Constituirea societatilor comerciale

Actele constitutive ale societatilor comerciale difera n functie de forma acestora: societatea n nume colectiv sau n comandita simpla se constituie pe baza contractului de societate; societatea pe actiuni, n comandita pe actiuni sau societate cu raspundere limitata se constituie pe baza de act constutiv si statut. Daca SRL se constituire prin actul de vointa al unei singure persoane se ntocmeste numai statutul. Actul constitutiv se semneaza de catre toti asociatii, sau n caz de subscriptie publica, de fondatori si se ncheie n forma autentica. Fondatorii sunt persoanele care au avut un rol important n constituirea societatii. Actul constitutiv al societatii n nume colectiv, n comandita simpla s-au cu raspundere limitata cuprinde: Datele de identificare (numele , prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor); Forma societatii, denumirea sediul; Obiectul de activitate al societatii; Capitalul social subscris si varsat; Asociatii care reprezinta si administreaza societatea; Partea fiecarui asociat la profit si la pierderi; Sediile secundare (sucursale, agentii sau alte unitati fara personalitate juridica puncte de lucru); Durata societatii; Modul de dizolvare si de lichidare. Actul constitutiv al societatii pe actiuni cuprinde: Datele de identificare; Forma, denumirea, sediul; Obiectul de activitate al societatii ; Capitalul social subscris si varsat; Valoarea bunurilor constituite ca aport n natura; Numarul si valoarea normala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator; Numele si prenumele, locul, data nasterii si cetatenia, domiciliul administratorilor persoane fizice si cenzorilor; Clauze privind conducerea, administrarea, controlul gestiunii si functionarea societatii; Durata societatii ; Modul de mpartire a profitului si de suportare a pierderilor; Sediile secundare (sucursale, agentii, reprezentante etc.), Avantajele rezervate fondatorilor; Actiunile comanditarilor n societatea n comandita pe actiuni; Operatiunile ncheiate de asociati n contul societatii; Modul de dizolvare si de lichidare a societatii. La constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica fondatorii vor ntocmi un prospect de emisiune, semnat de catre acestia n forma autentica care va fi depus la registrul comertului din judetul unde se va stabilii sediul societatii. Societatea comerciala este persoana juridica la data nmatricularii n registrul comertului, dupa care se publica n Monitorul Oficial al Romniei pentru

evidenta fiscala, cu mentionarea numarului de nmatriculare. Societatile comerciale pot crea filiale, care au forma de societati comerciale cu personalitate juridica si au regimul juridic al formei de societate n care s-au constituit. Spre deosebire de filiale, sucursalele nu au personalitate juridica si se nfiinteaza n aceeasi localitate cu societatea fondatoare. Reprezentantii societatilor si sucursalelor sunt obligati sa depuna la oficiul registrului comertului semnaturile lor , n termen de 15 zile de la data nmatricularii societatii, daca au fost numiti prin actul constitutiv.

