Mapa Lui Neagu

a
Spele
Copilolul
Sectiuneq ll
Spete
PPeta nr. 1 In fafa primei instanfe se desfdqoard. cercetarea judecitoreascd. ln cursul audierii inculpatului, judecdtorul l-a intrebat pe acesta dacd iEi menfine declarafiile date in fata organelor de urmfire penald. Inculpatul a afirmat cd iqi men{ine declaraliile date in faza de urmdrire penald. Aceastd declaratrie a inculpatului este consemnatd in incheierea de sedintd. Similar, martorii sunt intrebali daca iqi menfin declaratiile anterioare. Rdspunsul lor afrrmativ este consemnat in incheierea de gedin[{. in baza acestor recunoaqteri, instantra de judecatd a solufionat cauza nenali. -
inteb*"
Existd dispoziSii procesuale fuicalcate in spefa?

Spe{a nr.2 Organele de cercetare ale politiei judiciare au fost sesizate, prin plAngere prealabild, despre sdv6rgirea infracfiunii de distrugere, prevdzutd in art. 219 alin. (1) C. pen. in fapt, se arati cd inculpatul a distrus cu tractorul 164 de butuci de vie plantati in anii 1990-1993 ;;i cultura de legume de pe un teren restituit, conform Legii nr. 1811991. PlAngerea prealabili a fost intocmitd de ginerele proprietarului, care ;i-a legitimat interesul de a ac{iona, ardtdnd cd este posesorul de fapt al terenului in litigiu Ei cd paguba s-a produs in
patrimoniul sdu.
Prima instantrd a dispus incetarea procesului penal, cu motivarea cd pldngerea prealabild nu a
fost fdcutd de proprietarul terenului care, numai el, poate avea calitatea de parte vdtdmata. Hotdr6rea de incetare a procesului penal este atacatd de cdtre partea vdtdmatd, pe considerentul incilcdrii de catre instanld a principiului rolului activ.
intrebare
Au fost ittcdJcate dispozi;iile relative la principiul rolului activ al insknfei

desfd;urarea prccesului penal?
de
judeeati in
Spela nr. 3
Judecitoria Buftea a dispus condamnarea incuipatului A.A. ia 6 luni inchisoare pentru a unui autovehicul. Totodatd, inbaza art. 1l pct.2Lit. a) si art. 10lit. e), cu referire laart.47 C.pen., inculpatul a fost achitat pentru infractiunea de ucidere din culpi. In fapt, instan{a de fond a refinut cd inculpatul A.A., conducdnd o autoutilitard mixtd, in urma dispozitiei conducerii unitetii al carei angajat era, degi nu avea permis de conducere corespunzdtor categoriei de autovehicul, a fost implicat intr-un eveniment rutier soldat cu accidentarea gravd a numitului T.S., care, cu toate ingrijirile medicale primite, a decedat" Din expertiza tehnici gi doud suplimente la aceastd expertizd, avAnd ca obiect explicarea dinamicii producerii evenimentului, s-a concluzionat c{ accidentul nu s-a datorat culpei inculpatului, ci unei imprejuriri imprevizibile (care nu putea fi prevdzutd qi preintdmpinati de cdtre inculpat), adicii unui caz fortuit. in fatra primei instante, inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice auto la Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe l6ngi Ministerul Justitriei, cerere respinsd fdrd nici o motivare. in apelul parchetului, cu privire la achitarea inculpatului pentru infracliunea de ucidere din culpd, Tribunalul Bucuregti a dispus menfinerea condamndrii pentru infractriunea de conducere fdrd perrnis de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul. De asemenea, instanta de apel a dispus condamnarea inculpatului la 2 ani inchisoare pentru sdvAr;irea infractiunii de ucidere din culpa gi aplic;rea pedepsei celei mai grele de 2 ani inchisoare. Decizia a fost motivatd prin urmitoarele: 1). neluarea in considerare de cdtre instanfa de fond a tuturor imprejuririlor care au concurat la producerea accidentului; 2). supraincdrcarea autovehicuiului; 3). plecarea in cursd fdrd a exista aprobarea revizorului tehnic al unitalii; 4)" acceptarea cu ugurin{d, de ciffe inculpat, de a conduce autovehiculul, desi acesta rul i se incredintase in mod iesal.
sdvArgirea infractriunii de conducere fdrd permis de conducere pe drumurile publice
Drept procesuol penol
17
Copilolul
Spele
$i in fata instanlei de apel inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice auto, cererea sa fiind respinsd nemotivat. In recursul inculpatuiui se invocd nelegalitatea ;i netemeinicia hotdrdrilor, pe considerentul incdlcirii principiului rolului activ.
Intebarc
in aceste circumstanfe, se poate considera cd procesul penal s-a desfaSurat prin neres7nctarea principiului rolului activ a] instanfei de jadecatdT Recursrl inculpatului este fandat?
Spela nr. 4
Jrldecdtoria Bacdu a dispus condamnarea incuipatului C.I. 1a 6 luni inchisoare pentru tentativd la furt calificat gi a inculpatului V.N. la 7 luni inchisoare pentru complicitate la tentativd de
furt calificat. in fapt, in noaptea de2O121.09.1995, autoturismul persoanei vdtdmate T.T. a fost pwcatin apropierea locuinfei persoanei vdtimate. La cirsa 10 metri in spate se gisea autoturismul inculpatului C.I. Cei doi inculpatri, fiind Al stare de ebrietate, s-au deplasat la autoturismul inculpatului C.I", au intrat in interiorul acestuia, unde au consumat biuturi alcor:lice $i au ascultat muzicd. Pe fondul unui consum
exagerat de bauturi alcoolice, cei doi inculpatri au inceput sd se certe, fdcdnd mare galdgie, ceea ce a determinat trezkeamai multor locatari din blocurile aflate in apropiere. Vdzand c6teva ferestre luminate, inculpagii au purtat un dialog necuviincios cu persoanele care au iegit la ferestre. Printre persoanele care s-au uitat pe fereastrd a fost si so{ia persoanei viitdmate T.T., cireia i-a atras atentia un zgomot care, ulterior, s-a dovedit a fi provocat de spargerea unei sticle. in
momentul producerii zgomotului au sosit la fata locului lucrdtorii de politrie care patrulau in zond, g&sindu-i pe cei doi inculpafi in stare de ebrietate, in apropierea autoturismului persoanei vdtdmate T.T., inculpatul C.I. avdnd in mdnd o gurubelnifd. Cum portiera din partea st6ngd a autoturismului persoanei vdtamate T.T. a fost gdsitd descuiatd, s-a ajuns la concluzia cd inculpafii au vrut sd sustragd bunuri din acest autoturism. T"T. a confirmat cd din autoturismul sdu nu s-a furat nimic. Inculpatul C.I. a justificat faptul cd avea $urubelnita in mf;ni deoarece si-a descuiat propriul autoturism cu acea gurubelnitrd. In cauzd nu au fost ridicate urme de la fata locului, iar inculpalii nu au recunoscut c5 au vrut sd f-ure iucruri din autoturismul pd4ii vdtimate. Singura probd in acuzare consta in procesul-verbal de constatare intocmit de lucrdtorii de poli;ie. Hot6rdrea de condamnare a fost atacatd de cdtre inculpafi, pe considerentul incdlcdrii principiului prezumtiei de nevinovdfie.
Intrebare Poate fi luatd procerul penal?
in considerare, in
spefd, incdlcarea principiului prezumfiei de nevinovdfie
in
PPefa nr.5 In data de 8 mai 2004, orele 23.45, in zona autogara Filaret Bucuregti, P.D., cetdfean turc, este surprins in flagrant delict in timp ce comercializa 33 de doze de heroind (diacetilmorfind). Cu aceastd ocazie, lucrdtorii de poiilie au procedat la intocmirea procesului-verbal de constatare a
infrac{iunii fl agrante. P.D. a declarat organelor judiciare cd nu cunoa;te limba romdnd.

Procesul-verbal de constatare este semnat de cdtre P.D., dar nu poartd semnitura unui interpret, din cauza faptului ci la realizarea flagrantului nu a participat Si un cunoscdtor autorizat de limba turcd. Intrebare Au fost incalcate dispozifiile relative Ia principiul limbii ?n eare se desfd.1oard procesul wnal?
Spefa nr.6 Inculpatul, cetdlean al Republicii Moldova, a declarat cd vorbegte bine romAneqte si cd infelege tot ceea ce i se spune. Inculpatul a mai afirmat cd nu gtie sd scrie gi sd citeascil in limba romAn6. In aceste circumstanfe, instanta de judecatd a solufionat catzafdrd, a asigura inculpatului ser-
viciile unui interpret. Intebarc S-a incdlcat, in spefd, prineipiul limbii in care se desfdsoard procesul penal?
t8 Drept procesuoi penol
Spele
Copitolul nr.7
Spefa
Inculpatul, condamnat de prima instantrd penru sivdrgirea infractiunii de furt calificat, a declarat apel. Cu o zi inaintea termenului fixat pentru judecarea apelului, inculpatul a depus la
registratura instanlei o cerere de amdnare a judecdtrii pentru lipsd de apdrare. Cererea de amdnare nu este insd atagatd la dosar, din culpa unui lucrd"tor al registraturii instan{ei respective. in aceste circumstanle, instanfa a respins apeiul, fdrd a fi avut cuno$tinfd de cererea inculpatuluî de am6nare a judecdlii.
Inrebare
S-a adus atingere, fui spefa,
principiului garantdrii &eptului de apfuare?
Spela nr. I Inculpatul D.N. a fbst condamnat pentru comiterea a doud infracliuni de vdtdmare corporald din culpa.
Inculpatul invocS, prin recurs, nulitatea hotdrArii de condamnare gi a actelor de urmdrire penald, deoarece organul de cercetare penalâ a incdlcat dispozitriile art. 6 alin. 5 C.pr.pen., referitoare la garantarea dreptului de apirare. in acest sens, inculpatului recurent i s-a luat prima declarafie fdtrd' ca organul de cercetare penald sa ?si indeplineascd obligalia de a-l incunogtin{a, de indatd 5i mai inainte de a-l audia, despre fapta pentru care este cercetat, incadrareajuridicd a acesteia, dreptul de a fi asistat de un apdrdtor. De asemenea, organele de cercetare penald au continuat sd administreze probe in lipsa unui apiiritor si in lipsa procesului-verbal de incunogtinfare.
tnrcbari
S-a
incdlcat deplina exercitare de cdte inculpat a dreptului la apdrare? Recursul
este
fsndat?
Drepi procesuol pencl
t9
L
Grile
Copifolul
Secliuneo lll bri|e

1-.
Fazele procesului penal sunt:
a). urmdrirea penalS 9i judecata; b). urmdrirea penal5, judecata gi condamnarea; c). urmdrirea
penald, judecata gi punerea in executare a hotdrArilor penale rd.mase definitive; d). urmdrirea penald, procesul penal qi executarea hotdrArilor penale. 2. Prin excepfie de la principiul
oficialitifii procesului penal, membrii Guvernului pot
fi urmirifi penal:
in urma unei cereri fdcute de cdtre qi Deputatrilor, Camera Senat Preqedintele RomAniei; b). pentru toate faptele prevdzute de legea penald, cu incuviin{area Guvemului RomAniei; c). pentru faptele sdvArgite in exercitriul funcfiei lot, cu incuviinfarea Primului-Ministru al Romdniei; d). membrii Guvemului nu pot fi urmdritri penal pentru faptele sdvdr;ite in legdtura cu exercifiul funcfiei pe durata mandatului.
3. Aducerea la cunoqtinla
a). pentru faptele sdvdrqite in exercifiul funcfiei lor, numai
invinuitului
sau
inculpatului despre dreptul de a fi asistat de
un apirltor:
a). reprezintd o obligafie numai in ceea ce privegte activitatea instanfelor de judecatd; b). este obligatorie doar in cazurile in care pedeapsa prevdzutd de lege pentru infrac{iunea sdvdrgitd este inchisoarea mai mare de 5 ani; c). se consemneazd in confinutul unui proces-verbal de cdtre organele de urmdrire penald; d). reprezintd o activitate atribuitd in exclusivitate procurorului.
4.
Urmirirea penali presupune ca limiti inifiali:
a). trimiterea in judecatd; b). sesizarea organelor de urmdrire penald; c). intocmirea actului de incepere a urmdririi penale; d). punerea in miqcare a acfiunii penale.
5. Raporturile juridice procesual penale: a). iau na$tere, de reguld, peste $i in afara acordului de voinfd al pa4ilor; b). presupun in mod obligatoriu prezenfa persoanei crre a sdvdr;it infracfiunea; c). se sting odatd cu trimiterea in judecatd a inculpatului; d). implicd luarea mdsurii arestdrii preventive a invinuitului sau incul-
patului.
6. Interpretarea normelor juridice procesual penale ficuti de organele de urmirire penali: a). are fodd obligatorie; b). prezintd relevan{d doar pentru caazapenald,in curs; c). reprezintd o formd de interpretare legald; d). reprezintd o formd de interpretare istoricd.
7. Punerea sub acuzare a Prepedintelui Romdniei, ca excepfie de la principiul oficiatiti{ii procesului penal: a). se realizeazd de cdtre Guvernul Romdniei, pentru inaltd trddare, cu votul a cel pufin doud treimi din numdrul membrilor; b). se realizeazd. de cdtre Camera Deputafilor gi Senat, pentru inaltd trddare, cu votul a cel putrin doud treimi din numdrul deputatrilor gi senatorilor, in gedinfd comund; c). se realizeazd de cdtre Guvemul Romdniei, Camera Deputafilor gi Senat, in gedinfd comuni, pentru inaltd trddare, cu votul a cel pufin doud treimi din numdrul membrilor; d). presupune suspendarea din funcfie a acestuia.
8. Limba in care se desfiqoari procesul penal a). pd4ilor care nu vorbesc sau nu inleleg limba romind ori nu se pot exprima li se asigurd posibilitatea de a lua cunogtinfa de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum gi dreptul de a pune concluzii prin interpret, cheltuielile urmdnd a fi suportate individual de cdtre aceste persoane; b). in procesul penal, procedura judiciard se desflqoar6 in limba romdni; c). se asigurd folosirea limbii mateme a populaliilor de altd natrionalitate decit cea romAna in cazul unor proceduri judiciare penale; pentru litigiile de naturd civila, persoanele care nu infeleg sau nu vorbesc limba romdnd au dreptul de a lua cunogtinfa de toate actele gi lucrarile dosarului, de a vorbi in
n1
zl
Copilolul
Grile
instantrd ;i de a pune concluzii prin interpret; d). se stabilegte in funcfie de limba matema a pa.rticipanfilor la procesul penal; consernnarea declarafiilor se face in dublu exemplar, in limba romdnd si in limba matemd a participantului.
f. in conformitate cu principiul prezumliei de nevinov5fie, fiptuitorul va fi considerat nevinovat: a). pAnd la rdmAnerea definitivd a hotdrdrii judecdtoregti penale; b). pdnd la punerea in migcare a ac{iunii penale; c). pdnd la dispunerea arestdrii preventive pe 30 de zlle; d). pAnd la trimiterea in judecatd prin rechizitoriu.
Dreptul de aphrare este garantat invinuitului sau inculpatului: a). pe tot parcursul fazei de urmdrire penald; in cursul fazei de judecatd, apdrarea se organizeazd. de cdtre procuror; b). pe tot parcursul procesului penal, dacd asistenlajuridicd este obligatorie; c). pe tot parcursul procesului penal; d). pdnd la strAngerea probelor necesare trimiterii
10-
in judecatd prin rechizitoriu.
11. Momentul de la care se nagte obtigafia organelor judiciare de a-l incunogtinfa pe invinuit sau inculpat despre dreptul de a fi asistat de un apiritor: a). concomitent cu trimiterea in judecatd; b). inainte de a se dispune arestarea preventiva; c). de indatd 9i mai inainte de luarea primei declarafii; d). pe parcursul urmdririi penale, la punerea in migcare a actiunii penale, prin rechizitoriu. 12. Momentul final alfazei de judecati consti in: a). rdm6nerea definitivd a hotdrArii penale; b). trimiterea in judecati; c). prezentarea materialului de urmfire penald cdtre inculpat; d). pronunlarea hotdrdrii judecdtoregii de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal.
Conform aft. ?29 C.pr.pen., Dpersoana fald de care se efectueazd urmddrea penald 5s anmegte invinuit cAt timp nu a fost pusd in migcare acliunea penald impotriva sd,. Conceptul de mai sus reprezinti un exemplu de: a). interpretare legald; b). interpretarejudiciard; c). interpretare doctrinard; d). interpretare sis13.
tematicii.
14. Conform art. 313 alin. (4) C.pr.pen., ,,in cauzele in care inculpatul este trimis in iudecati in stare de arcst, jadecdtorul ... comunici citafia fupreund cu o copie a actului de sesizare a instanfef'. Per a contrario inculpatului aflat in stare de libertate, odati cu citafia, nu i se trimite gi copia actului de sesizare a instanfei. Aceastfl concluzie se desprinde ea urmare a aplicilrii regulilor de: a). interpretare legald; b). interpretare sistematicd; c). interpretare doctrinard; d). interpretare
logici.
15. Conform art. 2 alin. (1) C.pr.pen., ,rprocesul penal se desfigoari atftt in cwsul penale, cilt gi in cutrul judecdtii, potrivit dispoziliilor previzute de legd,. Se apreciazi ci dispozi{iile citate sunt de aplicare gi in ceea ce privegte faza puneriih executare a hotirfirilor penale. Aceasti concluzie se desprinde ca urmare a apiicirii regulilor
wmdririi
de:
a). interpretare legala; b). interpretare extensivd; c). interpretare restrictivd; d). interpretare declarativd.
22
Spele
Copitolul ll
Sectiuneo ll Spele
Spela nr. I Inculpatul, aflat in stare de libertate, a fost reprezentat lajudecarea recursului de un apdrdtor ales, care a pus concluzii in numele sdu. Impotriva deciziei instanfei de recurs, inculpatul declard contestafie in anulare, potrivit art. 386 lit. a) C.pr.pen., motivatd prin faptul cd, fiind gregit citat la instanla de recurs, nu s-a putut prezenta in vederea susfinerii apdrdrii.
Intebdri
Se va admite contestalia in anulare, formulati ?n baza acestor considerente? Dar in ipoteza in care, reprezentat fiind la judecata in recurs de un apdrdtor ales, inculpatul ar fi invocat o boald care I-a adus in imposibilitatea de a se prezenta Si de a in1tiinfa instanfa despre aceasti impiedicare, se va admite cererea de contestalie in anulare, potivit art. 386 lit. b) C.pr.pen.?
Spela
nr.2
Potrivit afi.291alin. (3) C.pr.pen., partea prezentd,la un termen nu mai este citati pentru termenele ulterioare, chiar dacd ar lipsi la vreunul dintre aceste termene. In spefa, in incheierea de gedinfd se menfioneazd cd.partea responsabild civilmente, persoand juridicd, a fost prezentd la termenul de judecatd prin consilierul juridic. Nu se indicd numele acestuia gi nici concluziile sale asupra problemelor aflate in discufie. De asemenea, in dosar nu existi nici o delegafie pentru activitatea de reprezentare a consilierului juridic. Ludnd in considerare cd, prin prezenta consilierului juridic, partea responsabild civilmente a luat cunoqtinfd de urmdtorul termen, instan{a de judecatd nu a mai dispus citarea persoanei juridice pentru termenele ulterioare, judecata avand loc in lipsa acesteia.
intetari
civilmente a fost prezentd la termenul de judecatd prin reprezentantul efectiv ptezent, ?n condifiile neindeplinirii condisiilor de formd necesaxe reprezentitii? Comentafi dispozifia instanlei de judecati de necitare a pdrtii responsabile civilmente pentu termenele ulterioare, fu baza art. 291 alin. (3) C.pr.pen. Spela nr.3 Inculpatul, persoand fizicir cu capacitate deplind de exercifiu, lipseqte de la judecata in primd instanfd. Apdrdtorul inculpatului este desemnat din oficiu,inbaza unei delega{ii emise de cdtre
baroul de avocafi.
Se poate considera cd pafiea responsabild
inrebare
in tafa
instanSei,
fu absenfu
inculpatului, apdrdtorul poate pune concluzii
in calitate de
reprezentant?
Spela nr. 4
Prima instanJd a dispus condamnarea inculpatului pentru siivAr;irea infrac(iunii de furt cali-
ficat. Inculpatul a declarat apel impotriva sentinfei de condamnare.

Instanfa de apel a luat act de cererea avocatului inculpatului de retragere a apelului declarat de cdtre acesta. Pentru refragerca apelului, avocatul nu a avut un mandat special din partea inculpatului.
tnreteri
Era necesard existenfa unui mandat special prin care inculpalii sd-l imputerniceascd pe avocat cu tetagerea apelwilor? Recursul inculpalilor cu privire la nelegalitatea deciziei insknfei de apel de admitere a retagerii apelurilor este fondat?
Spela nr. 5 Inculpatul minor B.M. a fost condamnat pentru sivArgirea infracfiunilor de violare de domiciliu qi de furt. Inculpatul, ndscut la data de27 .09.1976, era minor atAtladata sdvArgirii faptelor (8.09.1993), cdt pi la data sesizdrii instanfei (13.02.1994).
Copitolul ll
Spele
dintele instanfei
Completul de judecatd a fost format din judecdtori cure nu erau nominalizaJi de cdtre pregesd judece cauzele cu inculpatri minori.
Intebare Completul de judecatd a fost compus in mod legal? Ce consecinfe produce neregularitatea
semnalatd?
Spefa
nr.6
Potrivit afi.307 C.pr.pen., la deliberare iau parte numai membrii completului de judecatd in fafa cdruia au avut loc dezbaterile, iar pofrivit art. 309 C.pr.pen., rezultatul deliberdrii se consemneazd infr-o minutd, care trebuie sd aibd conlinutul prevdzut pentru dispozitivul hotdrdrii 9i se semneazd de tofi membrii completului de judecatd. Pe de altd parte, conform axt. 292 C.pr.pen., completul de judecali trebuie sd rdmAnd acelaqi in tot cursul judecdrii cauzei, el putdndu-se schimba numai pdnd la inceputul dezbaterilor. Dupd inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenitd in compunerea completului atrage reluarea de la inceput a dezbateriior. Intebare Ce semnificalie are lipsa minutei de la judecata fondului?
Spefa nr.7 Inculpatul a fost condamnat in primd instanfd pentru sdvdrgirea infracfiunii de trafic de influen{d. Sentinfa a fost menfinuti in apel, de cdtre un complet de judecatd format din doi judecdtori. in conditriile in care decizia instanlei de apel a fosi r".n rutd de cdtre ambii membri ai completului de judecati, minuta a fost semnatd de cdtre un singur judecdtor.
Intebare Ce semnificafie are faptul cd minuta nu a fost semnatd decilt de un singur judecdtor, condigiile in care decizia a fost semnati de cdtre ambii judecdtori?
Spe{a judecatd.
fui
nr.8
Minuta intocmitd in urma judecdtrii in apel este semnatd de cdtre toli membrii completului de Decizia instanfei de apel, recurati de cdtre inculpat, nu este semnatd de cdtre toti membrii completului de judecati.
Intebarc Ce semnificalie are, in circumstanlele spefei, nesefinarea deciziei de cdte toti membrii completului?
pPeta nr. 9 Intr-o cauzd penald avdnd ca obiect o infracfiune de omor, organele judiciare penale au date certe despre identitatea qi domiciliul pdrin{ilor victimei. De asemenea, din declarafiile mai multor martori, cdt gi ca urmare a declara{iei inculpatului, rezultd cd pdrintrii primeau sprijin material
din partea fiului lor ucis.
Pdrinfii victimei nu se constituie pdrti vdtemate 9i nici pdrfi civile in proces. in aceste circumstante, organele de urmdrire penald dispun trimiterea in judecatd a inculpatului fdrd a menfiona Ei despre respectivele persoane vdtdmate. Instanfa de judecata procedeazd la solu{ionarea cauzei penale fdrd a dispune chemarea pdrinlilor victimei. Intebare
Existd in spefu incalcfui ale normelor procesual penale? Spefa nr. 10
Pentru o infracJiune de dare de mitd, mituitorul denunfd fapta mai inainte ca organul de urmdrire penald sd fi fost sesizat pentru acea infracfiune. In procesul pomit impotriva funcfionarului mituit, persoana care a dat mitd solicitd participarga in calitate de parte vdtdmatS.
Intebare
Va putea participa
mituitorul
fut
proces fu calitate de parte vdtimatd?

J4
Spefe
Copitolul ll
Spela nr.11 Inculpatul a fost condamnat pentru sdvdr;irea tentativei la infracfiunea de omor. Prin aceeagi sentinfd a fost obligat inculpatul la plata unor desplgubiri materiale cdtre unitatea spitaliceascd care a acordat ingrijiri medicale victimei. Cererea pdrfii civile pentru despagubiri civile reprezent6nd daune materiale a fost respinsd de cdtre prima instanfd, ca tardiv formulatd. in acest sens, s-a relinut cd persoana vdtdmatd a solicitat instanfei de judecatd sd participe in proces in calitate de parte vdtdmatd, dupd inceperea cercetdrii judecdtoreqti, la al treilea termen de judecatd.
Comentafi respingerea de cdte pima instanta a cererii pffi civile pentu despdgubiri civile, reprezentAnd pagbe materiale. in ipoteza?n care se ?ncalcd dispozifiile art. 15 alin: 2 C.pr.pn., acceptul inculpatului cu privire la eonstituirea pffi civile are relevanld juridicd?
inrehari
Spela nr.12 Inculpatul a fost condamnat pentru tentativd la infrac{iunea de omor. Prin aceeaqi sentinfd, inculpatul a fost obligat la despdgubiri civile in sumd de 5.000 lei (RON) catre partea civild. Partea civild a solicitat instanfei de judecatd ca inculpatul sd fie obligat la plata sumei de 10.000 lei (RON). Totodatd, s-a considerat cd nu estejustificatd cererea aceleiagi pddi civile de obligare a inculpatului la daune morale in cuantum de 3.000 lei (RON), instanfa apreciind cd prejudiciul moral
nu este probat.
ln fapt, s-a relinut cd tentativa la infrac{iunea de omor a fost sdv6rqitd in condifiile existen{ei stdrii de provocare a inculpatului de cdtre partea vdtdmatd, care a inifiat conflictul lovindu-l pe inculpat cu un bd1.
este intemeiatd solufia instanlei de acordne pffi civile a unei sume jumdhte reptezentAnd din pretenliile materiale initialeT Comentali dispozilia instanfei de judecati cu privire la neacordarea despdgubirilor cu dnl de daune morale.
inneteri in circumstanlele spefei,
Spe{a
nr.13
Inculpatul a fost condamnat pentru sdvArqirea tentativei la infracfiunea de omor.
In solutionarea laturii civile, instanla a acordat pdrfii civile despdgubiri in cuantum de 50Vo fafd de suma cu care aceasta se constituise parte civilS. Instantra a invocat existenfa stdrii de provocare a inculpatului in sdvAr;irea infracfiunii. Instanfa a rctinut cd inculpatul a sdvdrEit infracfiunea deoarece ar fi fost provocat de faptul cd partea vdtdmatd ar fi fdcut o serie de afirmafii calomniatoare la adresa soacrei sale. TotodatS, starea de provocare a fost justificatd gi prin ameninfdrile proferate de partea vdtdmatd fatra de
soacra inculpatului.
Intebare
Este legald solulia instanlei de acordare de despdgubii civile fut cuantum de 50Vo fala de pretenfiile pdrlii civile, pe motivul reSinerii stirii de provocare Si, pe cale de consecinfi, a culpei comune a pd$ii civile la producerea rezultatului?
Spefa
nr.lA
intr-o cauzd penald avAnd drept obiect o infracfiune de furt, persoana vdtdmatd a solicitat restituirea obiectelor furate de cdtre inculpat sau sd i se pldteascd contravaloarea acestora. Manifestarea de vointrd s-a realizat, in cursul fazei de urmdrire penald, prin pldngerea penald de sesizare a organelor judiciare. in cursul fazei de judecatd, in cadrul declarafiei date in fatra instanfei, partea civilS a stdruit in repararea prejudiciului, fie prin restituirea bunurilor sustrase, fie prin plata unei sume de bani. Instantra de judecatd, considerAnd cd persoana vdtdmatd se poate constitui parte civild numai printr-o cerere expresd, scrisd sau orald (caz in care organul judiciar are obligafia de a o consemna in scris), nu a solufionat aspectul
civil al caazei. in cadrul procesului penal

?n calitate de
inreAari
Persoana vdtdmati care urmdreSte sd participe
parte
35
Copilolul ll
Spefe
civild poate face acest lucru numai
print-o
din acest punct de vedere, soluSia instanlei
declaraSie de constituire, scrisd sau orald? Este legald, de judecatd de nerezolvare a acsiunii civile?
Spefa nr. 15 Inculpatul a fost condamnat pentru comiterea in stare de provocare a infracfiunii de omor. Sofia victimei, ea insdgi condamnatd pentru tentativd de omor asupra sofului, face cerere de constituire ca parte civild, solicitdnd daune morale.
Intebare
Se vor acorda daune morale sotiei victimei?
Spela nr. 16 Persoanele vdtdmate nu s-au constituit pdrfi civile pdnd la citirea actului de sesizare, potrivit art. 15 alin. (2) C.pr.pen., ci dupd aproape un an de la sesizarea instanfei. Din cuprinsul incheierii rczultd cd inculpatul s-a opus cererii de constituire.
Intebare
Se va admite cererea de constituire in calitate de parte civild a persoanelor vdtdmate?
Spela nr.17 Inculpatul minor este condamnat pentru infracfiunea de furt. La data sdvf,rgirii infracfiunii, minorul se afla sub supravegherea mamei, cdreia ii fusese incredintrat spre cre$tere ;i educare prin hotdrdrea de divorf, rdmasd definitivd.
Innebare Tatdl minorului poate
mente,
civile?
fi intodus fui procesul penal fu calitate de parte responsabild civilpentu a fi obligat, in solidar cu inculpatul si cu mama acestuia, la plata despdgubirilor
Spe(a nr. 18
Inculpatul minor a fost intemat intr-un centru de reeducare, de unde a fugit, iar dupd cdteva zile a comis infrac{iunea de furt.
inrebari
Vor putea fi intodusi in cauzd pdrinSii minorului, fut calitate de pM civilmente responsabile, pe temeiul existenfei deficienlelor in fudeplinirea obligagiei de a asigura educafia copilului lor minor? Vor putea fi cihfi ?n cauzd, in aceeagi calitate procesuald, institutorii, membri ai corpului didactic ai gcolii respective?
Spela nr.19 Inculpatul minor este trimis ?n judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de tAlhdrie. Persoana vdtdmatd prin sdvdr;irea infracfiunii, constituitd parte civild, solicitd instanfei de judecatd introducerea in cauzd, in calitate de parte responsabild civilmente, numai a tatdlui inculpatului minor. Partea civild nu solicitd introducerea in cauzd ca pafie responsabild civilmente Ei a mamei minorului. Instantra de judecatd a solufionat latura civild a cauzei, in funcfie de cererea pd4ii civile, fdrd a dispune introducerea in proces Ei a mamei inculpatului.
Intebare
S-au ?ncdlcat prevederile art. 16 C.pr.pen.,
prin neintoducerea fu calitate
de
mamei inculpatului minor?
parte civild Si a
Spefa nr.20
Cererea inculpatului de introducere in procesul penal gi a unor alte persoane, indicate prin expertrza contabili, in calitate de pd(i responsabile civilmente, este respinsd de instanfa de judecatd.
intebare
Este legald hotdrilrea instanlei de judecatd?
Spefa nr.2l O societate comerciald

