ELEMENTE DE ACUSTICA

Cuprins
Cap I: Descrierea sunetului. Producerea si propagarea. Perceptia sunetului;

Cap II: Caracteristicile sunetului;

Cap III: Surse sonore; Cap IV: Aplicatii ale fenomenelor acustice; Cap V: Ultrasunete si infrasunete; Cap VI: Poluarea fonica.

Introducere
Acustica este o ramura a fizicii al carui obiect il constitue studiul producerii si propagarii undelor acustice, precum si al efectelor produse in urma interactiunii acestora cu mediul pe care il strabat.

DESCRIEREA SUNETULUI
Din punct de vedere fiziologic, sunetul constituie

senzaia produs asupra organului auditiv de ctre vibraiile materiale ale corpurilor i transmise pe calea undelor acustice. Din punct de vedere fizic, sunetul are o definiie mai larg, el nefiind legat de senzaia auditiv: orice perturbaie (energie mecanic) propagat printr-un mediu material sub forma unei unde se numete sunet.

PRODUCEREA SI PROPAGAREA
Obiectul acusticii l constituie studiul producerii si

propagarii sunetelor, incluznd aici nu numai vibratiile auditive, ci si pe cele care nu produc senzatie auditiva, cum ar fi ultrasunetele. Vibratiile produse ntr-un punct al unui mediu se propag n acel mediu din aproape n aproape sub form de unde. Corpurile care se misca cu o vitez mai mare dect cea a sunetului (supersonice) produc, prin comprimarea aerului n directia de naintare, o und care nu are caracter periodic. O astfel de unda se numeste unda de soc sau unda balistica.

Sunet fundamental.armonica

Sunetul fundamental are frecvena egal cu

frecvena fundamental a sursei (cea mai cobort dintre frecvenele proprii). Armonica este sunetul care are frecvena egal cu un multiplu ntreg al frecvenei fundamentale.

Sunete compuse.zgomote
Sunete complexe (compuse) - sunt produse de

oscilaii complexe i conin un numr de sunete simple. Spectrul armonic respectiv este caracterizat de un numr de linii, care corespund frecvenei fundamentale i armonicelor respective. Zgomote le sunt un amestec de sunete de orice fel, fr componente bine definite, produse de oscilaii complexe, caracterizate de un spectru de frecvene continuu, cel puin ntr-o anumit band.

Sunete muzicale
Sunetele muzicale sunt impartite in game

muzicale, fiecare fiind alcatuita din note muzicale, ale caror frecvente se afla intre ele in anumite rapoarte.

PERCEPTIA SUNETULUI
Perceptia sunetelor pentru orice organism este limitata la

o gama de frecvente . Pentru oameni , auzul este limitat la frecvente intre 20-20.000 Hz , limita superioara descreste catre varstele mai inaintate.Pentru alte mamifere , frecventele sunt :-pisici : 100-32.000 Hz-caini : 40-46.000 Hz-lilieci : 1000-150.000 Hz-rozatoare : 70-150.000 Hzelefantii africani : 16-12.000 HzIn general , o parte a corpului , precum parul sau o membrana , vibreaza odata cu miscareaparticulelor din mediul inconjurator (aer , apa , sol )

Caracteristicile sunetului

Intensitate; Nivel de intensitate sonora; Inaltime; Timbru.

Intensitate sonora
Prin intensitate sonor se nelege senzaia

pe care o produce asupra organului nostru auditiv amplitudinea unei vibraii sonore , altfel spus, volumul vibraiei. Cu ct amplitudinea vibraiilor este mai mare, cu att crete i intensitatea sunetului rezultat, i invers.

Nivel de intensitate sonora

Pragul inferior, dedesubtul cruia sunetele nu

mai sunt sesizate de urechea uman este nsemnat prin 0 decibeli. Limita superioar este de aproximativ 140 de decibeli, dincolo de care sunetele nu mai pot fi auzite corect, deoarece intensitatea prea mare distorsioneaz perceperea auditiv, producnd chiar senzatii dureroase.

