Sunteți pe pagina 1din 11

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova Universitatea Tehnic a Moldovei Facultatea Ingineriei Mecanic i Transporturi Specialitatea:Inginerie i Management n Transport Catedra

Inginerie i Management nTransport

Lucrare de laborator nr.1 Deservirea tehnic,diagnosticare a echipamentului de iluminare

A efectuat studentul gr.IMT-111

Mu Victor

A verificat:

L.s. Valeriu Ionacu

Chiinu 2014

Echipamentul electric are rolul de a asigura energia electrica pentru alimentarea aparatelor electrice atat stationar cat si la deplasarea automobilului. Componenta echipamentului electric este urmatoarea: Instalatia de alimentare formata din: bateria de acumulatoare, generatorul de curent continuu (sau alternativ) cu releu regulator, sau de tensiune, releu de indicare a incarcarii bateriei, releu de echilibrare a incarcarii bateriei si divizorul de tensiune (ROMAN). Consumatorii sunt: instalatia de aprindere, instalatia de pornire, instalatia de iluminare si semnalizare (optica si acustica), aparate auxiliare pentru marirea gradului de confort (stergator si spalator parbrize, aparate de climatizare si incalzire, aprinzatorul de tigari, radio, ceas) aparatele de masurat si control la tabloul de bord, indicatoarele de curent sau tensiune indicatorul de temperature a apei de racier a motorului, indicatorul de preiune a uleiului-cu manomentru sau bec de control, indicator de presiune a aerului pentru instalatiile de franarem turometrul, indicatorul de viteza kilometraj, indicatorul de combustibil, electrovalvele de comanda a blocarii diferentialului, a cuplarii reductorului sau cutiei de distributie(ROMAN), a cuplarii puntii fata. Instalatia de distributie si anexele sunt formate din: conductori, contactul cu cheie, intrerupatore si comutatoare, cutii si piese de legatura, prize , sigurante fuzibile si automate, antiparazitoare radio, antene radio si TV. Autovehiculele moderne utilizeaza ca tensiune de lucru 12 V, datorita avantajelor:majorarea timpului de utilizare a bujiilor, usurarea pornirii motorului, conductoare cu sectiuni mai mici. Aparatele electrice sunt conectate in parallel la sursele de curent monofilar, de obicei pozitivul (+), masa metalica constituind conductorului al doilea de inchidere a circuitului (-). Aceasta prezinta avantaje ca: diminuarea posibilitatilor de ivire a defectiunilor si economie de materiale (numarul conductoarelor se reduce la jumatate). In timpul exploatarii, nu se inverseaza polaritatea masei, deoarece unele aparate nu vor mai functiona sau se vor defecta. Fig.1.7. Schema echipamentului electric al autoturismelor Dacia:

1 si 6-lampa de pozitie si semnalizare fata; 2 si 5-faruri; 3 si 4-claxoane; 7-releu regulator; 8-generator; 9-demaror; 10-ruptor-distribuitor; 11-cutie de sigurante; 12-traductorul indicatorului de presiune a uleiului; 13-traductorul indicatorului de temperature a apei de racire; 14-bobina de inductie; 15 si 16-lampi de stationare; 17-contactorul franei; 18 si 19-cutii de legaturi; 20-avertizor; 21-motorul stergatorului de parbriz; 22-bateria de acumulatoare; 23motorul ventilatorului; 24-lumina cutie acte; 25,26 si 27-cutii de legaturi; 28-prize de legatura la tablou; 29comutatoare semnalizator de viraj si de lumina; 30-cheie de contact; 31-intrerupatorul lampii de stationare; 32reostatul lampilor tabloului de bord; 33-contactor de dejibrare geam spate; 34-indicatorul franei de mana; 35indicator demaror; 36-tablou de bord; 37 si 41-fise de racordare; 38-contactorul stergator de parbriz; 39-aprinzator de tigari; 40-lampa aprinzator tigari; 42-maneta de comanda a instalatiei de incalzire; 43-racordare plafoniera; 44 si 51-intrerupatoarele usilor; 45-intrerupatorul portbagajului; 46-cutia de racordare; 47-lampa portbagaj; 48-plafoniera; 49-rezistenta de incalzire geam spate; 50-traductorul indicatorului de combustibil; 52 si 54-lampi de pozitie, stop si de semnalizare spate; 53-lampa numar de inmatriculare.