36
a pus la dispozitria
inculpatului,inbazaunei convenlii civile, un autoDrept procesuol penol
Spele
Copitolul ll
camion, pentru a efectua, in folosul sdu, transporturi de marfd. Cu ocazia unui asemenea transport, fiind ?nsofit gi de un delegat al societdtrii comerciale, inculpatul, conducind imprudent autolehiculul, a provocat un accident de circulafie in care o persoand a fost rdnitd grav. Intebare Poate fi chemati in procesul penal, In calitate de parte responsabild civilmente, societatea comerciald?
Spela nr.22 Inculpatul indeplinea funcfia de vdnzdtor-gestionar la un centru de butelii al unei societdfi comerciale. Acesta a organizat, in interes personal, ?mpreund cu 3 muncitori striini de unitate, transvazarea de gaz petrolifer lichefiat din butelii pline, destinate distribuirii cdtre populafie, in alte butelii goale, care ufinau a fi, de asemenea, valorificate. Operafiunea s-a efectuat prin folosirea unei instalalii improvizate, dupd terminarea programului de lucru, in interiorul depozitului. Pentru a nu fi descoperitri, inculpatul i-a incuiat pe muncitori in depozit, asigurdnd prin exterior uqile metalice cu lacdte, dupd care a plecat, ludnd cheile. Dupd un interval de timp s-a declangat o explozie in lanf. in incendiul care a urmat, tofi cei 3 muncitori gi-au pierdutviala.
Intebarc
Poate fi chematd in procesul penal, fu calitate de parte responsabild civilmente, societatea comerciald la care era angajat inculpatul pentu a pldti, in solidar cu inculpatul, despdgubiri civile sofiilor si copiilor victimelor, avilnd fui vedere cd inculpatul a desfdsurat activitatea ilicitd fdrd acordul unitiitii, In interes personal Si dupd orele de program?
37
Grile
Copilolul ll
Sectiuneo lll Grile

1. Se incadreazi in conceptul de participanli in procesul penal, in sens restrflns: a). organele judiciare, apdrdtorul 9i pd4ile; b). organele judiciare qi pd4ile; c). inculpatul, partea vdtdmatd, partea civild, partea responsabild civilmente; d). procurorul, apdrdtorul, pd4ile gi alte persoane chemate sd participe la desfdgurarea procesului penal.
2. Inculpatul poate fi reprezentat la judecarea cauzei in primi instanti ori la rejudecarea ei dupi desfiinfarea hotdrArii in apel sau dupi casare de citre instanfa de recurs? a). doar cu condilia ca inculpatul sd fie minor; b). doar dacd inculpatul se afld intr-una dintre situatriile prevdzute de art. 171 C.pr.pen., de asistenfd juridicd obligatorie; c). inculpatul poate fi reprezentat oricdnd, cu excepfia cazurilor in care prczenla acestuia este obligatorie; d). doar in ipteza in care inculpatul este militar in termen sau militar cu termen redus.
3. Completul de judecati se poate schimba pe parcursul solu{ionirii unei cauze? a). nu, avdnd in vedere cd la deliberare pot participa numaijudecdtorii care au fost prezenli in mod nemijlocit la desfiqurarea procesului; b). da, pe tot parcursul procesului penal, numai in urma unei cereri de recuzare formulate de pd4i; c). completul se poate schimba pAnd la inceperea dezbaterilor; dupd inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenitd in compunerea completului atrage reluarea de la inceput a dezbaterilor; d). completul de judecatd se poate schimba numai in cursul judecdtrii in primd instanfa; in cadrul judecdfii in apel ori in recurs completul de judecatd nu se poate schimba.
4. Ministerul Public ipi desfigoari activitatea, sub autoritatea ministrului justi{iei, potrivit urmitoarelor principii:
a). principiul imparfialitdfii; b). principiul controlului ierarhic; c). principiul independenfei
procurorilor.
5. Fac parte din categoria organelor de cercetare penali speciale: a). ofitrerii qi subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romdne; b). subofitrerii Politriei de Frontierd anume desemnafi; c). comandanfii de nave gi aeronave; d). ofderii anume desemnafi de cdtre comandan{ii unitdfilor militare corp aparte pi similare. 6. Dobdndirea calitflfii de invinuit este determinati de: a). punerea in migcare a acfiunii penale; b). inceperea urmdririi penale; c). sesizarea organelor judiciare despre sdvdr;irea unei infracfiuni; d). trimiterea in judecatd prin rechizitoriu. 7. Dobffndirea calitilii de inculpat este determinati de: a). dispozitria de arestare preventivd; b). inceperea urmdririi penale; c). declangarea procesului penal in urma sesizdrii organelor judiciare; d). punerea in migcare a acfiunii penale.
8. Declarat-ia de participare in procesul penal in calitate de parte
vitimati
se
poate face:
a). pdnd la momentul redactdrii rechizitorului de cdtre procurcr; b). numai o datd cu redactarea pldngerii penale, la momentul sdvdrgfuii infracfiunii; c). din momentul punerii in migcare a acfiunii penale pdnd la terminarea dezbaterilor; d). in fafa primei instante, pdnd la
citirea actului de sesizare.
9. Partea vitimati: a). poate fi reprezentatd in procesul penal numai in situalia in care este lipsitd de capacitate sau cu capacitate de exercilia restrdnsd; b). este persoana care a suferit prin fapta penald o vitdmare ftzicd., materiald sau morald, dacd padcipd in procesul penal; c). beneficiazd de asistenfd juridicd obligatorie in ipoteza in care este militar in termen ori militar cu termen redus; d). devine parte in procesul penal doar in urma trimiterii in judecatd a inculpatului.
39
Copitolul ll
Grile
10. Ac{iunea
civill
se
exerciti din oficiu:
a). cdnd persoana vdtdmatd este o persoand dintre cele la care se referd errt. 145 C.pen. qi in cazul in care cel vdtdmat este o persoand lipsitd de capacitate sau cu capacitate de exercitriu restr6nsi; b). cdnd inculpatul este o persoand lipsitd de capacitate sau cu capacitate de exercitriu restrdnsd; c). cdnd se dispune restituirea lucrului, desfiinfarea totald ori parfiald a unui inscris ;i restabilirea situatriei anterioare sdvArgirii infrac{iunii; d). dacd valoarea prejudiciului este mai mare de 1 miliard de lei.
ll.Introducerea pirfii responsabile civilmente in procesul penal poate avea loc:

a). in tot cursul urmdririi penale; b). p6nd la terminarea cercetdrii judecatoregti, ludnd procedura din stadiul in care se afld la momentul intervenfiei; c). in fata instanfei de judecati, pdnd la pronunta.rea hotdrArii; d). numai pAnd la momentul prezentdrii materialului de urmdrire penald cdtre inculpat.
12. Sunt considerali subiecfi oficiali ai procesului penal: a). pd4ile; b). martorii; c). fdptuitorul, odatd cu punerea sub acuzare in mod oficial; d). organele de urmdrire penala.
13. Condi{iile
cauzei
in care partea responsabili civilmente poate fi reprezentati in ciile de atac:
Ia
judecarea
a). pedeapsa prevdzutd de lege pentru fapta supusi[judecdfii este inchisoarea de cel pufin un an; b). pal-tea responsabild civilmente poate fi reprezentatd, oric6.nd, fdrd indeplinirea unor anumite conditrii; c). pedeapsa prevdzutd de lege pentru fapta supusdjudecdfii este inchisoarea de cel mult un an; d). partea responsabild civilmente nu are capacitate de exercitriu deplina.
14.Pot fi substituili procesuali:

a). pdrintele care formuleazdpldngere pentru copilul major; b). soful persoanei vdtdmate care
solicitd procurorului punerea in miqcare a acliunii penale impotriva inculpatului; c). copilul major care face plAngere prealabild pentru pdrinfi; d). soful care declard apel pentru celdlalt sof
inculpat. 15. Ministerul Public exerciti, prin procurori, urmitoarele
atribufii:
sesizeazd instan{ele judecdtoregti pentru judecarea cauzelor penale caracteizate prin punerea in migcare a acfiunii penale la pldngerea prealabild adresatd instanfei dejudecati; d). solufioneazdcdile de atac exercitate impotriva hotdrdrilor judecdtoreqti. 16. Seclii maritime qi fluviale functioneazi pe a). Brdila;b). Galatri; c). Tulcea; d). Orqova. 17.
qi controleazd activitatea de cercetare penald a politriei judiciare; c).
a). asigurd interpretarea gi aplicarea unitard a legii de cdtre instanfele de judecatd; b). conduce
lffngi instanfele din:
Localitifile care fac parte din circrmscripliile judecitoriilor
se stabilesc:
a). prin hotdrdre a ministrului justitriei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii;
b). prin
la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii; c). prin decret prezidenlial, cu avizul ministrului justifiei, la propunerea
hotdrAre a Guvemului,
Consiliului Superior al Magistraturii; d). prin hotdr6re a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul conform al ministrului justifiei.
18. PreEedintele inaltei Cur.ti de Casafie 9i Justitie este numit pe o a). 6 ani; b).4 ani; c). 5 ani; d). 3 ani.
19. Cauzele penale se
perioadi de:
judeci in primi instanfi, la nivelut judecitoriilor, tribunalelor
qi
curfilor de apel:
a). intotdeauna, in complet format din 2 judecdtori; b). in complet format dintr-un singur judecdtor; c). in complet format dintr-un singur judecitor, doar penfru ipoteza in care obiectul
40
Grile
Copitolul ll
judecdtrii constd in autorizarea efectudrii unei perchezifii domiciliare; d). in complet format din trei judecdtori, dacd judecata are loc la nivelul cudilor de apel.
judecati are in vedere judecdtorii, procurorul qi grefierul; b). judecdtorii desemnafi de pre;edintele instanfei pentru a intra in complet; c). judecdtorii, procurorul, grefierul qi aperatorul; d). judecdtorii, procurorul, grefierul gi experfii oficiali.
20. Constituirea completului de
a).
penale.
21. Controlului ierarhic, principiu ce sti labazaactivititii Ministerului public, poate fi exercitat in urmitoarea modalitate: a). ministrul justifiei are dreptul sd dea dispozitrii scrise, in mod direct sau prin procurorul general al Parchetului de pe l6ngd inalta Curte de Casafie qi Justitrie, procurorului competent sd inceapd, in condi{iile legii, procedura de urmdrire penald pentru infracfiuni despre c:ue are cuno$tinfd; b). ministrul justiliei are dreptul sd exercite control asupra procurorilor prin procurori anume desemnafi; c). ministrul justitiei poate sd ceard procurorului general al parchetului Nafional Anticorupfie informdri asupra activitdtii parchetului; d). ministrul justitriei poate solicita efectuarea unor activitdfi de control asupra mdsurilor dispuse de procuror in cursul urmdririi
22. Persoana vitimati prin infracfiune, constituiti part'e vitdmati, poate participa in aceeagi cauzil in calitate de parte civili? a). nu, deoarece calitatea de parte vdftitmatd?nldturd dreptul persoanei respective de particia pa in aceeaqi cauzd gi in calitate de parte civild, prejudiciul urmdnd a fi recuperat pe cale unei acfiuni introduse la instan{a civild; b). da, cu excepfia cazului in care persoana vdtdmatd este lipsitd de capacitate de exercitriu, cAnd unul dintre pdrinti se constituie parte civild; c). da; d). nul peruoana vd.tFtmatd va putea solicita doar tragerea la rdspundere penald a fdptuitorului; in ceea ce privegte exercitarea acfiunii civile, aceasta este de competenfa exclusivd a Ministerului public. 23. Persoana vitimati: a). se poate constitui parte civil6, doar dacd prejudiciul cauzateste deosebit de grav; b). beneficiazd de asisten{d juridicd obligatorie dacd participd in proces in calitate de parte vdtdmatd; c). poate solicita sd participe in procesul penal atetin calitate de parte vdtdmatd c6t gi in calitate de parte civila; d). poate fi trasd la rdspundere penald pentru sdvdrqirea infracfiunii de mdrturie mincinoasd dacd declarafia sa este vddit necorespunzdtoare adevdrului.
24.Iudecata in apel se realizeazi de citre un complet: a). format dintr-un numdr de judecdtori desemnat de pregedintele instanfei, in funcfie de complexitatea dosarului; b). format din 3 judecdtori; c). format din 2 judecdtori; d). format din 2 judecdtori, dacdjudecata are loc la tribunal, qi din 3 judecdtori, dacajudecata are loc la nivelul curfii de apel.
25. Partea responsabilS civilmente poate interveni in procesul penal: a). pAna la momentul redactdrii rechizitoriului de cdtre p.o"utot; b). p6nd la terminarea cercetdrii judecdtoregti la prima instanfd; c). pdnd la citirea actului de sesizari al primei instanle; d). pdnd la terminarea dezbateilor la prima instanfd;
26. Cazari de asistenfi juridicn obfigatorie:

a). inculpatul este o persoand lipsitd de capacitate de exerciliu sau cu capacitate de exercifiu restrdnsd; b). partea vdtdmatd arc calitateade militar; c). inculpatul este minor; d). inculpatul
este
elev al unei institulii speciale de invd{dmdnt.
27. Se poate interzice luarea de contact a inculpatului arestat cu apiritorul? a). da; de cdtre procuror, din oficiu sau la propunerea organelor de ale politiei judi""r""t*" ciare, o singurd datd, pe o duratd de cel mult 5 zile; b). nu; inculpatul arestat are ireptul sd ia contact cu apdrdtorul, asigurdndu-i-se confidentrialitatea convorbirilor; c). nu; inculpaiul aresar
4l
Copitolul ll
Grile
are dreptul sd ia contact cu apdrdtorul, in prezenfa organelor de urmdrire penald, pentru a se preveni posibilitatea schimbarii declara{iilor date p6nd la acel moment; d). numai de ciitre instanfa de judecal'i, pe parcursul judecafii ?n primd instanfd, o singurd datd, pentru cel mult 48 de ore.
28. Justifia se realizeazi prin:
a). inalta Curte de Casafie 9i Justifie gi celelalte instanfe judecdtoreqti stabilite de lege; b). organele de cercetare ale Poliliei Judiciare; c). Ministerul Public; d). Directia Nationald
Anticorupfie.
29. Declarafia de constituire ca parte civili in procesul penal se poate face: a). numai in cursul urmdririi penale; b). ?n fafa primei instanfe, pdnd la citirea actului de sesizare; c). pdnd la momentul redactdrii rechizitorului de cdtre prccuror; d). oricdnd pe parcursul procesului penal, pdnd la rdmdnerea definitivd a hotdrdrii judecdtoregti. 30. Procurorul general al Parchetului de pe ldngi inalta Curte de Casalie pi Justifie: a). este numit de pregedintele Rominiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistrafurii;
b). este numit pentru o perioadd de 5 ani; c). este numit de cdtre Consiliul Superior al Magistraturii, pentru 5 ani, cu avizul ministrului justifiei; d). este numit de pregedintele
Romdniei, la propunerea ministrului justifiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadd de 3 ani. 31.
Apiritorul invinuitului
sau al inculpatului:
a). trebuie sd aibd vechime in avocaturd de cel pufin 3 ani; b). pafticipd in mod obligatoriu la toate activitdfile de urmdrire penald, dacd asisten{a juridicd este obligatorie; c). are dreptul de a asista la efectuarea oricdrui act de urmdrire penald care implica audierea sau prezenta invinuitului sau inculpatului cdruia ii asigurd apdrarea; d). concomitent, poate acorda asistenfdjuridicd 9i pdrfii vdtdmate, dacd aceasta nu s-a constituit insd parte civild in procesul penal.
32. Apiritorut pirfii responsabile civilmente: a). are dreptul de a asista la ascultarea celorlalte parti in procesul penal; b). poate participa doar la efectuarea acelor acte de urmdrire penald care vizeazd, situatria pdrfii responsabile civilmente gi a inculpatului; c). poate fi desemnat din oficiu, dacd pedeapsa prevdzutd de lege este detenliunea pe viafd sau inchisoarea mai mare de 5 ani; d). are dreptul de a formula cereri gi de
a depune memorii.
33. Organele de cercetare ale polifiei judiciare apreciazi ci inculpatul nu igi poate face singur apirarea. a). in aceste conditrii, asistenfa juridicd este obligatorie; b). asisten{a juridica este obligatorie
doar dacd pedeapsa prevdzatA e lege este detenfiunea pe viafd sau inchisoarea mai mare de 5 ani; c). in aceste condilii, urmdrirea penald se suspendd pdnd la momentul la care inculpatul va putea sd iqi organizeze apdrarea; d). asistentrajuridicd este obligatorie doar dacd, suplimentar, se constatd cd inculpatul este arestat chiar in altd calz1l
34. Succesorii
in procesul penal:
a). pot interveni numai in latura penald a catzei; b). pot interveni atdt in latura penald, cfit qi in latura civild a caazei; c). pot interveni numai in latura civild a cauzei, ei devenind pd4i in procesul penal; d). pot interveni numai in latura civild a caluzei ei nu devin pdrfi in cadrul procesu-
lui, fiind simpli participanfi.

35. Pot participa in procesul penal in calitate de parte responsabili civilmente: a). persoanele care au suferit prin sdvArgirea infracfiunii o vdtdmare frzicd, materiald ori morald; b). parinfii persoanei vdtdmate dacd aceasta este lipsitd de capacitate de exercitriu ori are capacitatea de exerciliu restrdnsd; c). pdrinfii pentru faptele ilicite sdvArqite de copii lor minori; d). cei care au sdvArgit infracliunea, dacd se stabileqte legdtura de catzalitate dintre ilicitul penal
;i prejudiciul
4Z
cauzat.
Spefe
Copilolul lll
Secliuneo ll
Spefe
L Acfiuneo penol6
Spefa
nr.1
A.A. a fost surprins in timp ce intrefinea raporturi sexuale cu o minord in vdrstd de 16 ani de
cdfte tatdi acesteia. Despre A.A. se cunoa$te cd este prieten cu tatdl minorei. De asemenea, este de notorietate faptul cd acesta este implicat inff-o rela{ie sentimentald cu minora, avdnd consimfamfintul pdrinfilor. Pentru acegtia, A.A. reprezintd ,,o partidd bund", datoritd situatriei materiale. Dupd consumarea raportului sexual, A.A. a rupt relafiile cu paftea vdt[matd, refuzfind a se ciisdtori cu aceasta. in car;zdnu existd probe din care sd rezulte cd relafiile sexuale au fost precedate gi/sau determinate de vreo promisiune de cdsdtorie, fdcutd de inculpat. In aceste condilii, tatdl minorei formuleazd plingere penald impotriva lui A.A., pentru sdvdrqirea infractriunii de seducfie. intrebare
Ce solufie se impune cu privire la punerea infracsiunii de seduc6ie?
in
miscare
acsiunii penale sub aspectul
fPeta nr.2 In fapt, s-a refinut cd B.B. i-a propus persoanei vdtd.mate, avAnd vdrsta de 17 ani, sd se cdsdtoreascd cu el. ln acest sens, B.B. a avut discufii cu parinlii acesteia, care au acceptat propunerea fdcutd. in aceste imprejurdri, B.B. Si persoana uata-uta au inceput sd locuiascd impreund, intrefindnd relalii sexuale, timp de aproximativ o lund, dupd care parinfii persoanei vdtdmate au venit la domiciliul lui B.B. ;i au luat persoana vdtdmatd, ducdnd-o acasd. Ulterior, B.B. s-a deplasat la domiciliul persoanei vdtdmate incercdnd sd o determine sd se reintoarcd la domiciliul sdu. Pdrinfii persoanei vdtdmate au refuzat acest lucru. A doua zitatdl minorei s-a deplasat la sediul organelor de urmdrire penald unde a formulat impotriva fdptuitorului o pldngere penald sub aspectul sdvArgirii infracfiunii de seduc{ie. Intebare Ce solufie se impune in spefa? lntr-o cauzd, penald, instanfa de judecatd a pronunfat achitarea inculpatului in baza aft. pct.^zlit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. a) qi d) C.pr.pen., cumulativ. Intebare
Este legald hotdrhrea instanlei de judecatd? Argumentafi.
PPefa
nr.3
11
Spefa
nr.4
judecatd pentru sdvArgirea infracliunii de vdtrimare corporald din culpd. lnculpatul a fost trimis in In fapt, s-a refinut cd inculpatul, medic specialist ortoped, a acordat victimei asistentrd medicald pentru o fracturd a antebrafului drept. Evolufia nefavorabild a caztlui s-a soldat cu amputarea antebrafului. in sarcina inculpatului nu s-a putut stabili existenfa culpei medicale, asistenfa medicald fiind acordatd corect.
inrebare
Instanfa de judecati a pronunlat achitarea inculpatului in baza afi. art. 10Lit. c) C.pr.pen. Este legald solufia de achitare?
11
pct. 2 bit. a) raportat Ia
Spefa
nr.5
Inculpata a fost trimisd in judecatd pentru sdvArgirea infractriunii de furt calTfrcat, constdnd in aceea cd. a sustras curent electric in valoare de 10.500.000 lei ROL).
49
Copitolul lll
Spele
Sentinfa de condamnare (menfinutd li in apel) a fost atacatd cu recurs de cdtre inculpati. Recursul a fost motivat prin aprecierea cd fapta comisd nu prezintd gradul de pericol social al unei infracliuni. Instanfa de recurs, ludnd in considerare cd inculpata a comis fapta intr-o perioadd friguroasd a anului, cd are in ingrijire 5 copii, cd prejudiciul, care nu este mare, a fost acoperit, cd a avut o atitudine procesuald sincerd ;i de regret, a apreciat cd fapta sdvdrqiti de ea nu prezint|gradul de perirol social al unei infracfiuni. In consecinfd, constatdnd existenfa unei cauze de inldturare a rdspunderii penale, adicd, in concret, de ?nlocuire a rdspunderii penale cu o rdspundere ce aftage o sancfiune cu caracter administrativ,inbaza art. ll pct.2lit. a) raportat la art. 10 lit. b1) C.pr.pen., instanfa de recurs a disp]rs achitarea inculpatei.
Intebare
Este legald solugia de achitarc, fundanentati pe existenla cauzni de inlocuirc a rtspunderii penale?
Spe{a
nr.6
Inculpatul a fost trimis in judecatd pent-u sdvdrgirea infracfiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism neinmatriculat. in fapt, s-a constatat cd perioada de valabilitate a certificatului de inmatriculare al autoturismului expirase de trei zile. De asemenea, atributii in ceea ce priveqte prelungirea valabilitdtrii certificatului de inmatriculare reveneau 9i societdfii prin intermediul cdreia inculpatul a achizitrionat autoturismul in leasing. Inculpatul a regretat fapta comisd. Se cunoagte despre acesta cd are un comportament onest in societate, are loc de muncd gi familie. De asemenea, din figa de cazier judiciar rezultdcd inculpatul are antecedente penale, suferind in urmd cu 6 ani o condamnare pentru comiterea infrac{iunii de viitdmare corporald gravd din culpd. Inculpatul a solicitat instanfei de judecatd achitarea inbaza lipsei gradului de pericol social al
faptei.
intebare Ce solugie se impune in cauzd?

Spe(a nr. 7
Inculpatul a fost trimis in judecati pentru sdvArgirea infracfiunii de ucidere din culpd. In fapt, inculpatul a accidentat mortal o persoand aflatd in stare de ebrietate gi culcatd pe carosabil, pe care n-a observat-o la timp. Timpul era ploios, cerul acoperit, vizibilitatea redusd ;i
carosabilul alunecos. Evenimentele s-au petrecut in jurul orei 22.20. S-a stabilit cdbdtua farurilor era de 30 m, iar spafiul necesar pentru oprire de 21-22 m. Inculpatul soliciti constatarea inciden{ei prevederilor afi. 47 C.pen., privitoare \a cazttl fortuit,
prezen+a
victimei adormite, pe $osea, neputdnd fi prevdzuti. Intebarc Ce soluSie se inpune in speldT
Spefa nr. 8 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrqirea mai multor infracfiuni ?n concurs, printre care gi infracfiunea de ucidere din culpd, prevdzutd in art. 178 alin. (3) C. pen. in fapt, s-a refinut cd in timp ce inculpatul conducea autoturismul pe razaunei localitdtri cu o vitezd de 90 km/h, la roata dreaptd din fald s-a produs o explozie, ceea ce a fdcut ca magina sd iasd de pe carosabil, sa intre in ;an! qi sd se izbeascd de un pode! de beton situat la o distanfa de 20 m. Autoturismul s-a rdstumat, imprejurare in care o persoand aflatd in autoturism qi-a pierdut viafa. S-a constatat faptul cd inculpatul avea in sdnge o imbibafie alcoolicd de l,85%o. Din cuprinsul raportului de expertizd,rezultA cd accidentul a avut loc din cauza exploziei pneului, care era nou; aceasta inseamnd cd inculpatul nu ar fi putut evita accidentul, chiar dacd ar fi condus cu viteza legald 9i chiar dacd nu s-ar fi aflat sub influenfa alcoolului. Aceastd din urmd concluzie nu este prezentati in raportul de expertizd, ca o certitudine. Inculpatul solicitd constatarea incidenfei arI. 47 C.pen., privitoare la cazul fortuit, fafd de sdvArgirea infrac{iunii de ucidere din culp5.
Spefe
Copitolul lll
infebare
Ce solufie se impune fu spefa?
Spefa nr. 9
Inculpatul, dupd ce aparat lovitura incercatd de victimd asupra sa, a lovit-o de mai multe ori cu pumnul peste fa[d. In urma loviturilor primite, victima a cilzrtt, iar inculpatul a continuat sd o loveascd, cu pumnii gi picioarele, in cap qi abdomen, cauz6ndu-i moartea.
Intebare
Ce solusie se impune in spefa? Se poate dispune achitarca inculpatului de legitimd apdrare?
in
baza refinerii stdrii
Spefa nr. 10 Inculpafii au fost trimiqi in judecatd pentru sdv6rqirea infracfiunii de trecere frauduloasd a frontierei de stat. in fapt, s-a refinut cd cei doi inculpafi s-au deplasat pe malul Dunarii cu un autoturism dotat cu un radioemi{ator putemic pentru a se intdlni cu un cetifean sdrb, conform unei inlelegeri realizate de unul dintre ei. Au trecut cu o barcd in mod fraudulos frontiera de stat a Romdniei peste Dundre, in lugoslavia, pentru a efectua cumpdrdturi. Pe malul sfubesc au fost a;teptafi de o magind. Dupd efectuarea cumpdrdturilor, inculpalii s-au plimbat cAteva ore, interval de timp in care au perfectat
nigte afaceri gi apoi, cu aceeagi barcd, s-au re?ntors tn Romdnia, trecAnd fraudulos frontiera.
inrebare Ce solufie se impune in cauzd? Prezintd faptele inculpafilor gndul de pericol social al unei infracfiuni?
Spefa nr.11 in fapt, s-a reJinut cd inculpatul circula cu magina, in localitate, avAnd vitezade 30 km/h, mult sub viteza maximd admisd de lege. Copilul-victimd. a traversat in fugd drumul, prin loc nepermis, izbindu-se in partea laterald dreapta a autoturismului condus de inculpat. Ldngd locul accidentului existd o grddinifa de copii, dar indicatorul ,,Atentrie, copii!" a fost instalat dupd producerea accidentului.
Intebare
Ce solufie se impune ?n spefa?
Spefa nr.12 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de vdtdmare corporald gravd, preudzutdin art. 182 alin. (2) C. pen. In fapt, s-a refinut cd inculpatul a fost atacat de partea v6tdmatd. Aceasta din urmd i-a aplicat inculpatului trei lovituri de cufit superficiale, cauzdndu-i leziuni corporale vindecabile in 8 zile
ingrijiri medicale. Urmare a acestui atac, inculpatul s-a inarmat cu un par $i, la rdndul sdu, a lovit partea vdtdmatd in mod repetat peste bra{e gi tot corpul, provocdndu-i multiple echimoze, excorialii gi fracturi, pentru care serviciul medico-legal a concluzionat cd sunt necesare 60 de zile ingrijiri medicale. S-a mai constatat faptul cd viafa pddii vdtdmate a fost pusd in primejdie. intebare Ce solulie se impune in cauzd?
de
Spela nr.13
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracliunii de cercetare abuziv6, prevdzttitin art.266 alin. (2) C. pen. in fapt, s-a refinut cd inculpatul, pentru a-l determina sd recunoascd comiterea furtului, a aplicat unui minor bdnuit mai multe lovituri cu bastonul de cauciuc, peste palme gi brafe. in apdrarea sa, inculpatul susfine cd nu a aclionat cu intenfia de a obtrine declaralii. De asemenea, in spefd, nu exista un cadru procesual, nefiind inceputd urmdrirea penald.
Copilolul lll
Spete
In considerarea acestor argumente, inculpatul solicitd achitarea sa, intrucdt nu sunt intrunite elementele constitutive ale infracfiunii de cercetare abuzivd. inrebate
Ce solufie se impune
h spefdT
Spefa nr. 14 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru silvdrqirea infracfiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice avdnd in sdnge o imbibatrie de alcool ce depdpegte limita legald. In apdrarea sa, inculpatul sus{ine cd a sdvArgit fapta in conditiile art. 45 C.pen. (starea de necesitate), intrucat a efectuat deplasarea pentru a procura medicamente pentru socrul sdu, bolnav incurabil. Acesta din urmd suferea de cancer, boald cu o evolu{ie lentd qi indelungatd, deceddnd,
de altfel, dupd,1 z1le.
Intebare Fapta a fost sdvdrsitd in stare de necesitate? ce solusie se impune fu spefd?