Inaltimea sunetelor
Sunetele i zgomotele de orice fel i orice provenien

se deosebesc ntre ele prin trei caracteristici principale: nlimea, tria (intensitatea) i timbrul. Cele trei mrimi nu sunt independente. La nivelul percepiei, tria i nlimea se influeneaz reciproc. nlimea sunetelor se refer la frecvena de vibraie a coloanei de aer, coardelor saumembranelor ce produc sunetul. Aceast caracteristic a sunetelor este relativ, n funcie de nlimea unui ton de reper, odat cu creterea frecvenei crescnd i nlimea.

Timbru sonor
Timbrul se refer la una dintre calitile de baz ale

sunetului muzical, anume complexul de nsuiri care permit diferenierea unor surse sonore mai mult sau mai puin asemntoare, precum vocile omeneti sau instrumentele muzicale.
Timbrul se justific acustic printr-un numr

de parametri. ns cei mai importani dintre ei, sunt spectrul sonor i atacul.

Surse sonore -tuburi sonore-coarde sonore Orice corp care vibreaza poate servi ca sursa de

unde elastice in mediul in care se afla, adica poate fi o sura sonora.Sunetele se produc in corzi vibrante (vioara, corzile vocale umane), coloane de aer vibrante (orga, clarinet), placi si membrane vibrante (xilofon, difuzor, toba).

Tuburi sonore
Tuburile constituie o parte principala pentru

instrumentele de suflat, avnd rolul rezonatorului. Sursa sonora propriu zisa o constituie ancia prin care se produce oscilatia aerului care formeaza unde stationare n tubul sonor.M odul cum se formeaza componentele sunetului n tuburi deschise sau nchise este redat n figura 1, a si b

Coarde sonore
Se considera o coarda de lungime l, fixata la ambele capete. Daca

ea este ciupita, se vor propaga vibratii transversale dea lungul corzii; aceste perturbatii se reflecta pe capetele fixe si se formeaza astfel o unda stationara. Modurile proprii de vibratie ale corzii sunt astfel excitate si aceste vibratii dau nastere unor unde longitudinale n aerul nconjurator care le transmite pna la urechile noastre ca un sunet muzical. Cnd excitam vibratii n aceasta coar da n locurile n care este fixata coarda, adica la capetele ei, se formeaza noduri iar la mijlocul coardei se va forma un ventru.

ALICATII ALE FENOMENELOR ACUSTICE

Ecoul; Reverberatia; Rezonanta sonora; Difractia sunetului; Interferenta undelor sonore; Efectul Doppler; Principiul microfonului.

Ecoul
Ecoul reprezinta repetarea unei forme de unda

datorita reflexiilor in anumite puncte in care caracteristica mediului prin care undele se propaga se schimba.

Reverbertia
Este consecinta faptului ca odata emis,un sunet

se va lovi de pereti si se va reflecta astfel permitand aparitia a mai multor ecouri.

Rezonanta sonora
Rezonanta este tendinta unui sistem de a oscila

cu amplitudine maxima la anumite frecvente,denumite frecvente de rezonanta.

Difractia sunetului
Difractia este proprietatea undelor de a se

mprstia si a se curba atunci cnd trec print-o fant ngust sau lovesc un obstacol de dimensiuni comparabile cu lungimea de und a undei. Difractia este o proprietate a tuturor undelor.

Interferenta undelor sonore

Unda stationara este fenomenul fizic rezultat in

urma suprapunerii a doua unde de aceeasi frecventa pe aceeasi directie dar in sesnuri opuse.Prin interferenta a doua unde se obtine o structura ondulatorie constanta in timp. http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier :Standing_wave_2.gif http://www.youtube.com/watch?v=dD9gtq0 8tss

Efectul Doppler
Efectul Doppler descrie diferenta de perceptie

a frecventei dintre momentul in care un val de sunete paraseste sursa si momentul in care acesta ajunge la observator, fiind de fapt un rezultat al miscarii relative a sursei de sunet sau a observatorului in sine.

