieta de la 0ibiu sub presiunea austriecilor a (otarat acceptarea protectiei i!periale austriece i!potriva turcilor si renuntarea la suzeranitatea oto!ana. 1@91 5 dece!brie a 'ost e!isa 4iplo!a /eopoldina act ce a :ucat rol de constitutie. in 1A puncte erau stabilite or$anizarea 2ransilvaniei si statutul sau in cadrul I!periului Habsbur$ic ast'el- erau !entinute vec(ile le$i 'eudale re$le!entate prin "2ripartitul lui Ierboczi% "+o!pilatae +onstituones% si "6probatae +onstituones%. - erau !entinute vec(ile privile$ii ale sasilor si secuilor. - se !entinea siste!ul "celor trei natiuni privile$iate% (un$uri secui sasi). ro!anii erau considerati tolerati in 2ransilvania si nu aveau dreptul sa participe la viata politica a tarii. - nu e=istau decat 5 reli$ii recepte (recunoscute o'iciale- catolica calvina luterana si unitariana). reli$ia ortodo=a nu era acceptata. - 2ransilvania devenea provincie a I!periului Habsbur$ic $uvernata in nu!ele i!paratului de un $uvernator a:utat de un $uberniu cu atributii politice ad!inistrative si :udiciare. - se !entinea 4ieta 2ransilvaniei dar aceasta avea atributii li!itate (nu !ai avea dreptul de a ale$e $uvernatorul care era nu!it de i!parat). - co!andantul ar!atei era austriac. 1@95 s-a in'iintat la )iena +ancelaria 6ulica a transilvaniei cu scopul inte$rarii provinciei in I!periul Habsbur$ic si consolidarii stapanirii (absbur$ice in 2ransilvania.

2>

1@99 2@ ianuarie &acea de la GarloHitz I!periul 7to!an a renuntat la pretentiile de suzeranitate asupra 2ransilvaniei. 1@92-1701 a 'ost or$anizata 3iserica *reco-+atolica prin unirea unei parti a ro!anilor ortodocsi cu 3iserica +atolica acest lucru contribuind la dezvoltarea culturii si a li!bii ro!ane la e!anciparea ro!anilor din 2ransilvania. 170>-1711 rascoala condusa de ,rancisc <ac#oczi al II-lea a cuprins o !are parte a 2ransilvaniei. 0e ur!area inlaturarea stapanirii (absbur$ice in 2ransilvania. Initial rasculatii au obtinut cateva victorii ce au cul!inat cu procla!area lui <ac#oczi ca principe al 2ransilvaniei. 6poi neintele$erile dintre rasculati au dus la in'ran$erea rascoalei inc(eiata cu &acea de la 0atu 8are. 17@5 2ransilvania a devenit 8are &rincipat pastrandu-si autono!ia in cadrul I!periului Habsbur$ic. <e'or!ele !onar(ilor lu!inati 8aria 2ereza (1750-17A0) si Iosi' al II-lea (17A0-1790)1759 a 'ost in'iintata 8itropolia 7rtodo=a <o!ana. 1777 a 'ost e!is actul "<atio 1ducationis% prin care a 'ost reor$anizat invata!antul ceea ce a per!is !ultor ro!ani accesul la educatie. 17A1 edictul de toleranta reli$ioasa prin care reli$ia ortodo=a era considerata le$ala. 17A5 patenta i!periala care des'iinta ioba$ia si le$area de $lie a ioba$ilor. 6cesta patenta a 'ost anulata la insistentele nobililor. Con8lictele dintre 'arile Puteri ($usia? Austria? Turcia* des8asurate e teritoriul Tarilor $o"ane. $az#oaiele ruso-austro-turce. $az#oiul ruso-turc din 171:-1711? la care a participat si 4i!itrie +ante!ir do!nul 8oldovei s-a inc(eiat cu victoria turcilor in batalia de la 0tanilesti (1A-22 iulie 1711). In 22 iulie 1711 s-a inc(eiat pacea de la )adul Husilor prin care rusii au cedat turcilor cetatea 6zov. $az#oiul austro-turc din 1714-171-? s-a inc(eiat cu victoria 6ustriei. &rin se!narea pacii de la &assarovitz (171A) 2urcia ceda 6ustriei si teritoriile ro!anesti 3anat si 7ltenia. $az#oiul ruso-austro-turc din 17;4-17;6? in cursul caruia <usia a reusit sa ocupe 8oldova s-a inc(eiat cu in'ran$erea 6ustriei si se!narea pacii de la 3el$rad prin care 7ltenia a 'ost retrocedata 2arii <o!anesti. 3anatul ra!anea in continuare in posesia (absbur$ilor. $az#oiul ruso-turc din 174--177/? in cursul caruia <usia a ocupat 2arile <o!ane inlaturandu-i pe do!nitorii 'anarioti. /a +on$resul de pace de la ,ocsani (25 iulie 1772-22 !artie 177>) dele$atii ale boierilor ro!ani au in!anat +on$resului !e!orii prin car'e cereau in virtutea vec(ilor "capitulati% independenta 2arilor <o!ane si punerea lor sub $ranita colectiva a 8arilor &uteri (<usia 6ustria &rusia). 2urcia in'ranta a cerut pacea. In ur!a pacii de la Guciu#-Gainar$i (10/21 iulie 1775) <usia a casti$at dreptul de a interveni pentru prote:area 2arilor <o!ane. 6ustria prin presiuni asupra turcilor a reusit sa ane=eze partea de nord a 8oldovei 3ucovina (1775). <usia a elaborat o serie de proiecte pentru or$anizarea sud-estului 1uropei cu intentia clara de a ane=a &rincipatele <o!ane. 6ceste proiecte au 'ost- "proiectul $recesc% care viza i!partirea teritoriilor europene din &eninsula 3alcanica intre <usia si 6ustria si re'acerea I!periului 3izantin. - "proiectul dacic% care viza 'or!area unui stat ta!pon cu nu!ele 4acia constituit din 2ara <o!aneasca si 8oldova. $az#oiul ruso-austro-turc din 17-7-17615176.? declansat de incercarea de punere in practica a "proiectului $recesc%. 2urcia a 'ost in'ranta dar presati de eveni!entele din ,ranta (absbur$ii sau $rabit sa se!neze pacea de la NiKtov (25 iulie 1791). <azboiul s-a inc(eiat anul ur!ator cu pacea de la Iasi (1792) cand <usia a obtinut de la turci teritoriul dinte 3u$ si ;istru si recunoasterea stapanirii sale asupra +ri!eei. <usia a devenit ast'el vecina 2arilor <o!ane. $az#oiul ruso-turc din 1-:4-1-1.? a 'ost declansat de <usia sub prete=tul co!iterii de abuzuri asupra 2arilor <o!ane de catre turci. 6r!ata rusa a ocupat 2arile <o!ane. <azboiul s-a inc(eiat cu pacea de la 3ucuresti (1@/2A !ai 1A12) care prevedea ane=area teritoriului dintre &rut si ;istru de catre <usia. 6cest teritoriu va pri!i nu!ele de 3asarabia.

25

4upa revolutia de la 1A21 I!periul 7to!an a 'ost obli$at prin conventia ruso-turca de la 6##er!an (25 septe!brie-7 octo!brie 1A2@) sa revina la do!niile pa!antene. 0-a instituit protectoratul rusesc asupra 2arilor <o!ane. $az#oiul ruso-turc din 1-.--1-.6? inc(eiat cu se!narea tratatului de pace de la 6drianopol care a li!itat 'oarte !ult do!inatia I!periului 7to!an asupra &rincipatelor. 2arile <o!ane au intrat sub ocupatie ruseasca (1A2A-1A>5). 6u 'ost introduse in 2ara <o!aneasca si 8oldova <e$ula!entele 7r$anice. $egula"entele Arganice pri!ele +onstitutii ro!anesti care au :ucat rol de le$i 'unda!entale pana la 1A5A. se bazau pe principiul de!ocratic !odern al separarii puterilor in stat. au 'ost introduse la 1 iulie 1A>1 in 2ara <o!aneasca si la 1 ianuarie 1A>2 in 8oldova. prevederio puterea e=ecutiva era e=ercitata de do!n ales pe viata de o 6dunare 7bsteasca 1=traordinara. 4o!nul nu!ea si revoca !inistri initia si sanctiona le$i el era a:utat de un 0'at 'or!at din @ !inistri. &utea sa dizolve 6dunarea 7bsteasca cu acordul puterilor suzerana si protectoare. o puterea le$islativa era detinuta de 6dunarea 7bsteasca prezidata de !itropolit era 'or!ata din boieri si avea rolul de a adopta le$i. o puterea :udecatoreasca era detinuta de tribunale si de Inaltul 4ivan 4o!nesc care era instanta supre!a. o a 'ost instituit bu$etul tarii. o a 'ost stabilit un i!pozit unic- capitatia pentru tarani si patenta pentru ne$ustori si !eseriasi. o in'iintarea !ilitiei pa!antene. o dezvoltarea invata!antului. III. .. Constiinta nationala si e"anci are olitica 8iscarea de e!ancipare nationala a ro!anilor dinA. Transilvania - Ioan Inoc(entie 8icu Glein (1@92-17@A) episcop unit a luptat pentru drepturile ro!anilor din 2ransilvania care erau !entinuti la statutul de natiune tolerata cu toate ca reprezentau populatia !a:oritara prin a'ir!area vec(i!ii si ori$inii latine a ro!anilor. +a !e!bru al 4ietei 2ransilvaniei a propus acordarea de drepturi ro!anilor participarea acestora la viata politica a tarii des'iintarea ioba$iei in'iintarea de scoli etc. 1l a redactat !ai !ulte !e!orii pe care le-a inaintat +urtii de la )iena. In 1775 a intoc!it 0upple= /ibellus pe care l-a tri!is i!paratesei 8aria 2ereza. 6 'ost c(e!at la )iena si e=ilat la <o!a unde a si !urit. - <ascoala condusa de Horea +losca si +risan (17A5) a avut pe lan$a caracterul social (cereau des'iintarea servitutilor 'eudale) si un caracter national ro!anii ur!arind recunoasterea natiunii ro!ane alaturi de celelalte natiuni din 2ransilvania. <ascoala a avut un i!pact puternic care a deter!inat e!iterea unei patente i!periale de catre i!paratul Iosi' al II-lea prin care ioba$ia era des'iintata. - 0upple= /ibellus )alac(oru! docu!ent elaborat in 1791 de catre reprezentantii 0colii 6rdelene- &etru 8aior *(eor$(e 0incai Ion 3udai 4eleanu 0a!uil 8icu Iosi' 8e(esi etc. este pri!ul pro$ra! politic !odern al ro!anilor din 2ransilvania care revendica- - e$alitate in drepturi cu celelalte natiuni. - participarea ro!anilor la 4ieta proportional cu nu!arul lor. - 'olosirea toponi!iei ro!anesti etc. - 0coala 6rdeleana curent cultural reprezentat de un $rup de intelectuali ro!ani din 2ransilvania care au considerat ca lupta pentru e!anciparea ro!anilor poate 'i dusa cu !ai !ult succes pe tara!ul culturii. <eprezentantii 0colii 6rdelene 0a!uil 8icu *(eor$(e 0incai Ioan 3udai-4eleanu &etru 8aior prin opera lor literara si istorica au pro!ovat ideea ori$inii latine a poporului ro!an a vec(i!ii ai a

25

continuitatii acestui popor in spatiul carpato-danubiano-pontic 'unda!entata pe dovezi istorice incontestabile pentru a de!onstra le$iti!itatea ro!anilor din 2ransilvania de a cere drepturi politice. ,. Tara $o"aneasca si 'oldova 3oierii pa!anteni din 2ara <o!aneasca si 8oldova si-au !ani'estat opozitia 'ata de re$i!ul 'anariot prin actiuni care ur!areau atra$erea atentiei 8arilor &uteri asupra proble!elor din 2arile <o!ane. In acest scop ei au redactat o serie de !e!orii care contineau revendicarile ro!anilor din &rincipate. 6ceste revendicari erau- respectarea drepturilor politice ale ro!anilor. - independenta sau autono!ia 2arilor <o!ane. - respectarea prevederilor "+apitulatiilor%. - inlocuirea suzeranitatii I!periului 7to!an cu protectoratul colectiv al 8arilor &uteri. 8iscarea a atras personalitati ale vre!ii ca- Ienac(ita )acarescu 8i(ai +antacuzino 4i!itrie 0turdza 1u'rosin &oteca etc. +u prile:ul razboaielor ruso-austro-turce boierii ro!ani au inaintat 8arilor &uteri aceste !e!orii cautand spri:inul acestora. - la con$resul de pace de la ,ocsani (25 iulie 1772-22 !artie 177>) dele$atii ale boierilor ro!ani au in!anat +on$resului !e!orii prin care cereau in virtutea vec(ilor "capitulatii% independenta 2arilor <o!ane si punerea lor sub $ranita colectiva a 8arilor &uteri (<usia 6ustria &rusia). - In 1775 protestul do!nitorului *ri$ore *(ica al III-lea i!preuna cu boierii !oldoveni i!potriva rapirii 3ucovinei. - In 1791 la NiKtov unde se discutau conditiile pacii turcilor cu <usia si 6ustria boierii !unteni au inaintat un alt !e!oriu 6ustriei si <usiei prin care cereau- anularea obli$atiilor 'ata de &oarta do!n pa!antean autono!ia principatelor si intrarea lor sub protectia <usiei si 6ustriei. - In 1A22 a 'ost conceputa "+onstitutia +arvunarilor% de catre co!isul Ioan 2Outu reprezentant al !icii boieri!i din 8oldova care prevedea introducerea in 8oldova a unui re$i! constitutional autono!ia 'ata de &oarta 7to!ana etc. - "&artida ;ationala% condusa de colonelul Ion +a!pineanu a redactat in 1A>7-1A>A un proiect de constitutie de!ocratica. 8e!brii "partidei nationale% s-au opus li!itarii autono!iei 2arii <o!anesti de catre <usia. $evolutia de la 1-.1 <evolutia din 2ara <o!aneasca se inscrie intr-o !iscare !ai a!pla des'asurata pe plan european de eliberare sociala si nationala. <evolutia ro!aneasca s-a des'asurat in stransa le$atura cu !iscarea de eliberare a *reciei de sub stapanirea oto!ana or$anizata de societatea secreta 1teria condusa de 6le=andru Ipsilanti. +auze do!inatia straina si re$i!ul 'anariot. razboaiele ruso-austro-turce care s-au des'asurat in 2arile <o!ane si care au provocat nu!eroase pierderi. coruptia si 'iscalitatea e=cesiva. situatia $rea a taranilor ale caror obli$atii au crescut. ,orte participante taranii liberi si dependenti. orasenii. boerii pa!anteni. pandurii. 4ocu!ente pro$ra!atice "&rocla!atia catre tara% citita la &ades la 2> ianuarie 1A21. "+ererile norodului ro!anesc% 'ebruarie 1A21. "&rocla!atia catre !unteni% > !artie 1A21.