Intr-o carrzd penald, instanfa de judecatd a constatat cd fapta imputatd inculpatului a fost dezincriminatd. in acelagi timp, pdrfile se impacd.
Intrebare Ce solusie se impune fut cauzd: achitarea inculpatului, ?n baza art. 10 Uit. b) C.pr.pen. sau incetarea procesului penal, in baza art. 10 Lit. h) C.pr.pen.?
fP"t" nr.15
Spefa nr.16
Instanfa de judecatd a fost sesizatdpri rechizitoriu despre sdvArgirea infracfiunilor de lovire, prevdzutd in art. 180 alin. (2) C.pen. qi de distrugere, prevdzutd in art. 217 C.pen., cu aplicarea
afi.33lit. c) C.pen.
La ultimul termen de judecatd, partea vdtamatd a declarat cd nu cere condamnarea inculoatului, dar stdruie in obligarea acestuia la plata despdgubirilor. Intebare Ce solulie se impune in cauzd? Spe{a nr.17 Inculpatul este trimis in judecatd pentru sdvArqirea infracfiunii de abandon de familie, prevdzutd in art. 305 lit. c) C.pen., in urma plAngerii prealabile formulate de fosta sa sofie, pentru neplata cu rea-credin{d a pensiei de intrefinere datoratd pentru fiica sa minord. In fafa instanfei se prezintd inculpatul qi fiica sa, devenitd., intre timp, majord. Aceasta declara cd a primit in intregime sumele ce trebuiau achitate in beneficiul sdu. De asemenea, inculpatul gi fiica sa majord declara cd s-au impdcat. Intebare Ce solulie se impune in spefd?
Spefa nr. 18 Instanfa dejudecatd a fost sesizatd despre sdv0rgirea infracfiunii de furt intre so{i, in conditiile afi. 208 C.pen., cu aplicarea art.210 C.pen. (sofia a sustras un bun comun). Bunul despre care s-a afirmat cd ar fi fost sustras este dobdndit de cdtre sofie in timpul cdsdtoriei prin donafie. Conform axt. 31lit. b) din Codul familiei, bunurile dobdndite in timpul cdsdtoriei prin donafie de cdtre unul dintre sofi, in mdsura in care donatorul nu a prevdzut cd vor fi comune (ceea ce nu este cazul in spetra de fafd) constituie bunuri personale ale acestuia. in considerarea acestui aspect, apare evident faptul ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale
infracfiunii de furt intre so!i.
inculpata
in fatra instanfei de judecatd, la unul din termene, inculpata a declarat cd doregte sd beneficieze de amnistia acordatd prin Decretul-Lege nr.311990. Ulterior acestei manifestdri de vointd,
solicitat administrarea de probe
in apdrare,
acliondnd
in
vederea probdrii
nevinovdfiei.
in*ebare
Ce solusie se impune ?n spefa: achitarea inculpatei
52
in baza art. 10hit. d) C.pr.pen. (bunul susDrept procesuol penol
Spele
Copitolul lll
/ras nu face parte din bunurile comune) sau ?ncetarea procesului penal, C.pr.pen. (intervenfia amnistiei)?
in
baza
at.
10 Lit. g)
Spefa nr. 19 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunilor de omor calificat Ei a tentativei la infracfiunea de viol. In fapt, s-a refinut cd inculpatul, dupd ce a consumat bduturi alcoolice, a pdtruns in domiciliul victimei cu care a incercat, prin constrdngere, sd aibd raport sexual. Victima s-a impotrivit, fapt pentru care inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu un cufit in zona toracicd, cauzdndu-i moartea. Inculpatul susfine cd, in ceea ce privegte acazafia de tentativd la infracfiunea de viol, instanfa trebuie sd ia in considerare cd lipseqte pldngerea prealabild, ca mod de sesizare a organelor de urmdrire penald. in acest sens, se solicitd instanfei incetarea procesului penal, inbaza art. 11 pct.2lit. b) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. f) C.pr.pen., lipsa pldngerii prealabile a persoanei
vdtdmate.
intrebare Ce solulie
se impune
in spefa?
Spela nr.20 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdv6rqirea infracfiunii de lovire. In cursul judecdlii, partea vdtdmatd a decedat. In considerarea acestui aspect, instanfa de judecatd a dispus ?ncetarea procesului penal, in $az* art. 1 1 pct. 2lit. b) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. f) C.pr.pen. In spefd, instanta a fost legal investitd prin pl6ngerea prealabild a persoanei vdtiimate cu judecarea infracliunii de lovire.
inrebare
Este legald solusia de fuicetare a procesului penal?
2. Acfiuneq civil6
Spela nr.2l Inculpatul a fost trimis injudecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de nerespectarea hotdr6rilor
judecdtoregti.
ln fapt, s-a refinut cd, prin sentin{a civild pusd in executare, inculpatul a fost obligat sd lase pd(ii vdtdmate in deplind proprietate suprafafa de'72 m'dintr-un teren in litigiu. Inculpatul nu a
respectat hotdrdrea qi a ocupat terenul in mod abuziv. Partea civild a solicitat instantrei de judecatd obligarea inculpatului la plata unor despdgubiri civile, reprezentdnd contravaloarea recoltei pe care ar obfinut-o de pe suprafafa ocupatd
fi
abuziv. Instanfa de judecatd a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de bani solicitatd de partea civild. De asemenea, instanfa a dispus restabilirea situaliei anterioare comiterii infractiunii, inculpatul fiind obligat sd elibereze terenul ocupat abtziv.
Intebare
Este legald hotdrirea instanlei de judecatd sub aspectul restabilirii sinaSiei anterioare comiterii infracfiunii, ?n condiSiile in care partea civild nu a solicitat instanlei decdt plata unei sume de bani reprezentfutd contravaloarea recoltei pe carc ar fi obfinut-o?
Spefa nr.22 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de omor. Partea civild, sofia victimei, a solicitat, cu ocazia constituirii de parte civild, ca inculpatul, pe l6ngd cheltuielile de judecatd qi despdgubirile lunare cdtre cei 4 copii minori ai victimei, sd fie obligat ;i la plata cheltuielilor efectuate cu organizarea parastaselor la 3 , 6 9i 40 de zile de la data inmormdntdrii.
inreAeA
a). Ce solufie se impune in spefa? b). Dar fu ipoteza in care paftea civild solicitd, cu titlu de
Copitolul lll
Spefe
despdgubiri, o sumd egald cu clrcltuielile ce ar urma sd fie fdcute pentu parastasele ulterioare pfud Ia inplinirea a 7 ani de Ia deces? c). Poate fi inclus in despdgubirile civile costul unui monument funerar?
Spela nr.23 Inculpatul a fost trimis in judecali pentru sdvdrgirea infracfiunii de ingeldciune. Pentru repararea pagubei cauzate, inculpatul a ldsat pd4ii civile in gaj anumite bunuri a cdror valoare acoperd prejudiciul. intre partea civild 9i inculpat existd un contract care stipuleazd dreptul pd(ii civile de a dispune liber de acele bunuri, in condifiile in care inculpatul nu va achita, pdnd la o anumitd datd, suma echivalentd valorii pagubei.
innebarc va fi obligat inculpatul la despdgubiri civile prin hotdrdrea instanlei penale?

Spela nr.24 La producerea unui accident de circula{ie a contribuit, pe ldngd fapta inculpatului, qi culpa unor alte persoane, netrimise insd in judecatd. Inculpatul este obligat la plata in intregime a despdgubirilor civile, iar nu in mod proporfional
cu culpa
sa.
Intebare
Este legaJd solufia instanlei de judecati?
Spela nr.25 Inculpa{ii au fost trimipi in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de vdtdmare corporald din
culpd.
In fapt, s-a refinut cd inculpa{ii (unul mecanic, celdlalt mecanic-ajutor la Metrou Bucuregti), conducdnd un tren de metrou, la plecarea din statrie au pus in migcare vehiculul dupd ce au anunfat cd se inchid ugile, fdrd a fi observat persoana vdtdmatd. Aceasta a incercat sd pdtrundd in ultimul vagon dupd darea semnalului sonor. Persoana vdtdmata a rdmas prinsd intre ugi, cu laba piciorului stdng 9i cu mdna dreaptd in interiorul vagonului, iar cu restul corpului in afard. in urma pomirii trenului, ea a fost finutd in aceeaqi pozitrie pdnd la capdtul peronului, unde s-a izbit de peretele tunelului, cdnind pe terasamentul cdii ferate gi suferind leziuni corporale grave. Penfru vindecarea leziunilor au fost necesare 200 de zile de ingrijiri medicale. Potrivit art. 5 alin. (2) 9i art. 18 din ,,Instrucfia personalului de tracfiune", inculpafii erau obligafi, inainte de a executa demarajul garniturii, sd se convingd personal, prin mijloacele
prevdzute
in
acest scop, inclusiv imaginea monitoarelor gi verificarea personald fdcutd de
mecanicul ajutor, de inchiderea corectd a uqilor.
Cdldtorii au acfionat imediat asupra mai multor semnale de alarmd, ceea ce a determinat aprinderea becului rogu la bordul trenului. Persoana vdtdmatd s-a constituitpnte civild cu suma de 100.000.000lei (ROL), reprezentdnd
contravaloarea cheltuielilor ocazionate de spitalizare.
intebare
in
aceste circumstanfe, cum
va soluliona instanfa
de
judecatd acfiunea civild?
Spefa nr.26 Inculpatul a fost trimis ?n judecatd pentru sdvdrgirea tentativei la infracfiunea de omor. in fapt, s-a refinut cd inculpatul, af\atsub influen{a bduturilor alcoolice, a incercat sd loveascd pe qeful postului de polifie. Partea civild a intervenit pentru a-l opri pe inculpat. in busculada creatd., inculpatul a aplicat o loviturd cu cufitul in abdomen pddii civile, cauzdndu-i o plagd
penetrantd cu secfionarea splinei.
Cererea de despdgubiri formulate de partea civila a fost admisa in parte, inculpatul fiind obliFat la plata unei sume, reprezentAnd U2 din costul ingrijirilor medicale.
Intebare
Este legald solufia instantei de judecati prin care despdglbirile solicitate au fost reduse proporfional cu culpa pdrlii civile? Argamentafi.
EA
Drepi procesuol penol
Spefe
Copilolul lll
Spe{a nr.27 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de ucidere din culpd. In fapt, s-a retinut cd inculpatul, conducdnd cuviteza de 58 km/h un autoturism, a lovit mortal un copil care se angajase, pe nea$teptate, in traversarea strdzTi, iegind din spatele unui autobuz aflat in statrie. De;i la locul respectiv nu existd marcaj pietonal (acesta existdnd in imediata apropiere), se afla amplasat, totugi, un indicator de avertizare ,,Atenfie, copii!".
inrebare Ce solufie se impune pentu rezolvarea acfiunii civileT Se poate reline existenla unei culp comune fut producerea prejudiciului?
Spefa
nr.28
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea tentativei la infracfiunea de omor. In fapt, s-a refinut cd inculpatul se afla intr-un bar impreund cu alte persoane, printre care ;i victima, aflatd in stare de ebrietate. Aceasta din urmd a adresat insulte inculpatului, motiv pentru care barmanul i-a scos pe cei doi afard. Dupd ce au fost scogi din local, victima l-a lovit pe inculpat pe la spate, dobordndul la pdmdnt. in continuare, victima a aplicat lovituri 9i fiilor inculpatului. Inculpatul, care pdnd in acel moment avusese o pozilie conciliantd, vizdnd actele de agresiune indreptate impotriva fiilor sdi (din care unul minor, in v6rstd de 17 ani), putemic tulburat, s-a ridicat gi a lovit victima, pe la spate, cu cutritul. Leziunile suferite de victimd i-au pus in pericol via{a.
in latura civild a cauzei, unitatea spitaliceascd
care a acordat asistenfd medicald
victimei s-a
constituit parte civild cu sumele cheltuite in acest scop. Partea civild, la rdndul ei, a solicitat instanfei de judecaL{ obligarea inculpatului la plata unor
sume de bani, cu titlu de daune materiale $i daune morale. Inculpatul a fost de acord sd pldteascd despdgubirile pretinse de partea civild.
intebare
Ce solugie se impune ?n spela
pivind justa rezolvare
acliunii civile7
Spela nr.29 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de furt calificat. Persoana vatamata s-a constituit parte civild solicitdnd contravaloarea bunurilor sustrase. Pentru aceastd sumd, partea civild nu a solicitat ;i plata dobdnzilor legale. Instanfa de judecatd a dispus, in rezolvarea laturii civile, obligarea inculpatului la plata sumei solicitate, plus dobdnzile legale aferente sumei, cu incepere de la pronunfarea sentinfei gi pAnd la achitarea debitului.
inteteri
a). Este legatd solufia instantei de judecatd? b). in ipoteza In care partea civild soliciti instanfei ca inculpatul sd fie obkgat Ia despdgabiri constdnd int-o sumd determinati, poate instanfa sd fixeze cuantumul despdgubirilor la o sumd superioard, rezultati din evaluatea ipoteticd realizatd de expert?
Spefa nr. 30 InculpaJii au fost trimiqi in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de viol. In solu{ionarea laturii civile, avdnd in vedere cd persoana vdtdmata s-a constifuit parte civild cu 80.000.000 lei (ROL), instanfa de judecata i-a obligat sd pldteascd acesteia carc 40.000.000
lei (ROL) fiecare.

intrebare
Este legald solulia instmlei de judecatd de obligare a inculpaflor la plata despdgubirilor civile pe cote-pdrfi?
Spefa
nr.31
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArpirea infracfiunii de ucidere din culpd. In solufionarea acfiunii civile, instanfa a obligat inculpatul sd pldteascd pd4ii civile despdgubiri globale in sumd de 100.000.000 lei (ROL), reprezentdnd cheltuieli de inmormAntare ;i despdgubiri sub forma unor presta{ii periodice lunare pentru cei doi copii minori ai victimei.
55
Copitolul lll
Spefe
La stabilirea prestafiei lunare periodice a inculpatului condamnat cdtre copiii victimei s-a luat in considerare media lunard a salariului Ei a celorlalte venituri realizate de victimd inainte de deces.
tnreAari a). Este legatd hotdrfirea instanlei de judecati cu privire la rezolvarea acsiunii civile? b). In ipoteza in care, pe parcursul Sedingei de judecatA, pafiea civild solicitd actualizarea sumei pretinse drept despdgabiti, ce solufie se impune?
Spefa nr.32 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArqirea infrac{iunii de distrugere. in fapt, s-a refinut cd inculpatul, folosind tractorul, i-a distrus pdrfii vatdmate cultura de de pe terenul atribuit de comisia pentru reconstituirea dreptului de proprietate porumb qi
funciar6.
"uttofi,
Partea vdtImatd s-a constituit parte civild solicitdnd contravaloarea bunurilor distruse. Instanfa de judecatd a admis cererea pdrfii civile obligAndu-l pe inculpat la plata sumei de bani pretinse de partea civild.
apel,-partea civild a solicitat majorarea cuantumului despdgubirilor civile, solicitAnd instantei sd procedeze la repararea prejudiciului real, calculat prin aplicarea coeficientului de inflafie.
in
tnrebarc Ce solulie se imPune in sPefd?

Inculpatrii au fost trimili in judecatd pentru sdvArgirea infrac{iunilor de tulburare de posesie. Pdrfile civile au solicitat obligarea inculpafilor la despdgubiri civile. Instanfa de judecatd a dispus achitarea inculpalilor, in baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. b) C.pr.pen. (fapta nu este prev1nutd de legea penald). De asemenea' s-au respins cererile pdrtilor vdtdmate cu privire la acordarea despdgubirilor.
Spefa nr.33
inrebare Este legald solufia instanfei
de
judecati cu referire Ia rezolvarea acfiunii civile?
56
Grile
Copitolul lll
Secfiuneo lll Grile

Se va dispune scoaterea de sub urmirire penali in urmitoarele ipoteze: a). fapta nu existd; fapta nu este prevdzutd de legea penald; b). fapta nu prezintd gradul de pericol social al unei infracJiuni; a intervenit decesul fdptuitorului; c). faptei ii lipseqte unul din elementele constitutive ale infracfiunii; lipseqte plAngerea prealabild a persoanei vdtdmate;
1-.
d). pa4ile s-au impdcat.
2. invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal, in ipoteza dispunerii incetirii urmiririi penale ori incetflrii procesului penal pentru urmitoarele considerente:
a). partea vdtamata qi-a retras plAngerea prealabild; b). pd4ile s-au impdcat; c). in ipoteza in care se constatd cd faptei ii lipsegte unul din elementele constitutive ale infracfiunii; d). dacd se constatd cdfapta nu este prevdzatd, de legea penald. 3. Ce solufie se impune in ipoteza in care nu existi invinuit in cauzi qi s-a implinit termenul de prescripfie al r[spunderii penale? a). scoaterea de sub urmdrire penald; b). incetarea urmdririi penale; c). cercetdrile se continud in vederea descoperirii fdptuitorului; d). clasarea.
4. Repararea prejudiciului in naturl se poate face: a). prin restituirea lucrurilor, prin plata unor despdgubiri bdneEti, prin restabilirea situatriei anterioare sau prin orice alt mijloc de reparare in naturd; b). prin plata unor despdgubiri bdnegti, prin restituirea lucrurilor sau prin restabilirea situatriei anterioare; c). prin restituirea lucrurilor, prin restabilirea situafiei anterioare, prin desfiintarea totala sau patiald a unui inscris ori prin orice alt mijloc de reparare in naturi; d). numai pe calea unei actriuni introduse la instan{a civild.
5. Hotflrffrea definitivl a instanfei penale are autoritate de lucru judecat in fala instanlei civile care judeci acfiunea civili cu privire la:
a). solu{ionarea acfiunii civile; b). orice aspect care intereseazd solufionareaca:uzei; c). existenta faptei, cuantumul despdgubirilor civile, persoana fdptuitorului qi vinovilia acestuia; d). existenla faptei, a persoanei care a sdvdrqit-o gi a vinovdfiei acesteia.
civill in procesul penal se poate exercita impotriva: padii vdtdmate gi persoanei responsabile civilmente; b). inculpatului, mogtenitorilor inculpatului qi padii responsabile civilmente; c). pa4ii responsabile civilmente, cu condilia ca inculpatul sd se sustragd de la judecarea cauzei; d). inculpatului, pdrfii civile 9i pd4ii responsabile civilmente.
6. Ac{iunea
a).
7. Ac.tiunea penali: a). se poate pune in mi;care prin ordonanld a procurorului; b). are drept obiect tragerea la rdspundere civild a persoanei care a sdv6rgit o infracfiune; c). apa4ine persoanei vdtdmate, in ipoteza in care ac{iunea penala se pune in miqcare la plAngerea prealabild; d). se pune in m$care in momentul pronunfdrii hotardrii definitive de condamnare.. 8. Adagiul latin electa una via, non datur recursus ad alteram semnific5: a). dreptul persoanei vdtdmate de a-gi valorifica pretenfiile civile ce rezultd din infracliune in fafa instantei penale; b). dreptul pddii civile de a face recurs impotriva hotardrii instanfei prin care se rezolvd latura civild; c). regula conform cdreia persoana prejudiciatd, odatd ce a ales una din cele doud cdi puse la dispozifie pentru acoperirea pagubei, nu mai poate reveni sau, altfel spus, nu mai poate pdrdsi calea respectivd; d). dreptul persoanei vdtdmate de a se constitui parte vatdmatd ori parte civil6, in funclie de aprecierea acesteia.
57
Copilolul lll
Grile
9. Acfiunea civilfi: a). se pune in miqcare prin rechizitoriul procurorului; b). are drept obiect Eagerea la rispundere penald a persoanei care a sdv6rgit o infracfiune; c). aparfine statului; d). presupune provocarea unui prejudiciu prin sdvirgirea unei infracfiuni. 10.
Trislturile acfiunii
penale:
a). acfiunea penald aparfine stafului; in situafiile in care sesizarea instanfei de judecatd se face prin plingerea prealabilS a persoanei vdtimate, acJiunea penald apa4ine acesteia din urmd; b).
acfiunea penald este accesorie acfiunii civile; c). acfiunea penald este personald; d). acfiunea penald se poate exercita qi in fa{a unei instan{e civile, in ipoteza suspenddrii procesului penal. 11. Actele prin care se poate dispune punerea in mipcare a acfiunii penale: a). ordonanfa procurorului (in timpul fazei de urmdrire penald); b). rechizitoriul intocmit de procuror (la momentul inceperii urmdririi penale; c). pldngerea prealabild a persoanei vdtdmate adresatd organelor de urmdrire penald; d). ?n cursul fazei de judecatd, numai prin incheiere a instanfei de judecatd.
12. Pronun!ffnd achitarea, instanla
Ei a daunelor morale potrivit legii civile: a). c6nd se constatd cd,fapta nu prezintd gradul de pericol social al unei infracfiuni; b). cdnd partea vdfidmatd qi-a retras plAngerea prealabild; c). cdnd se constatd existenfa unei cauze de nepedepsire; d). cAnd inculpatul a decedat pi mo;tenitorii acestuia au fost introdusi in cauzd..
penali poate obliga la repararea pagubei materiale
13. Procurorul poate renunfa la exercitarea a{iunii penale? a). nu, deoarece Ministerul Public reprezintd,interesele statului in cadrul procesului penal; b). nu, deoarece acfiunea penald este irevocabild; c). doar in ipotezain care a intervenit prescripfia rdspunderii penale; d). da, in situafiile in care invinuirea nu este confirmatd, iar procurorul pune concluzii de achitare sau de incetare a procesului penal.
14. Pe parcursul urmdririi penale se constatfi ci faptei ii lipseqte unul dintre elementele constitutive ale infracfiunii. Se va dispune: a). clasarea (dacd nu a fost pusd in miqcare acfiunea penald); b). incetarea urmdririi penale; c). scoaterea de sub urmdrire penald; d). incetarea procesului penal. 15. inainte cu o zi de prezentarea materialului de urmirire penali inculpatul decedeazi. a). organele de cercetare ale politriei judiciare vor dispune scoaterea de sub urmdrire penald; b). procurorul va dispune incetarea urmdririi penale; c). procurorul va propune instan{ei de jude-
catd competente clasarea cauzei], d). la propunerea organelor de cerceta.re ale poli{iei judiciare procurorul va dispune scoaterea de sub urmdrire penald.
Trisiturile acliunii civile: a). ac{iunea civild este disponibild; b). acfiunea civild este principala ac{iunii penale; c). acJiunea civild este individuald; d). acfiunea civild aparfine Ministerului Public.
16.
civili si poatfi fi exercitati in cadrul procesului penal: a). infracfiunea trebuie sd producd un prejudiciu material sau moral; b). intre infracfiunea sdvdrqitd 9i paguba reclamatd nu trebuie sd existe un raport de cauzalitate; c). prejudiciul trebuie sd fie actual; d). prejudiciul trebuie sd fi fost repalat.
17. Pentru ca acfiunea 18. incetarea
urmiririi penale
se
poate dispune daci:
ii lipsegte unul din elementele constitutive ale infractiunii; c). mituitorul a denunfat fapta autoritdtrilor dupi punerea in mi;care a acfiunii penale; d). a intervenit graJierea faptuitorului.
a). partea vdtdmatd s-a impdcat cu inculpatul; b). faptei
19. Acfiunea civili se pornepte qi se exerciti din oficiu: a). c6nd cel vdtdmat este o persoand lipsitd de capacitate de exercitriu sau cu capacitate de
Grile
Copitolul lll
exercifiu restrf,nsd; b). cdnd persoana vdtdmatd este o unitate dintre cele la care se rcfefi, afi. I45 din Codul penal; c). cdnd prin infracliunea comisd au fost cauzate consecinfe deosebit de grave; d). cAnd persoana vdtdmatd nu
a.re
domiciliul in Romdnia.
20. Se dispune achitarea inculpatului. Instanfa penali nu acordi despigubiri civile daci se constati c5: a).fapta nu prezinti gradul de pericol social al unei infracfiuni; b). fapta nu existd; c). faptei ii lipseqte vreunul dintre elementele constitutive ale infrac{iunii; d). existd o cauzdcare inldturd
caracterul penal al faptei. 21. Se
a)' faptei ii lipseqte unul dintre elementele constitutive ale infrac{iunii; b). fapta nu este prevdzutd de legea penald; c). inculpatul a decedat; d). existd vreuna din cauzele de nepedepsire.
22. Dacil se constati implinirea termenului de prescripfie a rispunderii penale, iar fiptuitorul nu a fost descoperit se va dispune: a). scoaterea de sub urmdrire penald; b). continuarea cercetdrilor in vederea descoperirii
fdptuitorului; c). clasarea; d). incetarea urmdririi penale.
pronunli achitarea inculpatului.Instanfa nu va soluliona acfiunea civili daci constati ci:
se
c). procurorul va dispune solulia achitdrii; d). instanfa va dispune incetarea procesului penal.
23.intimpul fazei de judecati partea vitimati gi incurpatul se impaci. a). procurorul va dispune incetarea procesului penal; b). instanfa va dispune clasarea cauzei;
24. Acfiunea penali se poate pune in mipcare prin urmfltoarele acte: a). incheierea instanfei de judecatd, dacil se constatd necesitatea extinderii procesului penal pentru alte fapte ;i procurorul nu participd la gedinfa de judecatd; b). rezolu{ia intocmitd de procuror, cdnd plAngerea prealabild se adreseazd organelor de urmi[rire penald; c). declaralia verbald a procurorului, la terminarea urmdririi penale; d). hotdrdrea instantrei de judecat6 de condamnare a inculpatului.
vitimati se poate face: instanle, pdnd la terminarei cercetarii judecdtoreqti; c). pAnd la momentul redactdrii rechizitorului de cdtre procuror; d). oricAnd pe parcursul procesului penal.
a). in tot cursul urmdririi penale; b).
25. Declarafia de participare in procesul penal in calitate de parte
in fafa primei
?.6-
s-au impicat. Instanfa va dispune: a). continuarea procesului penal, pentru constatarea nevinovdfiei inculpatului; b). incetarea procesului penal, inbaza art. 10 lit. h) C.pr.pen.; c). instantra va lua in considerare atdt dezincriminarea faptelor (pronunfdnd achitarea inculpatului) cdt 9i impdcarea pd4ilor (pronunf6nd incetarea procesului penal); d). achitarea inculpatului,inbaza art. 10 lit. b) c.pr.pen.
intr'o cauzi penali, in care a intervenit dezincriminarea faptelor penale, pnr{ile
2T.inipotezain care persoana vitirnati, care nu s-a constituit parte civili in procesul penal, a introdus la instanfa civili acliune pentru repararea pagubei materiale 9i a daunelor morale pricinuite prin infracfiune a). judecata in fafa instanfei penale se suspendd pdnd la rezolvarea definitivd a catzei civile; b). cererea de reparare a prejudiciului va fi respinsd, urmAnd ca acfiunea civild sd fie exercitatd in cadrul procesului penal; c). judecata in fafa instantrei civile se suspendd pdnd la rezolvarea definitivd a cauzei penale; d) cele doud procese se vor desfdEura concomitent, fdrd, ca instanp civild sd se poatd pronunta asupra vinovdfiei fdptuitorului ori asupra incadrdrii juridice.
28. Hotirdrea definitivi a instanlei civile prin care a fost solufionati actiunea civild a). are autoritate de lucru judecat infala instanfei penale cu privire la existenfa faptei, a persoanei care a sdvdrgit-o ;i a vinovdfiei acesteia; b). nu are autoritate de lucru judeiat in fafa
59
Copilolul lll
Grile
organelor de urmdrire penald gi a instanfei penale cu privire la existenfa faptei, a persoanei care a sdvdrgit-o qi a vinovdfiei acesteia; c). poate fi desfiinfatd prin hotdrArea instantrei penale dacd aceasta constatd existenfa vinovd{iei persoanei trimisd in judecatd; d). poate fi admis6 ca mjloc de probd in cadrul procesului penal.
producerii unui accident de circulafie), persoana vitimati a suferit un prejudiciu material de 25.000lei (RON)' reprezentind cheltuieli de spitalizare. De asemenea, in urma accidentului, magina pirfii vitimate a fost avariati, repararea acesteia frind evaluatfi la 3.500lei (RoN). Exercitarea actiunii civile in procesur penar va urmiri: a). doar recuperarea prejudiciului material in sumd de 25.000 lei (RON); b). doar recuperarea prejudiciului de 3.500 lei (RON); c). tragerea la rdspundere penald 9i civild a inculpatului; d). recuperarea atdt a prejudiciului in cuantum, de 25.000 lei (RON), c6t qi a prejudiciului
reprezent6nd contravaloarea reparafiilor autoturismului. 30. Procurorul va susfine in fala instanfei acfiunea civil[: a). in ipoteza in care persoana vdtdmatd s-a constituit parte civila, iar procurorul apreciazd ci pretenfiile acesteia sunt justificate; b). cAnd persoana vdtirmatd este o unitate de interes public; c). cdnd cel viitdmat este o persoand lipsitd de capacitate de exercifiu sau cu capacitate de exercitriu restrdnsd, doar dacd.reprezentanfii acestuia au solicitat instantrei de judecatd repamrea prejudiciului; d). doar in cauzele in care prin infracfiune s-au produs consecinfe deosebit de grave.
29.inurma sivdrqirii unei infracliuni de vitlmare corporali din culpi (ca urmare
civili in procesul penal se poate face: a). in tot cursul urmdririi penale; b). pdnd la momentul redactdrii rechizitorului de cdtre procuror; c). din momentul punerii in mi;care a ac{iunii penale pdnd la terminarea dezbaterilor; d). oricdnd pe parcursul judecdfii in primd instanfd.
31. Declarafia de constituire ca parte 32. Instan{a de judecatd constatd existenla unei cauze de nepedepsire. Se va dispune: a). scoaterea de sub urmfire penald; b). incetarea procesului penal; c). achitarea inculpatului: d). clasarea cauzei. 33. Acfiunea penali: a). se poate pune in migcare, in cursul fazei dejudecatii, numai prin incheiere a instanfei de judecatd; b). se poate exercita ?n tot cursul procesului penal; c). aparfine statului numai in ipoteza in care se pune in migcare din oficiu; d). se poate exercita atat in fafa instanfei penale, cit qi in fafa instanfei civile.
34. in ipotezadispunerii incetirii urmirii penale, invinuitul ori inculpatul poate solicita continuarea procesului penal daci s-a constatat: a). existenfa vreunei cauze de nepedepsire; b). cd parfile s-au impdcat; c). cd faptei ii lipsegte gradul de pericol social al unei infracfiuni; d). cd fapta nu a fost sdvArtitd de invinuit ori inculpat.
35. Acliunea
civili nu se poate exercita in cadrul procesurui penal dac[:
a). prejudiciul a fost repara| b). prejudiciul nu este actual; c). cererea de constituire caparte civild a depdgit momentul ludrii primei declaratii a invinuitului; d). infracfiunea sdvdrgit6 presupune punerea in migcare a acfiunii penale la pldngerea prealabild a persoanei vitdmate.
60
Solufiile spefelor
Copilolul
FUNDAMENTALE ALE PROCESUTUI PENAL iru
NOTTUNT GENERALE pRtVtND PROCESUL PENAL 9I DREPTUL PROCESUAL PENAL. PRINCIPIILE
Copilolul
nouAun
Spela nr. 1 Limitdndu-se la a-i intreba pe inculpafi gi martori dacd igi menlin declaratriile date in cursul urmdririi penale, prima instanfd a incdlcat dispoziliile procesuale referitoare la aflarea adevdrului. Astfel, potrivit art. 3 C.pr.pen., ,,in desfdqurarea procesului penal trebuie sd se asigure aflarea adevdrului cu privire la faptele gi imprejurarile caluzei, precum gi cu privire la persoana fdptuitorului". Totodatd, potrivit art. 287 alin. (2) C. pr. pen., ,,instanfa de judecatd igi exercitd atribufiile in mod activ, in vederea afldrii adevdrului pi a realizdrii rolului educativ al procesului
penal".
De asemenea, judecata s-a desfdqurat prin incdlcarea dispoziliilor relative la modul de ascultare a inculpafilor gi martorilor. in acest sens, potrivit art.7l alin. (3) qi (4) C.pr.pen. qi art. 86 C. pr. pen., inculpafii qi martorii sunt mai intdi ldsa{i sd declare tot ceea ce gtiu in cauzd.
Spefa
nr.2
Avdnd in vedere cd autorul plAngerii prealabile a ardttat cd este posesorul de fapt al terenului 9i ca paguba s-a produs in patrimoniul sdu, se impunea ca instanfa sd verifice dacd intr-adevdr persoana ce se pretinde vdtdmati prin sdvdrgirea infracfiunii a avut posesia terenului gi dacd culturile au fost realizate de ea gi de familia sa. in mod contrar, prin inldturare a de plano a prercnfiilor sale, pentru motivul cd nu este titulard a dreptului de proprietate, se restrdnge in mod nejustificat protecfia legala pe care o conferd prevederile aft.217 alin. (1) C. pen., instanfa nemanifestdnd rol activ in solutionarea caazei.
Spefa nr.3 Prin respingerea nemotivatd a cererilor inculpatului de efectuare a unei expertize tehnice auto de cdtre Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe ldngd Ministerul Justiliei, atdt prima instan{d, cat $i instanla de apel au stabilit situafia de fapt gi vinovdfia inculpatului pebaza unui probatoriu incomplet, fdrd exercitarea rolului activ prevdzut in art. 4 5i287 C.pr.pen., pentru aflarea adevdrului, potrivit principiului inscris in art. 3 C.pr.pen., in ce privegte dinamica producerii accidentului. Acest aspect nu putea fi clarificat decdt prin dispunerea 9i efectuarea unei expertize tehnice auto de cdtre Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe l6ngd
Ministerul Justiliei.
inbaza acestor considerente, tecursul inculpatului va fi admis, se vor casa atAt decizia recuratd,, cdt qi hotdrdrea instanfei de fond, urmdnd a se dispune efectuarea unei expertize tehnice auto de cdtre Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe ldngd Ministerul Justitriei.
Spefa
nr.4
Potrivit arr. 65 C.pr.pen., sarcina administrdrii probelor in procesul penal revine organelor de urmdrire penald qi instanfei de judecatd, inculpafii nefiind obligafi sd-qi dovedeascd nevinovd.{ia, beneficiind de prezumfia de nevinovdfie, aga cum rezultd qi din prevederile art. 52 gi art. 66 C.pr.pen. Pe de altd parte, nici o persoand nu poate fi condamnata decdt in mdsura in care i s-a dovedit vinovdfia pentru sdvdrgirea unei infracfiuni fdrd nici un dubiu. Din procesul-verbal de constatare incheiat de lucrdtorii de polilie rezultd cd atdt patrula poliliei, cdt gi locuitorii din blocurile aflate in apropiere au fost atra$i de zgomote puternice. in apropierea autoturismului aparfinAnd persoanei vdtdmate T.T. (dar ;i in apropierea autoturismuDrept procesuol penol
325
Copitolul
Solufiile spefelor
lui inculpatului C.I., aspect ignorat in mod inexplicabil) au fost identificafi cei doi inculpali, C.I. avAnd in mdnd o qurubelnitd. Avdnd in vedere cd de la fatra locului nu au fost ridicate urme, cd inculpafii nu au recunoscut cd au vrut sd fure gi cd singura probd ?mpotriva lor este reprezentatd de procesul-verbal de constatare, in lipsa oricdror alte probe care sd ateste cd inculpafii au comis tentativa qi, respectiv, complicitatea la tentativa de furt calificat, singura solufie care se impune este achitarea inculpafilor in baza afi^ Il pct. 2 lit. a) si art. 10 lit. a) C.pr.pen., deoarece nimeni nu poate fi condamnat doar pe simple banuieli ale unor persoane, chiar dacd acestea au calitatea de lucrdtor de polifie.
Spefa nr. 5
Articolul 8 C.pr.pen. prevede obligafia ca pd4ilor care nu vorbesc sau nu in{eleg limba romAnd ori nu se pot exprima sd li se asigure, in mod grafuit, posibilitatea de a lua cunogtinfa de
piesele dosarului, dreptul de a vorbi 9i dreptul de a pune concluzii in instanfd prin interpret. Legea nu impune insd prezenfa unui traducitor gi la incheierea unui proces-verbufd" "onstatare de cdtre organele de politrie, lucru, de altfel, dacd nu imposibil, cel pufin foarte greu de realizat practic. ln baza acestor considerente, apelul inculpatului pentru nerespectarea principiului limbii in care se desfdgoard procesul penal urmeazd afi respins ca nefondat.
Spela
nr.6
Potrivit art. 8 C.pr.pen., numai pd4ilor care nu vorbesc sau nu in{eleg limba romAnd ori nu se li se asigurd, in mod gratuit, posibilitatea de a lua cunogtinfd de piesele dosarului, dreptul de a vorbi gi dreptul de a pune concluzii ?n instanld prin interpret. Din moment ce, in spefd, inculpatul, cetdfean al Republicii Moldova, a afirmat cd vorbegte romAneqte, faptul cd el nu gtie sd citeascd gi sd scrie in limba romdnd nu impune folosirea unui interpret, deoarece oralitatea constituie unul din principiile fazei dejudecatd.
pot exprima Spefa nr. 7 Potrivit art. 6 C.pr.pen., dreptul de apdrare este garantat inculpatului, acesta avdnd dreptul de a fi asistat de apdrator pe tot parcursul procesului penal. Instanfa, nepronunfdndu-se asupra cererii formulate de inculpat de a dispune amdnarea cauzei pentru a-i da posibilitatea de a-gi angaja un apdrdtor, a incalcat acest drept ;i, prin aceasta, l-a lipsit pe inculpat de posibilitatea de a beneficia de apdrdrile pe care avocatul ales le-ar fi putut face la un alt termen, precum qi de posibilitatea ca, in acest mod, sd influenleze solufionarea cauzei.
Imprejurarea cd instan{a de apel nu a avut la dosar cererea de amdnare pentru lipsd de apdrare formulatd de inculpat gi depusd la registraturd in preziua termenului de judecatd nu poate sd impieteze asupra dreptului de aparare al inculpatului. Gregeala este de ordin administrativ si este imputabild instanfei, nu inculpatului, care nu trebuie sd-i suporte consecinfele. Spe(a nr. 8
juridicd a acesteia qi dreptul de a fi asistat de un apdrdtor, s-a incdlcat principiul garantdrii dreptului de apiirare. Aceastd neregularitate procesuald nu intrd insd in categoria nulitdtrilor absolute men{ionate in mod expres in art. 197 alin. (2) C.pr.pen., ci in categoria nulitdtrilor relative reglementate in art. 197 alin. (1) ;i (4) C.pr.pen., ceea ce conduce la concluzia cd nulitatea actelor de urmdrire penald poate fi invocatd numai in timpul efectudrii actului, cdnd partea este prezentA, sau la primul termen de judecata cu procedura completd, cdnd partea a lipsit la efectuarea actului. Cum nulitatea nu a fost invocatd, pentru prima oard, decdt in fafa instanfei de recurs, admiterea cererii inculpatului aparc ca fiind gregitd.
Prin incdlcarea de cdtre organul de cercetare penald a obligaliei de a-l incuno$tintra pe invinuit, de indatd qi mai inainte de a-l audia, despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea
326
Solufiile spefelor
Copilolul ll
CAPITOLUL II PART|CTPANTil tN PROCESUL PENAL
Spefa nr. 1 Potrivit art.174 alin. (1) lit. b) C.pr.pen., inculpatul poate fi reprezentat la judecarea cdilor de
atac.
in
spe1d,
din moment ce inculpatul a fost reprezentat la judecarea recursului de cdtre un
apdrdtor ales, care a pus concluzii in numele sdu, cazul prevdzut in art. 386 lit. a) C.pr.pen., cAnd procedura de citare a pdrfii pentru termenul la care s-ajudecat cauza de cdtre instanta de recurs nu a fost ?ndeplinitd conform legii, nu poate fi invocat, urmdnd ca cererea de contesta{ie ?n anulare sd fie respinsa ca fiind nefondatd. In mod similar se pune problema qi pentru ipoteza in care inculpatul, chiar dacd face dovada
imposibilitdlii de prezentare la termenul de recurs ;i de inqtiinfare a instanfei despre aceastd impiedicare, a fost reprezentatin recurs de cdtre un apdrdtor ales. De asemenea, cererea de contestafie in anulare, introdusd inbazaart. 386lit. a) ;i b) C.pr.pen. (inculpatul a fost nelegal citat qi, fiind plecat din trarA, s-a aflat ?n imposibilitatea de prezentare
9i de ingtiinfare a instanfei despre aceastd impiedicare), va fi consideratd cafiind nefond atd, atdta vreme cdt inculpatul a fost reprezentat lajudecata in recurs de cdtre un apdrdtor ales.
Spela
nr.2
Calitatea de reprezentant se dovede$te cu un mandat judiciar pentru exercitarea dreptului de