Principiul Microfonului
Microfoanele sunt echipamente electromecanice care transforma undele sonore (sunetele) in impulsuri electrice (altfel spus, un microfon este un traductor acustic-electric).

Ultrasunete si infrasunete

Producere; Proprietati; Aplicatii.

ultrasunete
Ultrasunetele se obtin prin folosirea unor

cristale piezoelectrice din cuart, care prezinta fenomenul de electrostrictiune. Daca frecventa tensiunii alternative aplicate depaseste 20 kHz, lama va emite ultrasunete in mediul inconjurator.

Proprietati:
Viteza ultrasunetelor exprima distanta parcursa de US in

unitatea de timp. Se masoara in m/s. Viteza de propagare a US este de 331 m/s n aer, de 1430 m/s n ap si mult mai mare in corpurile solide, fiind dependenta de densitatea si elasticitatea mediului. Energia acustica. Unda ultrasonica transporta si cedeaza o parte din energie mediului strabatut determinand oscilatii ale particulelor din mediu. Se masoara in Jouli (J). Intensitatea ultrasunetelor este cantitatea de energie care strabate unitatea de suprafata in unitatea de timp.

 Atenuarea se produce prin: absorbtie, dispersie, reflexie.

Atenuarea este direct proportionala cu patratul distantei parcurse si cu frecvena fasciculului de US. Impedanta acustica exprima rezistenta la trecerea undelor, fiind produsul dintre densitatea mediului si viteza US. Impedanta acustica este deci o constanta de material: Z = c. Puterea acustica este cantitatea de energie care strabate o suprafata in unitatea de timp. Se masoara in watt.

aplicatii
Liliecii si delfinii au capacitatea de a receptiona ultrasunetele,

ale caror frecvente sunt mai mari de 20.000 Hz.

 Distrugerea miroorganismelor cu ultrasunete are importanta in prepararea vaccinurilor, sterilizarea si conservarea alimentelor.
Inlaturarea cetii sau a fumului pe aeroporturi are importanta in protectia navigatiei aeriene. Ultrasunetele se folosesc in spalarea si curatarea unor corpuri sau in prelucrarea unor piese.

 Defectoscopia ultrasonora. Controlul ultrasonor permite

punerea in evidenta a unor defecte (fisuri sau goluri) in elementele de beton armat sau in organele demasini, fara a produce deteriorari ale acestora. Principalele tipuri de defectoscoape ultrasonore utilizeaza transmisia sau reflezia.

Fig 1

Fig 2 a

Fig 2 b

Infrasunete
Infrasunetele sunt sunetele cu frecventa cuprinsa ntre 0,001Hz si 20Hz si nu pot fi auzite de urechea umana.

Stiinta care se ocupa cu studiul infrasunetelor se numeste infrasonica. Infrasunetele sunt caracterizate de capacitatea acestora de a acoperi distante mari si de a ocoli obstacole fara multa disipatie. Acestea sunt utilizate n special n seismologie la studiul cutremurelor.

Reactia animalelor la infrasunete

Este cunoscut faptul ca animalele pot percepe infrasuntele care

circula prin pamnt si pot servi ca un semnal de avertizare. Un exemplu recent este tsunamiul din 2004 din Asia. Animalele au fost observate fugind cu mult nainte ca tsunamiul sa ajunga pe coasta Asiei, nsa nu se stie daca acesta este motivul exact deoarece anumiti cercetatori au sugerat ca poate fi influenta undelor electromagnetice si nu a celor infrasonice care le-au determinat pe animale sa fuga. Elefantii sunt cunoscuti pentru capacitatea lor de a auzi infrasunetele de la 3-4Km distanta.