SISTEMELE DE ILUMINAT INTERIOR SI EXTERIOR. Iluminatul exterior are rolul de a asigura vizibilitatea pe timp de noapte, pentru a da posibilitatea conducatorului sa manevreze si sa franeze automobilul corespunzator conditiilor de drum, inclusiv ceata, fara a deranja pe ceilalti participanti la traficul rutier. De asemenea , sa semnalizeze prezenta automobilului, franarea si iluminarea numarului de inmatriculare. Din instalatia de iluminare exterioara fac parte: farurile, farurile de ceata, far proiector, lampi(de pozitie, de numar, de stop, parcare, mers inapoi). Farurile, in numar de doua sau patru (Dacia 1310) sunt montate in fata , avand rolul de a asigura iluminarea drumului pe o distanta de 150-200 metri. Farul(fig.1) poate fi de forma dreptunghiulara sau rotunda, primul asigurand o dispersie mai buna a fluxului luminos si deci o iluminare mai buna a drumului, diminuand jenarea conducatorilor de automobile din sens opus.Se compune din: carcasa1, corpul 9, rama 2, reflectorul 3, dulia 4 cu becul bifazic 5 (montat cu filamentul fazei lungi in focar, air cel pentru faza scurta ecranat in fata focarului), precum si geamul dispersor 6. Este reglabil pe orizontala si verticala, cu suruburile 7, iar prin lamele reglabil si in functiune de incarcatura (Dacia 1310).Alimentarea se face prin conductele 8.Geamul dispersor este montat fix pe corp prin chituire (mai rar detasabil) . Comanda aprinderii farurilor se face de la bord, prin comutatorul special, iar schimbarea fazelor prin maneta intrerupatorului ce conecteaza releul electromagnetic de schimbare a fazei cu memorie mecanica (ROMAN) sau releul electronic. Releul se monteaza intre comutator si faruri, protejand contactele si comutatorul impotriva oxidarii si becurile de scurtcircuitarea filamentelor. Becul este de tip cu flansa sferic cu trei picioruse pentru montarea in dulie avand caracteristicile 12 V (24 V), 45/40 W. Uneori se poate monta bec bifazic galben, pentru ceata. a. Fig.1.0.

a-Far dreptunghiular; 1-carcasa, 2-rama, 3-reflectorul, 4-dulia, 5-becul bifazic, 6-geamul dispersor,7-suruburi,8-conductoare,9-corpul Fig 1.1

b-Far cu geam dispersor rotund Geamul dispersor, la unele automobile, are suprafata riflata pentru distribuirea uniforma a fluxului luminos. La automobilele cu faruri rotunde, constructia este asemanatoare.La instalatia cu patru faruri, ilumineaza la faza scurta numai cele exterioare, iar la faza lunga toate farurile(cele mediane avand numai faza lunga). Farurile pot avea faza scurta simetrica, asimetrica (avand ecranul cu partea dreapta indoita in jos cu un unghi de 15, dand posibilitatea iluminarii laterale a drumului) si cu fascicul concentrat. Farurile autoturismelor OLTCIT, Dacia 1310 si 1410 sunt dreptunghiulare. La partea exterioara este atasata lampa de semnalizare prevazuta cu geam dispersor portocaliu si un bec 12 V x 21 W; interiorul farului este destinat iluminarii pet imp de noapte, bec cu bifazic 12 V x 45/40 W. Unele automobile au farurile prevazute cu stergatoare de dispersoare proprii pentru curatirea lor in timp ce ploua, ninge sau sunt stropite cu noroi. La unele faruri, se monteaza becuri halogen(Skoda, BMW, Fiat .) care-si mentin calitatile de iluminare un timp mai indelungat. Becul cu halogen (fig.2)este format dintr-un tub de sticla cuartoasa 1 (rezistent la temperaturi inalte), in care sunt plasate pe suporturi din molibden, filamentele celor doua faze din wolfram; cel pentru faza scurta are ecran de reflectarea razelor.Dulia 8 este prevazuta cu piciorusele 9, 10 si 11 de montarea lampii in soclul farului (piciorusul 9 asigura conectarea la "masa" pentru ambele faze).In capul tubului, este plasata o capsula metalizata reflectorizanta a razelor emanate de filamente. Interiorul tubului, este umplut cu vapori de iod si gaze inerte (argon, crypton, xenon.).In timpul funcionarii becului, temperature filamentului atinge 3200C, astfel incat prin reactia dintre atomii de wolfram si iod se produc molecule instabile de iodura de wolfram; acestea se descompun in zona temperaturii mari din jurul filamentelor in atimii initiali. Prin acestea se elimina pericolul de depunere a atomilor de wolfram pe peretii interiori ai tubului de sticla (de la becul obisnuit), mentinand claritatea si functionalitatea de circa doua ori mai mare.In plus emisia luminoasa este mai puternica, proportionala cu puterea celor doua duze.