reprezentare.
Cum in spefd, pafiea responsabila civilmente este o persoand juridicd, justificarea calitdtii de reprezentant trebuie fdcutd prin delegafie scrisd, semnatd fie de directorul general, fie de ;eful oficiului juridic. in aceste condilii, deqi in incheierea de Eedin@ se menfione azd prezen[a pd4ri responsabile civilmente prin consilier juridic, nu se indicii numele acestuia, nu se aratd concluziile sale cu privire la solufionarea cauzei, iar in dosar nu existd nici o delegafie. In aceastd ipotezd,, in mod greqit s-a considerat cd partea responsabild civilmente a fost prezentd la termen gi in mod gregit nu a mai fost citatd pentru termenele ulterioare.
pPeta nr.3 In cadrul cdilor de atac, deEi reprezentarea inculpatului este permisa, potrivit art.174 alin. (1) lit. b) C.pr.pen., absenfa acestuia nu putea fi suplinitd de apdrdtorul desemnat din oficiu, care sd-l reprezinte, cdcireprezentarea neputdnd fi decdt legald sau conventionald, apdrdtorul din oficiu nu poate avea calitatea de reprezentant. Reprezentarea legald poate avea loc doar in cazal persoanelor lipsite de capacitatea de a sta justilie in sau al persoanelor juridice, iar reprezentarea convenfionald numai inbaza unei con-
venfii de mandat. Delegafia emisa de baroul de avoca{i nu atribuie calitatea de reprezentant apdratorului desemnat din oficiu, ci numai celui ales, cdci numai in acest caz, avdndlabazd alegerea fdcuta de parte, ea dobdndeqte 9i valoarea unei imputemiciri.
Spefa
nr.4 in
in cazul persoanelor fizice ia na$tere prin acordul de baza unui contract de mandat, reglementat, in principiu, de dispoziliile art. 1552-1592 Cod civil qi normele de procedurd civild ;i penald. Mandatarul cu procurd generald poate sd reprezinte in judecatd pe mandant, numai dac6 acest drept i-a fost dat anume, aceasta insemndnd, de reguld, cd in cuprinsul contractului este necesard 9i obligatorie inseratea consimfdmdntului mandantului de a fi reprezentat in judecatd de cdtre mandatar. Aceasti dispozitrie de excepfie nu opereazd pentru actele procesuale de dispozilie, cum sunt chemarea injudecatd, achiesatea sau renunfarea lajudecatd, care pot fi aduse la indeplinire de cdtre mandatar numai dacd este imputemicit in acest scop printr-o procura speciald.
voin{d al pdrfilor,
327
Reprezentarea convenfionald judiciard
Copitolul ll
Solufiile spefelor
In acest sens, instanfa de recurs a refinut cd apdrdtorul inculpatului nu avea mandat special in vederea retragerii apelului acestuia. in considerarea acestui aspect, potrivit prevederiloi art.369 C.pr.pen. (... retragerea trebuie sd fie fdcutd personal de parte sau prin mandatar special...), decizia instanfei de apel a fost casatd, iar canza a fost retrimisd instanfei de apel spre judecarea in fond a apelului. Spefa nr. 5 Potrivit afi.483 alin. (1) C.pr.pen., cauzele in care inculpatul este minor se judecd, potrivit regulilor de competenfd obiqnuite, de catre judecdtori anume desemna{i potrivit legii (la instan{ele unde nu fiinfeazd sec{ii pentru minori qi familie). Cauzele in care inculpatul este minor
judecd de cdtre judecdtori desemnafi de pregedintele instanfei; acest complet rdmdne competent sd judece qi face aplicafia dispozitriilor procedurale speciale privitoare la minori chiar dacd, dupa data sesizdrii instanfei, inculpatul a implinit vdrsta de 18 ani. In spefd, completul de judecatd a fost format din judecdtori care nu erau special nominalizafi sd judece cauzele penale cu inculpa{i minori. in raport de cele menfionate, hotdr6rea instanfei de fond este lovitd de nulitate absolutd, potrivit art. 197 alin. (2) C.pr.pen., fiind incdlcate dispozitriile relative la compunerea completului de judecatd.
se
Spela
nr.6
Rafiunea intocmirii minutei imediat dupd deliberare, potrivit art. 309 C.pr.pen., o constituie asigurarea garanfiei cd cele inserate in dispozitivul hotdrerii, care se intocmegte mai tdrziu, sunt expresia rezultatului deliberdrii atdt din punctul de vedere al confinutului, cdt Ei din acela al identitd{ii judecdtorilor care au participat la judecatd ;i deliberare. in aceste condilii, lipsa minutei de la judecata fondului face imposibila verificarea respectdrii
dispoziliilor privind deliberarea gi compunerea instanfei, echivalAnd cu incdlcarea prevederilor legale relative la compunerea instanfei, cauzd de nulitate absolutd a hotdrArii pronuntate, potrivit art.197 alin. (2) C.pr.pen.
Spela nr. 7 Nesemnarea minutei de cdtre unul dintre judecdtorii instanfei de apel, chiar gi in condiliile in care decizia a fost semnatd de cdtre acegtia, atrage sancfiunea nulitdtii absolute a hotdririi, neexistdnd garanfia solufiondrii cauzei
punerea completului de judecatS.
in conformitate cu dispoziliile legale privitoare la
com-
Spefa nr. 8
Dacd minuta a fost semnatd. de cdtre toti membrii completului de judecatd qi dacd numdrul acestora corespunde celui prevdzut de Legea privind organizneajudiciara, existd certitudinea cd instanfa a fost compusd in mod legal. Minuta, care se redacteazd, imediat dupd deliberare, gi nu hotdrdrea care se redacteazd, ulterior, este aceea care reflectd cu exactitate modul in care a fost compusd instanfa de judecatd. Chiar dacd hotdrArea este semnatd de un numdr mai mic sau mai mare de judecdtori, in raport cu numdrul celor care au iscdlit minuta, aceastd imprejurare este lipsitd de relevanfa in ceea ce prive$te modul de compunere a instantei, cdci numai minuta este expresia nemijlocitd atdt a ceea ce s-a hotdrdt, cAt gi a numdrului $i identitdfii judecdtorilor care au solufionat cauza. Nesemnarea hotar6rii de cdtre unul dintre membrii completului, in aceste circumstanfe, nu poate fi asimilatd nelegalei compuneri a instan(ei, caz de nulitate absolutd. Aceastd neregularitate procesuald nu poate atrage decdt o eventuald sancfiune a nulitdfii relative, care opereazd in condifiile afi. 197 alin. (4) C.pr.pen., adicd numai atunci cdnd a cauzat pd4ii care o invocd o vdt[mare ce nu ar putea fi inldturatd in alt mod ori cAnd anularea actului este necesard pentru aflarea adevdrului qi justa solufionare a cauzel
Spela
nr.9
Potrivit afi. 76 C.pr.pen., organul de urmdrire sau instanfa de judecatd are obligafia de a chema, spre a fi ascultatd, persoana care a suferit o vdtdmare prin sdv6rgirea infracfiunii gi de a-i pune in vedere, inainte de ascultare, cd poate participa in proces ca parte vdtdmatd, iar dacd
328
Solufiile spefelor
Copitolul ll
Omisiunea organelor de urmdrire penald qi a instanfei de judecatd de a chema in proces pdrin{ii victimei, in circumstanfele existente in spe{d, echivaleazdcu lipsa de rol activ, fiind totodatd qi o incdlcare a dispoziliilor art.76 C.pr.pen. De altfel, chiar in lipsa datelor existente in dosar despre pdrinfii victimei, organul de urmdrire penald $i instanta de judecatd aveau obligafia de a identifica qi chema in proces pe pdrinfi, avind in vedere cd, potrivit unui principiu de bazd al Codului familiei, membrii familiei sunt datori sd-qi acorde unul altuia sprijin moral 9i material.
Spe{a nr. 10 Persoana care, dupd ce a dat mita inculpatului, a denunfat fapta in conditriile art.255 alin. (3) C.pen. nu poate avea in procesul penal declan$at impotriva func{ionarului mituit calitatea procesuali de parte vdtdmatd. Astfel, atdta vreme cAt a comis, la rAndu-i, o fapta penald, pentru care insd beneficiazd de impunitatea prevdzutd in textul sus-menfionat, nu se poate considera cd. a suferit vreo vdtimare prin infracfiunea comisd de inculpat. in acelagi sens, potrivit art.255 alineatul final C.pen., banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie mituitorului, pentru ipoteza
a suferit o paguba materiald, cd se poate constitui parte civild.
in catre mituitorul se autodenuntd.

aceste circumstanfe, persoana care a dat mitd gi apoi a denunfat fapta va participa in procesul penal in calitate de martor.
in
Spefa nr. LL Potrivit art. 15 alin. (2) C.pr.pen., constituirea ca parte civila se poate face in cursul urmdririi penale, precum Ei in fata instanfei de judecata pdnd la citirea actului de sesizare. Potrivit principiului disponibilitdtrii, care grerrreazd solufionarea laturii civile a unei cauze penale, persoana vdtdmatd are dreptul de a se constitui sau nu parte civild in cauza penali. Cum aceastd constituire trebuie fdcutd numai p6nd la termenul prevdzut de art. 15 alin. (2) C.pr.pen., se prezumd cd persoana vdtdmatd a infeles sd nu aldture acfiunea civild celei penale, avAnd posibilitatea introducerii unei acliuni civile separate, la instanta civild. Excepfia de la aceastd reguld cu privire la momentul-limitd de constituire ca parte civild in pro""ruip"nal o constituie situatria in care inculpatul acceptd o astfel de constituire tardiv6. in spefi, nu rezaltd cd inculpatului i s-a cerut acest accept.
Spefa nr.12
Din examinarea datelor existente in cauzd,, se constatd cd instan{a a refinut corect cd inculpatul, reacfiondnd la atitudinea violenta a pd{ii vdtdmate, a acfionat in condiliile stfii de provocare.
Ca urmare a retinerii corecte a stdrii de provocare, in mod justificat a fost admisd in parte cererea de despdgubiri civile formulatd de partea civilS. Ca atare, solufia prin care partea civild a fosr despdgubitd in limita sumei de 5.000 lei (RoN) este legald qi temeinicd. in ceea ce prive;te cererea de acordare a daunelor motale, fafd de rolul determinant al pdrfii civile in declan$area conflictului qi trindnd cont cd partea civild nu a dovedit cd i s-a cauzat ;i un prejudiciu moral, instan{a, in mod corect, a apreciat c6 acesteia nu i se cuvin daune morale.
Spefa nr. 13 Potrivit art.73lit. b) C.pen., dispozitriile referitoare la provocare sunt aplicabile in cazul in
care infracfiunea a fost sdvdrqitd sub stdpdnirea unei puternice tulburdri sau emofii, determinatd
de o provocare din partea persoanei vdtdmate produsd prin violenfa, printr-o atingere gravd adusd demnitdtrii persoanei sau prin altd acfiune ilicitd gravd. Rezultd, a$adar, cd refinerea stdrii de provocare este conditionatd de o comportare culpabild a victimei, care, prin acfiunile sale, sd fie de naturd a cavza inculpatului o puternicd stare de tulburare sub imperiul cdreia sa comita infrac{iunea. in spefd, faptul cd victima ar fi fdcut o afirmafie jignitoare fafd de soacra inculpatului, cu care se afla in conflict, nu are caracterul de culpd comun[ in raport cu atitudinea violentd a acestuia. Atitudinea inculpatului care a intenfionat suprimarea viefii pd(ii vdtdmate, manifestAndu-se de la inceput violent, a fost cauzatd de dorinfa de rdzbunare, iat nu de tulburarea produsd prin afirmatiile victimei.
329
Copitolul ll
Solufiile spefelor
in consecintrd, prima instanfd a solufionat greqit latura civild despdgubiri civile in procent de SoVo,gi nu integral.
cattzei, acorddnd pd4ii civile
Spefa nr. 14 Constituirea de parte civild se poate face atdt printr-o cerere scrisd, cdt gi printr-o cerere orald. Din faptul cd legea nu prevede un anumit mod de exprimare a voinlei persoanei vdtdmate, nefiind necesar ca declarafia de constituire sd imbrace o anumitd formd, se desprinde ideea cd are valoarea unei asemenea declarafii orice manifestare de voinfd din care rezultd., in mod evident, dorinla persoanei prejudiciate prin infracfiune de a fi despdgubitd. In spefd, din moment ce atAt prin plAngerea penald adresatd organelor de urmdrire penald, cAt ;i din declaralia datd in fafa instanfei, persoana vdtdmatd a cerut restituirea bunuriloifurate sau contravaloarea lor in bani, instanfa de judecatd era obligatd sd solufioneze, alifiui de actiunea penald, 9i acfiunea civild.
pneta nr.15 In cazul infracliunilor de omot, de esenfa acorddrii daunelor morale in favoarea rudelor apropiate este repararea, intr-o oarecare mdsurd, a unor suferin{e sufletegti, a unor traume efective. In spefd, sofia victimei a fost ea insdgi condamnatd pentru tentativd de omor asupra sofului, a;a incdt nu se poate vorbi de o suferin{d, in urma producerii unui rezultat pe care ea insdgi l-a dorit si urmdrit.
Intruc6t cererea de constituire ca parte civild a persoanelor vdtdmate a avut loc la aproape un an dupd momentul citirii actului de sesizare a instan{ei gi trindnd cont de refuzul inculpatului cu privire la aceastd cerere, refuz consemnat in incheierea de gedinfd, persoanelor vdtdmate nu li se va repara prejudiciul produs prin sdv6rgirea infracfiunii in cadrul procesului penal. Acestea vor putea sd-$i recupereze prejudiciul prin exercitarea unei ac{iuni civile separate. In cazul acceptului, expres sau tacit, al inculpatului cu privire la constituirea de pdrgi civile dupd citirea actului de sesizare, nulitatea relativd ce rezultd din incdlcarea prevederilor aft. 15 aln. (2) C.pr.pen. se acoperd prin neinvocarea ei de citre inculpatul prezent cdnd s-a fdcut constituirea de parte civild sau, dacd nu a fost prezent,la primul termen de judecat{ cu procedura completd.
lPeta nr.16
Spela nr. 17 Pdrintele cdruia nu i s-a incredinfat copilul va rdspunde in calitate de parte responsabild civilmente pentru prejudiciile cauzate prin infracfiune, in mdsura in care se constatd in sarcina sa vreo culpd in legdturd cu educafia minorului. in acest caz insd, rdspunderea va opera inbazaart. 998999 C.civ., Ei nu a aft. 1000 alin. (2) C.civ. in spetrd, se impune introducerea tatdlui in proces in calitate de parte responsabild civilmente, chiar in conditriile in care acestuia nu ii fusese incredin{at minorul. in acest sens, rdspunderea sa civild derivd din calitatea de pdrinte, in temeiul cdreia (atdt inainte de divod, cdt qi dupd aceea) avea obliga{ia, pe care nu ;i-a indeplinit-o, de a asigura fiului siu o educafie corespunzdtoare.
Spefa nr. 18 Cu referire la pdrin{ii inculpatului minot, deqi lor nu le este imputabila lipsa de supraveghere, instanfa trebuie sd examineze dacd gi in ce mdsurd la producerea prejudiciului a contribuit o eventuald culpd a acestora, constand in deficienfe manifestate de cdtre ei in educafia copilului lor minor, urmdnd ca,in cazul constatdrii unei asemenea culpe, rdspunderea pdrin{ilor sd fie angajatd in solidar cu minorul. in aceastd ipotezd.,prezumfia de culpd i pdrinlilor nu este bazatd exclusiv pe lipsa de supraveghere, ci gi pe carenfele in educarea copilului.
In literatura de specialitate, s-a opinat cd existd totu;i situafii
speciale,
in care lipsa
de
supraveghere conduce la inldturarea rdspunderii civile a pdrin{ilor pentru prejudiciile cau,zale de copiii lor minori. Astfel, pentru spefa in discufie, pdrinfii minorului, pe de o parte, nu au avut posibilitatea sd-l supravegheze pe acestao din cauza faptului cd, era internat in casa de copii qcolari, iar pe de altdparte, lipsindu-le paza copilului, nu aveau nici indatorirea de a da direct educa{ie acestuia gi de a-l supraveghea, fiind inldturatd astfel rafiunea prezumtriei de rdspundere
J L
Solufiile spefelor
in legdturd cu rispunderea institutorilor, instanfa de judecatS, la cererea persoanei vitdmate' constitfid parte civil6, are obligafia sd stabileascl cine sunt institutorii cdrora le revenea muncd, obligafia de a supraveghea minorul in afara programului zilnic de instruire, educafie 9i sosd-i introduc din ca|lzit capd4i responsabile civilmente 9i sd-i oblige la plata despdgubirilor, ilicilidar cu minorul, in ipoteza in care se va refine cd aceqtia ar fi putut impiedica sdvArgirea indatd de fi anun{at ar dacd sau minorului a tului penal dacd ar fi exercitat o strictd supraveghere conducerea gcolii despre plecarea neautorizatd a minorului'
Introducerea persoanei responsabile civilmente in procesul penal poate avea loc la cererea pd4ii civile ,uu din oficiu. Introducerea din oficiu se realizeazd, in mod obligatoriu, de cdtre sdvdrsitd este instantra de judecatd, numai in ipotezele in care persoana vitdmatd prin infracfiunea restrAnsd. de exercitiu o persoand fdrd capacitate de exercitriu ori cu capacitate ln spef6, persoana vdtdmatd nu este lipsitd de capacitate de exercitriu ori nu are capacitatea de sd exerciliu restrAnsd. Rezultd cd introducerea in cauzd a eventualelor pemoane chemate partea asemenea, rdspundd civil pentru fapta minorului se realizeazdla cererea pdrtii civile. De C'pr'pen', 16 afi' inbaza 9i a mamei in cauzd' introducerea civild, p"rrourrd frzicd, nesolicit6nd cd considerat ea a c6' inseamni cerere, inculpatului, degi avea posibilitatea sd facd o asemenea existd suficiente garanfii pentru acoperirea debitului' Spefa nr. 20 Hotdrdrea instantei de judecatd este legald. poate face la ceChemarea unor persoane in proces, ca pa4i responsabile civilmente, nu se iar nu creditorului, interesul lege in de prevdzutd rerea inculpatului, deoarece solidaritatea este pagube' intregii concufenfa pand la al debitorilof , cate pot fi urmfitri, oricare dintre ei, la cererea pd4ii Introducerea p"rro*"i responsabile civilmente in proces poate avea loc numai civile, p"rround ftzicd,deoarece este un drept al acesteia, 9i nu al inculpatului.
Copitolul ll
Spela nr. 19
Spela nr.21 potrivit art. 1000 alin. (3) C.civ., temeiul rispunderii comitentului pentru faptacatzatoare de a suferit prejudicii a prepusului il constituie obligatria sa de a garanta despdgubirea celui care prin fapte cdt 9i iuurr" prin actriuni comise de prepus atdt in exercitarea atributiilor incredinfate, pentru existenfa rdspunderii comitentului este necesard existenfa unei legdturi de cauzalttzte intre funcfia incredintraid de comitent 9i acfiunea pdgubitoare a prepusului. t" rp"ia, avAnd in vedere cd intre inculpat qi societatea comerciald exista' la momentul societdtii sdvArgirii infracfiunii, un raport de muncd, inbazaconvenfiei civile, se impune citarea cu inculcomerciale, in calitate de parte responsabild civilmente, qi obligarea acesteia, in solidar plata patul condamnat pentru sdvAr$irea infracliunii de vdtdmare corporald din culpd, la despdgubirilor civile victimei. Spe{a nr.22 potrivit art. 1000 alin. (3) C.civ., temeiul raspunderii comitenlilor pentru faptele cauzatoate
abuzive.
de prejudicii ale prepuqilor
constituie obligatia ce o au de a garanta despdgubirea celor care au specifice suferii daune prin acliuni comise de prepugi in exercitarea normald a atribufiilor a desfS$urdri normalei contlare abuzive, fapte prin funcfiei incredinfate, cat qi, deopotrivd, comitentului' qi qtirea consimldmAntul adicd prin depdgirea acel,or atribufii, chiar fdrd funcfiei, i;,o#, in*tputoi a acfionat in funcfia incredintatd 9i cu ocazia indeplinirii acesteia. imprejurarea cd el a depaEit cadrul legal al indeplinirii atribu{iilor nu exonereazd de rdspundere partea sunt indisoluiesponsabild civilmente cdtd vreme comiterea infracfiunii qi rezultatul vdtdmdtor biliegate de activitatea desfdquratd de inculpat in calitatea de prepus al comitentului. indeajuns Cutpa comitentului constd in acest caz in aceea cd nu l-a instruit 9i supravegheat interesul in acfionat a urmd din sa fiind angaiatdindiferent dacd acesta
il
p" pr"por, rdspunderea
comitentului ori in propriul interes.
Drept procesuol Penol
Soluliile spetelor
Copitolul lll
CAPITOLUL III ACTTUNTLE TN PROCESUL PENAL
l. Acfiuneo penold
Spe{a nr.
spefd, se impune a se constata cd A.A. nu a fdcut promisiuni de cdsdtorie pentru a determina partea vdtdmatd sd accepte raportul sexual cu el, ceea ce conduce la constatarea inexisten{ei
in
elementului relei-credinte (a vinovdfiei). Rezultd cd in cauzd ceea ce a lipsit nu a fost latura subiectivi, ci latura obiectivd, adica promisiunea de cdsdtorie, fdrd de care nici nu se mai pune problema existenfei vinovdfiei. De asemenea, in acelagi sens, faptul cdparteavdtdmatd 9i pdrinfii acesteia au sperat doar ca inculpatul se va cdsdtori cu victima nu este de naturd arealizala1lna
obiectiva a infractriunii de seducfie. in aceste circumstanfe, plAngerea penald formulatd de tatdl minorei va fi urmatd de propunerea motivatd a organelor de cercetare ale poliliei judiciare in vederea dispunerii de cdtre procuror a neinceperii urmdririi penale, in baza art. 10 lit. d) C.pr.pen. (lipsegte unul din elementele constitutive ale infractiunii). Spefa
nr.2
Spre deosebire de spefa nr. 1, in cazul de fatra existd promisiunea de cdsdtorie din partea inculpatului, lipsind insd elementul constitutiv al vinovdfiei. In acest sens, se observd cd promisiunea de casdtorie,inbaza cdreia au avut loc relatrii sexuale intre inculpat qi partea vdtdmatd, nu este fdcutd ctt ,;ea-credinfd", aspect care se desprinde din imprejurarea cd, din vina victimei gi a
pdrin{ilor ei, nu a mai avut loc incheierea cdsdtoriei.

spefd, se impune constatarea existentrei cazului de impiedicare a punerii in miEcare ori a exercitdrii acfiunii penale prevdzut in art. 10 lit. d) C.pr.pen. (lipse;te unul dintre elementele constitutive ale infractiunii).
in consecinld, in
Spefa
nr.3
Achitarea inculpatului pentru temeiurile existente in art. 10lit. a) C.pr.pen. 9i art. 10 lit. d) C.pr.pen., refinute in mod cumulativ, nu este legald, intrucAt aceste temeiuri se exclud in mod
reciproc.
asemenea circumstanfe, nu se mai poate susfine cd ,,faptei ii lipsegte unul din elementele constitutive ale infracsiunii",'in mod necesar, lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infractiunii implicd existenfa faptei. in consecintrd, instan{a trebuia sd opteze, inbaza probatoriului existent in dosar, pentru unul
Dacd ,,fapta nu existii", inseamnd
cI
ea nu a fost sdv6rgitd, nu existd in materialitatea sa
;i, in
dintre aceste temeiuri, in vederea achitdrii inculpatului.