Guvernarea societara
Conceptul de guvernare societara s-a format din necesitatea de a reuni proprietatea cu controlul acesteia. Din anii '70 aceasta tendinta s-a intensificat pe plan mondial foarte mult si a dobndit forme complexe de manifestare. La baza acestui proces au stat doua conditii: extinderea societatilor pe actiuni si dezvoltarea investitiilor institutionale. Investitorii institutionali sunt fondurile de pensii, fondurile de asigurari, fondurile mutuale etc. Acesti investitori sunt, alaturi de micii investitori, actionari minoritari. Guvernarea societara se bazeaza pe un sistem de principii si norme care asigura distribuirea competentelor ntre actionari (stockholders), consiliul de administratie si manageri. Acest sistem a creat noi reguli de conducere. Se cunosc doua modele de guvernare societara: modelul american, bazat pe valoarea actionariala (maximizarea valorii pentru actionari); modelul european, bazat pe parteneriat (stakeholders), respectiv pe armonizarea intereselor tuturor participantilor interesati (actionari, manageri, muncitori, furnizori, creditori, municipalitatile n care sunt amplasate societatile). Modelul american de guvernare societara s-a constituit n procesul de extindere a corporatiilor si a finantarii pe baza resurselor proprii si a resurselor atrase de pe pietele de capital (emisiuni de actiuni si obligatiuni etc.) . Modelul european de guvernare societara se bazeaza, n principal, pe finantarea prin credite bancare, alaturi de sursele interne. Pietele de capital sunt mai putin dezvoltate dect n Statele Unite. Desi aceste piete constituie o importanta sursa de finantare n perspectiva si pentru Europa Occidentala, adoptarea acestui model necesita schimbari structurale profunde n economie si crearea unor piete financiare functionale si stabile. Conducerea societara se bazeaza pe urmatoarele principii promovate de Organizatia Economica pentru Comert si Dezvoltare (OCDE ): 1. Drepturile actionarilor care trebuie asigurate si protejate de cadrul legislativ si institutional creat de catre fiecare guvern; 2. Tratamentul echitabil al actionarilor, indiferent de categoria din care fac parte (interni sau straini, majoritari sau minoritari). Toti actionarii trebuie sa aiba posibilitatea de a obtine reparatii corespunzatoare n cazul ncalcarii drepturilor lor; 3. Rolul grupurilor de interese n guvernarea societara care se refera la recunoasterea si stabilirea prin lege a drepturilor acestora si la ncurajarea cooperarii active ntre companii si grupurile de interese n vederea crearii de bogatie, locuri de munca si mentinerea situatiei financiare sanatoase; 4. Prezentarea si transparenta societatii este obligatoriu sa se asigure corect si la timp. Informatiile despre societate cuprind: situatia financiara, performanta, proprietatea, conducerea;

5. Responsabilitatile consiliului de administratie se bazeaza pe orientarea strategica a societatii, monitorizarea activitatii managerilor, precum si raspunderea acestora fata de societate si actionari. n Romnia, reforma ntreprinderilor, initiata la nceputul anilor '90-91, a produs schimbari fundamentale n modul de conducere, n special ca urmare a privatizarii patrimoniului de stat. Legea 31/1991 privind societatile comerciale se bazeaza pe un model mixt caracterizat prin faptul ca organismul suprem de control al societatii este adunarea generala a actionarilor; aceasta desemneaza un consiliu de administratie (administrator care are toata responsabilitatea administrarii ntreprinderii si o comisie de cenzori pentru controlul intern). O anumita parte din activitatea economica din sectoare strategice, organizata sub forma de regii autonome si ulterior societati nationale, nu este condusa conform principiilor societare si a practicilor din societatile comerciale. Principiile de organizare a regiilor autonome si societatilor nationale, unde dominanta este proprietatea de stat, nu asigura conditii pentru implementarea unui sistem economic bazat pe performanta si profit. Nivelul scazut al calitatii conducerii societare existent n firmele de stat are efecte daunatoare n ntreaga economie. Firmele private adopta, la rndul lor, practici manageriale defectuoase ce nu au nimic comun cu principiile guvernarii societare (ca de exemplu, amnarea si reesalonarea platii datoriilor catre bugetul de stat). Conceptele si notiunile de conducere societara au o utilizare de data recenta n Romnia, fiind abordate n Ordonanta Guvernului 229/2000 n legatura cu protectia actionarilor minoritari. Cu aceasta ocazie, asociatiile de afaceri si camerele de comert din cadrul Aliantei strategice a asociatiilor de afaceri au dezbatut notiunile de conducere societara si au elaborat Codul Voluntar de Conducere Corporativa si de bune practici. Conducerea operativa si consiliul de administratie al unei societati au obligatia sa adopte principiile conducerii societare pentru a evita conflictele ce pot apare prin nerespectarea legii si pentru a asigura realizarea unei performante ridicate. Cadrul institutional introdus de lege asigura n principiu drepturile de baza ale actionarilor, protectia proprietatii, dreptul de a schimba sau cesiona actiuni, dreptul de a obtine informatii despre societate, dreptul de a participa la adunarile generale si de a vota, dreptul de a alege membrii consiliului de administratie, dreptul de a participa la repartitia profitului etc. Cu toate acestea, datorita structurii complexe a actionariatului, a atitudinii managerilor si a altor cauze drepturile actionarilor minoritari nu se respecta n multe cazuri. Participarea actionarilor la adunarile generale este scazuta, multi dintre acestia nu au cunostinta de data desfasurarii adunarii. Legea 31/1990 nu asigura un cadru de conducere societara dezvoltat pentru actionari, att cu privire la exercitarea drepturilor pe care le au, ct mai ales cu privire la influenta ce ar putea s-o aiba n luarea deciziilor. Pe de alta parte, guvernarea societara este deficitara si datorita faptului ca multi membrii ai consiliilor de administratie nu au calificarea necesara pentru conducerea societatii, ceea ce limiteaza puterea acestora de a lua decizii competente. Lipsesc de asemenea, adesea, informatiile economice si de marketing necesare unei conduceri competente, selectarea si prelucrarea acestora necesitnd o nalta pregatire profesionala. De asemenea, rolul comisiei de cenzori si relatia acesteia cu consiliul de administratie sunt insuficiente pentru o conducere performanta.