2@

"&rocla!atia din 3olintin% 1@ !artie 1A21. "&rocla!atia de la +otroceni% 20 !artie 1A21. <evendicari des'iintarea privile$iilor boieresti. nu!irea in 'unctii dupa !erit. re'or!area :ustitiei. ar!ata nationala. des'iintarea dre$atoriilor inutile. revenirea la i!pozitul 'i= ce putea 'i platit in 5 rate. des'iintarea va!ilor interne. libertarea co!ertului. invata!ant obli$atoriu. 4es'asurare ianuarie 1A21 a !urit ulti!ul do!n 'anariot 6le=andru NuLu. +u acest prile: s-a 'or!at la 3ucuresti +o!itetul de 7bladuire pentru a prelua conducerea tarii. 2> ianuarie 1A21 2udor )ladi!irescu cu acordul +o!itetului de 7bladuire a e=pus !ulti!ii adunata la &ades "&rocla!atia catre tara% apoi a constituit "6dunarea ;orodului%. 'ebruarie 1A21 2udor i!preuna cu ar!ata sa (10.000 de oa!eni) a pornit spre 3ucuresti. 6 'acut doua popasuri la !anastirile 0tre(aia si *ura Hu!orului. 'ebruarie-inceputul lui !artie 1A21 2udor si-a 'i=at tabara la PMnLOreni. 6ici a purtat discutii cu reprezentantii 1teriei. 22 'ebruarie 1A21 eteristii condusi de 6le=andru Ipsilanti au intrat in Iasi. /a Iasi si la *alati eteristii i-au !asacrat pe turci. 6u aparut neintele$eri intre 6le=andru Ipsilanti si 2udor )ladi!irescu $enerate de co!porta!entul trupelor eteriste incercarea eteristilor de a-si i!pune autoritatea asupra revolutionarilor ro!ani neacordarea spri:inului pro!is de catre tarul 6le=andru I etc.. 1@ !artie 1A21 2udor a a:uns la 3olintin si a adresat o procla!atie bucurestenilor adunati aici. 1A !artie 1A21 revolutionarii au a:uns la +otroceni unde tudor a citit o noua procla!atie. 21 !artie 1A21 2udor )ladi!irescu a intrat in 3ucuresti. 2> !artie 1A21 2udor )ladi!irescu a 'ost pri!it de +o!itetul de 7bladuire si a preluat conducerea ca reprezentant al 6dunarii ;orodului. s'arsitul lunii !artie o noaua intelnire a lui 2udor cu Ipsilanti 'ara a se a:un$e la o intele$ere. inceputul lunii !ai 1A21 au patrund in 2ara <o!aneasca pe cinci coloane trupele turcesti. 2udor a (otarat retra$erea spre 7ltenia pe ruta 3ucuresti-&itesti-<a!nicu )alcea. 1A !ai 1A21 oastea revolutionarilor se a'la la *olesti. 2@/27 !ai 1A21 la *olesti 2udor a 'ost atras intr-o cursa si ucis de eteristi. 2@ !ai la ?avideni pe raul 7lt pandurii ra!asi 'ara conducatori au 'ost in'ranti de turci. 29 !ai 1A21 la 4ra$asani a avut loc o noua in'runtare intre panduri si turci in ur!a careia pandurii au 'ost in'ranti de'initiv. 7 iunie 1A21 lan$a 4ra$asani ar!ata eterista a 'ost zdrobita de turci. Ipsilanti a 'ost prins. octo!brie 1A21 la 8anastirea 0ecu si 0culeni au 'ost in'rante ulti!ele ra!asite eteriste. 25 septe!brie/7 octo!brie 1A2@ <usia si 2urcia au se!nat +onventia de la 6##er!an prin care I!periul 7to!an a 'ost obli$at sa revina la do!niile pa!antene. +onsecinte inlaturarea re$i!ului 'anariot revenirea la do!niile pa!antene. ocupatia trupelor oto!ane ti!p de doi ani. revi$orarea de!ersurilor boierilor pa!anteni pe lan$a 8arile &uteri pentru a obtine independenta 2arilor <o!ane. $evolutia din 1-/--1-/6

27

+auze do!inatia straina asupra &rincipatelor <o!ane do!inatie e=ercitata de I!periul Habsbur$ic in 2ransilvania 3anat si 3ucovina si de <usia si de I!periul 7to!an in 2ara <o!aneasca si 8oldova. !entinerea vec(ilor relatii de tip 'eudal. lipsa de drepturi politice si nationale pentru ro!anii din I!periul Habsbur$ic re$i!ul politic autoritar al do!nilor re$ula!entari. starea de inapoiere econo!ica in care se a'lau &rincipatele <o!ane. 'oldova <evolutionari- )asile 6lecsandri 8i(ail Go$alniceanu *ri$ore +uza. 6dunari populare- 6dunarea de la Iasi Hotel &etersbur$ pe data de 27 !artie 1A5A. 4ocu!ent pro$ra!atic- "&etitia &rocla!atiune%. <evendicari i!bunatatirea situatiei taranilor. dizolvarea 6dunarii 7bstesti. reor$anizarea invata!antului. libertatea personala. des'iintarea cenzurii. eliberarea detinutilor politici. in'iintarea unei $arzi nationale. 4es'asurare 29 !artie dupa inaintarea petitiei do!nitorului 8i(ail 0turdza acesta a trecut la represalii inabusind !iscarea de la Iasi si arestand un nu!ar de 1> revolutionari. Bnii revolutionari au reusit sa 'u$a peste $ranita in 2ransilvania. Iunie 1A5A trupele rusesti au intrat in 8oldova. Tara $o"aneasca <evolutionari- +o!itetul revolutionar co!pus din- ;icolae 3alcescu Ion *(ica +. 6. <osetti I. H. <adulescu Ion +a!pineanu 'ratii *olescu Ion +. 3ratianu. 6dunari populare- 6dunarea de la Islaz 9 iunie 1A5A. 4ocu!ent pro$ra!atic- "&rocla!atia de la Islaz%. <evendicari Inlaturarea protectoratului strain. 4es'iintarea privile$iilor 'eudale. 1liberarea clacasilor si i!propietarirea lor cu pa!ant. 0ecularizarea averilor !anastiresti. 4ezrobirea ti$anilor. *arda nationala. /ibertatea tiparului. 1$alitatea in 'ata le$ilor. 0c(i!barea institutiilor statului. 4o!n ales pe 5 ani. 4es'asurare /a 11 iunie a inceput revolutia la 3ucuresti unde do!nitorul *(eor$(e 3ibescu a aprobat +onstitutia (&rocla!atia de la Islaz) dupa care a abdicat si s-a re'u$iat in 2ransilvania. 15 iunie s-a alcatuit *uvernul &rovizoriu 'or!at din revolutionari care au incercat in'aptuirea unor re'or!e- des'iintarea privile$iilor boieresti or$anizarea de $arzi civice adoptarea unui drapel national. ar!ata rusa a trecut prin 8oldova in 2ara <o!aneasca. 2A iulie *uvernul &rovizoriu a 'ost inlocuit cu o locotenenta do!neasca.

2A

1> septe!brie trupele turcesti au intrat in 3ucuresti a avut loc con'runtarea din 4ealul 0pirii cu trupele de po!pieri care au 'ost in'rante.

Transilvania <evolutionari- 0i!ion 3arnutiu *eor$e 3aritiu 2i!otei +ipariu 6vra! Iancu 6ndrei 0a$una. 6dunari populare- >/15 !ai 1A5A 8area 6dunare ;ationala de la 3la: cand a 'ost adoptata "&etitia ;ationala%. 4ocu!ent pro$ra!atic- "&etitiunea ;ationala%. <evendicari 'olosirea li!bii ro!ane in ad!inistratie scoala :ustitie. independenta 3isericii <o!ane 7rtodo=e. in'iintarea $arzii nationale ro!anesti. des'iintarea ioba$iei si a di:!elor. libertatea cuvantului si a presei. participarea ro!anilor la 4ieta. respin$eau unirea 2ransilvaniei cu Bn$aria. 4es'asurare obiectivele revolutiei !a$(iare au intrat in con'lict cu obiectivele revolutionarilor ro!ani din 2ransilvania. 4orinta Bn$ariei de a ane=a 2ransilvania s-a lovit de opozitia revolutionarilor ro!ani. 17 !ai 1A5A 4ieta de la 0ibiu a votat unirea 2ransilvaniei cu Bn$aria. 8a$(iarii au trecut la represalii i!potriva taranilor. >-1@ septe!brie 1A5A la 3la: a avut loc o noua 6dunare ;ationala pentru a protesta i!potriva ane=arii 2ransilvaniei la Bn$aria. 0-a (otarat or$anizarea unei ar!ate a ro!anilor. dece!brie 1A5A trupele !a$(iare conduse de $eneralul Iosi' 3e! au invadat 2ransilvania. <evolutionarii ro!ani au or$anizat un centru de rezistenta in 8untii 6puseni sub conducerea lui 6vra! Iancu. 5 !artie 1A5A I!paratul ,ranz Iose' a adoptat o +onstitutie prin care recunostea autono!ia 2ransilvaniei. 2/15 iulie 1A59 interventia ar!atelor tariste si austriece a inabusit revolutia trupele !a$(iare capituland la 0iria. ,ucovina 6dunare populara- A !ai 1A5A la +ernauti prezidata de 1udo=iu Hur!uza#i. 4ocu!ent pro$ra!atic- "&etitia tarii%. <evendicari autono!ia 3ucovinei. drepturi politice. ,anat 6dunare populara- 15 iunie 1A5A la /u$o: prezidata de 1'ti!ie 8ur$u. 4ocu!ent pro$ra!atic- "&etitia ;ea!ului <o!anesc din Bn$aria%. <evendicari recunoasterea natiunii ro!ane. autono!ia provinciei. +onsecinte c(iar daca a 'ost in'ranta revolutia de la 1A5A a constituit un pas inainte pe dru!ul 'auririi natiunii ro!ane !oderne. stran$erea le$aturilor dintre ro!anii din cele trei parti ro!anesti in vederea intensi'icarii luptei pentru independenta si unitate nationala.

29

I).

C$EA$EA INSTIT0TIILA$ 'ADE$NE

I).1. Constituirea si consolidarea statului ro"an "odern (1-<6-1--1* 0nirea Princi atelor $o"ane 1A5>-1A5@ <azboiul +ri!eei care s-a inc(eiat cu in'ran$erea <usiei. 1>/25 'ebruarie-1A/>0 !artie 1A5@ la +on$resul de la &aris s-a se!nat 2ratatul de &ace de catre 8arile &uteri europene (,ranta 6n$lia 6ustria &rusia <e$atul 0ardiniei <usia si 2urcia) prin care se (otarao &rincipatele <o!ane erau scoase de sub protectoratul <usiei si puse sub $arantia colectiva a 8arilor &uteri. o 0udul 3asarabiei revenea 8oldovei. o +onvocarea in 2arile <o!ane a unor 6dunari ad-(oc reprezentative care sa-si e=pri!e pozitia cu privire la unire si la revizuirea <e$ula!entelor 7r$anice. 22 septe!brie/5 octo!brie 1A57 a 'ost convocata adunarea ad-(oc in 8oldova. >0 septe!brie/12 octo!brie 1A57 a 'ost convocata adunarea ad-(oc in 2ara <o!aneasca. adunarile ad-(oc 'or!ate in reprezentanti ai tuturor cate$oriilor sociale au adoptat rezolutii ase!anatoare in a!bele tari care cuprindeauo unirea &rincipatelor intr-un stat nu!it <o!ania. o print strain dintr-o 'a!ilie do!nitoare a 1uropei. o autono!ia statului ro!an. o $uvern care sa reprezinte interesele tarii. 10/22 !ai-7/19 au$ust 1A5A +on'erinta de la &aris des'asurata cu participarea celor sapte puteri $arante. 7/19 au$ust 1A5A a 'ost adoptata +onventia de la &aris ce stabilea statutul international al &rincipatelor si or$anizarea interna a acestorao unirea 'or!ala a celor doua &rincipate sub nu!ele "&rincipatele Bnite ale 8oldovei si )ala(iei%. o cele doua state ur!au sa 'ie conduse separat de doi do!ni doua $uverne doua adunari le$iuitoare. o erau in'iintate la ,ocsani o +o!isie +entrala pentru elaborarea le$ilor co!une celor doua tari si o Inalta +urte de +asatie. o des'iintarea <e$ula!entelor 7r$anice. o des'iintarea ran$urilor boieresti. o alcatuirea de adunari elective pe baza votului cenzitar care sa alea$a do!nii principatelor. Du#la alegere a lui Cuza% 5 ianuarie 1A59 6dunarea 1lectiva a 8oldovei a ales ca 4o!n al acesteia pe 6le=andru Ioan +uza.