Spefa nr.4 Instanfa de judecatd in mod gre;it qi-a bazat solufia de achitare pe dispoziliile art. 10 lit. c) C.pr.pen., acestcaz de achitare referindu-se la sdv6rqirea faptei de o altd persoana decdt cea trimisd in judecatd. De vreme ce solufia de achitare se motiveazd prin lipsa culpei inculpatului (care constituie un element constitutiv al infracliunii de vatdmare corporald din culpd) achitarea trebuie sd se pronunfe in temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen. (cdnd faptei ii lipseqte unul din elementele constitutive ale infracfiunii).
Schimbarea temeiului legal al achitdrii are influentd qi asupra modului de solufionare a laturii civile, deoarece, potrivit art. 346 alin. (2) C.pr.pen., cdnd achitarea s-a pronunfat pentru lipsa unui element constitutiv al infracfiunii se pot acorda despdgubiri civile, spre deosebire de cazul in care se constatd cd fapta nu a fost sdv6rqitd de inculpat.
333
Copitolul lll
Solufiile spefelor nr.5
Spefa
prevdzute in art. 90 C.pen. qi cauza de inldturare a caracterului penal al faptei prevdzutd in art. 181 C.pen. Confuzia este generatd de faptul cd in ambele situalii fdptuitorul este supus unor sancliuni cu caracter administrativ prevdzute in aft. 9l C.pen. in sensul existenJei unor aspecte de diferenfiere intre cete doud institutrii, se remarcd f'aptul cd in cazul inlocuirii rdspunderii penale fapta sdvArgitd constituie infracfiune, insd, din cauza gradului sdu redus de pericol social, rdspunderea penald este inlocuitd cu o rdspundere ce atrage aplicarea unei sancfiuni cu caracter administrativ; in ipoteza reglementatd in art. lgr C.pen., fapta sdvdrqitd, fiind lipsitd de gradul de pericol social al unei infrac{iuni, nu constituie infr:acliune 9i, pe cale de consecin{d, nu atrage rdspunderea penald, astfel cd aplicarea unei sancfiuni cu caracter administrativ nu se produce ca unnare a inlocuirii rdspunderii penale. in acelagi sens, inloiuirea rdspunderii penale poate avea loc numai in cazul sdvArgirii anumitor infracliuni, cu un grad de pericol social generic redus, limitativ prevdzute in art. 90 alin. (1) C.pen.; aplicarea art. 181 C.pen. este, in principiu, posibild in cazul oricdrei infrac{iuni, dacd pericolul social concret se situeazd sub limita gradului de pericol social al unei infractriuni. Un alt element de diferenfiere intre cele doud institufiiionstd in aceea cd inlocuirea raspunderii penale este de atributul exclusiv al instanfei de judecatd, in timp ce aplicarea art. lg1 Cpen. se poate face gi de cdtre procuror. Spefa nr.6 Pentru ca o faptd sd fie lipsitd de pericolul social al unei infracfiuni legea nu cere, in mod expres, ca fdptuitorul sd nu aibd antecedente penale. Legea stabileqte cd la determinarea in concret a gradului de pericol social se va fine seama de modul gi mijloacele de savdrgire a faptei, de scopul urmdrit, de imprejurdrile in care fapta a fost comisd, de urmarea produsd sau care s-ar fi putut produce' precum gi de persoana gi conduita fdptuitorului, considerandu-se cd nu constituie infracfiune fapta prevdzutd de legea penald dacd prin atingerea minimd adusd uneia din valorile apdrate de lege 9i prin confinutul ei concret, fiind lipsitd in mod vddit de importanfd, nu prezintd gtugul de pericol social al unei infrac{iuni. In spefd, avdnd in vedere recunoa$terea gi regretarea faptei, comportamentul social actual corect al inculpatului precum 9i faptul cd prelungirea valabilitdfii certificatului de inmatriculare era de competenta societdlii de leasing auto, se poate constatacd,faptanu prezintd gradul de pericol social al unei infracfiuni, chiar qi in circumstanfele personale ale constatdrii antecedentelor penale. in acest sens, antecedentele penale nu reprezinti, de plano,un element care sd conducd la calificarea unei fapte ca fiind infracfiune.
Instan{a de recurs a confundat doud institutrii juridice deosebite: inlocuirea rdspunderii penale
Spefa nr.7 In spetrd, nu se poate refine existenfa cazului fortuit. In acest sens vinovdfia inculpatului constd in neatenfia sa, din care cauzd.nu a observat la timp victima, pentru a putea opri. Acest aspect se desprinde din faptul cd autotrenul putea fi oprit intr-un spafiu de 21-22 m, in timp ce bdtaia farurilor era de 30 m. Ca atate, nu se poate dispune achitarea inculpatului ,inbazaart. 10 lit. e) C.pr.pen., existen{a unei cauze care ?nldturd caracterul penal al faptei. Spefa
nr.8
Se va refine existenfa cazului fortuit.
Aceastd concluzie se bazeazd. pe confinutul raportului de expertizdr, din care reztltd, cd explozia pneului, care era nou, nu putea fi prevdzutd gi cd, in aceste condi{ii, chiar daca inculpatul ar fi condus crtviteza legald, gi chiar dacd nu s-ar fi aflat sub influen{a alcoolului accidentul nu ar fi putut fi evitat. Imprejurarea cd cea din urmd concluzie a raportului de expertizd nu este prezentatd,ca fiind certi nu prezinti relevanfd, dubiul trebuind a fi interpretat in favoarea inculpatului. In consecinfd, in sarcina inculpatului neput6ndu-se refine existenfa vreunei culpe in producerea morfii victimei, se impune achitarea inbazaart. 1 1 pct.21it. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. e) C.pr.pen. pentru sdvdr$irea infractiunii de ucidere din culpd.
Solufiile spefelor
Copitolul lll
Spefa
nr.9
Potrivit art.44 alin. (3) C.pen, se afli[ in stare de legitimd apirare qi acela care din cauzatulburdrii sau temerii a depdgit limitele unei apdrdri proporfionale cu gravitatea pericolului gi cu imprejurdrile in care s-a produs atacul. De asemenea, pentru ca depdgirea limitelor unei apdrdri necesare, sub imperiul tulburdrii sau temerii, sd poatd fi consideratd legitimd apdrare se cere, qi in acel caz, cainculpatul sd se fi aflat, potrivit afi. 44 aln. (2) c.pen., in fafa unui atac material, direct, imediat 9i injust. In spe1d, deqi la inceputul conflictului inculpatul s-a aflat in fafa unui atac imediat care ii periclita viatra, ulterior, pe parcursul desfdgurarii faptelor, mpofful de fode s-a schimbat gi, in situatria nou-creat6, atacul nu mai prezenta pericol pentru persoana inculpatului. in consecintrd, avAnd in vedere cd inculpatul a aplicat loviturile mortale victimei, dupa ce o dezarmase sau dupd ce atacul acesteia se consumase, in spefd nu se poate dispune achitarea inculpatului inbazaart. 11 pct.2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. e) C.pr.pen. pi art.44 C.pen., impundndu-se o solutrie de condamnare.
Spela nr. 10 Potrivit art. 181 aHn. (2) C.pen., la stabilirea in concret a gradului de pericol social se fine seama de modul qi mijloacele de sdvArgire a faptei, de scopul urmdrit, de imprejurdrile in care fapta a fost comisd, de urmarea produsd sau care s-ar fi putut produce, precum gi de persoana gi conduita fdpruitorului. In spefd, dupd cum reztitdt din procesul-verbal de cercetare lafatra locului, scopul in care a fost sdvArgitd, fapta de trecere frauduloasd a frontierei il reprezintd nu numai efectuarea unor cumpdrdturi, ci Ei perfectarea unor afacei. De asemenea, trebuie sd se aibd in vedere caracterul orgarizat al sdv6rgirii infracfiunii, ce rezultd din faptul cd inculpaJii au ajuns la locul int0lnirii cu cetdfeanul sdrb cu ajutorul unui autovehicul dotat cu un radio-emifdtor puternic, aspect care demonstreazd.intenlia acestora de a preintdmpina ac{iunile specifice ale patrulelor Politriei de Frontierd. Totodatd, in dovedirea caracterului organizat stau ;i infelegerile prealabile cu cetdleanul sArb, pentru a fi transporta{i cu barca gi pentru deplasarea pe teritoriul iugoslav cu un autoturism. In consecinfd, nu se poate retine cd faptei ii lipsegte gradul de pericol social al unei infrac{iuni, ci, dimpotrivd,, cd acest grad de pericol social rezultd din imprejurarile prezentate, impundndu-se condamnarea inculpafilor pentru infracfiunea de trecere frauduloasd a frontierei, sdvdrgitd in formd continud. Spela nr. 11 Faptul cd inculpatul circula cu magina, prin localitate, cu viteza de 30 km/h (sub limita maximd legald) are semnificafia unei pozijli de precaufie din partea inculpatului. De asemenea, se va fine cont de aspectul cd victima a traversat drumul ?n fugd, printr-un loc
nepermis. Existenfa unei grddinife de copii in zond nu are relevanfd in cauzd, atdta timp cit prezenla acesteia nu era semnalizatd prin indicatorul ,,,Atenfie, copii!" (acesta fiind montat ulterior producerii accidentului). In aceste conditrii, este evidentd imposibilitatea obiectivd de prevedere din partea inculpatului. in consecintrd, in spefd se impune achitarea inculpatului iniazaart. 11 p"i. Ztit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. e) C.pr.pen. 9i art. 47 C.pen. (caz fortuit).
Spefa nr.12
Este incontestabil faptul cd inculpatul s-a aflat in fafa unui pericol grav, integritatea
lui cor-
porald Ei chiar via{a fiindu-i puse
in primejdie prin atacul material, direct, imediat qi injust
declangat de partea vdtdmatd, care, aplicindu-i 3 lovituri de cutrit, i-a produs leziuni corporale superficiale, vindecabile in 8 zile de ingrijiri medicale. Folosirea armei albe de cdtre partea vdtdmata (cu1it de bucdtdrie) a determinat aparitria unei tulburdri de exceptie in psihicul inculpatului, ufinurea constituind-o inarmarea gi folosirea paru-
persoanei. in acest sens, in condifiile legitimei apdrdri, mijloacele folosite de persoand in vederea inldturfuii atacului material, direct, imediat 9i injust sunt ldsate la propria-i apreciere, neputAndu-i-se repro$a cd s-ar fi folosit de instrumente mai periculoase decdt cele folosite de cdtre agresor.
335
lui, corp contondent vulnerant pentru viafa
Copitolul lll
Solufiile spefelor
In spefa, insd, actele materiale de apdrare au continuat marea pdrfii vdtdmate), degi nu mai erau necesare.
;i
dupa inldturarea atacului (dezar-
A;a fiind, deqi obiectiv fapta inculpatului este justificatd de necesitatea inldturdrii unui atac material, direct, imediat gi injust, urmdrile acesteia depiqesc gradul de tulburare ori temere reald
declangate de partea vdtdmatd. Cum excesul de apdrare nu poate fi asimilat cu o apdrare legitimd, in sensul art.44 C.pen., neexistAnd deci legitima apdrare, cauzd de inldturare a caracterului penal al faptei, in spe{d se impune condamnarea inculpatului.
pneta nr.13
In spefd, exercitarea violen{elor a fost doveditd. Cu privire la susfinerile in sensul cd nu s-a acfionat cu inten{ia de a obline declarafii gi, oricum, nu exista un cadru procesual, nefiind inceputd urmdrirea penald, este de refinut cd, potrivit afi. 266 alin. (2) C.pen., infrac{iunea de cercetare abuziva se consumd qi prin intrebuinfarea de amenintrdri sau violenp impotriva unei persoane aflatd in curs de cercetare, pentru
obtinerea de declaralii.
Din examinarea acestei prevederi rentltd cd ele se referd la o persoand aflata in curs de cercetare, in cadrul actelor premergdtoare inceperii urmdririi penale. Ca atare, infracfiunea de cercetare abuzivd subzistd chiar 9i in cazul cercetdrilor qi investigaliilor ce premerg urmdririi penale. Astfel sunt intrunite elementele constitutive ale infracfiunii de cercetare abuzivd. Pe cale de consecinfd, nu se poate dispune achitarea inbaza art. 1 1 pct. 2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. d) C.pr.pen., impundndu-se condamnarea inculpatului.
Spefa nr. 14 Potrivit art". 45 alin. (2) C.pen., este in stare de necesitate acela care sdvdrgegte fapta pentru a salva de la un pericol iminent, qi care nu putea fi inldturat altfel, viafa, integritatea corporald sau sdndtatea sa, a altuia sau un bun important al sdu ori al altuia, sau un interes obgtesc. in spetra, socrul inculpatului suferea de o boald incurabild, cu o evolulie lentd gi indelungatd, situafie in care pericolul nu era nici neprevdzut, nici iminent (decesul a avut loc peste 7 zile), in inldturarea lui nu era posibild prin administrarea unor medicamente. In consecinfd, nu se poate dispune achitarea inculpatului,inbaza art. 11 pct.2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10lit. e) C.pr.pen., impunAndu-se o solufie de condamnare. Spefa nr. 15
Dacd fapta reclamatd prin pldngerea prealabild nu mai constituie infracfiune, instan{a pronunfd achitareainbaza art. 11 pct.2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. b) C.pr.pen. Aceastd solufie este mai favorabild inculpatului decdt aceea de incetare a procesului penal, ca urnare a impacarii pdrfilor. in primul caz, faptanu mai constituie infracfiune, pe cdnd in al doilea caz, fapta constituie infracfiune, insd nu existd rdspundere penalii. Aceasta inseamnd cd,pozilra inculpatului este diferitd in cele doud situa{ii: in primul caz, el este o persoand care n-a sdvdrqit nici o faptd penald; in al doilea caz, este o persoand care a sdvArqit o infracfiune, dar nu poate fi tras la rdspundere penald.
Spefa nr. 16 Potrivit art. 131 alin. (2) C.pen., in cazul infracfiunilor pentru care punerea in miEcare
acfiunii penale este condifionatd de pldngerea prealabild
a a persoanei vdtdmate, retragerea acestei
plAngeri inldturd rdspunderea penald. Pentru a putea aveaca efect inlaturarea rdspunderii penale, retragerea pldngerii trebuie sd fie neconditrionatd $i totald, adicd sd priveascd atAt latura penald, cAt gi latura civild a cauzei. Or, in
spe{d, partea vd$d+matd gi-a men{inut pretenliile civile, atitudine ce conduce la concluzia cd retragerea pldngerii prealabile nu a fost totald li necondifionatd qi, ca atare, nu este de naturd sd produca efecte juridice in sensul inlaturarii raspunderii penale a inculpatului. De asemenea, partea vdtdmatd nu a fdcut o declaralie expresd de retragere a plAngerii, ardtAnd numai cd nu cere condamnarea inculpatului, ceea ce, in condiliile legii, nu constituie temei al incetdrii procesului penal. In consecinfd, in spefa, nu se poate dispune incetarea procesului penal in baza art. 11 pct.2 lit. b) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. h) C.pr.pen.
Solu!iile spefelor
Copitolul lll
In spefd, procesul penal s-a declanqat inbaza pldngerii prealabile formulate de fosta sofie a inculpatului, constituitd p afte vittdmatd. in acest sens, se observd cd impdcarea pddilor a survenit intre inculpat 9i fiica majord a pdrfii vdtdmate, care, degi beneficiard a pensiei de intrelinere restante, nu avea calitatea de parte vdtdmati in proces. in consecintrd, impdcarea sa cu inculpatul nu poate produce nici un efect asupra acfiunii
penale.
fn*tu nr.17
Spela nr. 18
Potrivit art. 13 C.pr.pen., in caz de amnistie, prescripfie sau retragere a pldngerii prealabile, precum gi in cazul existenfei unei cauze de nepedepsire, invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal, urmAnd ca acestor cauze de inldturare a rdspunderii penale sd li se dea eficienfd numai in cazul in cate, dupd administrarea probelor, nu se va constata nevinovd{ia fdptuitorului ;i, ca atare, instanfa nu va putea pronunfa o solufie de achitare. Cum orice cerere presupune o solicitare expresd gi cum, in spefd, o asemenea solicitare, expresd, de continuare a procesului penal nu a existat (cu at0t mai mult cu cit inculp ata a declarat cd doregte sd beneficieze de amnistie), s-ar pirea, intr-o interpretare riguros formald a prevederilor art. 13 C.pr.pen., cd se impune o solufie de incetare a urmdririi penale. in acelaqi sens, amnistia, fiind o cauzd care inldturd rdspunderea penald, acordatAprin lege, are caracter obligatoriu gi se aplicd din oficiu. De la aceastd reguld existd excepliaprevdnutil in art. 13 alin. (2) C.pr.pen., referitoare la soluJia de achitare care se poate dispune in dauna celei de incetare a procesului penal pentru amnistie. Exceptria opercazd, prin indeplinirea, in aceastd ordine, a urmdtoarelor doud conditii: 1). existenfa unei cereri exprese a inculpatului, formulate personal sau prin apdrdtor, oral sau scris, de continuare a procesului penal; 2). existenfa vreunuia dintre cazurile prevdzute in an. l0 lit. a)-e) C.pr.pen. In absenta unei asemenea cereri, amnistia opereazd in mod automat, indiferent de faza in care se afld procesul Ei de stadiul probafiunii, ladata intervenfiei sale. In sens contrar, afi. 13 C.pr.pen. este susceptibil de o interpretare extensivd. in acest sens, chiar daca inculpata, la unul dintre termene, a declarat cd doregte sd beneficieze de efectele amnistiei, in circumstanfele unei comportdri procesuale ulterioare indreptatd spre demonstrarea nevinovdfiei, instanta de judecatd este datoare ca, in exercitarea rolului activ, sd explice inculpatei prevederile art. 13 gi sa-i solicite precizarea neechivocd a poziliei. Ca atare, in aceste condifii, inculpata igi va preciza riguros pozilia procesuald, aspect care va conduce instanfa fie la luarea in considerare a cazului de incetare a procesului penal, fie la constatarea existenfei vreunui caz care conduce la achitarea inculpatei.
Spe{a nr. 19 Pentru infractriunea de viol in formd simpld, acfiunea penald se pune in migcare la pldngerea prealabild a persoanei vdtiimate. De asemenea, potrivit art. l31C.pen., lipsa pldngerii prealabile
a persoanei vdtdmate inldturd rdspunderea penala.
Conform art. 131 alineatul final C.pen., in cazul in care cel vdtdmat este o persoand lipsitd de capacitate de exercifiu ori cu capacitate de exercitriu restrdnsd, acfiunea penald se pune in miqcare qi din oficiu.
Din aceste prevederi legale rezultd cd pldngerea prealabild se face de citre persoana vdtdmatd, deci de cdtre o persoand care a suferit prin fapta penald o vdtdmare fizicd, morald sau materiald 9i aceastd persoand se afld in deplindtatea facultdtrilor frzice qi mentale qi, deci, poate sd-qi exercite drepturile prevdzute de lege. In spe{d, o asemenea plAngere nu putea fi fdcut6, deoarece persoana vdtdmatd a fost ucisd imediat dupa comiterea tentativei la infracfiunea de viol, pentru ascunderea sdvdrqirii acestei infracfiuni. In aceste conditrii, nu se poate invoca lipsa pldngerii prealabile, intrucdt acest caz de inldturare a rdspunderii penale este incident numai in situatriile in care persoana vdtdmatd are capacitate deplind de exercitriu gi nu sesizeazd organelejudiciare penale prin pldngere prealabild.
Spefa
nr.20
337
Potrivit art. 10 lit. f) C.pr.pen., acfiunea penald nu poate fi pusd in mi$care, iar dacd a fost
Copitolul lll
Solufiile spefelor
pusd in migcare nu mai poate fi exercitatd dacd, intre altele, lipsegte pldngerea prealabild a persoanei vdtdmate, necesard pentru punerea tn migcare a actriunii penale, in condiliile legii.
ln spefd, instan{a a fost legal investitd prin rechizioriul procurorului pentru iauatgir"u infracfiunii de loviri, prevtnutd in art. 180 C.pen., ca urnare a plAngerii preaiabile a persoanei
viitamate.
Constatdnd cd, in cursul judecdrii cauzei, persoana vdtdmatd a decedat, instanfa nu putea pronunta, pe acest temei, incetarea procesului penal, deoarece nici o dispozilie legald nu prevede posibilitatea unei asemenea solufii. Intr-o asemenea situalie, procesul penal continud, interesele pddii vdtdmate, chiar decedate, fiind suslinute de procuror, procesul urmdnd a fi judecat sub auspiciile principiului oficialitdtii.
2. Acfiuneq civild
Spefa nr.2l Potrivit art. 14 alin. (3) lit. a) C.pr.pen., repirilea pagubei se face, intre altele, prin restabilirea situatriei anterioare comiterii infracliunii. imprejurarea cd. pafiea civild nu u soli"itat instantrei penale acest lucru nu prezintd relevanfd, avdnd in vedere dispozifiile art. 348 C.pr.pen., potrivit cdrora, instanfa, chiar dacd nu existd constituire de parte civild, se pronunfd asupra repardrii pagubei materiale qi a daunelor morale in cazurile prevdzute in art. l7 C.pr.pen., iar in celelalte cazvi, numai cu privire la restituirea lucrului, desfiinfarea totald ori partiald a unui inscris gi restabilirea situafiei anterioare sdvArgirii infracfiunii. Rezultd cd, suplimentar ipotezei in care cel prejudiciat este o persoand lipsitd de capacitate de exercitriu sau cu capacitate de exerci{iu restr6nsd, mai trebuie adiiugate anumite urp""t" de oficialitate ale exercitdrii acfiunii civile, conform ar:t.348 C.pr.pen. Printre aceste aspecte se numdrd gi restabilirea situafiei anterioare sdvdrqirii infractriunii. In consecinfd, indiferent de pozitria adoptatd in cursul procesului penal de penoana vdtdmatd, instanta va dispune, in situaliile in care este posibil acest lucru, din oficiu, restabilirea situatiei
anterioare.
Spela nr.22
Potrivit art. 14 C.pr.pen., despdgubirile pentru prejudiciul catzatprin infracfiune trebuie sd constituie o justd gi integrald reparare a daunelor ocazionate. In consecinfd, cheltuielile de inmormdntare a victimei infracfiunii, cdt gi cele ocazionate de comemordrile ulterioare, potrivit mentalitdlii religioase a comunitdtrii respective, trebuie acordate pd4ii civile, deoarece intre evenimentul morfii gi efectuarea tuturor acestor cheltuieli se constata cd existd raport de cauzalitate. b) In ceea ce prive;te obligarea inculpatului la plata unor despdgubiri pentru cheltuielile ce ar urma sd fie fdcute pentru parastasele ulterioare pAnd la implinirea ai ani de la deces, cererea pddii civile nu poate fi admisd. In acest sens, una dintre condifiile punerii in miqcare ;i a exercitdrii acfiunii civile in cadrul procesului penal este reprezentatd. de caracterul cert al prejudiciului, atdt sub aspectul existenfei sale, cdt 9i sub aspectul posibilitdtrilor de evaluare. Poate fi cert atat un prejudiciu actual, cdt qi un prejudiciu viitor, in ipoteza in care este susceptibil de evaluare (spre exemplu, acordarea despdgubirilor periodice pentru prejudiciile rezultate din diminuarea sau pierderea capacitdlii de
a)
muncd a unei persoane). In spetrd, insd, cheltuielile ocazionate de organizarea parastaselor tradilionale ulterioare, p6nd la implinirea a7 ani de la deces, reprezintd un prejudiciu viitor ;i incert (eventual), caracteizat prin lipsa de certitudine a producerii sale in viitor. In ipoteza in care prejudiciul va deveni cert, ulterior solu{iondrii acfiunii civile in cadrul procesului penal, parteavdttitmatd va putea cere despdgubiri printr-o acfiune civild separatd. c) Cheltuielile fdcute cu ridicarea unui monument funerar au legdtura de cauzalitate cu infracfiunea sdvdr;ita. Construclia funerard nu poate fi consideratd ca o tendinfd de orgoliu gi vanitate, ci ca o manifestare a unui sentiment firesc de pietate gi de cinstire a memoriei victimei, a cdrei expresie materiald, doveditd cu acte, trebuie sd facd obiectul despdgubirilor civile solicitate.
338
Solufiile spefelor
Copitolul lll
de evenimentul mo4ii victimei, vor
in consecintd, cheltuielile ocazionate de ridicarea unui monument funeral, fiind direct legate fi incluse in despdgubirile civile.
Spela nr.23 Una dintre condiliile exercitdrii acfiunii civile in procesul penal constd in nerepararea preju-
diciului.
in spe16, atdta vreme c6t, pentru repilzrea pagubei cauzate pd4ii civile prin infracfiunea de inqeldtorie, inculpatul a ldsat acesteia in gaj anumite bunuri a cdror valoare acoperd prejudiciul, pddile convenind prin contract ca in cazuJin care inculpatul nu va achita, pdna la o anumitd datd, suma echivalentd valorii pagubei, pafiea civild sd dispund liber de acele bunuri, instanfa nu-l va obliga pe inculpat la plata unor despdgubiri, considerdnd prejudiciul acoperit.
Spefa nr.2A Potrivit art. 1003 Cod civil, cdnd fapta ilicitd este imputabild mai multor persoane, acestea sunt finute solidar pentru repararea intregii pagube. Din aceastd prevedere legald, aplicabild in ipoteza in care rdspunderea tuturor participantrilor are o naturd civild delictu ald., renilld cd inculpatul va putea fi obligat la repararea in integralitate a prejudiciului ca'uzat, persoanele netrimise in judecatd neputdnd suporta repararea pagubei in urma unei hotdrhri penale. Astfel, in primul rdnd, acfiunea in procesul penal Ne ca obiect fiagerea la rdspundere civild a inculpatului 9i a pa4ii responsabile civilmente. in al doilea rAnd, inculpatul nu se poate pldnge cd a fost obligat numai el sd repare intregul prejudiciu, deoarece solidaritatea intre debitori este prevdzutd in interesul creditorului, iar nu al debitorilor, care pot fi urmdri{i, oricare dintre ei, pdnd la concurenta intregii pagube. Inculpatul are posibilitatea de a recupera, ulterior, suma pldtitd, pentru repa.rarea integrald a prejudiciului, printr-o acfiune civild separatd. pneta nr.25 in spe1d, culpa inculpafilor constd in incdlcarea prevederilor aft. 5 alin. (2) ti at. 18 din ,,Instrucfia personalului de tacfiune", precum gi in neobservarea/observarea tardivd a becului rogu de la bordul trenului, aprins in urma manipulfii mai multor semnale de alarmd. Pe de altd parte, culpa victimei constd in aceea cd a incercat sd se urce in vagon dupd ce fusese dat semnalul de inchidere a uqilor. in consecinld, la producerea rezultatului au concurat doud fapte culpabile (cea a inculpafilor gi cea a victimei). Culpa victimei nu exclude rispunderea penald a inculpafilot, dar are implicalii asupra despdgubirilor civile, in virtutea principiului de drept civil al rdspunderii doar in raport de propria culpd. in acest sens, inculpafii nu pot fi obligafi la repararea integrald a prejudiciului, victima trebuind, la rdndu-i, sd suporte o parte din cheltuieli, proporfional cu vinovdlia sa. in ceea ce priveqte determinarea participfii la repararea prejudiciului, in asemenea situafii, primul criteriu nu este culpa (vinovdfia), ci contributia catzald,la producerea pagubei. Autorul faptei ilicite (inculpatul) va rispunde numai in limita in care a cavzat, prin fapta sa, prejudiciul suferit de victimd, aceasta neput6nd cere despdgubiri pentru paguba creatd prin propria sa faptd. Numai cAnd acest criteriu obiectiv este ineficient, neputdndu-se stabili proporfia intre contribufia cauzald a victimei gi a inculpatului la crearea prejudiciului, trebuie sd se recurge la criteriul subiectiv - gradul de vinovdfie - pentru a se stabili mdsura in care paguba va fi suportatd de inculpat si de victimd.
in
spetra datd, instanfa de judecatd a apreciat cd se impune reducerea despdgubirilor la cate ar
fi obligafi inculpafii
cu un cuantum de 507o, proporfional cu contributia acestora qi a victimei la
producerea prejudiciului.
Spe{a nr.26 Din datele problemei nu rezultd cd partea civild ar fi avut vreo contribufie cauzald la producerea prejudiciului, activitatea sa rezumAndu-se la incercarea de a-l opri pe inculpat din agresarea qefului postului de poli{ie. in consecintrd, instanfa de judecatd a solufionat in mod gre;it latura civild a cauzei, acorddnd pd4ii civile sumele pretinse numai in proporfie de 507o, Ei nu integral.
339
Copitolul lll
Solufiile spefelor
FPeta nr.27 In conditriile in care inculpatul circula imprudent, aparc ca fiind explicabild neobservarea
de
cdtre acesta a indicatorului de a conduce cu maximd pruden(a, datoritLprezen(eiin zona a copiilor. in aceste circumstanfe, gradul culpei victimei esti infim gi nu va fi luat in considerare de cdtre instanfd la repararea prejudiciului. In consecinfd, in spefd, se impune obligarea inculpatului la plata in integralitate a despdgubi-
rilor civile.
Spela nr.28 Din datele spefei rezultd, in mod indubitabil, cd inculpatul a sdvirgit fapta sub stdpAnirea unei puternice tulburfi psihice, cauzate de atitudinea violentd a victimei asupra fiilor sdi, care nu au fost implicafi in discu{ia contradictorie dintre el qi victim6. in acest sens, urneazd ca, in solufionarea canzei, instanta sd find cont de existen{a circumstanfei atenuante legale a provocdrii. Consecinfele refinerii provocdrii, cu privire la solu{ionarea laturii civile, constau in reducerea la jumdtate a despdgubirilor civile, reprezent6nd cheltuielile de spitalizare a victimei. In ceea ce priveqte despdgubirile civile solicitate de cdtre paftea civild, chiar in conditriile existenfei culpei comune, deduse din sdvhr;irea faptei in stare de provocare, acestea nu vor putea fi reduse la jumdtate, urmdnd ca inculpatul sd fie obligat la plata lor integrald. Argumentul constd in caracterul irevocabil al acordului anterior dat de inculpat, cu privire la suportarea preten{iilor pecuniare ale pd4ii civile, caracter dedus, la rAndul sdu, din principiul disponibilitdfii care este incident la solutrionarea acfiunii civile in procesul penal. in vederea atenudrii rigorii principiului disponibilitdlii, s-a statuat cd, deqi inbaza acestui principiu, inculpatul este liber sd recunoascd pretenliile pddii civile, totugi, pentru ca unei asemenea recunoaqteri sa i se dea eficienfd juridicd - in sensul obligarii inculpatului, prin hotdrAre, la plata sumei respective -, este necesar ca ea sd fie fdcutd in cunogtinf d, de cauzd,, neafectatd de eroare in ce priveqte efectele sale gi nedependentd de alte consideralii ce ar vicia consimfdmfintul. De aceea, in cazul in care partea civild formuleazd pretenfii evident exagerate, instanfa, in baza rolului activ, trebuie sd explice inculpatului efectele recunoagterii sale, in sensul cd pe baza ei se va da o hotdr6re cu insemnate efecte asupra patrimoniului sdu; acest lucru se impune pentru ca inculpatul, ddndu-gi consimfdmdntul, sd cunoascd dimensiunile reale ale obligafiei asumate.
Spela nr.29
a). Potrivit art. 14 C.pr.pen., reparafia pagubei trebuie sd reprezinte o justd qi integrald acoperire a prejudiciului suferit de partea vdtdmatd prin sdvdrqirea infracfiunii, ceea ce se realizeazd prin obligarea faptuitorului la plata pagubei efectiv ca.uzate (damnum emergens), precum
qi a folosului de care a fost lipsitd (lucrum cessans).
nu le-a solicitat, iar, pe de altd pafie, nu existi situafiaprevdautd in art. 17 C.pr.pen., cdnd acfi]rns3 civila se pome$te gi se exercitd din oficiu. In concluzie, inculpatul nu poate fi obligat la plata dobAnzilor aferente sumei pe care acesta urmeazd a o pldti ca despdgubiri, decdt dacdpartea civild a formulat cerere in acest sens gi nu existd situaJiile prevdzute in art. 17 C.pr.pen.. b) In situalia in care instanfa concluzioneazd cd suma pretinsd de partea civild este inferioard prejudiciului real, nu poate fixa cuantumul despdgubirilor la o sumd superioard, argumentatd de existenfa unei evaludri fdcute de expert, intrucdt, in solufionarea laturii civile, guvernatd de principiul disponibilitdfii, instanfa nu poate acorda mai mult decdt s-a solicitat (plus petita).
pneta nr.30 ln catzd, s-a stabilit cd inculpalii au participat impreund la sdvdrgirea infracfiunii de viol, pentru care persoana vdttfunatd s-a constituit parte civild solicitAnd daune morale in cuantum de 80.000.0001ei (ROL). Din examinarea datelor problemei, rezttltd, cd obligarea fiecdrui incurpat plata unor iri civile in sumd de 40.000.000 lei (ROL) carre parrea civild este deoarece
in spetre, instanfa, obligdndu-l pe inculpat sd pldteascd contravaloarea bunurilor sustrase, repararea pagubei este asiguratd conform dispoziliilor menfionate mai-sus. Instanfa nu poate, insd, sd acorde gi dobdnzile legale aferente sumei respective, ?ntrucdt, pe de o parte, partea civild
Solufiile spefelor
Copilolul lll
incalcd prevederile art. 1003 C.civ. in acest sens, potrivit dispozitriilor acestui text de lege, la care trimit dispozitriile art. 14 C.pr.pen., in cazul in care ,delictul sau cvasi-delictul este imputabil mai multor persoane, acestea sunt finute solidar penttu despdgubire". in consecinfd, fiind vorba de rdspunderea civild delictuala, instan{a trebuia sd-i oblige pe inculpafi in solidar la plata sumei de 80.000.000 lei (ROL), obligarea individuald a fiecirui inculpat la plata unei cote-pd4i din cuantumul despdgubirilor (specificd rdspunderii conjuncte) fiind contrard prevederilor art. 1003 Cod civil. in acest caz, existi posibilitatea ca fiecare inculpat sd se intoarca impotriva celuilalt, pentru recuperarea a ceea ce a pldtit in plus. Spefa nr.31-
a). La stabilirea prejudiciului suferit de copiii minori ai persoanei decedate ca urrnare a infracfiunii, in vederea obligdrii inculpatului la plata despdgubirilor periodice, nu trebuie avutd in vedere media lunard a salariului Ei a celorlalte venituri realizate de victimd inainte de deces, ci cuantumul salariului pe care acesta l-ar fi primit la data pronunfdrii hotdrArii Ei valoarea, la aceeagi datd, a celorlalte eventuale venituri. b) La stabilirea cuantumului daunelor, instanfa de judecatd trebuie sd tind sqtma de coeficientul de inflafie la data pronunfdrii sentinfei, in raport cu data cAnd au fost cauzate pagubele prin sdvdrgirea infracfiunii. in acest fel, partea civild va fi scutitd de un nou proces (civil) pentru actualizarea creanfei cuprinse in hotdrdrea penald. Luarea in considerare a oricdrui alt moment la care urmeazd a fi raportat echivalentul pagubei materiale (de exemplu, data producerii pagubei ori data introducerii actiunii) ar putea conduce instanfa la stabilirea unui prejudiciu inferior valorii reale, ceea ce ar fi conffar art. 998 Cod civil. Spefa nr.32 Potrivit art. 15 alin. (2) C.pr.pen., constituirea ca parte civild se poate face in cursul urmdririi penale, precum gi in fafa instanfei de judecatd p6nd la citirea actului de sesizare. Se apreciazd cd acelagi regim este aplicabil 9i modificdrii pretentriilor pd4ii civile, care sunt limitate de momentul citirii actului de sesizare. Argumentul in baza cdruia este reglementat[ in acest mod formularea preten{iilor civile constd in necesitatea ca inculpatul gi, cdnd este cazul, partea responsabild civilmente trebuie sd cunoascd, incd de la inceputul cercetfii judecdtoreqti, pretenfiile civile ale pdrfii vdtdmate, pentru a-qi putea face apdrarea sub ambele laturi, penald qi civild, ale procesului penal. Cu toate acestea, in practicajudiciard s-a statuat cd, in declaratia de constituire de parte civild, nu este neapdrat necesar sd se precizeze pretenfiile persoanei vdtdmate, acestea put6nd fi formulate qi mai tdrziu, dar nu dupa inceperea dezbaterilor la prima instanfd. Dar, chiar gi in considerarea acestei pozilii mai putin exigente, cererea pd4ii civile, formulatd intr-o cale de atac, ca inculpatul sd-i pldteascd o sumd mai mare decdt cea solicitatd initrial, este inadmisibild. in consecinfd se respinge cererea pddii civile de majorare a cuantumului sumei reprezentdnd despdgubirile civile. Aceastd diferenfd, reprezentdnd pagube ulterioare, va putea fi cerutd numai pe calea unei ac{iuni promovate in fa{a instan{ei civile.
nr.33 Potrivit afi.346 alin. (4) C.pr.pen., instanla penald nu solu{ioneazd acliunea civild cAnd pronuntrd achitarea pentru cazul prevdzut in art. 10 lit. b) C.pr.pen.. in virtutea acestui text de lege, instanfa de judecatd era obligatd sd lase acfiunea civild nesolufionatd, iar nu sd o solufioneze, in sensul respingerii ei. Argumentul constd in faptul cd, inSpefa
tr-o asemeneaipotezd, prin prisma autoritdtrii de lucru judecat a hotdrdrii penale in fafa instantrei civile, pdrfile vdtimate ar fi lipsite de posibilitatea de a-gi recupera prejudiciul ocazionat de sdvArEirea unei fapte care, degi nu este prevdzutit de legea penald, existd in materialitatea sa.
34t
Rospunsuri grile
CAPITOLUL
NOTIUNI GENERALE PRIVIND PROCESUL PENAL $r DREPTUL PROCESUAL PENAL. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI PENAL
1. 2.a 3.c 4.c 5.a 6.b 7. 8.b
9.a 10. 11. 12. 13. 14. 15.
c
a a
CAPITOLUL II
PARTTCTPANTil ?n pROCESUL PENAL
2.c 3.c 4.b 5.d 6.b 7. 8.d 9.b 10. 11. t2.
l.a
c
a
13. 14. 15. 16. t7. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.
b d b b b d b
a
b c c
c
25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35.
b
c
b
a
b d c d
a c c
CAPITOLUL III ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL
1. 2.a 3.d 4.c 5.d 6.b 7. 8.c 9.d 10. 11. 12.
c a a
13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.
d
c
b
a a
a
b b c
d
a
25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35.
d
c
b d
a a
b
b
a
409
Spele
Copitolul lV
Secfiuneo ll
Spele
Spefa nr. 1 Judecdtoria Rdcari l-a condamnat pe inculpat pentru sdvdrqirea infracflunii de tdlhdrie preudlrzlttitin art.2ll alin. (1) C.pen. Impotriva sentinlei inculpatul a declarat apel. Tribunalul D6mbovitra, investit cu judecarea apelului, ;i-a declinat competenfa in favoarea Cudii de Apel PloieEti cu motivarea cd apelul care privegte o condamnare in temeiul art.2II alin. (1) C.pen. este de competenta cudii de apel. La rdndul sdu, Curtea de Apel Ploieqti gi-a declinat competenfa de solu{ionare a apelului in favoarea Tribunalului Ddmbovitra.
inrebare
Cdrei instanle
fut cauzd, cu
ii revine competenfa de a solugiona conflictul negativ si ce solugie se impune, privire Ia rezolvarca acestuia?
Spefa nr.2 Inculpatul a sustras metale neferoase (cupru, argint 9i aluminiu) de la instalafiile electrice ale sistemului de irigafii, prin escaladare, provocAnd un prejudiciu de 250.0001ei (RoN). Procurorul de la parchetul de pe l6ngd tribunal sesizeazd prin rechizitoriu instan{a de judecatd. Tribunalul a dispus condamnarea inculpatului la 10 ani inchisoare,inbaza art.2O8.20g
alin (1) lit.
i)
C.pen.
Intebare
Este legald solulia instanfei din punct de vedere aI dispozi(iilor referitoare Ia competenla dupd materie?
Spefa nr.3 Prin rechizitoriu, inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArqirea infractriunii de
inqeldciune, prevdzltd,?n arrt.215 alin. (2) C.pen. Instanfa sesizatd, Judecdtoria Bragov, qi-a declinat competenta in favoarea Judecdtoriei Constanfa, in baza art. 42 alin. (1) raportat la art. 30 lit. a) C.pr.pen., cu motivarea cd locul sdvdrqirii infractriunii fiind localitatea Eforie Nord, competenfa teritoriald de a judeca procesul revine Judecdtoriei Constanfa. Judecdtoria Constanfa, la rdndul sdu, in baza afi.43 C.pr.pen. raportat la art. 30 alin. (2) C.pr.pen. gi-a declinat competenta in favoarea Judecdtoriei BraEov.
Intebare
Care este modul de rezolvare a conflictului negativ de competenfd?
Spe{a nr. 4
Argq.
Parchetul a sesizat Judecdtoria Curtea de Argeg prin rechizitoriu cu privire la sdvdrgirea infracliunii de loviri gi alte violenfe. Atdt partea vdtdmatd cdt qi faptuitorul au domiciliul ?n circumscriplia Judecdtoriei Curtea de
Judecatoria Curtea de Argeg a declinat competenta solu{iondrii catzei in favoarea Judecdtoriei Sectorului 1 Bucuregti, cu motivarea cd fapta a fost savdrgitd in circumscripfia respectivei instanF.
Judecdtoria Sectorului 1 Bucureqti, la rdndul sdu, gi-a declinat competenfa in favoarea Judecdtoriei Curtea de Argeg, cu motivarea cd aceasta a fost prima instanfd sesizatd prin rechizitoriu.
inrebare care este modul de rezolvare a conflictului negativ de competenfd, in spela datd?
Spela nr.5 Prin pldngerea adresatd organelor de cercetare ale polifiei judiciare, partea vdtdmatd a cerut condamnarea inculpatului pentru sdv6rEirea infracliunii de lovire, prevdnutdin art. 180 alin. (2)
AR
Copitolul lV
Spele
procurorului.
solufionare
C.pen. Instan{a de judecatd competentd (Judecdtoria Moreni) a fost sesizatd prin rechizitoriul ' Judecdtoria Moreni, dupd audierea pddilor qi a unui martor, qi-a declinat competenfa de a cauzei in favoarea Judecdtoriei Pitegti, in a carei razd, teitoiald se afla locul sdvArgirii faptei. Judecdtoria Piteqti ;i-a declinat competenfa de solufionare a cauzei in favoarea Judecdtoriei
Moreni.
inrebare
Care este modul de rezolvare a conflictului negativ de competenta in speta dati?
Spefa
nr.6
judeful Tulcea. Prin rechizitoriu, procurorul a sesizat Judecdtoria Babadag cu judecarea