Fig.1.2. Bec cu halogen 12 V, 60/55 W: 1-tub de sticla cuatoasa; 2-suport comun filamente; 3-suporti filamente; 4- ecran; 5-filament faza scurta; 6-filament faza lunga; 7-capsula metalizata reflectorizanta; 8-dulie; 9- piciorus conectare la soclu, de "masa"; 10-piciorus conectare soclu faza lunga; 11-piciorus conectare soclu faza scurta. Becul cu halogen poate fi de 12 (24) V, 60 sau 55 W (sau alte puteri ale filamentelor) si se poate in soclul obisnuit al farului, in locul becului cu incandescenta. Exista becuri cu halogen cu un singur filament faza lunga. Becul cu xenon este utilizat la farurile automobilelor moderne datorita avantajelor:stralucirea este de peste doua ori mai mare fata de becul cu halogen, iar luminozitatea, apropiata de lumina zilei, asigura o iluminare foarte buna a carosabilului si deci conducerea automobilului pet imp de noapte este mai relaxanta; consumul de energie electrica este mai mic. Ca dezavantaj, se poate aminti senzatia neplacuta pentru automobilistii care circula din sens opus (pericol de orbire). Principiul de functionare a acestui timp de bec se bazeaza pe producerea luminii cu un arc electric intre doi electrozi, intr-un amestec de gaze rare(predominant fiind xenonul). Becul poate fi monofazic sau bifazic. Farurile in care sunt amplasate astfel de becuri au forme diferite, de obicei triunghiulare eliptice, iar lumina este proiectata direct pe drum. Astfel de faruri pot include pe langa becurile lampilor bifazice, separate si becuri pentru lampile de semnalizare, precum si pentru proiectoare monofazice obisnuite sau pentru ceata. Unele automobile au farurile autoreglabile in plan orizontal in functie de curba drumului pentru o iluminare cat mai bun ape timp de noapte. Farurile de ceata (fig1.3) au constructia asemanatoare cu unele deosebiri, ca: reflectorul este de forma speciala (un unghi mare de dispersie), iar geamul dispersor este sub forma de lentila de culoare galbena ; becul are ecran in fata pentru a nu orbi conducatorii ce se deplaseaza in sens opus; dimeniuni mai mici. Se monteaza pe bara din fata sub nivelul farurilor principale ; sunt reglabile pentru iuminarea mai buna. Au becuri monofazice 40 W.

Fig. 1.3. Far de ceata: 1-geam dispersor; 2-reflector; 3-ecran; 4-bec 12 (24)V, 40W; 5-dulie 6-lamela contact;

7-surub reglaj.

Farul proiector este construit ca si cel normal cu un bec monofazat de 40 W, dar suportul ii permite manevrarea in diverse pozitii pentru "cautarea obiectivului", intrerupatorul fiind chiar pe corpul proiectorului. Se monteaza pe partea conducatorului, deasupra farurilor obisnuite.