>0

25 ianuarie 1A59 6dunarea 1lectiva de la 3ucuresti a ales pe do!n al 2arii <o!anesti tot pe 6le=andru Ioan +uza. 6le$erea ca do!nitor a lui 6le=andru Ioan +uza in 8oldova si 2ara <o!aneasca a inse!nat unirea 2arilor <o!ane 8arile &uteri 'iind ast'el puse in 'ata 'aptului i!plinit si constranse sa recunoasca 0nirea Princi atelor $o"ane intr-un sin$ur stat. Do"nia si re8or"el lui Ale9andru Ioan Cuza (1-<6-1-44* a* 1-<6-1-4.% in pri!a parte a do!niei +uza a luat !asuri pentru desavarsirea unirii in plan ad!inistrativ si le$islativ si a intreprins o serie de de!ersuri pentru recunoasterea unirii de catre 8arile &uteri dubla ale$ere inse!nand incalcarea +onventiei de la &aris. &e plan intern au 'ost uni'icate serviciile va!ale postale si de tele$ra'. a 'ost uni'icat cursul !onetar. a 'ost adoptata ste!a unita care in'atisa acvila si capul de bour. a 'ost uni'icata ar!ata prin crearea unui stat !a:or unic nu!irea unui sin$ur !inistru de razboi co!anda supre!a revenind lui +uza a 'ost adoptata aceeasi uni'or!a. a 'ost uni'icata le$islatia +o!isia +entrala de la ,ocsani elaborand aceleasi le$i pentru a!bele tari. 22 ianuari 1A@2 s-a 'or!at un $uvern unic al &rincipatelor Bnite condus de 3arbu +atar$iu. 25 ianuarie 1A@2 3ucuresti a devenit capitala iar 6dunarea /e$islativa (&arla!ent Bnic) isi desc(idea lucrarile la 3ucuresti. +uza a procla!at "Bnirea de'initiva a &rincipatelor% si tara si-a luat o'icial nu!ele de <o!ania. +o!isia +entrala de la ,ocsani si-a incetat activitatea. ?iua de 25 ianuarie a devenit zi nationala. &e plan e=tern +uza a nu!it pe lan$a $uvernele &uterilor *arante a$enti diplo!atici cu scopul de a interveni pentru recunoasterea Bnirii &rincipatelor. 7 aprilie-17 septe!brie 1A59 a avut loc +on'erinta de la &aris la care au participat 8arile &uteri cu e=ceptia 6ustriei si I!periului 7to!an pentru a discuta despre dubla ale$ere a lui +uza. 1> aprilie 1A59 ,ranta 6n$lia &rusia <usia 0ardinia au recunoscut Bnirea &rincipatelor pe ti!pul vietii lui +uza. au$ust 1A59 I!periul 7to!an si 6ustria au recunoscut si ele dubla ale$ere a lui +uza. 21 si 2@ septe!brie 1A59 sultanul a e!is un 'ir!an prin care il recunostea pe +uza ca do!nitor al a!belor &rincipate. vara 1A@0 +uza a tri!is 8arilor &uteri un !e!oriu prin care aducea la cunostinta acestora proble!ele inta!pinate in $uvernarea &rincipatelor. septe!brie 1A@0 )izita lui 6le=andru Ioan +uza la +onstantinopol unde a 'ost pri!it cu onoruri de catre sultan. septe!brie 1A@1 a avut loc +on'erinta de la +onstantinopol. 22 noie!brie/5 dece!brie 1A@1 0ultanul a e!is un 'ir!an prin care aproba uni'icarea le$islativa si ad!inistrativa a 2arii <o!anesti si 8oldovei pe ti!pul do!niei lui +uza. #* 1-4.-1-44% este perioada !arilor re'or!e. *uvernul conservator condus de 3arbu +atar$iu era ostil in'aptuirii unor re'or!e care ar 'i sub!inat baza !ateriala si puterea !arilor propietari de pa!ant. &roiectul de le$e rurala propus de acesta nu i!bunatatea situatia taranilor. /a A iunie 1A@2 3arbu +atar$iu pri!ul !inistru a 'ost asasinat in i!pre:urari ra!ase neelucidate. 0-a 'or!at un nou $uvern liberal condus de 8i(ail Go$alniceanu (11 octo!brie1A@>-2@ ianuarie 1A@5). 1>/25 dece!brie 1A@> a 'ost adoptata Legea entru secularizarea averilor "anastiresti prin care un s'ert din supra'ata a$ricola a tarii a trecut in propietatea statului. 7 'ebruarie 1A@5 Legea entru organizarea uterii ar"ate? potrivit careia toti barbatii intre 20 si 50 de ani puteau 'i c(e!ati la ar!e in caz de razboi s-au 'or!at 5 divizii la 3ucuresti Iasi *alati +raiova. do!nul era +o!andantul supre! al ar!atei.

>1

1> !artie 1A@5 dezbaterea proiectului de le$e rurala a dus la izbucnirea unui con'lict intre 6dunarea /e$islativa do!inata de conservatori care se opuneau proiectului si $uvern care dorea adoptarea le$ii rurale. 2 !a 1A@5 printr-o lovitura de stat? +uza a dizolvat 6dunarea /e$islativa si a instaurat re$i!ul do!niei autoritare. adoptarea Statutului Dezvoltator al Conventiei de la Paris? o noua +onstitutie care sporea prero$ativele do!nului. puterea e=ecutiva apartinea do!nului care avea initiativa le$ilor elaborate de +onsiliul de 0tat 'or!at din specialisti. 4o!nul avea drept de veto. puterea le$islativa apartinea unei 6dunari bica!erale 'or!ata din 6dunarea 1lectiva cu !e!bri alesi si Cor ul Ponderator (0enatul) cu !e!bri nu!iti de do!nitor. 6doptarea Legii Electorale care lar$ea participarea la vot prin !icsorarea censului. 6le$atorii erau i!partiti in doua cate$orii- directi (cei care stiau carte aveau peste 25 de ani pensionarii si intelectualii plateau un i!pozit de 5 lei pe an* si ri"ari (cei care votau prin dele$ati si cei care plateau i!pozite de 5A de lei la sate si intre A0-1A0 de lei la orase). +ei care nu plateau i!pozite nu aveau drept de vot. Iunie 1A@5 8arile &uteri au recunoscut !odi'icarea +onventiei si dreptul principatelor de a-si !odi'ica le$ile interne. 15/2@ au$ust 1A@5 a 'ost adoptata Legea $urala care prevedea i!propietarirea taranilor prin e=proprierea a 2/> din pa!anturile !osierilor. <ascu!pararea era esalonata in 15 ani. &a!anturile nu puteau 'i instrainate ti!p de >0 de ani. 0e des'iintau claca si di:!a. 25 noie!brie/7 dece!brie 1A@5 Legea instructiunii u#lice prin care invata!antul ele!entar de patru clase devenea obli$atoriu si $ratuit. 6u 'ost in'iintate $i!nazii in orasele !ari ale tarii. 1/1> dece!brie 1A@5 Legea rivind autoce8alia ,isericii Artodo9e $o"ane prevedea independenta 3isericii ro!anesti 'ata de &atriar(ia din +onstantinopol cu care !entinea le$atura doar in proble!e do$!atice. &atriar(ul era ales de un sinod 'or!at din trei ierar(i ro!ani. 1A@5 au 'ost adoptate le$ile de or$anizare ad!inistrativa ce prevedeau or$anizarea teritoriului in co!une rurale (conduse de un pri!ar) plaKi (subpre'ect) si :udete (pre'ect). 1 !ai 1A@5 Codul de Procedura Penala care e=cludea pedeapsa cu !oartea. 1 de!brie 1A@5 Codul Civil prevedea obli$atia casatoriei si a divortului civil. 1A@5 a 'ost reor$anizata :ustitia prin in'iintarea unor noi instante :udecatoresti- Dudecatoriile de &lasa 2ribunalele Dudetene +urtile de 6pel +urtile de Durati +urtea de +asatie.

&olitica autoritara a lui +uza a deter!inat 'or!area "!onstruasei coalitii% care $rupa pe liberali si conservatori cu scopul inlaturarii do!nitorului. 11/2> 'ebruarie 1A@@ a 'ost or$anizata o lovitura de stat in ur!a careia +uza a 'ost silit sa abdice si sa ur!eze calea e=ilului. +onducerea a 'ost preluata de o locotenenta do!neasca 'or!ata din /ascar +atar$iu ;icolae *olescu col. ;icolae Harala!bie si un $uvern condus de Ion *(ica.

Printul strain. Constitutia din 1-44 - 11/2> 'ebruarie sedinta e=traordinara a &arla!entului pentru ale$erea unui principe strain. - >0 !artie 1A@@ dizolvarea &arla!entului. - >0 !artie/11 aprilie 1A@@ /ocotenenta 4o!neasca a citit o procla!atie catre popor prin care reco!anda ale$erea prin plebicist a &rincipelui +arol de Ho(enzollern-0i$!arin$en ca do!nitor al <o!aniei sub nu!ele de +arol I. - 2/15 aprilie 1A@@ a avut loc plebicistul prin care !a:oritatea ro!anilor s-a pronuntat in 'avoarea lui +arol I. - 29 aprilie/10 !ai 1A@@ 6dunarea +onstituanta a votat o procla!atie care e=pri!a vointa ro!anilor de a 'i condusi de principele +arol I din dinastia de Ho(enzollern-0i$!arin$en. - 10/22 !ai 1A@@ +arol I a depus :ura!antul de credinta. - 29 iunie/11 iulie 1A@@ adoptarea +onstitutiei prin care <o!ania devenea !onar(ie contitutionala.

>2

>0 iunie/12 iulie 1A@@ :ura!antul lui +arol I pe +onstitutie. >0 iulie/11 au$ust 1A@@ a 'ost adoptata /e$ea electorala. 11/2> octo!brie 1A@@ &oarta a e!is 'ir!anul de investitura a lui +arol I.

Constitutia din 1-44 - a 'ost pri!a constitutie ro!aneasca. a 'ost conceputa dupa !odelul constitutiei bel$iene din 1A>1. nu!ele o'icial al tarii era <o!ania. potrivit acestei constitutii <o!ania devenea o !onar(ie constitutionala ereditara. +onstitutia cons'intea drepturile si libertatile cetatenesti si avea la baza principiul separarii puterilor in stata) puterea e=ecutiva era reprezentata de do!n i!preuna cu $uvernul. 4o!nul avea prero$ative lar$i- nu!ea si revoca !inistri. - putea dizolva 6dunarea 4eputatilor si 0enatul. - era se'ul ar!atei. - avea drept de veto. - putea declara razboi si inc(eia tratate. - avea dreptul de a bate !oneda. - de a acorda a!nistii si $ratieri. *uvernul condus de un pri!-!inistru care era acceptat de &arla!ent. b) puterea le$islativa era reprezentata de 4o!n si de &arla!ent. &arla!entul4o!nulsanctionarea si pro!ul$area le$ilor. drept de veto. era ales prin vot cenzitar. 'or!at din doua ca!ere (6dunarea 4eputatilor si 0enatul). avea rol de a initia si sanctiona le$ile. discuta si aproba bu$etul.

d) puterea :udecatoreasca era reprezentata de 2ribunale si +urti de Dustitie. - +onstitutie consacra drepturile si libertatile cetatenesti (dreptul la propietate libertatea cuvantului a constiintei a presei aintrunirilor e$alitatea in 'ata le$ilor). - 6 'ost adoptata o noua le$e electorala care !entinea siste!ul de vot censitar ale$atorii 'iind i!partiti in patru cole$ii dupa avere. Princi alele institutii ale statului "odern ro"an A. 'onar>ia - institutie centrala reprezentata de do!n in persoana lui +arol I. - +arol I a 'ost do!n al tarii in perioada 1A@@-1A7A alteta re$ala intre 1A7A-1AA1 si re$e intre 1AA1-1915 cand a !urit (in 1AA1 <o!ania a devenit re$at). &e plan intern- !onar(ul s-a constituit ca un 'actor de ec(ilibru :ucand rol de arbitru pe scena politica ro!aneasca. - a incura:at 'or!area partidelor politice - &artidul +onservator constituit o'icial in 1AA0 si &artidul ;ational /iberal in 1A75 care s-au succedat la $uvernare. - a contribuit la !odernizarea structurilor econo!ice. - pentru a inlatura disensiunile dintre liberali si conservatori a introdus siste!ult "rotativei $uverna!entale%.

>>

&e plan e=tern-

a sustinut cucerirea independentei de stat. deteriorarea relatiilor cu <usia l-au deter!inat sa se orienteze spre &uterile +entrale cu care a se!nat in 1AA> un tratat secret de alianta cu caracter de'ensiv. prin participarea la razboaiele balcanice din 1912 191> <o!ania s-a a'ir!at ca un 'actor de ec(ilibru in 3alcani si in ur!a pacii de la 3ucuresti a reusit sa obtina +adrilaterul de la 3ul$aria. a incura:at lupta ro!anilor din teritoriile a'late sub do!inatie straina.

,. Guvernul C. Parla"entul reprezenta puterea le$islativa. era 'or!at din doua ca!ere- 6dunarea 4eputatilor si 0enatul. 6dunarea 4eputatilor- deputatii erau alesi dintre catatenii care aveau cel putin 25 de ani i!pliniti. 0enatul- senatorii se ale$eau dintre persoanele ce aveau cel putin 50 de ani i!pliniti pe o perioada de A ani. 4atorita siste!ului de vot censitar !a:oritatea parla!entarilor proveneau dintre !arii propietari de pa!ant si bur$ezie. &uteau controla activitatea $uverna!entala prin anc(ete !otiuni de cenzura intrebari interpelari. reprezenta puterea e=ecutiva. perioada 1A@@-1A71 perioada de instabilitate politica caracterizata prin sc(i!barea 'recventa a $uvernelor- s-au sc(i!bat 10 $uverne si au avut loc 20 de re!anieri $uverna!entale. dupa 1A71 s-a instaurat ordinea. !artie 1A71-!artie 1A7@ $uvernare conservatoare pri!-!inistru /ascar +atar$iu. aprilie 1A7@-!artie 1AAA $uvernare liberala pri!-!inistru I. +. 3ratianu. !artie 1AAA-octo!brie 1A95 $uvernare conservatoare. In anul 1A95 s-a introdus siste!ul "rotativei $uverna!entale% care prevedea alternarea la $uvernare a celor doua partide politice- &artidul ;ational /iberal si &artidul +onservator.