Functionarea si administratia societatilor

Administrarea este activitatea privitoare la gospodarirea, conducerea si controlul existentei si miscarii valorilor materiale si banesti ale unei societati comerciale . n orice forma de societate comerciala, activitatile cerute pentru aducerea la ndeplinire a obiectului societatii se realizeaza de catre administratori , care au drepturi, obligatii si raspunderi. Astfel, administratorii au dreptul de a reprezenta societatea. Acest drept nu poate fi transmis. n cazul nerespectarii de catre administrator a acestei interdictii de transmitere a dreptului de a reprezenta societatea, aceasta (societatea) nu este obligata fata de terti, dar poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din activitate. n cazul n care administratorul substituie, fara drept, alta persoana, raspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societatii. Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru: realizarea varsamintelor efectuate de asociati, existenta reala a dividendelor, existenta registrelor cerute de lege si corecta lor completare, exacta ndeplinire a hotarrilor adunarilor generale, stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv si statutul le impun. Actiunea n raspundere mpotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, nsa acestia o pot exercita numai n caz de faliment al societatii. Administratorii (SNC) se numesc prin contractul de societate sau se aleg de catre asociatii care detin majoritatea absoluta a capitalului social, care le fixeaza puterile, durata si eventual remuneratia. Aceeasi competenta exista si pentru revocarea sau limitarea puterii administratorilor. Daca un administrator ia initiativa unei activitati ce depaseste limitele celor obisnuite pe care l exercita societatea, nstiinteaza pe ceilalti administratori nainte de a o ncheia, sub sanctiunea suportarii pierderilor ce au rezultat din aceasta. n caz de opozitie a vreunuia dintre ei, decid asociatii care detin majoritatea absoluta a capitalului social. Operatia ncheiata contra opozitiei facute este valabila fata de tertii carora nu li s-a comunicat aceasta opozitie. Administrarea (SCS) se ncredinteaza unuia sau mai multor asociati comanditati. Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui comanditat, afara de stipulatia contrara n actul constitutiv. Daca actul constitutiv dispune ca asociatii sa lucreze mpreuna, decizia se ia n unanimitate. n caz de divergenta decid asociatii care detin majoritatea absoluta a capitalului social. Acestia pot alege unul sau mai multi comanditati care sa administreze societatea, sa le fixeze atributele, durata mandatului si eventuala remuneratie, sa le revoce mandatul sau sa le limiteze atributele. Asociatul care, ntr-o operatie determinata, are pe cont propriu sau pe contul altuia interese contrare acelora ale societatii nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operatie. Cel care contravine acestei reguli este raspunzator de daunele cauzate societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. Cnd aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de societate si trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgnd din acest aport. Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este eliberat att timp ct societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse. Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedent, asociatul, n afara de daune, raspunde de suma datorata cu dobnda legala din ziua scadentei creantelor. Cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin contractul de societate. Cesiunea nu elibereaza asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital. Societatea pe actiuni (SA) este administrata de catre unul sau mai multi administratori. Cnd sunt mai multi administratori se constituie n consiliul de