Lampile de pozitie indica gabaritul automobilului si sunt montate cate doua in fata si spate. Ele au in principiu aceeasi constructie dar dispersorul este alb pentru lampile din fata si rosu pentru spate. Automobilele moderne au lampile de pozitie comune cu cele ale semnalizarii (in fata) iar in spate comune cu semnalizarea si stopul de frana; geamul de dispersie fata este bicolor-alb si portocaliu(galben), avand doua becuri (cireasa si para de 5 si respective,21 w), iar in spate cu geamsi bec dispersor rosu si portocaliu(galben)cu bec de 21/5 W pentru pozitie si stop si bec pentru semnalizare 21W.Becurile se fixeaza in dulie prin stifturi. Lampile au forma dreptungiulara iar in spate pot fi rotunde. -Lampile pentru stop sunt incorporate impreuna cu cele de pozitie , in spate avand becul bilux 21/5W. Automobilele moderne sunt dotate cu lampi spate complexe (comune) (fig 1.4 )dar compartimentate separate pentru semnalizare (exterior) cu bec de 12 (24)V- 21W, pentru mers inapoi bec de 12 (24)V- 21 W, pentru pozitie si stop- bec 12(24)V-5/21W,precum si pentru ceata- bec 12/24 V- 21 W. Geamul dispersor este comun dar colorat diferit -galben(portocaliu) spre exterior. La auoturismul Citren si altele lampile spate au soclul pentru becuri plasate pe o placa cu circuite imprimate. Fig.1.4

-Lampile de parcare folosesc pentru semnalizarea gabaritului si sunt montate lateral putand fi aprinse sumultand (dreapta si stanga)sau numai pe partea unde a fost parcat automobilul. Sunt mici, folosesc becuri de 2 W si au geamul dispersor jumatate alb,jumatate rosu. -Lampile pentru iluminarea numarului poat fi singulare cu geam alb si bec de 5 W sau incorporate in lampile de pozitie si stop spate avand partea de jos a corpului lampii comune cu geam alb.Becul are 3 W si se aprinde o data cu lampile de pozitie de la comutatorul general de lumini. -Lampile de mers inapor in numar de doua mintate lateral in spate cu geam alb, ilumineaza la manevrarea automobilului inapoi printr-un intrerupator montat la cutia de viteze.

Iluminatul interior cuprinde lampi plafoniere sau laterale pentru iluminarea caroseriei(cabinei),lampi pentru iluminat aparatele tabloului de bord , pentru cutia cu acte , pentru iluminatul compartimentului motorului si portbagajului. Toate aceste lampi au diverse forme adaptate dupa locul de montaj au dimensiuni mici si se aprind prin intrerupatorul incorporate sau dupa necessitate, cu intrerupatoare anexe (la usi pentru plafoniere, la capote pentru motor si portbagaj, la capacul cutiei de acte iar cele de bord de la comutatorul general al lampilor de pozitie) .Becurile lor au 2-5 W, fiind de forma cireasa, liliput sau sofit. La tablourile de bord cu circuite imprimate becurile sunt incorporate in dulii demontabile cu arc. -Lampa pentru portbagaj, cu bec de 5 W si geam alb este aprinsa la ridicarea capotei, printr-un intrerupator special comandat de toja capotei. -Lampa pentru capota motor este plasata astfel incat sa ilumineze noaptea principalele componente(carburetor,aprindere,injectie)cu bec de 21 W si geam alb; are intrerupator propriu. -Lampa plafoniera cu geam alb si bec de 3-5 W are intrerupator propriu si este plasata sa ilumineze habitaclul (cabina) .Poate fi plasata central; pentru iluminarea mai buna, se folosesc doua astfel de lampi plasate sus, lateral, pe plafon sau stalpii automobilului.

-De asemenea, la bord mai sunt plasate o serie de lampi semnalizatoare de control colorate diferit pentru: indicarea aprinderii fazei scurte si lungi pentru socul carburatorului pentru semnalizarea directiei ,avarii stop, frana serviciu si indicator frana mana, lampi pentru indicarea presiunii uleiului si temperaturii. Acestea folosesc in general becuri de 2 W iar unele au intrerupatoare proprii, de constructie speciala(MAN). La automobile se foloseste lampa portative, cuplata la o priza avand cablul lung pentru posibilitatea iluminarii oricarui loc din jur in caz de pana. Becurile utilizate la automobile sunt prezentate in fig.1.5 si sunt alimentate cu 12 V sau 24 V (autocamioane si autobuze) avand puteri diferite, intre 2-45 W (uneori si mai mult) in functie de destinatie. Interiorul globului este vidat iar filamentele de wolfram asigura iluminatul prin incandescenta. Fixarea duliilor de la becuri se face in soclurile respective prin picioruse (pentru cele bifazice) sau stifturi.