Cucerirea inde endentei de stat a $o"aniei 1A75-1A7@ redesc(iderea +(estiunii 7rientale. au avut loc rascoale antioto!ane in 3osnia-Herte$ovina 3ul$aria. 1A7@ 0erbia si 8untene$ru au declarat razboi &ortii 7to!ane. <usia dorea sa intervina de partea rasculatilor cu scopul ascuns de a obtine iesirea la 8editerana prin ocuparea stra!torilor 3os'or si 4ardanele in ur!a in'ran$erii 2urciei. 4ece!brie 1A7@ 8arile &uteri au or$anizat o +on'erinta la +onstantinopol pentru a a:un$e la o intele$ere in con'lictul din 3alcani. 2urcia a adoptat o noua constitutie prin care acorda <o!aniei statutul de provincie privile$iata a I!periului 7to!an ceea ce a deter!inat <o!ania sa se apropie de <usia. 0epte!brie 1A7@ intalnirea de la /ivadia intre o dele$atie ro!ana condusa de I. +. 3ratianu si 2arul 6le=andru al II-lea. s-a discutat despre necesitatea unei intele$eri privind trecerea ar!atei ruse pe teritoriul <o!aniei spre 3alcani. 5 aprilie 1A77 la 3ucuresti s-a inc(eiat Conventia $o"ano-$usa care re$le!enta trecerea ar!atelor rusesti pe teritoriul <o!aniei cu respectarea inte$ritatii teritoriale a statului ro!an a institutiilor acestuia pe c(eltuiala proprie. <usia respin$ea cooperarea !ilitara a <o!aniei la acest razboi. 1A77 +onventia de la 3udapesta intre <usia si 6ustro-Bn$aria- in sc(i!bul neutralitatii 6ustriei <usia ii pro!itea acesteia ane=area 3osniei si Herte$ovinei. 12 aprilie 1A77 <usia a declarat razboi 2urciei. 21 aprilie 1A77 2urcia a atacat orasele ro!anesti de la 4unare- +ala'at 3ec(et +orabia *iur$iu 7ltenita +alarasi. s-a instituit starea de razboi cu I!periul 7to!an. 9 !ai 1A77 procla!area independentei de stat a <o!aniei.

>5

iulie 1A77 esecul trupelor rusesti la &levna ar!ata rusa a su'erit pierderi 'oarte !ari. 19 iulie 1A77 o pri!a tele$ra!a a 8arelui 4uce ;icolae cerea re$elui +arol I interventia ar!atei ro!ane la sud de 4unare in spri:inul ar!atei rusesti. au ur!at alte doua tele$ra!e (9 au$ust si 19 au$ust 1A77). 12-20 au$ust 1A77 trupele ro!ane au trecut 4unarea. >0 au$ust 1A77 atacul esuat asupra &levnei. trupele ro!ane au reusit sa cucereasca reduta *rivita. 9 noie!brie 1A77 trupele ro!ane si ruse au cucerit <a(ova. 2A noie!brie 1A77 capitularea turcilor la 7panez. 2A noie!brie 1A77 capitularea &levnei. 12 ianuarie 1A7A 0!ardan. 19 ianuarie )idin si 3elo$radci# s-au predat ar!atelor ro!ane. 19 ianuarie 1A7A se!narea ar!istitiului intre <usia si 2urcia la GazanlM#. 19 'ebruarie 1A7A 2ratatul de la 0an 0te'ano se!nat intre <usia si 2urcia in absenta <o!aniei stabilea- independenta de stat a <o!aniei 0erbiei si 8untene$rului. - autono!ia 3ul$ariei care devenea 8are &rincipat. - autono!ia 3osniei si Herte$ovinei. - 2urcia ceda 4obro$ea si 4elta 4unarii <usiei care isi rezerva dreptul de a le sc(i!ba pe cele trei :udete din sudul 3asarabiei (Is!ail +a(ul 3ol$rad). - tratatul era dezavanta:os pentru <o!ania ne!ultu!ea 6n$lia (care nu isi dorea cresterea puterii <usiei) si 6ustro-Bn$aria care nu a pri!it 3osnia si Herte$ovina in virtutea acordului se!nat cu <usia la 3udapesta. 1 iunie 1A7A-1 iulie 1A7A a avut loc Congresul de la ,erlin cu participarea *er!aniei 6ustro-Bn$ariei <usiei Italiei 6n$liei ,rantei 2urciei care stabileau- independenta <o!aniei in sc(i!bul acordarii cetateniei ro!ane tuturor supusilor 'ara deosebire de reli$ie. - cedarea :udetelor din sudul 3asarabiei de catre <o!ania care pri!ea in sc(i!b 4obro$ea 4elta 4unarii si Insula 0erpilor. $o"anii din a8ara granitilor Transilvania 1A57 li!ba $er!ana a devenit li!ba o'iciala. 1A59 dupa in'ran$erea revolutiei s-a reinstaurat re$i!ul (absbur$ic. 5 !artie 1A59 adoptarea unei +onstitutii I!periale prin care 2ransilvania depindea direct de )iena. 1A5> 1piscopia Bnita de la 3la: a 'ost ridicata la ran$ de 8itropolie. 1A@2 li!ba !a$(iara a devenit li!ba o'iciala in 2ransilvania printr-o le$e a invata!antului. 1A@>-1A@5 4ieta de la 0ibiu in care pentru pri!a data intrau si ro!ani a votat le$i 'avorabile ro!anilor- li!ba ro!ana devenea li!ba o'iciala. - e$alitatea natiunii ro!ane cu celelalte natiuni din 2ransilvania. - drepturi politice pentru ro!ani. 1A@7 s-a 'or!at i!periul dualist 6ustro-Bn$ar. 2ransilvania a 'ost ane=ata la Bn$aria. ro!anii si-au pierdut aproape toate drepturile casti$ate in ceea ce priveste 'olosirea li!bii nationale si a reli$iei ortodo=e. !ai 1A@A &ronuncia!entul de la 3la: redactat de *eor$e 3aritiu prin care ro!anii protestau i!potriva restrictiilor i!puse. 12-15 !ai 1AA1 +on'erinta de la 0ibiu in cadrul careia partidele politice ale ro!anilor s-au unit si au 'or!at &artidul ;ational <o!an din 2ransilvania adoptand pasivis!ul ca tactica de lupta i!potriva ane=arii 2ransilvaniei la Bn$aria. 1AA1-1A95 s-a des'asurat "!iscarea !e!orandista% ce avea ca scop obtinearea de drepturi pentru ro!ani prin redactarea de !e!orii adresate +urtii de la )iena. 1A92 8e!orandu!ul se!nat de !e!brii &artidului ;ational <o!an din 2ransilvania si alte personalitati ro!anesti a 'ost respins de catre i!paratul ,ranz Iose' I si inaintat *uvernului de la 3udapesta. 1A95 se!natarii 8e!orandu!ului din 1A92 au 'ost :udecati si conda!nati dar la insistentele re$elui <o!aniei +arol I au 'ost $ratiati de i!parat. 1A9@ au 'ost adoptate doua le$i care prevedeau !a$(iarizarea localitatilor si introducerea li!bii !a$(iare in scoli ceea ce a dus la inc(iderea a 'oarte !ulte scoli ro!anesti.

>5

1905 &.;.<. din 2ransilvania a parasit pasivis!ul in 'avoarea activis!ului politic desc(izand ast'el lupta pentru drepturile ro!anilor si e!anciparea lor de sub do!inatie straina. ,ucovina 1775 6ne=area 3ucovinei de catre I!periul Habsbur$ic cu acordul &ortii 7to!ane. - provincia a 'ost pusa sub o ad!inistratie !ilitara. - a 'ost dusa o politica de slavizare a provinciei prin spri:inirea aspiratiilor nationale ale ucrainienilor in de'avoarea ro!anilor. - 3iserica 7rtodo=a din 3ucovina a 'ost scoasa de sub :urisdictia 8itropoliei din Iasi trecand la 8itropolia din GarloHitz. 1A7@ 3ucovina a 'ost incorporata *alitiei. 6tributiile ad!inistratiei !ilitarea au trecut asupra +ancelariei 6ulice de la )iena careia ii era subordonata *alitia. &rovincia era condusa de un $uvernator cu sediul la /HoH prin inter!ediul unui capitan cu resedinta la +ernauti. /i!ba $er!ana era li!ba o'iciala. 8ulte scoli ro!anesti au 'ost des'iintate. 5 !artie 1A59 prin +onstitutia I!periala 3ucovina s-a desprins de *alitia si a devenit 4ucat 6utono! depinzand direct de )iena. 4ucatul era condus de un $uvernator nu!it de )iena. - a continuat politica de deznationalizare a ro!anilor prin actiuni ce vizau invata!antul biserica. - a 'ost interzisa 'olosirea li!bii ro!ane in scoli li!ba $er!ana devenind li!ba o'iciala a provinciei 'olosita in ad!ninistratie. - a 'ost incura:ata stabilirea $er!anilor si ucrainienilor in provincie. 1A@1 a 'ost adoptata o noua +onstitutie care acorda o serie de drepturi ro!anilor- 3ucovina si-a pastrat autono!ia. - puterea le$islativa a 'ost incredintata 4ietei 2arii ai carei !a!bri ale$eau un +o!itet al 2arii condus de un +apitan al 2arii. - +o!itetul 2arii in 'runte cu capitanul aveau atributii ad!inistrative. - puterea e=ecutiva apartinea unui $uvernator cu resedinta la <adauti care era reprezentantul $uvernului central de la )iena. 1A@7 o noua +onstitutie !entinea autono!ia 3ucovinei si separa puterea :udecatoreasca de cea ad!inistrativa. 1A@9 a 'ost adoptata o le$e a invata!antului ce a contribuit la $er!anizarea 'ortata a populatiei. 1A75 a 'ost in'iintata Bniversitatea din +ernauti cu o catedra de li!ba ro!ana. - ro!anii bucovineni printr-o intensa activitate culturala au incercat sa ani(ileze politica dusa de )iena de deznationalizare a ro!anilor din 3ucovina. 6 'ost in'iintata "0ocietatea 6rboroasa% societatea politica "+oncordia% (1AA5). 1905 s-a constituit &artidul ;ational <o!an. 1907 s-a introdus votul universal ceea ce le-a per!is ro!anilor sa se a'ir!e in &arla!entul de la )iena. ,asara#ia 1A12 prin 2ratatul de &ace de la 3ucuresti 3asarabia a 'ost ane=ata de I!periul <us. Initial a 'ost pastrata ad!inistratia ro!aneasca li!ba ro!ana a continuat sa 'ie 'olosita in ad!inistratie biserica si scoala. 1A2A a 'ost e!is un act care anula privile$iile initiale ale 3asarabiei. provincia era condusa de un $uvernator $eneral rus. li!ba rusa a 'ost introdusa in ad!inistratie biserica si scoli. 1A5@ 2ratatul de &ace de la &aris- 8oldova a recapatat trei :udete din sudul 3asarabiei (+a(ul Is!ail 3ol$rad). In restul 3asarabiei care a ra!as sub stapanirea <usiei a 'ost intensi'icata politica de deznationalizare a ro!anilor. 1A71 3asarabia a devenit $ubernie a I!periului <us. au 'ost introduse le$ile rusesti. 1A7A +on$resul de la 3erlin- <usia a recapatat sudul 3asarabiei. &rocesul de deznationalizare a ro!anilor s-a a!pli'icat. 2otusi ro!anii si-au pastrat li!ba si obiceiurile. In a:unul pri!ului razboi !ondial in 3asarabia s-a dezvoltat un curent de renastere nationala. ). 0NITATE SI DI)E$SITATE IN $A'ANIA 'A$E

). 1. Pri"ul raz#oi "ondial (161/-161-*

>@

1915-191@ perioada neutralitatii <o!aniei 21 iulie 1915 +onsiliul de +oroana din 0inaia a (otarat neutralitatea tarii cu toate ca avea un tratat de alianta inc(eiat cu 2ripla 6lianta. 27 septe!brie 195 !oartea re$elui +arol I. re$e al ro!aniei a devenit ,erdinand. 6u avut loc dezbateri privind participarea <o!aniei la razboi s-au 'or!at !ai !ulte tabere 6ntanto'ilii (;icolae Ior$a 7ctavian *o$a) doreau i!plicarea ro!aniei in razboi alaturi de 6ntanta pentru eliberarea 2ransilvaniei. *er!ano'ilii (&. &. +arp 2itu 8aiorescu) erau pentru intrarea <o!aniei in razboi de partea &uterilor +entrale in virtutea tratatului din 1AA>. *uvernul liberal condus de Ion I. +. 3ratianu considera ca <o!ania trebuia sa intre in razboi intr-un !o!ent care sa per!ita realizarea unitatii nationale. 1915-191@ tratative ale <o!aniei cu 6ntanta privind intrarea <o!aniei in razboi. 5 au$ust 191@ 2rata de alianta inc(eiat intre <o!ania ,ranta 6n$lia <usia Italia (6ntanta). Ca" ania din 1614% 15 au$ust 191@ <o!ania a declarat razboi 6ustro-Bn$ariei. - au 'ost !obilizate pe 'ront 5 ar!ate ro!ane- trei ar!ate ro!ane au trecut la o'ensiva in 2ransilvania unde au eliberat !ai !ulte localitati a:un$and pana in apropiere de 0ibiu 0i$(isoara Hunedoara iar a patra ar!ata a 'ost !obilizata pentru a apara $ranita de sud a tarii. - an$a:a!entul aliatilor nu a 'ost respectat con'or! +onventiei 8ilitare (nu au tri!is trupe rusesti sa lupte alaturi de ro!ani si nu au e'ectuat debarcarea de la 0alonic). 25 au$ust 191@ la 2urtcaia a avut loc in'ran$erea ar!atei ro!ane de catre $er!ani si bul$ari condusi de 'eld!aresalul von 8ac#ensen. septe!brie-octo!brie 191@ o'ensiva $er!ano-austro-un$ara pe 'rontul +arpatilor a avut loc retra$erea ar!atei ro!ane pe linia trecatorilor. octo!brie-noie!brie 191@ au avut loc luptele de la )alea Diului si )alea 7ltului. 'rontul ar!atei ro!ane a cedat ar!ata ro!ana a ra!as pentru a or$aniza apararea 3ucurestiului. noie!brie 191@ batalia de la ;ea:lov-6r$es ar!ata ro!ana s-a retras. 2> noie!brie-@ dece!brie 191@ ar!atele &uterilor +entrale au ocupat 3ucurestiul si doua trei!i din teritoriul <o!aniei a intrat sub ocupatie !ilitara. ,rontul s-a stabilizat pe linia 7ituz-0iret-4unare (3ratul 0'. *(eor$(e). s'arsitul lunii noie!brie 191@ autoritatile ro!ane s-au retras la Iasi in 8oldova. 2ezaurul <o!aniei a 'ost depus la 8oscova.