infracfiunii de furt.
Judecdtoria Babadag gi-a declinat competenfa de solufionare a catzeiin favoarea Judecatoriei Sectorului 2 Bucuregti. Astfel, s-a considerat cd instantra din Bucure;ti este competent6 deoarece locul sdvArgirii infractiunii se afld in strdindtate. La rdndul ei, Judecdtoria Sectorului 2 Bucureqti gi-a declinat competenfa de solu{ionare in favoarea Judecitoriei Babadas.
Partea vdtdmatd a sesizat organele de cercetare penald despre sdvdrqirea infracfiunii de furt in dauna sa. in fapt, in anul I994,intimp ce se aflain Spania, inculpatul i-a sustras mai multe bunuri, profitAnd de neatenfia pd4ii vdtdmate. Inculpatul este domiciliat in comuna Mihai Bravu,
intebare ce solufie
se impune
pentu rezolvarea confTictului negativ de competcnfd?
Spela nr.7 Ladatade 14 martie 2006, C.B., subinspector de politrie in cadrul Serviciului Cercetdri penale al Inspectoratului General al Polifiei de Frontierd, a sdvdrgit infracfiunea de luare de mitd, constdnd in primirea sumei de 2.500 EURO pentru netrimiterea in judecatd a unui dosar de urmdrire
penal6.
Infracliunea a fost constatatf flagrant. La data de 15 martie 2006, inculpatul C.B. qi-a prezentat demisia din I.G.P.F., fiind trecut in rezervd, cu data de 1 mai 2006. Rechizitoriul procurorului de trimitere in judecatd este datat 7 iunie 2006. Infracfiunea a fost comisd in restaurantul ,,G.B."' situat in sectorul 6 Bucureqti. intebare Cdtei instanle ii va reveni competenla materiald pentu solufionarea fu fond a cauzei penale?
Argurnentafi.
Spela nr. 8
La data de 14 martie
(Sectorul4 Bucuregti).
2OO6,
C.B., ofiler in cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei
RomAne, avdnd gradul militar de maior, a accidentat mortal o persoand de sex feminin, pe trecerea de pietoni situatd la intersecfia Soseaua Oltenila cu Bulevardul Constantin Brdncoveanu
In urma verificdrilor efectuate, s-a constatat cd ofitrerul nu poseda permis de conducere, fapt pentru care s-a declaqat urmdrirea penald pentru sdvirgirea infrac{iunilor de ucidere din culpd gi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fdrd permis de conducere. La data de 17 martie2A06, inculpatul C.B. a fost trecut in rezervd din cadrul Ministerului Administratiei $i Internelor. La data de 15 iunie 2006 a fost intocmit rechizitoriul de trimitere in judecatd.
intebare
Cate instanfa este competentd
pentu soluSionarea fu primd instanli
a cauzei?
Argumenkfi.
Spefa nr.9 Inculpatul, subofitrer in cadrul Ministerului Apdrarii Nafionale, transporta cu tractorul unitdtii de;euri la rampa de descdrcare. Inculpatul a acceptat ca mai mulli angajali ai unititrii s6 cdldto76
Spele
Copitolul lV
reascd in remorca tractorului.
Din cauzaneatenfiei sale, vehiculul s-a rdstumat, accidentul avdnd
ca unnare moaftea unei persoane.
Instanta competentd teritorial, Tribunalul Militar Bucuregti,
a declinat
competen{a de
solufionare acatzei in favoarea instanfei civile, apreciind cdfaptapentru care inculpatul a fost trimis in judecatd nu are legdturd cu serviciul, deoarece nu este prevdzutd in Titlul VI Capitolul I din Codul penal (Infracfiuni de serviciu sau in legdturd cu serviciu). in aceastd situalie, instantra militard nu este competenti material. ConsiderAnd cd, in spefd, competenfa aparfine instanfei militare, instan{a civild gi-a declinat competenfa de solulionare a cauzei in favoarea Tribunalului Militar Bucureqti. Intrebare Ce solufie se impune in spela cu privire Ia rezolvarea conllicnlui negativ de competenfd? Spefa nr. 10
Inculpafii au fost trimigi in judecatd pentru sdvAr;irea unei infracfiuni de competenta in primd instantd a tribunalului. Instantra de judecata a administrat probe, audiind pe inculpa{i gi pe martori, a dispus efectuarea unei expertize contabile care s-a depus la dosar, dupd care a dispus schimbarea incadrdrii juridice intr-o infracfiune de competen{a judecdtoriei, declinindu-qi competen{a de solufionare a
cauzei in favoarea acestei instantre.
Aceastd din urmd instantd, la rdndul ei, qi-a declinat competenfa in favoarea tribunalului.
intebare
Ce solufie se impune in spela
pentu rezolvarca conflictului negativ de competenfi?
Spefa nr.11 O sentintrd de condamnare este desfiinfatd in apelul parchetului pentru lipsd de procedurd
(lipseqte incheierea gedinfei cdnd au avut loc dezbaterile). Totodatd, se dispune trimiterea caazei spre rejudecare la prima instanfd. Impotriva sentinfei prin care instanfa de fond a solufionat cauza cu ocaziarejudecdrii, se declard apel. Din completul de judecati, care solufioneazd catza in apel, face parte un judecdtor care a partictpât gi la solufionarea primului apel, in care sentintra a fost desfiinlatd pentru lipsa de procedurd.
Intebne
Comentafi modul de compunere a completului de judecati fuvestit cu solufionarea apelului declarat impotiva sentinSei pronunfate fut rcjudecare, din perspectiva prevederilor cne reglemente azd incomp atibilitatea judecdtorilor.
Spe{a nr.72 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArgirea infracfiunii de vdtdmare corporald din culpd, prevdzutd in art. 184 alin. (2) 9i (4) C.pen. Inculpatul este condamnat pentru sdvArgirea infracfiunii, in primd instanfa. Instan{a a refinut in producerea accidentului de circulalie culpa exclusivd a inculpatului. De asemenea, s-a dispus disjungerea acfiunii civile, potrivit afi. 341 C.pr.pen. in completul de judecatd a intrat judecdtorul A.A. Judecdnd separat ac{iunea civild, anterior disjunsd, instanfa l-a obligat pe inculpat sd pldteascd pddii civile diferite sume de bani, cu titlu de daune materiale qi morale. Apelurile declarate de inculpat gi de partea civild au fost, ambele, admise, reduc6ndu-se cuantumul despdgubirilor acordate pentru daunele materiale gi majorAndu-se cuantumul daunelor
morale.
Completul
de judecatd
acfiunea penal in fond
in apel a fost prezidat de judecdtorul A.A. (magistrat care a solufionat ;i a dispus disjungerea acfinii civile).
Intebare Avdnd fut vedere cd judecdtorul A.A., fut primd instanfd, s-a pronuntat doar asupra lanrii penale, disjungdnd acSiunea ciuild, se poate refine weun caz de incompatibiliate?
Spela nr. 13 Inculpatul a fost condamnat pentru sdv6rgirea infracliunii de vdtdmare corporald gravd.
77
Copilolul lV
Spele
Rechizitoriul prin care judecdtoria a fost investitd cu judecarea cauzei a fost confirmat de prim-procurorul parchetului care a gi semnat adresa de trimitere a dosarului la judecdtorie. Impotriva sentinfei de condamnare inculpatul a declarat apel, respins ca fiind nefondat. Din completul de judecatd in apel a fdcut par0e 9i fostul prim-procuror al parchetului care a confirmat anterior rechizitoriul de sesizare a instantei.
intebare
Se poate refine, fur
tpttu, weun caz de incompatibilitateT
Spe{a nr. 14
Inculpafii au fost condamnafi pentru sdvArgirea infracfiunilor de contrabandd, fals intelectual, uz de fals, distrugere de inscrisuri oficiale gi favorizarea infractorului. Impotriva sentinfei, in termenul legal, parchetul a declarat apel, admis de instanfa competentd. Aceasta, in rejudecarea canzei, a dispus schimbarea incadrdrilor juridice gi majorarea
pedepselor aplicate.
Procurorul care a semnat motivele de apel, ulterior, in calitate de judecdtor, afdctttparte din completul de judecatd in apel.
Intebarc
Este legahd decizia instanfei de apel, prin prisma rcglementirilor existente in materia incom-
patibilitnsii?
Spe{a nr. 15 Din incheierea de gedinldrezulti urmitoarele aspecte: inculpatul nu a fost ldsat sd-qi expund apdrdrile fatd de invinuirile aduse, fiind intrebat numai asupra a doud din cele 15 infracfiuni care i se imput6; nu s-au ldmurit aspectele legate de sumele pretinse gi primite ca mitd, consemnAndu-se ,,diverse sume de bani, in lei gi valutd"; s-au respins, fdrd motivare, intrebdrile pe care apdrdtorii ale$i ai inculpatului au incercat sa le pund acestuia, in vederea ldmuririi intregii activitdti infractionale; s-a depus la dosar de cdtre procuror o declarafie luatd ulterior sesizdrii instanfei, care nu a fost comunicatd apdrdtorilor, cu motivareacdva putea fi studiatd ulterior; s-a refuzat citirea declaraliilor luate separat unor inculpafi.
inrcberi
Se
da,
poate formula in cauzd o cerere de recuzare a preSedintelui eomplefiilui prin invocarea cdrui caz de incompatibilitate?
de
judecatd? Dacd
Intr-o cauzd penald,
se dispune, prin incheiere, respingerea unei cereri de recuzare. Partea interesatd atacd separat cu recuffi incheierea de respingere a cererii de recuzare.
lP"tu nr.16
intebare
Recursul declarat este admisibil?
78
Grile
Copilolul lV
Secliuneo lll
Grile
1. Sunt considerate forme fundamentale ale competenlei penale: a). competenfa pemonald, competenfa teritoriald; b). competenfa funcfional5, competenfa materiald; c). competenfa materiald, competenta personald; d). competenfa funcfionald, competen{a speciald.
2. Sancfiunea nerespectirii dispozifiilor relative la competenla materiali qi momentul pffnfl Ia care poate fi ridicati aceasti excepfie: a). nulitatea relativd, care poate fi invocatd pdnd la momentul rdmdnerii definitive a hotdrdrii; b). nulitatea absolutd, care poate fi invocatd pdnd la momentul citirii actului de sesizare a primei instanfe; c). nulitatea absolutd, care poate fi invocatd pe tot parcursul procesului penal, pdnd la pronuntrarea hotdrArii definitive; d). nulitatea relativd, care poate fi invocatd pdnd la momentul citirii actului de sesizare a primei instan{e.
3. Constituie criterii pentru determinarea competen{ei teritoriale in cazul sivirqirii unor infrac.tiuni in fari (ipoteza sesizirii simultane): a). locul unde a fost sdv6rqita infrac{iunea; b). locul efectudrii urmdririi penale; c). locul unde locuiegte partea responsabild civilmente; d). locul in care se descoperd cele mai multe probe. 4. Competenla pentru o infractiune de omor sivirqitd in afara teritoriului
ipoteza in care fiptuitorul nu-qi are domiciliul sau nu locuiegte in !ari, apar{ine: a). Tribunalului Bucuregti; b). judecdtoriei in a cdrei circumscriplie fdptuitorul a avut ultimul domiciliu in Romdnia; c). Judecdtoriei Sectorului 2 Bucurerti; d). tribunalului in a cdrui circumscripfie fdptuitorul a avut ultimul domiciliu in RomAnia.
firii, in
5. Este indivizibilitate: a). cdnd la sdvirgirea unei infracfiuni au participat mai multe persoane; b). cdnd doud sau mai multe infracfiuni sunt sdvArqite in timp ori in loc diferit, dupd o prealabild in{elegere intre infractori; c). cdnd intre doud sau mai multe infracfiuni existd legdturd ;i reunirea cauzelor se impune pentru o bund infdptuire a justitriei; d). cdnd doud sau mai multe infracliuni sunt sdvdrgite prin acte diferite, de una sau mai multe persoane ?mpreund, in acelaqi timp gi in acelaqi loc. 6. Este conexitate:
a). cAnd la sdvdrgirea unei infracfiuni au participat mai multe persoane; b). cdnd doud sau mai multe infracfiuni au fost sav6rqite prin acelaqi act; c). in caz;ul infracfiunii continuate; d). cAnd o infracfiune este sdvdr;itd pentru a pregdti, a inlesni sau a ascunde comiterea altei infractiuni, ori este sdvdrgitd pentru a inlesni sau a asigura sustragerea de la rdspundere penald a fdptuitorului altei infractriuni.
7. Cflnd competenla instanlei esfe determinati de calitatea inculpatului, instanta rimffne competenti si judece chiar dacl inculpatul, dupi sivffrqirea infracfiunii, nu mai are acea calitate, in cazurile cind: a). fapta are legdturd cu atributiile de serviciu ale fiptuitorului; b). hotdrdrea a rdmas definitivd in recurs; c). infractiunea care formeazd obiectul caazei prive;te traficul gi consumul ilicit de droguri; d). prejudiciul produs prin infracfiune este recuperat in cursul fazei de urmdrire
penalS.
8.
Tiinuirea, favorizarea infractorului gi nedenunlarea unor infracliuni sunt de com-
petenfa:
a). instanfei mai intdi sesizate; b). instanfei carejudecd infracliunea la care acestea se referd; c). instantrei in circumscriplia cdreia s-a desfdqurat urmdrirea penald; d). instantei ierarhic superioare celei competente sd judece infracliunea la care acestea se referd.
79
Copitolul lV
Grile
9. Tribunalul militar
a)' infracfiunile sdvarqite cu intenlie de cdtre militari pdnd la gradul de colonel inclusiv, care au avut ca urma're moafiea unei persoane;_ b). infracfiuniL prevdzute in codul penal in art. 331354' sdvdrsite de militari pena la gradul de colonel inclusiv; c). infracfiunile sdv6rgite de civili contra bunurilor aflate in proprietatea, administrarea sau folosintra Ministeruiui Apdrdrii Nafionale; d)' cererile de strdmutare formulate in cauzele penale cu inculpafi militari.
10. cazuri de incompatibilitate are organului de cercetare penar[: a)' doar atunci cdnd a fost reprezentant al inculpatului; b). c6nd existd imprejurdri din care rezultd. cd este interesat sub orice formd, el, soful sau vreo rudd apropiatd; c). c6nd a pus in migcare acfiunea penald, a emis mandatul de arestare, u airpur tri*iterea in judecatd; d). cdnd a dispus arestarea preventivd a inculpatului.
judeci in primi instanfi:
11' Conflictul de competenfi ivit intre o instanfi civili pi una militari este solutionat de citre: a)' instan{a militard ierarhic superioarii; b). instanfa civild ierarhic superioard; c). inalta curte de casa{ie 9i Justilie; d). instanfa militard implicatd in ."rp""tluul conflict de competenfa.
12. Prin ,,locul slvfirqirii infracfiunii.6 se infelege: a)' locul unde a fost prins fdptuitorul; b). locul und! s-a desfilgura t activitareainfrac{ionald, in totul sau in parte; c). locul unde locuiegte persoana vdtdmata; d). locul unde au fost efectuate actele pregdtitoare sdvdrqirii infractriunii.
judecdtoregti.
13' Sandiunea nerespectirii dispozitiilor relative la competenfa dupi teritoriu gi momentul pAni la care poate fi ridicati aceasti excepfie: a)' nulitatea relativd, care poate fi invocatii pdnd la mo-mentul rdmanerii definitive a hotdr6rii; b)' nulitatea absolutd, care poate fi invocatd pdnd la momentul citirii actului de sesizare a primei instantre; c)' nulitatea relativd' care poate fi invocatd p6nd la citirea actului de sesizare a primei instantre; d)' nulitatea absolutd, care poate fi invocaid pana la momentul termindrii cercetdrii
dezbaterilor in primd instanfd.
14' Sancfiunea nerespectirii dispozitiilor relative la competenfa personali gi momentul p6ni la care poate fi ridicati aceasti exceplie: a)' nulitatea relativd, care poate fi invocatd pdnd la momentul rdmdnerii definitive a hotdr6rii; b)' nulitatea absolutd, care poate fi invocatd pe tot parcursul procesului penal, p6nd la pronuntarea hotdrarii definitive; c). nulitatea relativd, care poate fi invocatd paniu citirea actului de sesizare a primei instan{e; d). nulitatea absolutd, care poate
fi invocatd
p6nd la terminarea
15' Calititi si functii care atrag competenfa de judecati a inaltei Curfi de casalie pi Justifie ca instanfi de fond: a)' judecdtorii de la tribunale gi cei de la cudile de apel; b). pregedintele c.E.c.; c). controlorii financiari de la curtea de conturi; d). membrii consiliului s"p;", al Magistraturii.
de competenfa unei rimAne competenti u o lodeca: a)' calitatea inculpatului nu se schimbd, pe tot parcursul procesului penal; b). constatarea necompetenfei
a fost constatatd inainte de citirea actului de sesizare; d). constatarea necompetenlei a avut loc dupd efectuarea cerceti{rii judecdtoregti.
16' in ce condilii o instanfi sesizati cu judecarea unei infracfiuni instanfe inferioare
a avut loc inainte de efectuarea cercetdrii judecatoreqti; c). necompetenfa
17' conflictul de competenfi ap5rut intre doui sau mai multe organe de cercetare penali:
a)' este dat in competenfa de solufionare a procurorului care exercitd supravegherea de cercetare penald a acestor organe; b). va fiiolufionat
80
activitdfii
de cdtre conducdtorul parchetului cdreia