administratie30. Numirea si nlocuirea administratorilor se face de catre adunarea generala. Drepturile si obligatiile partilor se stabilesc ntr-un contract de administrare. Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de directie, compus din membrii alesi dintre administratori. Presedintele consiliului de administratie poate fi si director general, care conduce si consiliul de directie. Consiliul de administratie se ntruneste ori de cte ori este necesar, dar cel putin o data pe luna, iar comitetul de directie cel putin o data pe saptamna. La sedintele comitetului de administratie se ntocmeste proces verbal. La sedintele consiliului de administratie sunt convocati si cenzorii care au obligatia sa supravegheze gestiunea societatii si sa prezinte rapoarte periodice comitetului de administratie si la prezentarea bilantului contabil n adunarea generala. Directorii executivi nu pot fi membrii n consiliul de administratie al societatii. Adunarile generale ale societatii sunt: ordinare si extraordinare si sunt formate din actionarii acestora. Adunarea generala ordinara se ntruneste cel putin o data pe an pentru aprobarea bilantului contabil, a rapoartelor administratorilor si a cenzorilor, fixeaza dividendul, alege administratorii si cenzorii etc. Adunarea generala extraordinara se ntruneste ori de cte ori este nevoie sa ia hotarri privind: prelungirea duratei societatii, schimbarea obiectului de activitate sau a formei societatii, mutarea sediului, fuziuni, reducerea sau marirea capitalului social, emisiunea de obligatiuni etc. Administratorii sunt obligati sa convoace adunarea generala la cerea actionarilor ce reprezinta a zecea parte din capitalul social si daca cererea cuprinde probleme ce intra n competenta adunarii. Daca, n urma acestor cereri, administratorii nu convoaca adunarea, convocarea este ordonata de instanta cu aducerea partilor. Totodata, instanta desemneaza dintre actionari persoana care prezideaza adunarea. Dreptul de vot este determinat de numarul actionarilor. Orice actiune da dreptul la un vot n adunarile societatii. Actul constitutiv sau statutul poate limita numarul voturilor n cazul actionarilor care poseda mai mult de o actiune. Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. n raport de aceste criterii, actionarii exercita dreptul lor de vot n adunarea generala proportional cu numarul actiunilor ce le poseda. Dreptul de vot nu poate fi cedat. Administratorii nu pot vota, n baza actiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descarcarea gestiunii lor sau o problema n care persoana sau administratia lor ar fi n discutie. Ei vor vota nsa bilantul si contul de rezultate, daca sunt posesorii a cel putin jumatate din capitalul social si nu se poate forma majoritatea legala fara votul lor . Hotarrile adunarilor se iau prin vot deschis. Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor pentru revocarea lor si pentru hotarrile referitoare la raspunderea administratorilor. Hotarrile luate de adunarea generala n conditii legale sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au participat la adunare sau au votat contra. Acestia pot nsa sa atace n justitie hotarrile adunarii generale contrare contractului de societate, statutului sau legii. Hotarrile adunarii generale se depun la registrul comertului pentru a fi mentionate n registru si publicate n Monitorul Oficial al Romniei. La intrarea n functiune, fiecare administrator are obligatia sa depuna o garantie pentru administratia sa, care nu poate fi mai mica dect valoarea a 10 actiuni sau dublul remuneratiei lunare. Garantia ramne n casa societatii si se restituie administratorului numai dupa ce adunarea generala a aprobat bilantul ultimului exercitiu n care administratorul a functionat si s-a votat descarcarea de gestiune.

