Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
natura societatii careia el i da nast ere , ntruct poporul precede alegerea unei rege . Rousseau prezinta succint contractul si consecintele sale: Vom cauta sa vedem care este continutul acestui contract, s i daca nu putem sa-l enuntam aproape complet prin formula: Fiecare dintre noi pun e n comun bunurile sale, persoana sa, viata si toata puterea sa sub conducerea su prema a vointei generale; si acceptam toti la un loc pe fiecare membru drept par te indivizibila a ntregului . Pentru el: contractul social este fundamentarea societatii civile si natura acesteia deriva din natura contractului social; continutul contractului este subordonat conducerii supreme a vointei generale; f iecare individ pune n comun bunurile si propria persoana (cu toate atributele ei inalienabile) acceptnd n acelasi timp, odata cu ceilalti, ca fiecare sa fie parte i ndivizibila a societatii; se constituie un corp moral colectiv , care are valoare de persoana publica; el est e corpul politic (stat, suveran, putere); poporul este constituit din membrii corpului moral colectiv; fiecare membru este divizat: el este cetatean, n calitate de participant la viata publica, la autorit atea suverana si supus aceleasi autoritati; actul de asociere contine un dublu angajament (al persoanei publice si al persoa nelor particulare cetatenii) si fiecare individ este angajat n dubla calitate: ca m embru al persoanei suverane fata de cele particulare, si ca membru al statului f ata de persoana suverana; pactul social face ca hotarrea publica sa-i oblige pe toti supusii fata de persoa na suverana; pactul social limiteaza actiunile suveranului, ntruct el poate actiona dect n fun e de vointa generala si comuna, iar actele sale vizeaza doar obiecte generale si comune ; suveranul nu poate leza direct o persoana particulara, dect lezndu-i pe tot i, iar lezarea i s-ar ntoarce impotriva; ntruct lezarea nu poate veni dect de la persoanele particulare, garantul contractu ui este forta publica, iar pedepsele sunt legitime; poporul este suveran iar pesoanele particulare sunt supuse numai suveranului; autoritatea suverana se identifica cu vointa generala; ntruct fiecare om, ascultnd de suveran, asculta de sine nsusi, n cadrul pactulu ial, gradul de liberatate a omului este mai mare dect n starea naturala; fundamentndu-se pe dreptul de proprietate, autoritatea suverana (dreptul suveran) asigura acestui drept manifestarea ca sacru si inviolabil; suveranul poate disp une legitim de bunurile tuturor (domeniul public); legea exprima vointa generala si are un obiect general; ea este egala pentru tot i si toti se raporteaza n mod egal la ea (inclusiv suveranul); puterea este unica, ntruct ea emana de la popor (separatia puterilor este, pentru Rousseau, o aberatie, o absurditate); n cadrul puterii unice, suveranul emite acte subordonate vointei legii iar magist ratii (regii, printul) emit acte de crmuire (acte cu obiect de ordin particular, care au ca scop executarea legii); cresterea statului (urmare a cresterii numarului celor care compun poporul) dimi nueaza libertatea (raporturile suveranului cresc n functie de numarul cetatenilor );