Ca" ania din 1617% Iarna 1917 ar!ata ro!ana s-a re'acut cu spri:inul 6ntantei. Iulie-au$ust 1917 ro!anii spri:initi de rusi au respins atacurile $er!ane- 11/25 iulie-19 iulie/1 au$ust la 8arasti succes al 6r!atei a II-a a $eneralului 6le=andru 6verescu. - 25 iulie/@ au$ust-@/19au$ust la 8arasesti 6r!ata I-a condusa de $eneralul 1re!ia *ri$orescu si $eneralul +onstantin +ristescu a oprit o'ensiva $er!ano-austro-un$ara condusa de 'eld!aresalul 8ac#ensen. - 2@ iulie/A au$ust-9/22 au$ust la 7ituz 6r!ata a II-a a oprit o noua o'ensiva $er!anoaustro-un$ara. octo!brie 1917 victoria revolutiei bolsevice a deter!inat iesirea <usiei din razboi. 1A 'ebruarie/> !artie 191A 0-a inc(eiat Pacea de la ,rest-LitovsC intre <usia 0ovietica si &uterile +entrale. <o!ania a ra!as izolata pe 'rontul de est. 25 aprilie/7 !ai 191A Tratatul de Pace de la ,u8tea-,ucuresti cu &uterile +entrale care a i!pus conditii $rele <o!aniei- 4obro$ea a 'ost ane=ata 3ul$ariei.

>7

6ustro-Bn$aria a preluat o supra'ata de 5@00 #!2 din 8untii +arpati cu var'urile ;e$oiu +arai!an +ea(lau. *er!ania a instituit !onopol asupra titeiului co!ertului cu cereale e=ploatarii si prelucrarii le!nului. ar!ata ro!ana a 'ost de!obilizata.

S8arsitul raz#oiului% )ara 191A succese !ilitare ale 6ntantei. 21 octo!brie/> noie!brie capitularea 6ustro-Bn$ariei. 2A octo!brie/10 noie!brie 191A <o!ania a reintrat in razboi alaturi de 6ntanta. 29 octo!brie/11 noie!brie 191A *er!ania a se!nat ar!istitiu cu 6ntanta ceea ce a inse!nat s'arsitul pri!ului raboi !ondial. ). .. Constituirea $o"aniei 'ari ,asara#ia 1917 revolutia bolsevica din <usia dez!e!brarea I!periului <us. 191A dez!e!brarea I!periului 6ustro-Bn$ar. 191A a'ir!area principiului autodeter!inarii natiunilor 0B6. aprilie 1917 s-a constituit &artidul ;ational 8oldovenesc care a coordonat !iscarea de eliberare nationala. 20 octo!brie 1917 +on$resul ostasilor !oldoveni din +(isinau a declarat autono!ia 3asarabiei s-a constituit 0'atul 2arii ca or$an reprezentativ. 21 noie!brie 1917 0'atul 2arii si-a desc(is lucrarile presedinte al acestuia a 'ost ales Ion Inculet. 2 dece!brie 1917 0'atul 2arii a procla!at <epublica 4e!ocratica 8oldoveneasca. ianuarie 191A interventia trupelor ro!ane in 3asarabia i!potriva bolsevicilor la cererea 0'atului 2arii. s-a restabilit ordinea. 25 ianuarie/@ 'ebruarie 191A 0'atul 2arii a declarat independenta <. 4. 8oldova. 27 !artie/9 aprilie 1917 0'atul 2arii a procla!at unirea 3asarabiei cu <o!ania. 9/22 aprilie 191A re$ele ,erdinand I a rati'icat unirea 3asarabiei cu <o!ania. ,ucovina 7cto!brie 191A in'iintarea Consiliului National $o"an la +ernauti or$an reprezentativ. 15/2A noie!brie 191A +on$resul *eneral al 3ucovinei a adoptat 4eclaratia prin care se (otara unirea 3ucovinei cu <e$atul <o!aniei. &resedintele +onsiliului ;ational <o!an si prezident la +on$resul *eneral al 3ucovinei era o!ul politic Iancu ,londor. 1A/>1 dece!brie 191A re$ele ,erdinand I a rati'icat unirea 3ucovinei cu <o!ania. Transilvania 29 septe!brie/12 octo!brie 191A a 'ost elaborata 4eclaratia de Independenta elaborata de 7radea de &artidul ;ational <o!an al carui lider era )asile *oldis. >/1@ octo!brie 191A i!paratul +arol I de Habsbur$ a lansat apelul "+atre popoarele !ele credincioase% pentru 'ederalizarea i!periului 'ara sanse. 1A octo!brie 191A 4eclaratia de independenta a 'ost citita in &arla!entul de la 3udapesta de deputatul 6le=andru )aida-)oievod. 1A/>1 octo!brie 191A s-a 'or!at +onsiliul ;ational <o!an +entral (+;<+) la 3udapesta ca or$an politic unic al ro!anilor din 2ransilvania alcatuit din 12 !e!bri (@ din partea &artidului ;ational <o!an si @ din partea &artidului 0ocial 4e!ocrat). noie!brie 191A preluarea puterii locale (:udete orase co!une) de catre consilii sau $arzi nationale ro!ane. s-a instituit ast'el controlul politic si ad!inistrativ ro!anesc. 2/1A noie!brie 191A "+atre popoarele lu!ii% !ani'est al +;<+ catre opinia publica europeana. 7/20 noie!brie 191A a 'ost convocata pentru data de 1 dece!brie 8area 6dunare ;ationala la 6lba Iulia. 1>/27 noie!brie 191A tratative cu reprezentantii $uvernului !a$(iar care au acceptat doar autono!ia ad!inistrativa 'ara a recunoastea suveranitatea politica. 1A noie!brie/1 dece!brie 191A 8area 6dunare ;ationala de la 6lba Iulia-

>A

au participat 122A deputati alesi si 100.000 de transilvaneni. a 'ost prezidata de *(. &op de 3OseKti (presedinte al &artidului ;ational <o!an in perioada 1902-191A). - a 'ost adoptata $ezolutia de 0nire (prezentata de )asile *oldiK) act :uridic national ce cosn'intea- unirea 2ransilvaniei cu <o!ania. - principiile 'unda!entale ce vor sta la baza or$anizarii statului. - libertatea nationala si drepturi e$ale pentru "toate popoarele conlocuitoare%. - reprezentare politica si ad!inistrativa. - libertate si e$alitate con'esionala. - re$i! politic si vot universal. - libertatea presei libertatea de asociere de intrunire si de opinie. - re'or!a a$rara radicala. 19 noie!brie/2 dece!brie 191A 'or!area or$anelor reprezentative provizorii- 8arele 0'at ;ational- or$an le$islativ avand ca presedinte pe *(. &op de 3OseKti. - +onsiliul 4iri$ent- or$an e=ecutiv avand ca presedinte pe Iuliu 8aniu. 1/15 dece!brie 191A in!anarea 6ctului Bnirii re$elui ,erdinand I in 0ala 2ronului. 11/25 dece!brie 191A re$ele ,erdinand I a sanctionat 6ctul Bnirii. Con8erinta de Pace de la Paris 1 )ersailles 1A ianuarie 191A s-au desc(is lucrarile +on'erintei de pace de la &aris in 0ala 7$linzilor de la )ersailles cu scopul de a elabora tratatele de pace cu statele invinse in pri!ul razboi !ondial- la con'erinta au participat reprezentantii a >2 de state. - con'erinta a 'ost do!inata de reprezentantii 8arilor &uteri- 2(o!as I. Iilson (0B6) 4avid /lo9d *eor$e (8area 3ritanie) *eor$e +le!enceau (,ranta) )ittorio 1!!anuele 7rlando (Italia). Tratatele de ace se"nate la Paris% 2A iunie 1919 s-a inc(eiat 2ratatul de la )ersailles cu *er!ania ur!at de alte tratate speciale10 septe!brie 1919 2ratatul de la 0aint-*er!ain cu 6ustria. 27 noie!brie 1919 2ratatul de la ;euill9 cu 3ul$aria. 5 iunie 1920 2ratatul de la 2rianon cu Bn$aria. 10 au$ust 1920 2ratatul de la 0Qvres cu 2urcia. <o!ania a 'ost reprezentata la &aris de o dele$atie condusa de pri!ul-!inistru Ion I. +. 3ratianu care in sedinta din 1 'ebruarie 1919 a cerut ca <o!ania sa 'ie tratata ca aliata a 6ntantei in razboi si ca unirea provinciilor istorice cu <o!ania este rezultatul dorintei populatiei din aceste provincii cerand ast'el recunoasterea internationala a unirii. 4orinta 8arilor &uteri de a se a!esteca in proble!ele interne ale statului ro!an sub pretenta apararii dreptului !inoritatilor l-au deter!inat pe Ion I. +. 3ratianu sa protesteze. 1l a parasit &arisul si a de!isionat din 'unctia de se' al $uvernului ro!an. 10 dece!brie 1919 <o!ania a se!nat- 2ratatul de la 0aint-*er!ain cu 6ustria prin care era con'ir!ata unirea 3ucovinei cu <o!ania. - 2ratatul de la ;euill9 cu 3ul$aria prin care $ranita statului bul$ar ra!anea cea 'i=ata in 191> (<o!ania recupera +adrilaterul). - 2ratatul !inoritatilor- toti locuitorii <o!aniei indi'erent de nationalitate li!ba reli$ie rasa se bucurau de drepturi si libertati cetatenesti. 5 iunie 1920 <o!ania a se!nat 2ratatul de la 2rianon cu Bn$aria prin care 2ransilvania si 3anatul reveneau <o!aniei. 2A octo!brie 1920 s-a se!nat tratatul prin care se recunostea unirea 3asarabiei cu <o!ania. &rin tratatele se!nate a 'ost recunoscuta de catre 8arile &uteri 'or!area statului national unitar ro!an. ). ;. 0ni8icare olitica si ad"inistrativa

>9

4upa 8area Bnire din 191A au 'ost luate !asuri pentru inte$rarea provinciilor ro!anesti care sau unit cu tara pentru realizarea uni'icarii ad!inistrative si politice. 4upa unire provinciile istorice au avut o ad!inistratie proprie pana in 1920- 2ransilvania era condusa de +onsiliul 4iri$ent. - 3ucovina 0ecretariatele de 0erviciu. - 3asarabia 4irectoratele. *uvernul de la 3ucuresti se ocupa de proble!ele de interes $eneral cu! erau- 'inantele ar!ata politica e=terna. ,iecare provincie avea cate doi 3ucovina si 3asarabia si respectiv trei 2ransilvania reprezentanti in $uvernul de la 3ucuresti. In &arla!entul de la 3ucuresti au 'ost alesi si reprezentanti ai ro!anilor din provincii. 15 octo!brie 1922 la 6lba Iulia a avut loc incoronarea re$elui ,erdinand ca re$e al <o!aniei 8ari. ,or!atiunile politice din )ec(iul <e$at s-au e=tins prin crearea de or$anizatii la nivelul intre$ii tari realizandu-se c(iar 'uziuni ale acestor partide cu partidele din &rovincii (cu! a 'ost 'uziunea &artidului 2aranesc al lui Ion 8i(alac(e cu &artidul ;ational din 2ransilvania condus de Iuliu 8aniu in 192@). 5/A !artie 1919 a 'ost adoptat calendarul *re$orian pentru 'olosirea unui sin$ur calendar pe tot cuprinsul tarii. 6st'el data de 1 aprilie 1919 (stil vec(i) a devenit 15 aprilie (stil nou). noie!brie 1919 au avut loc pri!ele ale$eri parla!entare in <o!ania 8are. 29 dece!brie 1919 &arla!entul a votat le$ile de rati'icare a Bnirii. 1920 s-a realizat uni'icarea !onetara pentru a scoate din circulatie celelalte !onede care circulau pe teritoriul tarii alaturi de leul ro!anesc. 17 iulie 1921 /e$ea pentru de'initivarea re'or!ei a$rare viza redi!ensionarea loturilor taranesti. >0 iulie 19>1 a 'ost adoptata /e$ea pentru re'or!a a$rara din &rovincii pentru realizarea acestei re'or!e si in teritoriile nou inte$rate <o!aniei. !artie 192> a 'ost adoptata +onstitutia care prevedea reor$anizarea si consolidarea statului national realizarea unor re'or!e de!ocratice precu! cea a$rara si electorala. 2> iunie 1925 /e$ea privind or$anizarea ar!atei. 2@ iulie 1925 /e$ea invata!antului care prevedea or$anizarea unitara a invata!antului obli$ativitatea si $ratuitatea invata!antului pri!ar. 15 iunie 1925 /e$ea uni'icarii ad!inistrativ-teritoriale prevedea or$anizarea ad!inistrativa unitara a teritoriului <o!aniei si inte$rarea teritoriilor unite cu tara. 2eritoiul tarii a 'ost i!partiti in :udete conduse de pre'ecti iar plasa era i!partita in co!une rurale si urbane conduse de pri!ari alesi. 27 !artie 192@ /e$ea electorala potrivit careia partidul care casti$a 50E din totalul voturilor pri!ea 70E din !andate. 8andatele ra!ase erau i!partite intre partidele care depaseau pra$ul electoral de 2E proportional cu voturile casti$ate. Constitutia din 16.; 1 revederi% - caracterul statului national unitar ro!an. - separarea puterilor in stat puterea e=ecutiva e=ercitata de re$e i!preuna cu $uvernul puterea le$islativa detinuta de &arla!entul bica!eral 'or!at din 6dunarea 4eputatilor si 0enat avea dreptul de a controla activitatea $uvernului. puterea :udecatoreasca detinuta de Inalta +urte de +asatie si Dustitie. - libertati si drepturi cetatenesti libertatea presei. libertatea intrunirilor. e$alitatea in 'ata le$ii. $arantarea propietatii. vot universal. invata!ant pri!ar obli$atoriu.

50

)I.

STAT? SACIETATE? C0LT0$A

)I. 1. Structuri econo"ice si sociale 2eritorial supra'ata <o!aniei a crescut de la 1>7.000 #!2 la 295.059 #!2. <e'or!ele au sc(i!bat vec(ile structuri socialeEcono"ia a luat avant in ti!pul $uvernarilor liberaleo 1922-192A- crestere econo!ica. o 19>5-19>7- dezvoltare !a=i!a. o <o!ania ocupa locul I in 1uropa la productia de petrol si locul al )I-lea in lu!e locul al II-lea in 1uropa la productia de $aze naturale si aur locul al I)-lea in 1uropa la productia de $rau. o )enitul pe cap de locuitor era 110R in 19>A. o 6u aparut noi ra!uri industriale. o +o!ertul a 'ost orientat initial spre ,ranta si 6n$lia dupa 19>> *er!ania a devenit principalul partener co!ercial. o 0-au !odernizat caile 'erate si soselele. +aile 'erate s-au dezvoltat de la 5.>00 #! la 11.000 #!. o 2eleco!unicatiile au inau$urat tele'onia si radio'onia. o 19>> &lanul de la *eneva a i!pus control strain asupra 'inantelor tarii va 'i denuntat in 19>5.