Semnaturile administratorilor se depun la registrul comertului, o data cu prezentarea certificatului eliberat de cenzori din care rezulta depunerea garantiei. Consiliul de administratie poate decide legal n prezenta personala a cel putin jumatate din numarul administratorilor. Deciziile se iau cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti. Membrii comitetului de directie si directorii nu pot fi, fara autorizarea consiliului de administratie, administratori, membrii n comitetul de directie, cenzori sau asociati cu raspundere nelimitata n alte societati comerciale sau avnd acelasi obiect de activitate, nici exercita acelasi tip de comert sau altul concomitent, pe cont propriu sau al altei persoane. Administratorii pot sa ncheie contracte n baza carora societatea urmeaza sa dobndeasca imobile, instalatii si bunuri destinate a servi n mod durabil exploatarii obiectului societatii, pe un pret ce depaseste n total sau n parte o zecime din capitalul social, numai cu aprobarea adunarii generale. Comitetul de directie, toti administratorii raspund fata de societate pentru actele ndeplinite de directori sau de personalul ncadrat de consiliul de administratie, cnd dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de ndatoririle functiei lor. Administratorii societatii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati daca, avnd cunostinta de neregularitatile savrsite de acestia, nu le denunta cenzorilor. Raspunderea pentru actele savrsite sau pentru omisiuni nu se ntinde si la administratorii care au facut sa se constate, n registrul deciziilor consiliului de administratie, mpotrivirea lor si au ncunostiintat despre aceasta n scris pe cenzori. n tarile dezvoltate se evidentiaza doua modalitati practice de administrare: prin consiliul de administratie sau prin consiliul de supraveghere. Consiliul de administratie (CA) se constituie n mod obligatoriu din rndul actionarilor alesi de adunarea generala si are drept atributii: numirea presedintelui si directorului general; aprobarea bilantului contabil; stabilirea strategiilor de dezvoltare; achizitionarea de tehnologii; renuntarea la unele domenii de activitate; stabilirea politicii sociale etc. n Statele Unite conducerea corporatiilor (bordul de administrare) este constituita din: adunarea generala a actionarilor (stockholders) si consiliul de administratie, care exercita functii de conducere si control. Existenta consiliului de supraveghere presupune o separare neta ntre functiile de conducere si cele de control. Consiliul de supraveghere este format din rndurile actionarilor si este ales de adunarea generala a actionarilor. n Franta si Germania structura de conducere a societatilor este formata din: consiliul de supraveghere care are functii de control si comitetul director care asigura gestiunea activitatii. n Romnia, conducerea societatilor comerciale cu capital majoritar de stat are n aceasta etapa trasaturi specifice. Astfel, atributiile adunarii generale a actionarilor (AGA) sunt exercitate de reprezentantii statului care au un rol similar cu cel al consiliului de supraveghere din unele tari. Structura de conducere a societatilor este formata din consiliul de administratie, cu functii de conducere si control a comitetului director. Conducerea societatilor cu raspundere limitata (SRL) adopta hotarri n adunarea generala si cu votare prin corespondenta, daca aceasta posibilitate este stabilita prin statut. Adunarea decide prin votul reprezentnd majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale. Pentru hotarrile avnd ca obiect modificarile contractului de societate sau ale statutului este necesar votul tuturor asociatilor. Fiecare

parte sociala da drept la un vot. Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot n deliberarile adunarilor asociatilor referitoare la aporturile n natura sau la actele juridice ncheiate ntre el si societate. Daca adunarea legal constituita nu poate lua o hotarre valabila din cauza nentrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordini de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capital reprezentata de asociatii prezenti. Convocarea adunarii asociatilor se face de catre administratori, cel putin o data pe an sau ori de cte ori este necesar. Adunarea asociatilor poate fi convocata si de catre un asociat sau un numar de asociati ce reprezinta cel putin o patrime din capitalul social. Convocarea se face prin semnare recomandata. SRL este administrata de unul sau mai multi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin contractul de societate sau adunarea generala. Administratorii nu pot primii, fara autorizatia adunarii asociatilor, mandatul de administratori n alte societati concurente sau avnd acelasi obiect, nici sa faca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu sau cu alte persoane fizice sau juridice, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune. SRL tine, prin grija administratorilor, registrul asociatilor n care se nscriu: numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecarui asociat; partea fiecarui asociat din capitalul social; transferul partilor sociale sau alte modificari ale acestuia: Registrul poate fi cercetat de asociati si creditori. Statutul poate prevedea alegerea unuia sau mai multor cenzori de catre adunarea asociatilor. Daca numarul asociatilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie. Normele privind bilantul societatii, fondul de rezerva si reducerea capitalului sunt identice cu cele ale SA. Partile sociale pot fi transmise ntre asociati. Transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa numai cu aprobarea asociatilor care reprezinta cel putin trei patrimi din capitalul social. Prestatiile periodice n natura nu sunt transmisibile fara acordul adunarii generale. Transmiterea partilor sociale se nscrie n registrul comertului si n registrul de asociati ai societatii.