Grile
Copilolul lV
i-ar reveni competen{a sd instrumenteze dosarul; c). se rezolvd. de cdtre geful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor doud organe de cercetare penald; d). este instrumentat de cdtre instanfa cdreia ii revine competenfa de a judeca in primd instanld catzacu privire la care a apdrut conflictul de competenfd
18. CAnd pentru solulionarea cererii de recuzare nu se poate alcitui un complet de judecati la instanfa la care a fost inregistrati cererea de recuzare:
a). recuzarea se solufioneazdde cdtre Inalta Curte de Casafie gi Justi{ie; b). recuzarea se va solufiona de cdtre un complet de divergenfd alcdtuit prin participarea ;i a pregedintelui respectivei instanle; c). recuzarea se solufioneazd de catre instantra ierarhic superioard comun6; d). recuzarea va fi respinsd ca fiind inadmisibild. 19. Regimul exercitirii ciilor de atac impotriva incheierii prin care s-a admis sau s-a respins abfinerea: a). recurs, in 3 zile de la pronunfare; b). apel, in 3 zile de la pronun{are; c). incheierea nu este
supusd
nici unei cdi de atac; d). incheierea
se atacd odatd cu
fondul caazei, cu apel sau cu recurs.
2l.inipoteza in care organului de cercetare penali ii este adresati cerere de rec 'zarer acesta este obligat: a). sd inainteze cererea de recuzare, impreund cu ldmuririle necesare, in termen de 24 de ore, instanfei de judecatd competente; b). sd continue cercetarea penald; c). sd intrerupd cursul cercetdrii penale; d). sd i;i decline competenta in favoarea procurorului de supraveghere.
21. Strimutarea judecirii unei cauze penale poate fi ceruti: a). numai de cdtre Procurorul General al Parchetului de pe lAngd inalta Curte de Casafie 9i Justi{ie; b). de ministrul justifiei; c). de preqedintele instanfei superioare in grad celei la care se afld, cauza; d). de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii. 22. Suspendarea de drept a judecirii unei cauze cu privire la care existi o cerere de
strimutare:
a). intervine dacd cererea de strdmutare este fdcutd de ministrul justitriei; b). intervine dacd cererea de strdmutare este fdcutd de preqedintele inaltei Curti de Casafie gi Justilie; c). intervine dacd cererea de strdmutare este fdcutd de procurorul general al Parchetului de pe ldngd inalta Curte de Casafie 9i Justilie; d). nu este reglementatd in Codul de procedurd penald in vigoare.
23. in ce ipotezi, pregedintele inaltei Cu4i de Casalie pi Justifie cere, pentru llmurirea instanfei, informatii de la Ministerul Justifiei, privitoare la solulionarea unei cereri de strlmutare? a). in cazul introducerii unei noi cereri de strdmutare cu privire la aceeagi catzd; b). cdnd lnalta Curte de Casa{ie gi Justifie este instanfd ierarhic superioard celei la care se afld catza a cdrei strdmutare se cere; c). cdnd cererea de strdmutare nu este insotitd de inscrisuri doveditoare; d). daci cererea de strdmutarevizeazdo cauzd privind sdvdrqirea unei infracliuni pentru care legea prevede deten{iunea pe viafd sau pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani.
24. Regimul
exercitirii ciilor de atac impotriva incheierii prin care
s-a respins cererea
de recuzare:
supusd
a). recurs, in 3 zile de la pronunfare; b). apel, in 3 zile de la pronunfare; c). incheierea nu este nici unei cai de atac; d). incheierea se atacd odatd cu fondul cauzei, cu apel sau cu recurs.
25. Sunt considerate forme subsidiare ale competenfei penale: a). competentra personald, competenla teritoriald; b). competenla speciald, competenla personald; c). competen{a materiald, competenJa teritoriald; d). competen{a funcfionald Ei competenfa materiald.
26.in ipoteza in care organele judiciare penale nu au fost sesizate simultan despre s5vdrgirea unei infracfiuni pe teritoriul firii:
Drept procesuol penol 8t
Copitolul lV
Grile
funcfie de locul unde a fost prins fdptuitorul.
de momentul sesizdrii; c). competenfa teritoriala se stabilegte prin raportare la momentul sdvarqirii infrac{iunii gi la locul unde a fost prins fdptuitorul; d).- compeienfa se stabileqte in
a). competenfa teritoriald se stabilegte in funcfie de locul sdvfirgirii infracfiunii sau de locul unde locuiesc fdptuitorul ori persoana vdtdmatd; b). competenta teritoriald se stabilegte in funcJie
27. Tribunalul militar teritorial: a)' judecd doar in primd instanfd 9i in apel; b). judecd in primd instanfa infracfiunile intenfionate ca're au avut ca urmare moaftea unei persoane, sdvirqite in legdturd cu indatoririle de serviciu, de militari pdnd la gradul de colonel inclusiv; c). solu{ione azd, conflictele de competenfa ivite ?ntre tribunalele militare 9i curfile militare de apel din circumscripfia sa; d). nu judecd in Iecurs. 28. Declarafia de abfinere: a)' se face de indatd ce persoana obligatd la aceasta a luat cunoqtin{d de existenfa cazului de incompatibilitate; b). se face in termen de cel mult 3 zile de la datala care persoana obligatd la aceasta a luat cunoEtinfd de existenfa cazului de incompatibilitate; c). se adieseazd inaltei Cu4i de Casafie 9i Justifie ;i trebuie motivatd; d). fdcutd de cdtre Procurorul General al parchetului de pe ldngd inalta curte de casalie Ei Justi{ie suspendd de drept judecarea catzei. 29. incheierea prin care instanla respinge cererea de recuzare: a)' nu poate ft atacatd nici cu apel, nici cu recurs; b). poate fr a:rrcatltnumai cu recurs, in termen de 48 de ore din momentul pronunfdrii; c). se poate ataca cu apel sau cu recurs, odatd cu fondul cauzei; d). se atacd cu apel, in 5 zire de ra data pronunfdrii.
chestiune prealabil5 in procesul penal: a). nu are autoritate de lucru judecat in fata instanfei penale; b). poate fi desfiinptd de cdtre instan{a penald, in mdsura in care din probatoriu rezultd ca faptele au fost greqit refinute de cdtre instanfa civild; c). are autoritate de lucru judecat in fala instanlei penaleJ d). are autoritate de Iucru judecat numai cu privire la intinderea prejudiciului cauzatprin comiterea faptei penale. 31. Calitdfi si \ctii care atrag competenla de judecatl a inaltei Curti de Casafie qi Justilie ca instanti de fond: a). chestorii de polifie; b). judecdtorii de la tribunale gi cei de la cudile de apel; c). controlorii financiari de la curtea de conturi; d). reprezentanfii corpului consular.
32. Competenfa materiali: a). a organelor de cercetare ale polifieijudiciare este generald; b). stabile;te sfera atribufiilor organelor judiciare penale pe orizontald; c). a judecdtoriilor este determinatd in mod concret; d). este prevdzutd sub sancfiunea nulitdfii relative.
30' Hotdrirea definitivi a instanfei civile, asupra unei imprejuriri ce constituie o
. 33' Cand competenfa instanfei este determinati de calitatea inculpatului, instanla rimffne competenti si judece chiar daci inculpatul, dupi sivArpirea infiacfi""ii,
are acea calitate, c6nd:
"o -ui
a). infrac{iunea este indreptatd contra persoanei; b). urmdrirea penald a fost efectuatd in circumscripfia instanlei respective; c). s-a realizat sesizarea instantrei prin rechizitoriul procurorului, pentru infractriunea respectivd; d). s-a dat o hotdrdre in primd instan{a. 34. conflictele de competenfi ivite intre tribunalele militare: a). sunt date in competenfa de solu{ionare a inaltei Cudi de Casafie 9i Justilie; b). pot interveni numai cu privire la infracfiuni contra ordinii disciplinei militare; 9i c). sunt darc i; competentra de solufionare a Curfii Militare de Apel; d). sunt date in competenta de solu{ionare
bunalului mititar teritorial.
tri-
82
Drepl procesuol penol
Grile
Cupifolul lV
35. Curtea Militari de Apel: a). judecd numai in primd instanfd gi in recurs; b). solufioneazd conflictele de competen{d ivite intre instanfele militare inferioare 9i instanfele civile; c). ca instantd de apel judecd apelurile impotriva hotdrdrilor pronunfate in primd instanfi de tribunalele militare teritoriale; d). judecd in prima instantd infracfiunile sdvdrgite de judecdtorii militari precum gi de procurorii militari.
36. Infractiunea de trfldare prin transmitere de secrete (art. 165 C.pen.) slvfirgiti de citre un militar avdnd gradul de maior este de competenfa in primf, instanf[ a: a). tribunalului militar teritorial; b). Cu4ii Militare de Apel; c). tribunalului militar in circumscripfia cdruia s-a sivdrqit infracfiunea; d). cu4ii de apel in circumscripfia cdreia s-a comis
infracfiunea. 37. Competenfa speciali: a). este prevdzutd sub sancfiunea nulitdlii absolute, care poate fi invocatd oricdnd pe parcursul procesului penal pind la rdm6nerea definitivd a hotardrii; b). este caracteristicd numai in ceea ce priveqte sfera atribufiilor inattei Curfi de Casalie qi Justifie; c). reprezinti o formd de comperenf6 subsidiara; d). se intdlnegte numai la instanfele 9i parchetele militare. 38. Cererea de strimutare: a). se adreseazd numai inaltei Curti de Casafie 9i Justifie; b). se introduce la parchetul de pe lAngd instanta care a judecat cauzain primd instantd; c). se poate introduce numai pdnd la citirea actului de sesizare al primei instanle de judecata; d). poate fi introdusd in termen de 10 zile de la pronunfarea hotdrdrii ori de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
Infracliunea de fals material in inscrisuri oficiale sivdrqiti de citre un notar public: justifiei; b). este de competenfa in primd instanfd a cu4ii de apel; c). presupune efectuarea urmdririi penale de cdtre procurorii militari; d). implicd o judecatd care se poate desfdEura in trei grade de juris39.
a). presupune, in vederea inceperii urmdririi penale, existenfa avizului ministrului
dic{ie (primd instan{a, apel, recurs).

40. Sentinfa de condamnare a unui membru al Guvernului pentru o infrac.tiune de vitimare corporali (art. 181 C.pen.) sivdrgiti in timpul mandatului (procesul penal are loc, de asemenea, in timpul mandatului): a). poate fi atacatd cu apel la inalta Curte de Casatie 9i Justifie; b). nu este supusd nici unei cdi de atac; c). este pronun{atd de Curtea de Apel in circumscriptria cdreia s-a comis fapta; d). poate fi atacatd,cu recurs la inalta Curte de Casafie 9i Justilie. 41. Infracfiunea de sustragere de la serviciul
militar sivArgiti de un civil va fi judecati
in primi instanli de citre:

a). judecdtorie; b).
tribunalul militar; c). tribunalul militar teritorial; d). Curtea Militard de Apel.
juridici
42. Competenla dupb teritoriu pentru infrac{iuni sivArpite in lari de citre o persoani este determinati prin raportare la: a). locul unde a fost sdvdrgitd infracfiunea, locul unde se afld sediu persoanei juridice sau locul unde locuiepte persoana vdtamatil ori unde aceasta igi are sediul; b). locul unde a fost prins fdptuitorul, locul unde se afld sediul persoanei juridice ori locul unde se afld sediul lichidatorului persoanei juridice; c). locul unde a fost sdv6rgitd infracliunea, locul unde locuiegte persoana vdtdmatd, locul unde locuieqte fdptuitorul ori locul unde a fost prin fdptuitorul; d). locul unde este inregistratd persoana juridicd. 43. Poate fi solicitati strimutarea judecirii unei cauze penale daci: a). legea prevede pentru infracfiuneajudecatd pedeapsa detenfiunii pe via{a sau inchisoarea mai mare de 15 ani; b). impa4ialitatea judecdtorilor ar putea fi qtkbitd din cauza dutmdniilor locale; c). a fost depdgitA etapa cercetdrii judecdtoreqti; d). nu a fost citit actul de sesizare a instanlei de judecatd.
83
Cqpilolul lV
Grile
44. Infracfiunile slvArqite de
judecitorii camerelor de conturi judefene vor fi solu{io-
nate in
primi instanli de citre:
a). inalta Curte de Casafie qi Justitie; b). instanfa competentd prin raportare la infracfiunea sav6rlita; c). Curtea de Apel in circumscrip{ia cdreia s-a comis fapta; d). tribunalul ?n circumscripfia cdruia s-a comis fapta. 45. Cererea de recuzare: a). poate privi intreaga instanfd, cu indicarea concretd a cazului de incompatibilitate invocat; b). se solufioneazd de cdtre instanfa ierarhic superioard, in ipoteza ?n care motivele de incompatibilitate snt dintre cele prevdzute in art. 46 C.pr.pen.; c). poate fi intocmitd de cdtre oricare dinre pd4i, ministrul justifiei sau procuror; d). poate privi numai pe acei judecdtori care compun completul de judecatd.
84
Soluliile spefelot
Copilolul lV
CAPITOLUL IV CoMPETENTA it't UnrrRlE PENALA
Spe{a nr. L Potrivit 3r1'.43 alin. (1) C.pr.pen., cdnd doud sau mai multe instanfe iEi declind competenfa, conflictul negativ de competenta se solufioneazd de instanfa ierarhic superioard comund. in spefd, aceastd calitate apa4ine inaltei Curfi de Casafie li Justitie. Referitor la solufionarea conflictului negativ de competenfl, se observd cd potrivit art.27 pct. 1 lit. a), infracfiunea de tdlhfie prevdzutd in art.211 alin. (1) C.pen. este de competenfa in primd instanfd a judecdtoriei, ceea ce determind competenfa de
Ddmbovitra,
a
judeca in apel pentru Tribunalul
potrivit afi.27 pct.2.
nr.2 Potrivit art. 2O9 alin. (4) C.pen., furtul care a produs consecinfe deosebit de grave se pedepseqte cu inchisoare de la l0la20 de ani qi interzicerea unor drepturi.
Spefa
De asemenea, conform afi. 146 C.pen., prin ,,consecintre deosebit de grave" se inlelege o pagubd materiald mai mare de 200.000 lei (RON) cauzatd unei autoritdfi publice sau oricdreia dintre unitdfile la care se referd art. I45 C.pen. ori altei persoane juridice sau fizice. Agadar, inculpatul crednd un prejudiciu mai mare de 200.000 lei (RON), fapta trebuia incadratd in prevederile arr. 208 alin. (1), art.209 alin. (1) lit. i) qi alin. (4) c.pen. Conform dispozitriilor afi.27 pct. 1 lit. a) C.pr.pen., tribunalul nu judecd in primd instantd infractiunile de furt. in consecinfd, tribunalul, judecdnd catza in fond, degi aceastd competenta revenea judecdtoriei, a pronuntat o hotdrdre lovitd de nulitate absolutd, potrivit dispoziliilor art.197 alin. (2)
C.pr.pen..
Spela nr. 3
Competenta dupd teritoriu se determind in raport cu cele 4 criterii prevdzute in art. 30 alin. (1) C.pr.pen. Cfind sunt intrunite mai multe din aceste criterii, sunt aplicabile prevederile art. 30
alin. (2) C.pr.pen.
Astfel, inalta Curte de Casafie $i Justitie, in calitate de instanfd ierarhic superioard comund celor doud instanle intre care a intervenit conflictul negativ de competenfd, a constatat cd, potrivit art. 30 alin. (2) C.pr.pen., judecarea catzei revine aceleia dintre instanfele competente in a cdrei razd teritoriald s-a efectuat urmdrirea penalS. in consecintrd, avdnd in vedere cd,in calzit, urmfirea penald s-a efectuat de cdtre Parchetul de pe lfingd Judecdtoria Bragov, Judecdtoria Bragov era aceea care trebuia sd judece procesul, sesizarea ei fiind legald.
Spefa
nr.4
Potrivit art. 30 alin. (1) C.pr.pen., competenfa teritoriald este alternativd: in consecinfd, dintre instanfele competente dupd teritoriu, competenla de judecatd revine instanfei care a fost mai intdi sesizatd. De asemenea, ordinea de competenlilprevdzntd in art.30 alin. (1) C.pr.pen. este incidentd numai in cazul cdnd mai multe organe judiciare sunt sesizate concomitent. Rezultd cI, in spefd, competentd sd judece cauza este Judecdtoria Curtea de ArgeE, instanfa in razateritoriala a cdreia domiciliaza atat pafiea vdtdmatd, c0t 9i feptuitorul, avdnd in vedere cd aceasta a fost instanfa mai int6i sesizatd.
Spela nr.5 Potrivit art.39 alin. (2) C.pr.pen., excepfia de necompetentd teritoriald poate fi ridicatd numai pdna la citirea actului de sesizare in fafa primei instan{e de judecati.
?i4?
Copifolul lV
Solufiile spefelor
Or, in cauzd, Judecdtoria Moreni a depdgit acest moment procesual, examindndu-gi competenfa teritoriald numai dupd ascultarea pd(ii vdtimnte, a inculpatului ;i a unui martor, deci dupd citirea actului de sesizare. in consecintrd, competenfa de a solu{iona cauza revine Judecdtoriei Moreni. Spela
nr.6
Romdnia, infrac{iunea se judecd de Judecdtoria Sectorului 2 Bucuregti, dacd fapta este de competenfa judecdtoriei, iar in celelalte cazui se judecd de cdtre instanfa competentd dupd materia qi calitatea persoanei, din municipiul Bucuregti.
C)r,
Potrivit art. 31 alin. (1) C.pr.pen., infracfiunile sdvdrgite in afara teritoriului tdrii se judecd dupd caz, de cdtre instan{ele civile sau militare, in a cdror razd teitoia\i igi are domiciliul sau locuiegte fdptuitorul. Numai in ipoteza in care acesta nu are domiciliul 9i nici nu locuieqte in
in spefd, inculpatul are domiciliul in comuna Mihai Bravu, jude{ul Tulcea, inrazade com-
petenfa teritoriald a Judecdtoriei Babadag. In consecinfd, competen{a de solu{ionare a cauzei revine Judecatoriei Babadae.
Spefa nr.7 Inculpatul avea, la momentul sdv6rEirii infracfiunii, calitatea de ofiler de cercetare al politriei judiciare. Conform art. IV pcr. 3 din Legea m. 28112003 raporrat la art. 27 alin. (3) lit. a) din Legea w.21812002 privind organizarea qi funcfionarea Politriei Romdne, infractiunile sdvarsite de ofiferii de politrie care au calitatea de organe de cercetare ale poliliei judiciare se judecd in primd instanfd de cdtre curtea de apel. Ulterior sdv6rgirii infracfiunii inculpatul a fost trecut inrezewd., aspect care acondus la constatarea pierderii calitdtii de ofiler al politriei judiciare. S-ar putea concluziona cd, in spefd, competenfa instanfei nu mai este determinatd prin raportare la calitatea fdptuitorului. Cu toate acestea, conform art. 40 alin. (1) lit. a) C.pr.pen., cdnd competenfa instanfei este determinatd de calitatea inculpatului, instan{a rdm6ne competentd sd judece chiar dacd inculpatul, dupd sdvdr;irea infracliunii, nu mai are acea calitate, in ipoteza in care fapta are legdturd cu atribufiile de serviciu ale fdptuitorului. in spe1d, infrac{iunea de luare de mitd a fost siva$itd in legdturd cu atribufiile functrionale ale inculpatului, ceea ce conduce la concluzia cd instantra competentd a judeca in primd instanla cauza este Curtea de Apel Bucureqti.
Spefa nr. 8
Potrivit normelor care reglementeazd competenfa instanfelor militare, infracfiunile comise de militari vor fi instrumentate de instanfele militare in urmdtoarele ipoteze: 1). infracfiunea face parte dintre cele enumerate ?n art. 331-352 C.pen. (infracfiuni contra ordinii gi disciplinei militare ;i alte inftacfiuni contra capacititrii de apdrare a tarii); 2). infrac1;ittnea nu face parte din aceastd enumerare, dar a fost sdvdrqitd in legdturd cu indatoririle de serviciu ale militarului; 3). infracfiuni sivdrqite contra siguranfei nafionale (afi. 155-173), precum gi cele conffa pdcii qi omenirii (art. 356-361); 4). infracfiunile comise de magistralii mititari de la nivelul tribunalelor militare qi tribunalului militar teritorial qi de la parchetele de pe ldngd aceste instanfe. InfracJiunile comise de cdtre inculpat nu au fost sdvdrgite in legdturd cu ?ndatoririle de serviciu. in acest sens, calitateade militar nu are relevanfd. Rezultd cii, in spetrd, competenfa de a judeca ?n primd instanfd revine Judecdtoriei Sectorului 4 Bucureqti, instanfd competentd. material gi teritorial. Spefa nr.9 Potrivit art.26 pct. 1 lit. a) C.pr.pen., tribunalul militar judecd, in primd instan{d, infracliunile savArqite in legdturd cu indatoririle de serviciu de cdtre militari. Interpretarea datd sintagmei ,,infrac{iuni sdvdrgite in legdturd cu indatoririle de serviciu" de cdtre instanfa militard este excesiv de restrictivd. in realitate, textul de lege nu se referd la infracfiunile reglementate in Titlul VI, Capitolul I din Codul penal, ci la toate infracfiunile la a cd.ror comitere sunt conexe indatoririle de serviciu ale militarilor. ln spefi, la data sdvir;irii faptei, inculpatul, militar ?n cadrul Ministerului Apdrarii Nafionale, se afla in timpul programului $i conducea un autovehicul militar, in exercitarea atribuliilor de
Solufiile spelelor
Copilolul lV
serviciu. Pe cale de consecinfd, competenta de solufionare a cauzei apadine Tribunalului Militar Bucuregti.
Spela nr. 10 Potrivit art. 4I alin. (1) C.pr.pen., instanfa sesizatd cu judecarea unei infracfiuni rdmAne competenta a o judeca chiar dacd constatd, dupd efectuarea cercetdrii judecdtoregti, cii infracfiunea
este de competentra instan{ei inferioare.
spefd, tribunalul a efectuat acte de cercetare judecdtoreascd, nu putea sd-qi mai decline competentra de solufionare in favoarea unei instanfe inferioare, chiar in ipoteza in care, prin schimbarea incadrdrii juridice, fapta ar fi revenit competenfei acesteia. In consecinfd, competenfa de solulionare a caazei revine tribunalului.
Cum,
in
pnela nr.11 In spefd, se pune problema dacd pot fi invocate prevederile aft. 47 C.pr.pen., cu referire la
incompatibilitatea judecdtorilor.
Astfel, potrivit prevederilor aft. 47 alin. (1) C.pr.pen., judecdtorul care a luat parte la
solu{ionarea unei cauze nu mai poate participa la: a)judecarea aceleiagi cauze intr-o cale de atac; b)judecarea catzei dupd desfiinfarea hotirdrii cu trimitere in apel, sau dupii casarea cu trimitere in recurs.
Prima ipotezi nu se aplicd, in mod evident, in spefa datd. Cu privire la a doua ipotezd, existd incompatibilitate in cazul in care judecdtorul in disculie participd la rejudecarea aceleiaqi cauze dupd ce hotdrdrea pronunfatd de el a fost desfiin{atd sau casatd cu trimitere in apel sau in recurs. in catzd,,insd., nu ne afldm nici in aceastd ipotezd,, caci hotdrdrea pronunfatd de judecdtorul a cdrui incompatibilitate este in discufie, nu a fost atacatd cu recurs, iar el nu a participat la rejudecarea aceleiagi cauze, in apel, ca ufinare a casdrii propriei sale hotdrdri. In argumentarea aceleia;i solufii std gi precizarea cd, pentru existenfa cazului de incompatibilitate prevdzltdrin art. 47 alin. (1) teza aII-a C.pr.pen., este necesar ca judecdtorul despre care este vorba sd fi luat parte la ,,solu{ionalea" calzei. Situatia tipicd pe care o are in vedere formularea textului priveqte pe judecdtorul care a facut parte din completul de judecatd carc s-a pronuntat asupra invinuirii aduse inculpatului, prin una din solufiile prevdzute in art.345 C.pr.pen.. Este vorba, cu alte cuvinte, de judecdtorul care s-a pronuntat in fond asupra caazei, in sensul rezolvdrii chestiunii existenfei infracfiunii 9i vinovdfiei. Or, in spefd, judecdtorul in carzd nu a solulionat fondul cauzei, ci doar a dispus rejudecarea acesteia, determinat de constatarea unui viciu de procedurd (lipsa incheierii gedintrei cdnd au avut loc dezbaterile). Referitor la art. 47 alin. (2) C.pr.pen., este incompatibil judecdtorul care gi-a exprimat anterior pdrerea cu privire la solufia care ar putea fi datd in acea cauzd,. Aceastd ipotezd., ca qi cele doud ipoteze prevdzute in art. 47 alin. (1) C.pr.pen., are ca fundament suspiciunea ce rezultd din imprejurarea cd un judecdtor gi-a exprimat anterior pdrerea; dar, pe cdnd in ipotezele art.47 alin. (1) C.pr.pen., exprimarea anticipatd a pdrerii rezultd din participarea judecdtorului la solulionarea cauzei, in ultima ipotezd,, exprimarea pdrerii rezultd dintr-o manifestare ocazionald., situatd in afara procesului penal sau in cadrul procesului penal in alte ipoteze decAt cele prevdzute in art. 47 alin. (1) C.pr.pen.. Din cele ardtate mai sus, se desprinde concluzia cd, in spe{d, nu este incident nici unul din cazurile de incompatibilitate prevdzute in aft. 47 alin. (1) 9i (2) C.pr.pen. Spela nr.72 Potrivit afi.47 alin. (2) C.pr.pen., nu mai poate participa la solufionarea cauzeijudecdtorul care qi-a exprimat anterior pdrerea cu privire la solufia care ar putea fi datd in acea cauzd,. Or, in spefi, chiar dacd judecdtorul A.A. s-a pronuntat doar asupra laturii penale a cauzei, disjung6nd acfiunea civilii, prin solulionarea acliunii penale el qi-a exprimat pdrerea asupra culpei exclusive a inculpatului in producerea accidentului, ceea ce produce efecte gi asupra solufiei acfiunii civile. Spela nr.13 Potrivit art. 48 lit. a) C.pr.pen., este incompatibil de a judeca judecatorul care,
in
catza
Copitolul lV
Solufiile spefelor
respectivd,
in fond in calitate de procuror la instan{a de judecatd, a solufionat propunerea de arestare preventivd ori de prelungire a arestdrii preventive in cursul urmdririi penale.
In spe{d, confirmarea rechizitoriului gi semnarea adresei de trimitere a dosarului la judecdtorie este asimilata cu dispunerea trimiterii in judecatd, ceea ce duce la constatarea existentei cazului de incompatibilitate prevdzut ?n art. 48 lit. a) C.pr.pen. Spela nr. 14 Potrivit art. 47 alin. (2) C.pr.pen., nu poate participa la judecarea cauzeijudecdtorul care gi-a exprimat anterior pdrerea cu privire la solufia care ar putea fi dati in acea catzd.. In consecin{a, judecdtorul in cauzd era incompatibil de a judeca apelul, intrucdt qi-a exprimat pdrerea cu privire la solufia care ar putea fi adoptatd in cauzir prin semnarea, in calitate de procuror, a motivelor de apel.
pus in migcare acfiunea penala sau a dispus trimiterea in judecatd ori a pus concluzii
pneta nr.15 ln cauzd', se poate introduce o cerere de recuzare, in considerarea existenfei cazului de incompatibilitate prevdzut in art. 48 lit. d) C.pr.pen., ,,existd imprejurdri din care reztltAcd judecdtorul este interesat, sub orice formd, el, soful sau vreo rudd apropiatd.,. in literatura de specialitate, s-a ardtat cd formularea generica in care este exprima t acest caz de incompatibilitate gi, implicit, derecuzare,lasd un larg cdmp de interpretare at0t imprejurdrilor din care ar rez:ulta interesul judecdtorului, cdt gi formelor pe care le-ar putea prezenta acest interes. Astfel, cu referire la imprejrndrile din care ar putea fi dedusd existenfa interesului, s-au exemplificat situa{iile in care judecdtorul, so{ul sau o rudd apropiata a acestuia are interes in proces: are calitatea de tutore sau curator al uneia dintre pd(i; se gdsegte intr-o situa{ie de dependenfa materiald fafi de vreuna dintre pd4i, fiind debitorul sau creditorul acesteia; are un proces similar la o altd instanta; este in dugmdnie sau a fost in proces cu una din p6(i. Cu referire la formele interesului, acesta poate fi de naturd materiald, dar gi psihicd. De asemenea, interesul trebuie sd fie legat de modul de solu{ionare a cauzei, qi nu de aspecte colaterale, cum ar fi aprecierea capozitivit ori negativd a activitdtii pregedintelui completului. in sfdrqit, partea care invocd existenfa cazuluide incompatibilitate prevazut in aft. 48 lit. d) C.pr.pen. trebuie sd facd dovada interesului pe care l-ar avea judecdtorul in promovarea unei anumite solu{ii, nefiind suficient sd afirme, in mod generic, cd ,judecdtorul este interesat", avflnd in
vedere cd interesul nu poate fi prezumat. in spef5, nu s-a invocat 9i dovedit nici o imprejurare din care sd reztlteinteresul judecdtorului ca procesul sd primeascd o anumitd solufie qi care este acel interes, invocat in mod generic,
prin prezumarea existenfei lui din mdsurile, considerate arbitrare, luate de judecdtor in cursul ledintei de judecatd. Cu alte cuvinte, nu s-a dovedit qi nici mdcar nu s-a indicat ce anume interes a urmarit judecatorul prin mdsurile criticate de inculpat, ci numai s-a presupus cd el ar fi animat de un oarecare interes, despre care inculpatul nu a putut spune care ar fi acesta, in ce ar consta el sau care ar fi natura lui. in aceste condilii, s-a opinat cd nu existd motive pentru admiterea cererii de recuzare. Eventualele mdsuri nelegale luate de judecdtor in cursul judecdfii pot constitui ins6 temeiuri pentru exercitarea cdilor de atac impotriva hotdr6rii.
Spefa nr. 16 Potrivit aft. 52 alineatul final C.pr.pen., incheierea prin care s-a admis cererea de recuzare nu este supusi nici unei cdi de atac. Per a contrario, incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare (cazul din spe{d) este supusd cdilor de atac admisibile pentru cauzapenalii respectivd. In spefd, ?mpotriva hotdrdrii pronunfate se putea declara recurs. Pe de alta parte, potrivit art. 3851 alin. (2) C.pr.pen., incheierile pot fi atacate cu recurs numai o datd cu sentinfa sau decizia recutatd, cu excepfia cazurilor cAnd, potrivit legii, pot fi atacate
separat cu recurs. In consecinfd, av6nd in vedere cd nu existd o dispozifie expresd care sd reglementeze atacarea separatd cu recurs a incheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, rezultd cd, in spefd, se poate folosi tecursul, dar numai odatd cu atacarea sentinlei recurate gi nu separat.
346
Rospunsuri grile
CAPITOLUL IV
CoMPETENTA iru UnrrRtE PENALA
1.b 2.c 3.a 4.a 5.a 6.d 7. 8.b 9.b 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.
b c b c b d d
a
c b b c
24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 3I. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45.
d b b b
a c
c
a
d d c b c
a
d d
a a
b
d
Spele
Copitolul V
Secfiuneo ll
Spefe
Spela nr. 1 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de omor. Partea civild a solicitat instanlei de judecatd obligarea inculpatului la plata unei sume de bani reprezentdnd contravaloarea cheltuielilor de inmormdntare. Suma solicitati este evident inferioard cheltuielilor pe care le presupune organizarea unor ceremonii funerare. Cu toate acestea, partea civild nu prezintd instanfei de judecatd nici o probd din care sd rezulte intinderea prejudiciului.
in aceste circumstan{e, instanla Intebare
de judecatd a solufionat aspectul
civil al cauzeiprin obligarea
inculpatului la plata sumei de bani solicitati de parea civild.