1volutia econo!ica !arcata de ur!atoarele etape1919-192> re'acere econo!ica. 1925-192A ascensiune econo!ica. 1929-19>> criza econo!ica. 19>5-19>A !a=i!a dezvoltare econo!ica. Agricultura era ra!ura de baza a econo!iei. o supra'ata arabila s-a dublat. o s-a realizat re'or!a a$rara au 'ost i!propietariti 1 5 !ilioane de tarani cu @ !ilioane (ectare teren. o a avut loc consolidarea propietatilor !ici si !i:locii. Politici econo"ice% o "&rin noi insine% &artidul ;ational /iberal. o "&orti desc(ise% &artidul ;ational 2aranesc. Societatea% o 19>0 &opulatia rurala 7A 9E - urbana 20 1E 8inoritati nationale- ro!ani 71 9E !a$(iari 7 9E $er!ani 5 1E evrei 5E ti$ani 1E. o 3ur$(ezia in ascensiune s-a a'ir!at pe plan econo!ic si politic (industrie banci co!ert). o 8arii propietari 'unciari (boierii) au pierdut puterea econo!ica. o 8uncitori!ea crestere nu!erica $rupata in !arile orase s-a a'ir!at pe plan politic. o 2arani!ea cea !ai nu!eroasa 'orta de !unca. o Intelectualitatea purtatoare a pro$resului an$a:ata in consolidarea <o!aniei !ari a do!inat viata politica si culturala. Con8licte sociale%

51

o o o o

$reva tipo$ra'ilor din dece!brie 191A. $reva $enerala din octo!brie 1920. $reva de la /upeni din au$ust 1929. $reva ce'eristilor si petrolistilor din 'ebruarie 19>2.

)I.

.. $egi"ul olitic din $o"ania intre 161--16;-

'onar>ia% 1915-1927 re$e al <o!aniei ai 'ost ,erdinando presti$iul !onar(iei a crescut datorita prezentei suveranilor pe 'ront in pri!ul razboi !ondial desavarstirii unirii in'aptuirii re'or!ei a$rare. o 15 octo!brie 1922 <e$ele ,erdinand si <e$ina 8aria au 'ost incoronati la 6lba Iulia ca suverani ai <o!aniei 8ari. o printul +arol al II-lea casatorit cu 1lena 'iica re$elui *reciei era printul !ostenitor al <o!aniei. In 1925 a ra!as cu 1lena /upescu in 6n$lia iar in 192@ a renuntat la prero$ativele de print !ostenitor. o 192@-19>0- criza dinastica deter!inata de renuntarea la tron a lui +arol. &rint !ostenitor a devenit 8i(ai 'iul lui +arol. 6 scazut presti$iul !onar(iei. o in 1927 a !urit re$ele ,erdinand. 1927-19>0 <e$e al <o!aniei a devenit 8i(ai care era !inor !otiv pentru care prero$ativele re$ale erau e=ercitate de o regenta 'or!ata din &rincipele ;icolae de Ho(enzollern 8iron +ristea &atriar(ul <o!aniei *(eor$(e 3uzdu$an &resedintele Inaltei +urti de +asatie. A iunie 19>0 restauratia carlista? revenirea lui +arol in tara. +arol al II-lea a devenit re$e al <o!aniei iar criza dinastica s-a inc(eiat. &ana in anul 19>A acesta a intreprins actiuni pentru discreditarea partidelor politice si instaurarea unui re$i! de dictatura personala in anul 19>A. Partidele olitice - unele partide si-au continuat activitatea (&artidul ;ational /iberal &artidul ;ationalist 4e!ocratic). - dupa 191A au aparut partide noi (&artidul 2aranesc &artidul &oporului). - &artidul +onservator a disparut de pe scena politica. - In provinciile istorice unite in 191A au e=istat partide politice proprii. - In perioadele de criza econo!ica partidele s-au scindat in perioadele de avant econo!ic s-au re$rupat. - In $eneral viata politica a 'ost do!inata de &;/ si &;P. - Bnele partide au 'uzionat- &artidul 2aranesc si &artidul ;ational au 'or!at &artidul ;ational 2aranesc (192@). - 6u aparut partide ale !inoritatilor- &artidul 8a$(iar &artidul *er!an &artidul 1vreiesc. Partide de drea ta% - Partidul Po orului (/i$a &oporului) 'ondat la 1 aprilie 191A de 6le=andru 6verescu s-a bucurat de succes datorita popularitatii conducatorului partidului. &opularitatea acestui partid a scazut datorita !asurilor luate $revelor si !ani'estatiilor.

52

Partidul National Li#eral 1 a 'ost condus de I. I. +. 3ratianu (1909-1927) )intila 3ratianu (1927-19>0) I. *. 4uca (19>0-19>> asasinat) 4inu I. +. 3ratianu (19>>-1957). 6cest partid a do!inat scena politica ro!aneasca !ai ales in perioada 191A-192A (decada bratienista) cand s-a a'lat la $uvernare. /iderul partidului Ion I. +. 3ratianu a avut o in'luenta 'oarte !are asupra re$elui ,erdinand. Partidul National Taranesc 1 s-a 'or!at la 10 octo!brie 192@ prin 'uziunea &artidului 2aranesc condus de Ion 8i(alac(e condus cu &artidul ;ational din 2ransilvania condus de Iuliu 8aniu. 6cest partid a 'ost condus de Iuliu 8aniu (192@-19>>) Ion 8i(alac(e (19>>-19>7) Iuliu 8aniu (19>7-1957).

Partide de stanga% - Partidul Social-De"ocrat din $o"ania 1 s-a 'or!at la 7 !ai 1927 si a avut la lideri pe *eor$e *ri$orovici si +onstantin 2itel-&etrescu. Partidele e9tre"iste% de drea ta% o Liga A ararii National Crestine 1 a 'ost in'iintata la 25 !artie 192> de pro'. 6. +. +uza. o Legiunea Ar>ang>elului 'i>ail 1 in'iintata la 25 iunie 1927 a avut pe lider +orneliu ?elea +odreanu. In 19>0 a 'ost creata *arda de ,ier. de stanga% o Partidul Co"unist $o"an? instru!ent al intereselor Bniunii 0ovietice s-a 'or!at la A !ai 1921. 6vea ca lideri pe *(eor$(e +ristescu 0te'an ,oris. In 1925 &artidul +o!unist a 'ost scos in a'ara le$ii. Activitatea arla"entara si guverna"entala &olitica in perioada interbelica a 'ost do!inata de lupta intre de!ocratie si autoritaris!- optiuni de!ocratice- liberalis!ul taranis!ul. - optiuni autoritare- co!unis!ul 'ascis!ul. Li#eralis"ul% doctrina &;/ a sustnut 'aurirea unei econo!ii capitaliste prin 'orte proprii. rolul predo!inant trebuia sa apartina bur$(eziei. politica "prin noi insine% viza prote:area bur$(eziei ro!anesti prote:area bo$atiilor tarii li!itarea patrunderii capitalis!ului strain. &;/ a $uvernat intre 1922-192A si 19>7-19>A. Taranis"ul% doctrina &;P a sustinut ca baza econo!ica a tarii este propietatea taraneasca. tarani!ea trebuia sa conduca societatea. a sustinut politica "portilor desc(ise% capitalului strain. *uvernarile &;P din perioada 1929-19>> au coincis cu !area criza econo!ica si au vizat reducerea e'ectelor crizei econo!ice. Intre 191A-19>A s-au succedat 25 de $uverne perioade de stabilitate politica alternand cu cele de instabilitate- $uvernare liberala- 1922-192A si 19>7-19>A. In ti!pul $uvernarii liberale au 'ost adoptate o serie de le$i cu! au 'ost- +onstitutia /e$ea 1lectorala /e$ea Invata!antului /e$ea pentru uni'icare ad!inistrativa. - $uvernarea taranista- 192A-19>> a coincis cu criza econo!ica !ondiala. 6u luat !asuri pentru redresarea econo!ica a tarii- stabilizare !onetara i!pru!uturi de la banci straine le$i pentru conversiunea datoriilor a$ricole. 4upa 19>0 a avut loc o ascensiune a e=tre!is!ului de dreapta care a reusit sa casti$e tot !ai !ulti adepti. /a ale$erile parla!entare din 19>7 le$ionarii au ocupat locul al III-lea cu 15 5AE din voturi. )I. ;. S8arsitul regi"ului arla"entar. Pierderile teritoriale din 16/: +arol al II-lea (19>0-1950) a incercat sa instaureze un re$i! de dictatura personala- s-a incon:urat de o ca!arila re$ala. - a co!pro!is partidele politice.

5>

a incercat sa 'or!eze $uverne de uniune nationala ($uvernul Ior$a-6r$etoianu 19>119>2). $uvernul 2atarascu a 'ost un instru!ent al re$elui. a $uvernat prin decrete-le$i. la ale$erile parla!entare din 19>7 nici unul din partidele politice nu a reusit sa casti$e peste 50E pentru a putea $uverna. 2A dece!brie 19>7 re$ele l-a insarcinat cu 'or!area $uvernului pe 7. *o$a o! politic lipsit de personalitate. ianuarie 19>A &arla!entul a 'ost dizolvat. 10 'ebruarie 19>A lovitura de stat $uvernul *o$a a 'ost inlaturat si a 'ost instaurat re$i!ul de autoritate !onar(ica a lui +arol al II-lea. 11 'ebruarie 19>A s-a constituit un nou $uvern de "uniune nationala% condus de patriar(ul 8iron +ristea. 27 'ebruarie 19>A a 'ost adoptata o noua +onstitutie potrivit careia re$elui ii reveneau atat puterea e=ecutiva cat si cea le$islativa &arla!entul avand doar un rol decorativ. >0 !artie19>A au 'ost dizolvate partidele politice. 15 au$ust 19>A a 'ost adoptata o noua le$e ad!inistrativa. 1@ dece!brie 19>A a 'ost creat ,rontul <enasterii ;ationale ca partid unic. au 'ost introduse cenzura si starea de asediu. septe!brie 1950 dictatura lui +arol al II-lea s-a prabusit datorita pierderilor teritoriale su'erite de <o!ania in 1950 2A iunie 1950 B<00 a rapit 3asarabia 3ucovina si 2inutul Herta. >0 au$ust 1950 prin 4ictatul de la )iena <o!ania era obli$ata sa cedeze nord-vestul 2ransilvaniei catre Bn$aria. 7 septe!brie 1950 s-a se!nat 2ratatul de la +raiova care prevedea cedarea +adrilaterului in 'avoarea 3ul$ariei.

)I. /. $o"ania in al II-lea raz#oi "ondial I. Perioada 4 se te"#rie 16/:-.; august 16//

Ion 6ntonescu se'ul statului - 5 septe!brie 1950 Ion 6ntonescu a 'ost nu!it se' de $uvern. - @ septe!brie 1950 +arol al II-lea a abdicat in 'avoarea 'iului sau 8i(ai I. - 15 septe!brie 1950 <o!ania s-a procla!at stat national le$ionar. - noie!brie 1950 asasinatele politice au adancit con'lictul dintre 6ntonescu si le$ionari. - 21-2> ianuarie 1951 rebeliunea le$ionara a 'ost in'ranta. - 25 ianuarie 1951 Ion 6ntonescu a instaurat dictatura !ilitara. <e$ele avea atributii decorative. - venirea lui Ion 6ntonescu la putere a orientat <o!ania spre *er!ania. - 2> noie!brie 1950 <o!ania a aderat la &actul 2ripartit. - 22 iunie 1951 *er!ania a atacat B<00 <o!ania s-a alaturat *er!aniei pentru a recupera teritoriile rapite de B<00 in 1950. - pana la 2@ iulie 1951 au 'ost eliberate teritoriile rapite de B<00. - 22 au$ust 1951 Ion 6ntonescu a devenit !aresal. - Hitler a 'acut presiuni asupra lui I. 6ntonescu pentru continuarea razboiului dincolo de ;istru. - Ion 6ntonescu a ordonat trecerea ;istrului pentru distru$erea totala a bolsevis!ului- 1@ octo!brie 1951 a 'ost cucerita 7dessa. - ar!ata ro!ana a participat la luptele din +ri!eea. - a participat la batalia 0talin$radului. - in aprilie 1955 6r!ata <osie sovietica a trecut la contrao'ensiva invadand ;. 8oldovei - cu aprobarea lui I. 6ntonescu s-au purtat tratative secrete pentru inc(eierea pacii cu ;atiunile Bnite. - Iuliu 8aniu a purtat si el tratative pentru o pace separata.