Reactia oamenilor la infrasunete

Infrasunetele sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a crea o stare

de neliniste, de a induce frica n oameni si de a-i face pe acestia sa creada ca se ntmpla evenimente supranaturale.Unele filme folosesc infrasunete pentru a dezorienta publicul (de exemplu Paranormal Activity). n 2003 a fost efectuat la Londra un experiment utiliznd infrasunete: n timpul unui concert au fost suprapuse, din cnd n cnd, peste sunetele "normale" ale concertului, infrasunete cu frecventa aproximativ 17 Hz . Generatorul de infrasunete a fost realizat dintr-o conducta lunga de 7 m.Spectatorii au raportat cresterea semnificativa a senzatiilor stranii (anxieatate, furnicaturi la nivelul coloanei vertebrale si ale ncheieturilor, senzatie de racire). Pentru a elimina raportarile subiective, acelasi concert a fost prezentat unei audiente asemanatoare, n aceeasi sala, fara a adauga infrasunete. Acest grup de control a raportat cu 22% mai putine senzatii stranii, confirmnd astfel rolul infrasunetelor.

Concluzie:
Infrasunetele sunt folosite n seismologie la

detectarea cutremurelor iar animalele pot simti infrasuntele create de dezastrele naturale fiind astfel un mijloc de a avertiza asupra apropierii unui dezastru natural. Cu toate ca animalele comunica prin infrasunete, infrasunetele genereaza asupra oamenilor sentimente negative si senzatii paranormale.

Poluarea fonica
Surse de poluare fonica; Consecintele poluarii fonice; Masuri pentru protectia analizatorului auditiv si pentru

combaterea zgomotelor.

Surse de poluare si consecinte

Poluarea fonica reprezinta totalitatea sunetelor produse de oameni, animale sau de aparatura si

masini, care deranjeaza activitatile cotidiene; Poluarea sonora poate fi generata de surse naturale si surse artificiale. http://www.youtube.com/watch?v=e8I74cV_8_E

 Sunetul se defineste prin vibratiile mecanice ale

mediului care se transmit la aparatul auditiv. Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu o intensitate intre 0 si 120 db . Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. In natura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de scurta durata. Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote. Poluarea sonora poate fi generata de surse naturale si surse artificiale.

Durata zgomotului
Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi

activ doar 2 minute. Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea functiilor circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii.

Masuri pentru protectia analizatorului auditiv si pentru combaterea zgomotelor

In orice sistem acustic excitat cu oscilatii care satifac conditia de rezonanta se formeaza unde

stationare. Stunetele si zgomotele de diferite intensitatea pot produce stres ,oboseala, reducerea atentiei si a capacitatii de munca,traumatism sonor sau surditate profesionala sau spargerea geamurilor. Efectul nociv al zgomotului creste cu durata acestuia

Pot constitui masuri:

Atenuarea nivelului de zgomot produs de masinile unelte si de utilajele

folosite; Amplasarea rationala a cladirilor si a ncaperilor zgomotoase, precum si a surselor de zgomot; Captusirea peretilor ncaperilor cu materiale fonoabsorbante si montarea de panouri fonoizolante si fonoabsorbante perpendicular pe directia de propagare a zgomotului; La alegerea masinilor - unelte si a utilajelor, n conditii tehnice comparabile, se va acorda prioritate acelora care produc zgomotul cel mai mic, precum si acelora care sunt sau pot fi complet automatizate n masura n care aceasta corespunde si cerintelor tehnologice si economice.

Participanti la realizarea proiectului:

Jantea Alexandru, Lungu Gabriela, Mamaua Doina-Teodora,

Musat Alina, Munteanu Florin, Necula Gabriela, Neculai Marius, Nistor Petruta-Adina, Paraschiv Daniel, Popescu Andreea, Roman Ioana, Robe Rares, Teodorescu Andrei, Tudose Gabriel, Ursu Bianca. Coordonator: Sima Silvia-Nicoleta.

Manual fizica clasa a XI-a; Internet.