Fig.1.5. Tipuri de becuri auto: a-bec bifazic pentru far 12 (24)V- 45/40 W; b-bec bilux pentru lampi fata si spate, pozitie si semnalizare(stop) 12 (24)V- 5/21 W; c-bec simplu cu glob para pentru lampa semnalizare spate sau mers inapoi; cu glob cireasa pentru numar circulatie, portbagaj, capota motor 12 (24)V - 21 W; d-bec diliput pentru lampi bord sau cutie acte 12 (24)V2 W; e-bec sofit pentru lampi plafoniere, cutie acte, numar 12 (24)V- 3 sau 5W; 1-glob sticla; 2-suport comun filamente; 3-suporti filamente; 4-ecran; 5-filament faza scurta; 6-filament faza lunga; 7-dulie; 8-piciorus conectare la soclu de "masa"; 9-piciorus conectare soclu, faza lunga; 10-piciorus conectare la soclu, faza scurta; 11 si 12filamente bec bilux; 13si 14-contacte bec bilux; 15- filament bec simplu; 16-contact bec simplu; 17-stifturi fixare in soclu. Fig.1.6. Schema instalatiei de semnalizare cu releu cu fir cald:

1-bobina electromagnetica; 2-contacte vibratoare; 3-contact auxiliar; 4 si 5- lamele arc; 6-fir cald din nicrom; 7rezistenta electrica; 8-borna de alimentare; 9-borna intrerupator; 10-maneta intrerupatorului; 11-lampi semnalizare stanga(fata-spate); 12-lampi semnalizare stanga(fata-spate); 13-contact cu cheie; 14-lampi semnalizare auxiliare (numai pentru unele variante); 15-baterie de acumulatoare; 16-lampa de control semnalizare.

Reglearea farurilor

Avantaje Verificarea fazei scurte, a fazei lungi i a proiectoarelor de cea 2 fotodiode pentru faza scurt i intensitatea fasciculului Buton de presetare pentru faz mic i intensitatea fasciculului Alinierea uoar a dispozitivului cu ajutorul unui vizor oglind

Alinierea casetei optice cu ajutorul unei nivele Lentil optica din policarbonat Se folosete i pentru faruri xenon Caracteristici

Dispozitiv mecanic pentru reglarea farurilor cu vizier oglind si luxmetru analog Date tehnice

nlime de operare adecvat min.: 240 mm nlime de operare adecvat max.: 1410 mm Lime: 600 mm Lungime: 670 mm nlime: 1740 mm Greutate: 30 kg

Structura dispozitivului

Procedura de verificare
-Farurile trebuie sa fie curate si uscate -Daca vehicolul este dotat cu sistem de reglare a pozitiilor farurilor , il setam la pozitia 0 -Eliminam orice factor ce ar putea incurca ajustarii iluminarii:murdarie,zapada.gheata -Indreptam pozitia volanului la cea initiala -Atentie,o testare de precizie inalta poate fi efectuata pe o suprafata perfect dreapta

Testarea petei fazei scurte si lungi


Linia de ajutor In majoritatea cazurilor aceasta linie este destinata de a ajuta,dar exista diferite forme de pate a luminii
a)Pregatim testerul patei de lumina si vehicolul b)Controlam unghiul de inclinare indicat de catre producator,indicat pe far sau in pasaportul tehnic,daca lipsesc luam datele din tabelul standartizat de valori

C)Rotind minerul L,introducem valoarea de inclinare.Pentru a face acest lucru avem nevoie de a citi valoarea in % indicate pe scara externa M si ajustarea de precizie(valorile intermediare) pe scara de pe roata. D)Aprindem faza lunga.Pe panaoul interior noi o sa putem vedea proiectia corespunzatoare. E)Controlam daca aceasta corespunde cu linia F)Ajustam dupa necessitate,folosind mecanismul de reglare pentru a obtine rezultatul dorit G)Pentru testarea farurilor asimetrice-trebuie de verificat daca proiectia asemenea ilumineaza o parcela din partea dreapta deasupra liniei orizontale,deobicei la un unghi de 15 grade

La testarea farurilor asimetrice, o mica zona intens iluminata trebuie sa apara in partea dreapta si mai sus de linia de centrare.

La farurile simetrice putem observa o linie perfect orizontala Nota:Farurile anticeata tot pot fi asimetrice si simetrice.

S-ar putea să vă placă și