55

&uterile 6liate (6n$lia 0B6 B<00) au solicitat capitularea neconditionata a <o!aniei. I. 6ntonescu nu a acceptat conditiile i!puse de sovietici. 20 au$ust sovieticii au declansat o'ensiva pe 'rontul Iasi-+(isinau. II. Perioada .; august 16//- ;: dece"#rie 16/7 10 iunie 1955 &artidul ;ational /iberal &artidul ;ational 2aranesc &artidul 0ocial-4e!ocrat si &artidul +o!unist <o!an au 'or!at ,locul National De"ocrat care ur!area inlaturarea lui 6ntonescu si scoaterea <o!aniei din razboi. 2> au$ust 1955 Ion 6ntonescu c(e!at la palat de re$ele 8i(ai a 'ost arestat i!preuna cu !e!brii $uvernului. <o!ania a redevenit !onar(ie constitutionala. 2> au$ust 1955 ora 22-00 a 'ost citita "&rocla!atia re$elui catre tara% prin care se anunta iesirea <o!aniei din alianta cu *er!ania si alaturarea de ;atiunile Bnite (0B6 6n$lia B<00 ,ranta). au$ust-dece!brie 1955 $uvernul condus de $eneralul +onstantin 0anatescu. 12 septe!brie 1955 dele$atia ro!ana la 8oscova a se!nat +onventia de ar!istitiu cu ;atiunile Bnite. &+< a actionat pentru crearea unui siste! de aliante a 'ortelor de stan$a. +o!unistii au creat stare de con'uzie pentru a a:un$e la putere. 9 octo!brie 1955 8oscova 0talin si +(urc(ill au i!partit zona 3alcanica. +on'or! acestei intele$eri in'luenta sovietica in <o!ania era de 90E. @ dece!brie 1955-2A 'ebruarie 1955 $uvernul ;icolae <adescu. @ !artie 1955->0 dece!brie 1957 $uvernul &etru *roza inceputurile co!unis!ului. - in $uvern a intrat $ruparea liberala a lui *(. 2atarescu si $ruparea taranista a lui 6nton 6le=andrescu. - 2> !artie 1955 s-a in'aptuit re'or!a a$rara pentru atra$erea taranilor (din 1959 s-a declansat ca!pania de colectivizare). - epurarea aparatului de stat de opozanti. - au 'ost create la$are de detinuti. - au 'ost supri!ate ziarele de opozitie. - au 'ost in'iintate sovro!urile. - au 'ost in'iintate tribunalele populare. 20 au$ust 1955-A ianuarie 195@ "$reva re$ala% declansata de re$e ca protest i!potriva $uvernului *roza s-a s'arsit prin introducerea in $uvern a doi reprezentanti &;/ si &;2. *roza a anuntat si or$anizat ale$eri libere ale$erile parla!entare din noie!brie 195@. - 6restari in randul opozitiei. - 7bstructionarea ca!paniei electorale a opozitiei. - +o!unistii au 'ost spri:initi de ar!ata sovietica politia si :andar!eria co!unista. - 1lectoratul a votat pentru partidele istorice. - +o!unistii au obtinut victoria 'alsi'icand ale$erile parla!entare. <eprezentantii occidentali acreditati la 3ucuresti n-au spri:init 'ortele de!ocrate si pe re$ele 8i(ai. In 10 'ebruarie 1957 la &aris s-a se!nat 2ratatul de pace cu ;atiunile Bnite. +o!unistii au trecut la un nou val de arestari partidele politice au 'ost interzise si opozitia lic(idata. >0 dece!brie 1957 6bdicarea 'ortata a re$elui 8i(ai. &+< a ra!as partid politic unic. <o!ania a 'ost procla!ata <epublica.

)II. ECANA'IA SI SACIETATEA IN PE$IAADA CA'0NISTA

55

)II. 1. Contradictiile industrializarii 11 iunie 195A a 'ost adoptata /e$ea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale !iniere bancare de asi$urari si de transport care ur!area distru$erea propietatii private si constituirea proprietatii co!uniste a intre$ului popor. 7 oilie 1955 a 'ost in'iintat pri!ul 0ovro! (societate econo!ica !i=ta ro!ano-sovietica care ur!area e=ploatarea econo!ica a tarii). In ro!ania au 'unctionat pana in 195@ 1@ sovro!uri. 6cestea 'unctionau in do!eniul petrolului carbunelui $azelor transport etc.. 20 dece!brie 195@ etatizarea 3ancii ;ationale. 1cono!ia ro!aneasca a su'erit !utatii pro'unde prin des'iintarea relatiilor capitaliste si sub!inarea bazei sociale a acesteia bur$(ezia. ;ationalizarea intreprinderilor etatizarea bancilor cooperativizarea a$riculturii au 'ost actiuni !enite sa subordoneze intrea$a econo!ie nationala statului co!unist sovietizarea econo!iei ro!anesti. I$norandu-se le$ea cererii si o'ertei s-a procedat la centralizarea econo!ica si introducerea planurilor !ai intai anuale (1959-1950) apoi cincinale pri!ul plan aplicat intre anii 1951-1955 pentru controlul econo!iei. 1cono!ia ro!aneasca a 'ost orientata spre industrializare dezvoltandu-se in special industria $rea- constructoare de !asini siderur$ica c(i!ica etc. Industrializarea 'ortata s-a realizat cu investitii uriase pentru construirea si sustinerea de colosi industriali (+o!binatul 0iderur$ic de la *alati) pentru realizarea unor proiecte !arete cu! ar 'i +analul 4unare-8area ;ea$ra 2rans'a$arasanul +asa &oporului etc. Ianuarie 1959 a 'ost creat +onsiliul de 6:utor 1cono!ic <eciproc (+61<) or$anis! econo!ic constituit din toate statele din blocul co!unist care avea ca scop subordonarea si controlarea econo!iei statelor !e!bre de catre B<00. Industrializarea s-a accentuat dupa anul 195@ cand <o!ania ostila &lanului )alev ce prevedea includerea tarii intr-un co!ple= a$ricol ce cuprindea si teritoriii din Bniunea 0ovietica si 3ul$aria s-a detasat de 8oscova. &olitica de industrializare 'ortata a econo!iei ro!aniei s-a dovedit a 'i 'ali!entara. )II. .. Colectivizarea si i" actul ei asu ra statului ro"anesc &aralel cu industria si a$ricultura a 'ost subordonata statului co!unist. In cadrul procesului de colectivizare 9@E din supra'ata arabila a tarii a 'ost inclusa in $ospodariile a$ricole concepute dupa !odel sovietic. +olectivizarea a$riculturii s-a realizat prin deposedarea 'ortata a taranilor de pa!ant insotita de terorizarea celor ce se i!potriveau prin con'iscarea averilor si arestari deportari etc. &este A0.000 de tarani au 'ost inc(isi in inc(isorile co!uniste purtandu-se o lupta acerba cu c(iaburi!ea (tarani instariti) care trebuia des'iintata. 6u 'ost create *ospodarii 6$ricole +olective (*.6.+.) devenite in 19@@ +ooperative 6$ricole de &roductie (+.6.&.) si *ospodarii 6$ricole de 0tat (*.6.0.) devenite !ai tarziu Intreprinderi 6$ricole de 0tat (I.6.0.). Iulie 195> au 'ost in'iintate pri!ele *.6.+.-uri procesul de colectivizare inc(eindu-se in 19@2. &rin subordonarea a$riculturii statul putea sa i!puna tipurile de culturi ce ur!au a 'i cultivate si preturile produselor a$ricole. &roductivitatea a$ricola scazuta !unca ine'icienta inventarul a$ricol 'olosit dezinteresul taranilor si !i$rarea acestora la oras au avut ca e'ect a$ravarea proble!elor econo!iei ro!anesti. )II. DA'INATIA IDEALAGICA SI $EP$ESI0NEA PALITICA

)III. 1. $egi"ul olitic? "ono olul ideologic si D roductia culturalaE 1. $egi"ul lui G>eorg>e G>eorg>iu DeB (16/--164<* >0 dece!brie 1957 &rocla!area <epublicii &opulare <o!ane (stat totalitar).

5@

'ebruarie 195A s-a in'iintat &artidul 8uncitoresc <o!an prin uni'icarea &+< si &04 in 'runte cu *(. *(eor$(iu 4e: 6na &au#er si )asil /uca. 1> aprilie 195A a 'ost adoptata +onstitutia <epublicii &opulare <o!ane co!unista dupa !odelul celei sovietice din 19>@ 6 'ost instituit re$i!ul de!ocratiei populare. +ons'intea re$i!ul !onopartidic intrea$a putere apartinand &8<. 6 'ost des'iintat principiul separarii puterilor in stat. &rin des'iintarea parla!entului or$anul supre! le$islativ devenea 8area 6dunare ;ationala ai carei !e!bri erau dese!nati de catre !e!brii partidului unic. 7r$anele de conducere a statului erau- &rezidiul 8arii 6dunari ;ationale (presedinte al prezidiului a 'ost nu!it +.I. &ar(on) si +onsiliul de 8inistri condus de &etru *roza *(. *(eor$(iu 4e: indeplinind 'unctia de vicepresedinte al +onsiliului. &entru i!punerea noului re$i! politic co!unistii s-au spri:init pe politia politica (securitatea) >0 au$ust 195A a 'ost in'iintata 0ecuritatea. 22 ianuarie 1959 a luat nastere 8ilitia "populara% prin des'iintarea &olitiei si Dandar!eriei. &artidele politice au 'ost des'iintate la >0 iulie 1957 a 'ost dizolvat &artidul ;ational 2aranesc. &artidul ;ational /iberal a 'ost des'iintat in acelasi an. In nu!ele luptei de clasa i!potriva bur$(eziei au !urit Iuliu 8aniu Ion 8i(alac(e /ucian 3la$a <adu <osetii. ,ostii de!nitari au 'ost inc(isi :udecati ca "dus!ani ai poporului% si e=ter!inati in la$are de !unca si inc(isori la 0i$(et &itesti *(erla 6iud <a!nicu 0arat au 'ost torturati sau tri!isi spre e=ter!inare la +analul 4unare-8area ;ea$ra. /a &itesti au 'ost "reeducati% elevii si studentii. /a +analul 4unare-8area ;ea$ra au 'ost inc(isi A0.000 de oa!eni !ulti !urind din cauza conditiilor inu!ane. *(. *(eor$(iu 4e: si-a inlaturat toti rivalii /ucretiu &atrascanu 'iind lic(idat in 1955. In ar!ata ro!ana au intrat o'iteri sovietici ce suprave$(eau activitatea !ilitarilor ro!ani de cariera. In cultura s-a incercat !odi'icarea culturii nationale si a 'ost adoptat !odelul sovietic "proletcultist% Istoria nationala a 'ost rescrisa con'or! conceptiei !ar=ist-leniniste. 195A a 'ost adoptata "le$ea invata!antului% !odi'icata dupa !odelul celei sovietice. reli$ia ca obiect de studiu a 'ost inlocuita cu istoria &artidului +o!unist al Bniunii 0ovietice cu $eo$ra'ia B<00. a 'ost introdusa cenzura si au 'ost interzise publicatiile neco!uniste. a 'ost pro!ovat ateis!ul stiinti'ic si a inceput pri$oana i!potriva 3isericii. 3iserica a 'ost subordonata autoritatilor statului totalitar. 3iserica *reco-+atolica a 'ost silita sa se uneasca cu cea 7rtodo=a. 25 septe!brie 1952 a 'ost adoptata a doua constitutie co!unista. - cons'intea rolul conducator al partidului co!unist. - &rezidiul 8arii 6dunari ;ationale a 'ost des'iintat. - 6 'ost creat +onsiliul de 0tat ca or$an supre! a'lat sub controlul 8.6.;.. &resedinte a +onsiliului a devenit *(. *(eor$(iu 4e:. &olitica e=terna 25 ianuarie 1959 <o!ania a intrat in +61<. 15 !ai 1955 <o!ania a se!nat "2ratatul de prietenie cooperare si asistenta !utuala% alaturi de celelalte state co!uniste cu prile:ul +on'erintei tarilor co!uniste de la )arsovia. 0-a creat ast'el sub tutela B<00 un bloc politico-!ilitar al statelor co!uniste instru!ent de !entinere a acestor state in s'era de in'luenta sovietica. 15 dece!brie 1955 <o!ania a 'ost pri!ita in 7;B. 27 iulie 195@ tara noastra devine !e!bra B;10+7. iunie 195A trupele sovietice s-au retras din <o!ania.

57

<o!ania a inceput sa se detaseze de B<00. <o!ania a respins "&lanul )alev% care ur!area sa 'aca din <o!ania si 3ul$aria o zona a$ricola in interiorul B<00.

.. $egi"ul national co"unist (Nicolae Ceausescu? 164<-16-6* <e$i!ul politic in evolutie cunoaste patru perioadea) &erioada 19@5-1975 relativa destindere liberalizare- 22 !artie 19@5 +eausescu a 'ost ales pri!-secretar al ++ al &+<. - 19-25 iulie 19@5 +on$resul al I)-lea al &8< unde s-a (otarat- sc(i!barea denu!irii partidului 'iind adoptata denu!irea de &artidul +o!unist <o!an. - +on$resul al I)-lea al &8< sa devina +on$resul al IC-lea al &+<. - 2rans'or!area 'unctiei de pri!-secretar in cea de secretar $eneral al partidului. - 21 au$ust 19@5 a treia +onstitutie co!unista- a 'ost procla!ata <epublica 0ocialista <o!ania. - 9 dece!brie 19@7 +eausescu a devenit &resedinte al +onsiliului de 0tat. - !artie 1975 86; l-a ales pe ;icolae +eausescu presedintele <epublicii 0ocialiste <o!ania. 0-a incercat a anu!ita destindere&e plan intern a 'ost incura:ata propietatea particulara. a 'ost per!isa circulatia peste $ranita. invata!antul a 'ost pus pe baze nationale. literatura a 'ost !ai putin cenzurata. au 'ost construite locuinte in propietate personala. a inceput constructia unor obiective industriale $randioase (+analul 4unare-8area ;ea$ra co!binate siderur$ice +asa &oporului). aprilie 19@A a criticat abuzurile lui *(. *(eor$(iu 4e: au 'ost eli!inati unii lideri co!unisti. au 'ost reabilitate unele victi!e din perioada lui *(. *(eor$(iu 4e:. &e plan e=tern 21 au$ust 19@A intr-un !itin$ la 3ucuresti a conda!nat interventia !ilitara in +e(oslovacia a statelor se!natare ale &actului de la )arsovia. <o!ania a re'uzat interventia !ilitara si a casti$at si!patia occidentului. 19@7 au 'ost reluate relatiile cu <.,. *er!ania. a 'ost vizitat de lideri occidentali- +(arles de *aulle (19@A) <ic(ard ;i=on (19@9) *erald ,ord (1975). 1-9 iunie 1971 a vizitat +(ina si +oreea de ;ord. @ iulie 1971 a lansat "tezele din iulie% in care se pronunta pentru orientarea nationalista. b) &erioada 1975-19A0 1975 ;icolae +eausescu a devenit &resedinte al <epublicii 0ocialiste <o!ania. si-a consolidat pozitia politica a plasat in posturi c(eie rudele si !e!brii 'a!iliei 'iind adeptul "socialis!ului dinastic%. siste!ul "rotirii cadrelor% asi!ilarea 'unctiei ad!inistrative cu cea din partid i-a per!is sa creeze un $rup de sustinatori si sa controleze absolut orice !ani'estare rivala. cultul personalitatii a 'ost spri:init cu a:utorul unei vaste o'ensive ideolo$ice si propa$andiste. c) &erioada 19A0-19A7 6u aparut se!nele crizei econo!ice deter!inata de 4ezvoltarea 'ortata a industriei. /ipsa de valuta. +onstruirea de co!ple=e industriale ce consu!au !ulta ener$ie. +riza petrolului. 0eceta de 19A>. +riza ali!entara deter!inata de plata datoriilor in ali!ente si in'o!etarea populatiei.