Reorganizarea judiciara si falimentul ntreprinderilor

Agentii economici, persoane fizice sau societati comerciale, care nu mai pot face fata datoriilor si sunt numiti debitori intra n reorganizare judiciara sau faliment. Legislatia n vigoare stabileste ca totalitatea bunurilor si drepturilor patrimoniale ale debitorului pot face obiectul unei executari silite. Procedura de reorganizare si lichidare judiciara a ntreprinderilor se aplica de catre instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul, lichidatorul, adunarea creditorilor si comitetul creditorilor. Procedura de reorganizare sau lichidare ncepe pe baza unei cereri introdusa la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, ori de catre Camera de Comert si Industrie Teritoriala . Judecatorul sindic, numit de presedintele tribunalului dintre judecatorii desemnati, deschide procedura dupa 48 de ore de la nregistrarea cererii. Judecatorul-sindic numeste un administrator, n cazul reorganizarii judiciare sau un lichidator, n cazul falimentului. Administratorul sau lichidatorul, dupa caz, ntocmeste un raport amanuntit asupra cauzelor si mprejurarilor care au dus la ncetarea de plati, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabile si l prezinta judecatorului-sindic. Debitorul sau creditorii titulari pot sa propuna fie un plan de reorganizare, n

baza caruia activitatea debitorului poate continua, fie un plan de lichidare a unor bunuri din averea acestuia. n cazul admiterii unui plan de reorganizare, acesta va cuprinde posibilitatile de redresare a activitatii, mijloacele financiare disponibile si cererea pietei pentru oferta debitorului. Planul de reorganizare poate indica si majorarea capitalului social . Planul se considera acceptat daca creditorii care detin majoritatea din valoare creantelor l voteaza. Debitorul este obligat sa ndeplineasca schimbarile structurale prevazute n plan. Administratorul caruia i s-a ncredintat conducerea continuarii activitatii debitorului va trebui sa prezinte, lunar, rapoarte judecatorului sindic asupra situatiei financiare a averii debitorului, precum si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii. Creditorii vor fi convocati la sfrsitul fiecarui trimestru pentru a asculta darea de seama contabila. Judecatorul-sindic poate dispune continuarea activitatii debitorului, dar numai cu acordul creditorilor. n caz de faliment judecatorul-sindic numeste un lichidator. Acesta poate vinde bunurile debitorului. Se ntocmeste un plan de lichidare, n baza careia ncepe procedura. Lichidatorul ridica documentele si registrele de contabilitate, ia masuri de inventariere a patrimoniului si trimite fiecarui creditor o notificare care precizeaza termenul limita de nregistrare a creantelor mpotriva debitorului. Efectuarea lichidarii se face sub controlul judecatorului-sindic. Procedura ncepe cu afisarea unui tabel ce contine obligatiile pe care le are ntreprinderea. Bunurile acesteia pot fi vndute n ansamblu sau individual. Sumele realizate din vnzarea bunurilor vor fi depuse la banca, n contul averii debitorului. Judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are disponibil n conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al sau sau al lichidatorului. Dupa expirarea termenului pentru nregistrarea creantelor, lichidatorul le va examina pentru a le stabilii legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante. n urma acestor verificari, lichidatorul va ntocmi si va nregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinznd toate obligatiile debitorului. Lichidatorul poate angaja un expert contabil pentru a-l asista la stabilirea preturilor bunurilor din averea debitorului. Creantele vor fi platite, att n cazul lichidarii unor bunuri din averea debitorului pe baza unui plan de reorganizare, ct si n cazul falimentului. Dupa aprobarea de catre judecatorul-sindic a raportului final al lichidatorului, acesta va face distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului si va ncheia procedura de lichidare. Membrii organelor de conducerea a ntreprinderii suporta consecintele actelor lor. Astfel, tribunalul dispune ca o parte din pasivul societatilor pe actiuni sau a societatilor cu raspundere limitata aflate n ncetare de plati sa fie suportata de catre: administratori, directori, cenzori, daca acestia au contribuit la situatia n care a ajuns societatea. Poate avea loc si executarea silita, conform Codului de procedura civila, mpotriva persoanelor vinovate.