5A

6u 'ost luate !asuri care au accentuat starea de ne!ultu!ire 4e!olarea unor biserici. 0iste!atizarea satelor. 4ecizia de a ac(ita datoria e=terna de 11 !iliarde de dolari. Introducerea cartelelor si ratiilor ali!entare. 6u avut loc !ani'estari de protest ,eno!enul disidentei intelectuali precu! 4oina +ornea 6na 3landiana 8ircea 4inescu &aul *o!a 4inu +. *iur$escu )lad *eor$escu au criticat cultul personalitatii si politica lui +eausescu. 6u 'ost redactate scrisori de protesc citite la postul de radio "1uropa /ibera%. *reve si de!onstratii- au$ust 1977 $reva !inerilor din )alea Diului iar la 15 noie!brie 19A7 !iscarea de la 3rasov. d) &erioada 19A7-19A9 +riza re$i!ului s-a adancit. ;ivelul de trai a scazut. &ropunerile lui *orbaciov de de!ocratizare si restructurare (&erestroi#a) au 'ost respinse de +eausescu. 19A9 in 1uropa au cazut re$i!urile co!uniste. +eausescu nu a renuntat la putere +on$resul al CI)-lea al &+< l-a reales in 'unctia de 0ecretar *eneral. 22 dece!brie 19A9 cuplul dictatorial +eausescu a 'u$it din 3ucuresti. 6u 'ost prinsi si arestati la 2ar$oviste. s-a 'or!at ,rontul 0alvarii ;ationale. )III. .. Securitatea si resiunea olitica

I!punerea re$i!ului politic co!unist a deter!inat reactii puternice din partea ro!anilor din toate cate$oriile sociale. 4es'iintarea re$i!ului politic de!ocratic cu institutiile sale dizolvarea partidelor politice au 'ost insotite de actiuni indreptate i!potriva liderilor politici ai vre!ii !enite sa-i dicrediteze si sa-i e=ter!ine in inc(isori la$are de !unca etc. 4es'iintarea propietatii private pentru constituirea propietatii statului co!unist nationalizarea intreprinderilor etatizarea bancilor si colectivizarea a$riculturii au deter!inat reactii in randul taranilor banc(erilor bur$(eziei !ari si !ici intelectualilor. &entru a inabusi orice !ani'estare ostila au 'ost create instru!entelor represiunii 4irectia *enerala a 0ecuritatii &oporului (0ecuritatea) la >0 au$ust 195A. 8inisterul 6'acerilor Interne dece!brie 195A. 8ilitia &opulara la >0 au$ust 195A. Intre 19A-195A consilieri sovietici au 'ost tri!isi in <o!ania cu scopul suprave$(erii si coordonarii activitatii acestora. In aceasta perioada represiunea a luat 'or!e din cele !ai violente. 4upa !oartea lui 0talin in 195> represiunea a scazut in intensitate iar in 19@2 inc(isorile politice au 'ost desc(ise 'iind eliberati un nu!ar de 5.@@0 detinuti politici. In nu!ele luptei de clasa i!potriva dus!anilor poporului (bur$(ezia c(iaburi!ea etc.) aceste doua instru!ente ale re$i!ului co!unist au arestat deportat si conda!nat la !oarte un nu!ar 'oarte !are de intelectuali preoti tarani oa!eni politici studenti. In perioada 195A-19@5 con'or! statisticilor au cazut victi!e re$i!ului de represiune apro=i!ativ :u!atate de !ilion de oa!eni &este 500.000 'iind inc(isi. &este 100.000 au pri!it do!iciliu obli$atoriu. &este 50.000 de 'a!ilii au 'ost deportate in 3ara$an. Intre 195A-195> au 'ost arestati @0.000 de oa!eni cali'icati ca tradatori 'ascisti le$ionari. ,ostii lideri politici si oa!eni de cultura au 'ost inc(isi la 0i$(et *(erla 6rad <a!nicu 0arat etc. sau supusi e=ter!inarii la +analul 4unare-8area ;ea$ra.

59

)icti!e ale 'ortelor de represiune au 'ost- Iuliu 8aniu Ion 8i(alac(e *(eor$(e 3ratianu +onstantin 3ratianu 2itel &etrescu +onstantin 6r$etioanu 8i(ail 8anolescu +orneliu +oposu Ion 4iaconescu 8ircea )ulcanescu +onstantin +. *iurescu. 2aranii c(iaburi arestati victi!e ale colectivizarii au 'ost in nu!ar de A0.000. &rintre victi!e se nu!ara si tinerii cu ori$ine nesanatoasa din detasa!entele de !unca. 6u e=istat victi!e ale represiunii si in randul co!unistilor cu! a 'ost /ucretiu &atrascanu e=ecutat in 1955. )III. ;. +or"e de rezistenta antico"unista I!punerea re$i!ului politic co!unist ocupatia sovietica sovietizarea tarii des'iintarea propietatii private apoi criza re$i!ului co!unist de !ai tarziu au deter!inat aparitia !iscarii de rezistenta antico!unista. <ezistenta antico!unista a i!bracat di'erite 'or!e<ezistenta ar!ata or$anizata intre 1959-195@ in 8untii +arpati prin constituirea unei $rupari (10-50 de persoane) inar!ate 'or!ate din 'osti !e!bri taranisti si liberali intelectuali tarani 'osti o'iteri de ar!ata le$ionari etc.. 6ceste $rupari au activat in 8ara!ures in 8untii 6puseni in 8untii 3anatului (condusa de $eneralul Bta) in 7ltenia in )rancea in 8untii ,a$aras in ;ea!t in 4obro$ea. &rintre conducatorii acestor $rupari se nu!arau- colonelul *(. 6rsenescu 'ratii 6rnautoiu Ion *avrila 'ratii 2ubulea 'ratii +roitoru $eneralul 6urel 6ldea $eneralul *(. 8osoiu etc.. *ruparile erau spri:inite de locuitorii din aceste re$iuni. <ezidenta pasiva !ascata prin calitatea de !e!bru de partid. 4isidenta prin care un nu!ar !are de intelectuali precu! &aul *o!a 6na 3landiana )lad *eor$escu 8i(ai 3otez 8ircea 4inescu si-au !ani'estat opozitia 'ata de politica co!unista. 6cestia au redactat scrisori !e!orii unele dintre ele 'iind citite la posturile de radio ")ocea 6!ericii% si "1uropa /ibera%. 1i au 'ost anc(etati arestati e=pulzati peste $ranita etc. <ascoale declansate in perioada colectivizarii- in iarna 1959-1950 in *or: Ialo!ita 0uceava 6rad 3i(or si in 195A-1959 in 7lt 2eleor!an )rancea. *reve si de!onstratii $reva !inerilor din )alea Diului din au$ust 1977 si !iscarea de la 3rasov din 15 noie!brie 19A7 la care au participat peste 20.000 de !uncitori. I@. STAT0L SI SACIETATEA CI)ILA D0PA 16-6

I@. 1. Institutiile statului de dre t Dece"#rie 16-6. Conte9t si consecinte +auza principala a caderii lui +eausescu a 'ost esecul econo!ic al re$i!ului politic totalitar. 19A9 in 1uropa au cazut $uvernele co!uniste din &olonia Bn$aria <.4. *er!ana 3l$aria si +e(oslovacia. 1@ dece!brie 19A9 la 2i!isoara revolta avand ca prete=t evacuarea pastorului /azlo 2o#es. 17 dece!brie 19A9 +eausescu a cerut interventia in 'orta contra de!onstritiilor din 2i!isoara dupa care a plecat in Iran. in 2i!isoara 'ortele de ordine au provocat un !asacru soldat cu 122 de !orti. 20 dece!brie 19A9 +eausescu s-a intors din Iran. Intr-un discurs televizat a catalo$at de!onstrantii de la 2i!isoara drept (uli$ani si 'ascisti. 21 dece!brie 19A9 !itin$ul din 'ata ++ al &+< s-a intors i!potriva s-a. 21/22 dece!brie 19A9 noaptea s-a tras in !ulti!e au 'ost operate arestari. 22 dece!brie 19A9 +eausescu a or$anizat un nou !itin$ la ora 12-00 a 'ost nevoit sa 'u$a. s-au produs con'runtari intre de!onstranti si autoritati in orasele 3rasov 0ibiu +lu: 6rad. 25 dece!brie 19A9 cuplul +eausescu a 'ost e=ecutat. 22 dece!brie 19A9 conducerea a 'ost preluata de ,rontul 0alvarii ;ationale (,0;). 9 'ebruarie 1990 conducerea a 'ost preluata de +onsiliul &rovizoriu de Bniune ;ationala (+&B;). revolutia antico!unista a 'ost violenta- au !urit 1105 oa!eni.

50

$evenirea la de"ocratie 1990 cadrul $eopolitic s-a sc(i!bat. in 1uropa co!unis!ul s-a prabusit. B<00 s-a dez!e!brat. In <o!ania s-a trecut la pluralis! politic si econo!ia de piata. In plan e=tern s-a incercat inte$rarea in ;627 si B1. 8ai 1990 ale$eri parla!entare casti$ate de ,0;. 8ani'estatii antico!uniste in &iata Bniversitatii 3ucuresti. Iunie 1990 pri!a !ineriada a pus capat 'eno!enului "&iata Bniversitatii%. 6 doua !ineriada a inlaturat $uvernul &etre <o!an. 1> dece!brie 1991 a 'ost adoptata +onstitutiao a intrat in vi$oare abro$and +onstitutia din 19@5. o elaborata de o putere constitutionala aleasa prin ale$eri $enerale vot universal e$al direct secret liber e=pri!at. o supusa re'erendu!ului national (A dece!brie 1991). Caracteristicile statului% <o!ania este stat national suveran independent unitar indivizibil. ,or!a de $uverna!ant este <epublica. ,unctia supre!a in stat este detinuta de presedintele <o!aniei ales prin vot universal direct si secret pe o perioada de 5 ani. &uterea le$islativa este detinuta de un &arla!ent bica!eral- 0enatul si +a!era 4eputatilor. &uterea e=ecutiva apartine unui $uvern condus de un pri!-!inistru propus de presedinte si aprobat de &arla!ent. +onstitutia $aranteaza libertatea constiintei libertatea individuala invata!ant de stat $ratuit dreptul de propietate dreptul la asociere etc.. 1992 ale$eri casti$ate de Ion Iliescu (&40<) pri!-!inistru ;icolae )acaroiu. privatizarea obiectivelor econo!ice a 'ost lenta. nivelul de trai a scazut. au aparut !ulti!iliardari i!bo$atiti prin coruptie. in plan e=tern <o!ania a se!nat acordul de aderare la Bniunea 1uropeana a aderat la parteneriatul pentru pace a se!nat tratatele cu Bn$aria si Bcraina. > noi!ebrie 199@ ale$eri casti$ate de +onventia 4e!ocratica presedinte 'iind ales 1!il +onstantinescu. s-a realizat ast'el pri!a alternanta la $uvernare dupa caderea totalitaris!ului. s-a inc(eiat cu un acord de $uvernare intre +4< &artidul 4e!ocrat si Bniunea 4e!ocratica a 8a$(iarilor din <o!ania (B48<). diver$ente in coalitie privind retrocedarea propietatilor si !odalitatile de privatizare. s-au relansat relatiile cu ,ondul 8onetar International si 3anca 8ondiala. proble!a coruptiei nu a 'ost rezolvata de $uvernarile )ictor +iorbea si <adu )asile. noie!brie 2000 ale$eri parla!entare presedinte- Ion Iliescu pri!-!inistru- 6drian ;astase. Institutiile statului de dre t% 1. Parla"entul ,or!at din +a!era 4eputatilor si 0enat alese prin vot universal direct secret pe o perioada de 5 ani. &rincipala atributie este aceea de a adopta le$i. &arla!entarii trebuie sa apere interesele cetatenilor ca or$an reprezentativ al acestora. 6lte atributii- adoptarea bu$etului stabilirea siste!ului ta=elor si i!pozitelor or$anizarea ar!atei or$anizarea ad!inistrativ teritoriala aprobarea pro$ra!ului $uvernului etc.

51

.. ;. /. <.

Presedintele 6les prin vot universal direct e$al secret pe o perioada de 5 ani. <eprezinta statul si este $arantul independentei nationale al unitatii si inte$ritatii teritoriale. )e$(eaza la respectarea constitutiei. 1ste !ediator intre puterile statului. ;u!este pri!ul-!nistru si *uvernul. +on'era decoratii acorda a!nistitii si $ratieri. +onduce +onsiliul 0upre! de 6parare a 2arii. 6corda $radele de $eneral a!iral !aresal. Inc(eierea de tratate internationale si supunerea acestora spre rati'icarea &arla!entului. 6crediteaza reprezentantii diplo!atici ai tarii la propunerea $uvernului. Guvernul 0e ocupa de punerea in aplicare a le$ilor avand libertatea sa 'oloseasca si !i:loace coercitive. 1ste alcatuit din pri!ul-!inistru !inistri !inistri secretari de stat. &ri!ul-!inistru este propus de presedinte si are sarcina de a cere &arla!entului votul de incredere dupa prezentarea co!ponentei $uvernului si a pro$ra!ului de $uvernare. 6re sarcina de a conduce ad!inistratia publica. &oate e!ite (otarari de $uvern si ordonante. Ad"inistratia u#lica 1ste structurata la nivel central si local. /a nivel central ad!inistratia publica are ur!atoarele atributii- or$anizarea !inisterelor a ar!atei a +onsiliului 0upre! de 6parare a 2arii etc. /a nivel local ad!inistratia publica este realizata de pri!arii si consilii locale. In 'iecare :udet si in !unicipiul 3ucuresti $uvernul dese!neaza cate un pre'ect pentru conducerea serviciilor publice. Autoritatea Budecatoreasca )e$(eaza la respectarea le$ilor. <eprezentata prin tribunale si prin +urtea 0upre!a de Dustitie. Dudecatorii sunt independenti si se supun nu!ai le$ii.

52

55

5>