Este legald solufia instanfei de judecatd, in circumstanlele neadministdrii de probe de cdtre
pafiea civild? Spefa nr.2 Inculpatul, gestionar in cadrul unei societdfi comerciale, a fost trimis in judecata pentru sdv6rgirea infracliunii de delapidare. Solicitat de cdtre organele judiciare sd explice sumele constatate lipsd din gestiune, inculpatul recunoa;te cd, a substituit o parte din bani in interes personal. Cu privire la diferenfa constatatd, acesta declard cd nu are cuno;tinfd despre cauzele pagubei. Presupunerea inculpatului este cd lipsa existentd in gestiune ar proveni din cauze obiective, ivite cu prilejul aproviziondrii sau desfacerii mdrfurilor ori din indeplinirea defectuoasd a sarcinilor de serviciu. Inculpatul nu poate sd aducd probe din care sd rezulte care sunt cauzele lipsei constatate din
gestiune. In aceste condilii, instanla de judecata a considerat cd existd prezumfia insuqirii de cdtre inculpat a intregii sume reprezentAnd valoarea prejudiciului creat. Prezum{ia nu a putut fi inldturatd de cdtre inculoat.
intebare
Este legald hotdrdrea instanfei de judecati, fiindamentatd pe prezumlia
mai
sus
ardtati?
Spefa nr.3 Inculpafii au fost trimi;i in judecatd pentru sdvdr;irea infrac{iunii de vdtdmare corporald din
culpd.
In urma sdvdrqirii infracJiunii, persoana vdtdmatd a suferit o reducere a capacitdJii de muncd, din cauza cdreia veniturile acesteia salariale s-au redus la jumdtate. Persoana vdtdmata s-a constituit parte civild, solicitdnd instanlei de judecatd obligarea inculpalilor la plata unei prestafii lunare periodice reprezentAnd diferen{a fafd de veniturile rcalizate anterior sdvdrqirii infracfiunii. In cursul cercetdrii judecdtoreqti inculpafii au solicitat instanlei de judecatd sd dispund efectuarea unei expertize medico-legale din care sd rezulte cd este posibila o intervenfie chirurgicald la care sd se supund partea civild in vederea inldturdrii incapacitdfii de muncd. Inculpalii se obliga, de asemenea, sd suporte costurile intervenfiei chirurgicale.
Intebare Ce mod de solufionare a cercrii inculpaSilor se impune fn spefd, in considerarea cerinlelor pe care tebuie sd le indeplineascd probele in procesul penal?
fPeta nr.4 In cursul urmdririi penale, inculpatul a recunoscut ca a intrefinut raporturi sexuale normale cu fiica sa in vdrstd de 13 ani. in dosarul de urmdrire penald mai existd urmdtoarele probe in acuzare: a). conJinutul declarafiei fiului minor al inculpatului; acesta, dormind in aceea;i cameri cu
partea vdtdmatd, a declarat cd a perceput direct actele materiale specifice supunerii acesteia la raporturi sexuale prin constrdngere (zgomote specifice, plAnsete, rugdminfi, ameninfdri);
105
Copilolul V
Spele
b). confinutul declaratriei mamei parfii vdtdmate, concubina inculpatului; aceasta a constatat in mod direct raporturile sexuale in discufie, dupd care a dezvdluit fapta unei vecine; c). confinutul declaraliei vecinei inculpatului; aceasta a confirmat declarafiile mamei pa4ii
vatamate;
d). concluziile raportului medico-legal, in conformitate cu care partea vdtdmatd prezenra

semne de deflorare completd veche, a cdrei datd nu s-a putut preciza.
Cu referire la vecina inculpatului, existd probe din care rezultd cd aceasta se afla in relatii notorii de dugmdnie cu inculpatul. in fata instanfei de judecatd, inculpatul igi retracteazd declaraliile date in faza de urmdrire penald. De asemenea, el a solicitat ca instanfa de judecatd sd nu ia in considerare probele in acuzate deoarece sursa acestora este subiectivd (rude de gradul I II ale pdrtii vdtdmuL, p.""u9i gi persoane cu care inculpatul se afld in relafii conflictuale, vecina martor). In condilile existenfei acestui probatoriu, instan{a a dispus condamnarea inculpatului. intebare Este legaJd hotdtirea instanlei de judecati sub aspectele criticate de cdte inculpat? Spela nr.5 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrqirea infracfiunii de conducere a unui aurovehicul pe drumurile publice, av6nd in sdnge alcoolemie peste limita admisd de lege. Probele in acuzare existente la dosar sunt urmdtoarele: a). con{inutul declaraliilor inculpatului; acesta a recunoscut cd, anterior producerii evenimentului rutier, a consumat palincd; b). confinutul declara{iei unui martor, prezerrt la locul producerii evenimentului rutier; acesta a declarat ca inculpatul prezenta o stare de befie avansatd evidentd, fiindu-i anihilate posibilitdtile locomororii: c). examinarea comparativii a declarafiilor scrise personal, imediat dupd comiterea faptei gi ulterior, relevd elemente de alterare a scrisului, specifice influenfei alcoolului consumat in can-
titdfi excesive; d). doud expertize medico-legale din care rezultd cd inculpatul prezenta in sdnge o cantitate intre 2,20 gr 7a -2,40 gr Vo alcool. La dosar existd urmdtoarele probe in apdrare: a). con{inutul declara{iei inculpatului datd in faza de judecatd, de retractare partiald a celor susfinute infaza de urmdrire penald; astfel, inculpatul susfine cd a ingerat o cantitate mai micd de alcool; de asemenea, tn timpul ingerdrii alcoolului ar fi consumat o cantitate mare de alimente, confindnd grdsimi qi glucide, congtient fiind cd prin efectul lor s-ar diminua valoarea alcoolemiei; b). un al treilea raport de expertizd, din care rezultd., qi in baza noilor declaralii ale inculpatului, cd la ora comiterii accidentului alcoolul se afla in organismul inculpatului in faza de absorbfie, corespunzdnd unei alcoolemii de cca 0,75Vo. Instanfa de judecatd dispune condamnarea inculpatului. Inculpatul a declarat apel impotriva hotdrdrii instanfei de judecatd, criticdnd faptul cd aceasta nu a finut cont de concluziile ultimei expertize medico-legale. inrebare Este legald hotdtdrea instanfei de judecatd, prin prisma probaSiunii efectuate h cauzd?
indicafi nominal. De asemenea, inculpatul a declarat instan{ei de judecatf cd igi asumd obligafia de a-i aduce personal la audiere. Instantra de judecatd a apreciat cd probele propuse de inculpat sunt pertinente, concludente Ei utile, fapt pentru care a admis cererea inculpatului 9i a dispus citarea martorilor indicafi. Pentru urmdtoarele termene de judecata s-a constatat cd inculpatul nu s-a conformat obligafiei asumate, de aducere a martorilor propuqi. Totodatd, instanta a luat act de faptul cd insugi inculpatul a lipsit de la activitatea de judecatd. In aceste conditrii instan{a de judecatd a solufionat ca:uzain fond, renun{And la probatoriile propuse de inculpat, inbaza dezinteresului manifestat de acesta.
106
fPeta nr. 6 In cursul cercetdrii judecdtoregti inculpatul a solicitat audierea, in apdrare, a unor martori
Spefe
Copitolul V
Intebarc
Este legald hotdrdrea instanfei de judecatd, prin
pisma dispozifiilor legale relative la sarcina
probasiunii in procesul penal?
Spela nr. 7 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvAr;irea a patru infrac{iuni de furt calificat. In toate declarafiile date pe parcursul procesului, acesta a recunoscut activitatea infracfionald, ardtdnd cu lux de amdnunte modul in care a ajuns la locul faptei, amplasarea garsonierei unde iqi avea sediul firma, modul de operare, locul unde a gdsit valorile, obiecte de mobilier din incdpere, justificAndu-gi rezolufia infraclionald pe lipsa mijloacelor de intrefinere materiald. Declara{iile sale se coroboreazd cu declarafiile martorului asistent prezent la efectuarea reconstituirii, cale arelatatcd inculpatul a condus organele de cercetare penald la blocul unde se afla garsoniera, a indicat geamul prin care a pdtruns in interior gi modul cum a inldturat grilajul protector. In acelagi sens, al dovedirii invinuirii, sunt gi declarafiile pdrfii vdtdmate, procesul-verbal.de cercetare la fata locului 9i plangele fotografice. In recuts, inculpatul iEi retracteazd declaralllle anterioare, motivdnd cd acestea au fost date pentru definerea preferenfiald ori suplimentard a unor drepturi in penitenciar, pe perioada executdrii altei pedepse privative de libertate.
Intebdi
Este admisibild retactarea declarasiilor anterioare ale inculpatului? Ce eficien(a juridicd va produce o Nemenea retactare, in spela datdT PPeta
nr.8
Intr-o cauzd penald se solicita de cdtre partea vdtdmata administrarea probei testimoniale. Despre martorul propus se cunoagte ca se afld in relatrii de dugmdnie cu inculpatul. De asemenea, martorul este rudd cu partea vdtdmatd.
inreb*" fn aceste circumstanfe, este admisibi]d

PPeta
cererea de administrare
probei testimoniale?
nr.9
Intr-o cauzd penal6, in cursul cercetdrii judecdtoreEti, are loc audierea unui martor, minor care nu a implinit vArsta de 14 ani, in prezenfa pdrfilor, dar in absenla unuia dintre pdrinfi, ori a tutorelui sau a persoanei cdreia ii este incredinfat minorul spre creqtere qi educare. !n apel se criticd procedura de audiere a martorului minor.
Intebarc
Este legal modul de audiere a martorului, minor sub 14 ani?
Spefa nr. 10
se pretinde agresat de o persoand pe care a legitimat-o, intocmeqte un raport despre cele intAmplate, adresat superiorilor ierarhici.
Un lucrdtor de polifie, care
Intebare
Constituie raportul lucrdtorului de poliSie mijloc de probd? Spefa nr. 11
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infrac{iunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice avdnd in sdnge o imbibafie de alcool ce depdgeqte limita legald. Din buletinul de analizd a probelor biologice recoltate o zi dupd sdv6rgirea infracfiunii, rezultd, cd inculpatul a prezentat o alcoolemie ce putea fi intre 0,65Vo gi l,25Vo. in cursul cercetdriijudecdtoregti, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale care relevd, prin calcul reffoactiv, cd, in momentul comiterii faptei, alcoolemia era de 0,65Va.
inrebare
Care este modalitatea de apreciere a probelor? Ce solufie se impune fu spefa?
Spefa nr.l2 Inculpatul minor a fost trimis in judecatd pentru sdvdrqirea infrac{iunii de distrugere gi semnalizare falsd, comisd in zilele de 26 si 27 mai 2006.
107
Copitolul V
Spete
ln
caazd, urmdrirea penald a fost inceputd
la
data de 20 augus
2006.
La dosar existd, in copie xerox, un referat de evaluare redactat de cdtre Serviciul de protecfie a victimelor Ei reintegrare sociald a infractorilor de la domiciliul minorului, datat 3O iulie 2006, qi un raport de expertizd medico-legald psihiatricS, datat 6 septembrie 2006.
Intebare Ce solulie se impune in cauzd, lu6nd in considerare caracterul de anteioritate al referatului de anchetd sociald, fala de dispozifia de furcepere a urmdririi penale?
Spefa nr. 13
Inculpatul a fost trimis in judecata pentru savdrgirea infracfiunii de furt calificat. Comisia de expertizd medico-legald psihiatricd l-a examinat pe inculpat, la datade 21 aprilie 2004, fdrd ca acesta sd fie internat. Inculpatul se afla dupd o lungd perioadd de spitalizare (5 iarutaie-2 martie 2ffi4) in unitdli spitalice;ti de boli nervoase. in stabilirea stdrii subiective a inculpatului la momentul slvdrqirii faptei, comisia medico-legald a avut la dispozilie, pe l6ngd foaia de intemare, qi acte medicale privind unele intemdri anterioare faptei. in raportul de expertiza intocmit s-a concluzionat cd inculpatul a comis fapta tn condiJii de iresponsabilitate.
in aceste circumstanfe, instanfa de judecata a pronuntat achitarea inculpatului ,inbazaart. 11 pct.^2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. e) C.pr.pen. Intebare Este legald soluSia instanfei de judecatd, fundamentati pe concluzia de iresponsabiktate
cuprinsd
?n
raportul de expertizd medico-legald psihiatricd?
Spefa nr. 14
Inculpatul minor a fost trimis in judecata pentru sdvArgirea infractiunii de furt. Inculpatul a depus la dosar mai multe acte medico-legale din care rezaltd. cd suferd de mai multe afecJiuni pe fond psihic. In considerarea caracterului, in principiu, facultativ al expertizelor, instanfa de judecatd nu a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, aplicdndu-i inculpatului mdsura educativd a intemdrii intr-un centru de reeducare.
intebare Comentali hotdrdrea instanlei de judecatd. expertizei psihiatice?
tp"tu, se impunea efectuarea obligatorie a
Spefa nr. 15 in cuprinsul unui raport de expertizd tehnicd, expertul ajunge la concluzia ca depdgirea imprudentd a victimei de cdtre inculpatul conducdtor auto, constituie cartzaproducerii accidentului. in lucrarea de completare a expertizei, expertul procedeazd la o analizda declarafiilor martorilor. inrebare Comentafi modul de efectuare a expertizei tehnice gi indicafi fui ce mdsurd instanfa de judecatd va Sine seama, in soluSionarea cauzei, de concluziile cuprinse in raportul de expefiizd.
r08
Grile
Copitolul V
Sectiuneo lll
Grile
defmite ca fiind: a). probe indirecte, intrucdt prin informafiile fumizate conduc la stabilirea pe cale indirectd a faptelor principale; b). probele cunoscute de un cerc foarte larg de persoane; c). probe directe, prin intermediul lor put6ndu-se face dovada existenfei sau inexistenfei faptei, urmdrile ei socialmente periculoase gi vinovdfia sau nevinovdfia fdptuitorului; d). probele care, degi nu se referd la dovedirea imprejurdrilor unei carrze, pot fumiza informatii privind rezolvarea acelei cauze.
2. Nu pot fi obligaie sI depunl ca martorln procesul penal: a). persoanele obligate sd pAsreze secretul profesional, in legdtura cu faptele 9i imprejurdrile de care au luat cunogtinfd in exercitriul profesiei; b). parfile in procesul penal; c). rudele apropiate ale inculpatului; d). minorii sub 16 ani.
1. Faptele principale pot
fi
se efectueazd, cu autoizarea motivatil a unui judecdtor de la instanfa cdreia i-ar reveni competenfa sd judece cauza in primd instanfd; c). se dispun doar in cursul fazei de urmdrire penald; d). se autorizeazd. de edtre procurorul general al Parchetului de pe ldngd Inalta Curte de Casatrie qi Justitie; in cazui urgente, attoizalia se poate emite qi de cdtre procurorul general al parchetului de pe l6ngd curtea de apel.
fffegistrlrile convortirilon a). constituie mijloc de probd doar in cauzele privind fapte de coruplie b).
3. Interceptnrile gi
4. hrtfnzarcapentru efectuarea intercegtgritor qi fugishldlon a). se dispune de catre judecdtor in camera de consiliu; b). se dd pentru durata necesard inregistrdrii, pdnd la cel mult 45 de zrle:' c). poate fi prelungitd, pentru motive temeinice, cu cel mult 45 de zile; d). se dispune de cdtre instanfa competentd, in gedinfa publica.
5. Comisia rogaforie se poate adrosa a). instanfei ierarhic superioare; b). instanlei ierarhic inferioare; c). numai unui organjudiciar penal egal in grad; d). instanlei competente potrivit art. 30 alin. (1) C. pr. pen. 6. Nu pot
fi martori asistenfi:
a). minorii; b). cei care au cunogtinfd despre faptd; c). vecinii persoanei al cdrei domiciliu se perchezilioneazd; d). persoanele interesate in cauzd.
7. Interceptftile gi tnregistrlrile convorhirilor sau comunictrrilor efectraie prin telefon sau prin orice alt mijloc electronic de comunicare: a). pot fi dispuse, in caz de urgenfd, de cdtre organele de cercetare ale poliliei judiciare, prin ordonanfd; b). sunt admisibile doar in cazunle in care acfiunea penald se pune in mi;care la plAngerea prealabild; c). se pot autorizapentru cel mult 2 luni; d). pot fi dispuse, cu titlu provizoriu, de cdtre procuror, in caz de urgenfd, cdnd intdrzierea oblinerii autorizafiei judecdtorului ar aduce
grave prejudicii activitdtrii de urmdrire. 8. Declarafia de participare ?n proces eaparte v{tilmati: a). se poate face in tot cursul urmdririi penale, iar in fafa primei instanfe de judecatd, pAnd la citirea actului de sesizare; b). se poate face numai personal, de cdtre persoana vdtamatd; c). se poate face in cursul urmdririi penale, pdnd la punerea in mi;care a acfiunii penale; d). are ca obiectiv tragerea la rdspundere civild a inculpatului pentru prejudiciul creat prin sdvdrgirea infractriunii.
9. Probele tn pocesul penal:
administrate doar in cursul urmdririi penale; b). trebuie sd fie pertinente, concluffimiterii dosarului in instanld prin rechizitoriu; d). sunt acele date existente in cauzd, din care rezultd, presupunerearezonablld cit persoana fa{a de care se efectueazd, acte premergdtoare sau acte de urmdrire penald a sdvdr;it fapta.
dente, utile 9i admisibile; c). pot fi propuse pdnd la momentul
r09
a). pot
fi
Copifolul V
Grile
10. Principiul preznmtiei de nevinovi{ie consti in aceea ci persoana este consideratl neyinovati:
a). pdnd la rdmdnerea definitivd a hotdrArii judecdtoreqti penale; b). pdnd la punerea in miqcare a acfiunii penale; c). p6nd la dispunerea arestdrii preventive pe 30 de zile; d). pdnd la prelungirea
arestfii preventive.
11. Nu pot dobAndi calitatea de martor in cadrul procesului penal: a). rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului; b). soful invinuitului sau inculpatului; c). minorii; d). partea vdtamatd qi partea civild.
nea sa procesuali:
I
12.lnfafa organelor de cercetare penal[, inculpatul refuzi si dea declarafii. Atitudi-
a). constituie infracJiunea de mdrturie mincinoasd; b). va fi sancfionatd de cdtre procuror prin aplicarea unei amenzi judiciare; c). nu atrage nici o sancliune; inculpatul nu poate fi obligat sd dea declarafii, darea declarafiilor reprezentdnd un drept al sdu, qi nu o obligafie; d). reprezintd o probd directd care conduce la re{inerea vinovd{iei penale a inculpatului.
13. Existd pentru organele judiciare obligalia de a chema spre a fi ascultate persoanele care au suferit o pagubi materiald sau o dauni moral5 prin slvffrEirea infracfiunii? a). organele judiciare sunt obligate sd cheme, spre a fi ascultate, persoanele care au suferit o vdtdmare materiald prin infracfiune; b). nu, deoarece repararea prejudiciului in procesul penal este guvematd de principiul disponibilitdtrii, trebuind sd existe o manifestare de voinfd din partea persoanei vdtdmate; c). da, numai in ipoteza in care cel viitdmat este o persoand lipsitd de capacitate de exercifiu sau cu capacitate de exerci{iu restrdnsd; d). da, numai in ipoteza in care persoana vatdmatd este o unitate de interes public.
14.
Dispozilia ca unitilile poqtale si refinil pi si predea scrisorile trimise de inculpat ori
adresate acestuia:
a). este neconstitufionald, deoarece in acest mod se incalcii inviolabilitatea corespondenfei, drept fundamental al fiinfei umane; b). poate fi pusd in practicd doar in timpul fazei de urmdrire penala; c). se aplicd cu conditria ca infracliunea care forrneazd, obiectul respectivei cauze sd se urmdreascd la pldngerea prealabild a persoanei vdtdmate; d). este de competenfa instanfei de judecatd sau, in cazui urgente, a procurorului. 15.
in procesul penal, nu poate fi ascultat
ca martor:
a). soful inculpatului; b). persoana obligatd a pdstra secretul profesional, in legaturd cu faptele qi imprejurdrile de care a luat cunoEtinfa in exercitriul profesiei, fdrd incuviintarea persoanei sau a organizaliei fa{a de care este obligat.d a piistra secretul; c). fiul inculpatului; d). minorul sub 14 ani. 16. Mirturia mincinoasi sivirEiti de soful invinuitului sau inculpatului, martorin proces, este pedepsibil5? a). nu, deoarece legiuitorul ocrotegte sentimentele de afecfiune pe care soful invinuitului sau inculpatului le are fafa de acesta din urmd; b). da, pentru faptele de coruptrie; c). da, pentru faptele prevdzute cu pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani; d). da, deoarece, participand in proces in aceasti calitate, soful invinuitului sau inculpatului are aceleagi drepturi 9i obligafii ca orice alt martor.
17.Fa!il de martorul care lipsepte nejustificat se poate dispune: a). aplicarea unei amenzi penale, intre 20 lei (RON) 9i 100 lei (RON); b). aducerea silitd; c). arestmea preventivd (in ipoteza in care martorul se impotriveqte executdrii mandatului de aducere); d). aplicarea unei amenzi penale intre amendd penald intre 200 lei (RO|g Ei 1.000 lei @ON).
18. Procedura de ascultare a martorului minor care nu a implinit 14 ani prezinti elemente de distinct-ie? a). nu; b). ascultarea martorului minor care nu a implinit vdrsta de 14 ani se face in prezenfa
|0
Grile
Copifolul V
unuia dintre pdrinli sau a persoanei cdreia ii este incredinfat minorul spre cre$tere gi educare; c). ascultarea are loc la domiciliul parinfilor pentru a se evita influenfarea martorului minor de cdtre persoanele participante la proces; d). minorul care nu a implinit 14 ani nu depune jurdmdnt; este insd obligat sd rosteascd urmdtoarea formul6: ,,Md oblig cd voi spune adevdrul gi ca nu voi ascunde nimic din ceea ce qtiu". 19. Pentru efectuarea interceptirilor pi inregistririlor convorbirilor sau comunicirilor efectuate prin telefon sau prin orice alt mijloc electronic de comunicare este necesar a se constata indeplinirea uneia dintre urmitoarele condifii: a). sa existe autoizarca legald a organului de urmdrire penala; b). interceptarea gi inregistrarea sd se impund pentru stabilirea situaliei de fapt; c). sd existe date sau indicii temeinice privind pregdtirea sau sdvdrqirea unei infrac{iuni indreptate impotriva demnitdtii persoanei; d). persoana fdptuitorului sd fie cunoscutd. 20. Ridicarea de obiecte Ei inscrisuri se dispune de citre: a). organul de urmdrire penald; b). executorul judecdtoresc; c). organele proprii de executare ale unitSlii pdgubite, in cazul in care aceasta este o unitate de interes public; d). secretarul parchetului.
21. Durata pentru care se autortzeazh interceptirile qi inregistrf,rile convorbirilor sau comunicirilor efectuate prin telefon sau prin orice alt mijloc electronic de comunicare: a). 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii cu incd 30 de zile; b). 15 zile; pentru motive temeinic justificate gi in aceleaqi condilii, autoizarea poate fi prelungitd, fiecare prelungire neputdnd depdqi 15 zlte; c). 30 de zile; pentru motive temeinic justificate qi in aceleagi condilii, autoizarea poate fi prelungitd, fiecare prelungire neputdnd depd;i 30 de zile; durata maximd a interceptdrilor gi inregistrdrilor autorizate este de 120 de zile; d). infaza de urmdrire penald, 30 de zi7e, cu posibilitatea prelungirii, iar in faza de judecatd, pand la solulionarea definitivd a
cauzei. 22. Situatiile care permit efectuarea de perchezitii pe timpul noptii: a). in caz de infrac{iune flagranta; b). cdnd perchezitria urmeazd a se efectua intr-un local public; c). cdnd este efectuatd de procuror; d). cdnd persoana la domiciliul cdreia urmeazd a se face perchezitria consimte in scris la aceasta. 23. Instanla de judecati poate proceda la efectuarea de perchezifii domiciliare? a). nu; dispozifia instanfei de judecatd de a se efectua o perchezitrie domiciliard se comunicd procurorului in vederea efectudrii acesteia; b). nu, dispozitria instanfei de judecatd de a se efectua o perchezitrie domiciliard se comunicd organului de cercetare penald in vederea efectudrii acesteia; c). da, in situalia in care sesizarea instanfei dejudecatd se face direct prin plAngere prealabild, faza de urmdrire penald lipsind; d). da, instanfa poate proceda la efectuarea percheziliei cu ocazia unei cercetdri la fafa locului. 24. P erchezilia domiciliari: a). se dispune numai de judecator prin incheiere motivatd; b). se dispune de procuror, in cursul fazei de urmdrire penald, ;i de judecdtor, in cursul judecdlii; c). se dispune numai de judecdtor; in cazui urgente gi temeinic justificate gi procurorul poate dispune, in scris gi motivat, efectuarea perchezitriei, fiind obligat sd informeze de indatd instanfa; d). se dispune dacd sunt date sau indicii
temeinice privind pregdtirea sau sdvArgirea unei infractiuni pentru care urmdrirea penald efectueazd din oficiu.
se
25. Constatarea medico-legalfl este obligatorie: a). in cazul infractriunii de omor deosebit de grav; b). in cazul infracfiunii de pruncucidere; c). in caz de moarte violentd; d). in cauzele in care ac{iunea penald se pune in migcare din oficiu.
ilt
Copilolul V
Grile
26. Et<pertina medico-legali
psihiatrici este obligatorie:
a). cdnd este necesard o examinare corporald asupra ?nvinuitului ori persoanei vdtlmate pentru a constata pe corpul acestora existenfa urmelor infracfiunii; b). in caz de moarte violentd; c). cdnd organul de urmdrire penald sau instania de judecatd are indoiald asupra stdrii psihice a invi-
nuitului sau inculpatului; d). in cauzele in care acfiunea penald
se pune
in migcare din oficiu.
2T.incadrul procesului penal, expertul depune jurimdnt? in care expertul este recomandat de cdtre pddi; c).
expertul trebuie sd rdspundd.
a). nu; jurdmAntul este un aspect specific procedurii de audiere a martorilor; b). da, ?n ipoteza da, in ipoteza in care se dispune chemarea
expertului spre a da explicafii verbale asupra raportului de expertizd; d). da, la termenul fixat spre a se aduce la cunogtinfa pddilor gi expertului despre obiectul expertizei 9i intrebdrile la care
28. Comisia rogatorie se dispune: a). de cdtre instanfa dejudecatd, prin incheiere; b). de cdtre instanfa dejudecatd, prin sentint6 de investire; c). de cdtre organul de urmdrire penali, prin rechizitoriu; d). de cdtre pddi, prin intermediul apdrdtorului ales sau desemnat din oficiu.
29.Perchezifia domiciliari poate fi dispusi de: a). organul de cercetare penal6; b). procuror; c). judecdtor; d). organele de cercetare penald desemnate de citre geful comenduirii de gnnizoand.
30. Perchezifia domiciliari a). se efectueazd,intre orele 6.00 Si 20.00; b). se poate efectua qi pe timpul nop{ii, cdnd activitatea urmeazd, a se desfdgura intr-un local public; c). se face, in mod obligatoriu, in prezentra persoanei la care se efectueaza perchezitia; d). se dispune, in cursul urmdririi penale, de cdtre judecdtor, in qedinfd publicd, cu citarea pirfilor.
112
Solufiile spefelor
Copitolul V
CAPITOLUL V PROBATTUNEA iru pROCESUL PENAL
Spela nr. 1 Chiar pi in ipoteza in care pafiea civila nu administreazd probe cu privire la intinderea prejudiciului (cu referire la cheltuielile de inmormdntare), hotirdrea instanfei de judecatd este
temeinicd, atAta vreme cdt este de notorietate cd pentru inmorm6ntarea unei persoane se cheltuiegte mai mult decdt suma acordatd. in spe16, ne afldm in fafa unui fapt de notorietate, cunoscut unui cerc foarte larg de persoane qi care nu mai trebuie dovedit. in acest sens, faptul cd suma acordatd cu titlu de despdgubiri civile pentru cheltuielile de ?nmormdntare este in mod evident inferioara sumei necesare in mod obiqnuit, conduce la ideea cd hotardrea instanfei de judecatd nu poate fr atacatd sub aspectul neadministrdrii de probe pentru susfinerea pretenfiilor civile.
Spefa
nr.2
Solutia instantei de judecatd este criticabild sub aspectul acorddrii valorii probatorii unei prezumtii, degi aceasta nu ?ndeplineqte condifiile necesare pentru a i se recunoaqte o asemenea
valoare. Prezumfia reprezintd, aceea operatrie logicd in care se pomeqte de la anumite fapte sau situafii stabilite pe calea celorlalte mijloace de probd, pentru a se ajunge la alte fapte, necunoscute. Aceasta poate servi la formarea convingerii judecdtorilor, cu indeplinirea urmdtoarelor conditrii: 1). sd fie o operatie logicd corect fiicutS, care trebuie sd se impund cu necesitate oricui, cdci altfel apare ca o simplii pdrere sau bdnuiald a judecdtorului; 2). sd nu fie contrazisd de celelalte probe qi sd se afle in deplind concordan{d cu ele; 3). situatia de fapt stabilitd inbaza ei, unitd eventual cu alte probe, sd se impund cu atdta fo4d ^ de convingere incdt orice alta concluzie sd fie exclusd. In cazul concret din spe{d se observd cd aceste condilii nu sunt indeplinite. in acest sens, simplul fapt, dovedit, cd inculpatul gi-a insugit doar o parte din suma de bani constatatd lipsd din gestiune, nu exclude posibilitatea ca restul prejudiciului sd aibd alte cauze (neglijenfa gestionarului, o eroate de calcul, o sustragere sdvdrgitd de o alta persoana etc.). De asemenea,prezumfia de insuqire a intregii sume, dedusd din faptul necontestat al insuEirii unei pdrfi din sumd, nu se coroboreazd, ctt alte probe. in acest sens, absen{a unor probe cd la producerea prejudiciului ar fi concurat gi alte probe nu constituie o dovadd. Prezumfia, in acest caz, se infdtrigeazd ca o simpld deducfie, care nu poate fi verificatd, deoarece nu se integreazd intr-un ansamblu de dovezi. in acest context, hotdr6rea instanfei de judecatd prin care i se imputd inculpatului insuEirea intregii sume constatatd lipsd, in baza prezumfiei in discufie, nu este temeinicd din punct de vedere al probafiunii. In spefd se impunea, ?n aceste circumstanJe, amplificarea sferei investiga{iilor prin.completarea probelor in fafa instanfei. Spefa nr.3 Cererea inculpafilor cu privire la dispunerea de cdtre instanfd a efectudrii unei expertize medico-legale nu poate fi admisa, in condiliile spefei. Dispozitria de respingere se intemeiazd pe urmdtoarele argumente: 1). cererea nu este nici concludenta si nici util6, deoarece nu existd certitudinea cd o interven{ie chirurgicald va duce, intotdeauna, la rezultatul urmi{rit; 2). nimeni nu poate fi obligat sd se supund unei intervenfii chirurgicale; in caz contra.r, s-ar aduce atingere libertdtii persoanei de a dispune de integritatea sa corporald. Spefa nr.4 In procesul penal, poate constitui mijloc de
orice element de fapt care serve$te la consta-
Copitolul V
Solufiile spelelor
tarea existentei sau inexistenfei unei infrac{iuni, ori identificarea fdptuitorului, printre acestea enumerdndu-se ;i declaratriile inculpatului, ale descendentilor ori altor persoane apropiate, care acceptd, potrivit art. 80 C.pr.pen., sd depund mdrturie, legiuitorul nedisting6nd forfa probantd in raport de faza procesuala in care s-au produs, gradul de rudenie sau relele raporturi existente intre pd(i.
Potrivit aft. 63 alin. (2) C.pr.pen., aprecierea fiecdrei probe

penald qi de instanfa de judecata
se face de organul de urmdrire
in urma examindrii tuturor probelor
administrate,
in scopul
afldrii adevdrului. De asemenea, potrivit axt. 69 C.pr.pen., declarafiile inculpatului facute ?n cursul procesului penal pot servi la aflarea adevdrului numai in mdsura in care sunt coroborate cu fapte gi imprejurdri ce reztltd din ansamblul probelor administrate in cauzd.. Referitor la probafiunea in materia infrac{iunilor privitoare la viafa sexuald, de reguld acestea se probeazd prin declara{iile pd4ilor coroborate cu actele medico-legale eliberate de serviciile sanitare de specialitate gi unele probe indirecte, cum ar fi martorii care percep activitatea infracfionald la scurt timp dupd consumarea acesteia. in consecinlii, in raport de textele de lege mai sus invocate qi situafia de fapt descrisd, hotdrdrea instantei de judecatd prin care s-a dispus condamnarea inculpatului apare ca fiind
legald.
fPeta nr. s In spefd, la dosarul cauzei existd doud expertize medico-legale, ambele relevAnd prezenfa in
sdnge a unei cantitdfi de alcool ce impun refinerea faptei ca infrac{iune, 9i o expertizd ulterioard
a Institutului de Medicind Legala, prin care se stabilegte prezenfa in sAnge a unei cantitdd de alcool inferioare celei necesare pentru refinerea sdvdrqirii infractriunii, expertizdefectuata inbaza unor date obfinute in faza de cercetare judecdtoreascd prin refractarea de catre inculpat a celor sus{inute anterior. in aceastd ipotezd, a existenlei unor expertizefinalizate prin concluzii contradictorii, este de competenfa instanfei dejudecatd sd stabileascd datele reale care au determinatrezultatele expertizelor gi, implicit, sd omologheze unul din actele medicale mai sus ardtate. Astfel, avAnd in vedere cd, potrivit art. 63 alin. (2) C.pr.pen., probele nu au o valoare mai dinainte stabilitd, aprecierea fiecdrui mijloc de proba constituind atributul organului judiciar 9i efectuAndu-se in urma examindrii tuturor probelor, in spefd se impune concluzia cd hotdrArea de condamnare este legald gi temeinicd, in sensul refinerii, ca mijloc de aprobd, a expertizei incriminante, in condiliile corobordrii acesteia cu celelalte probe administrate. Spefa
nr.6
Din moment ce inculpatului i s-a admis proba cu martori (aspect din care rezultd cd instanfa a apreciat cd sunt indeplinite cerinfele necesare pentru administrarea probei testimoniale, cu privire la pertinenfa, concludenfa gi utilitatea acesteia), instantra era obligatd sd procedeze la citarea martorilor sau la aducerea lor cu mandat, in cazul in care ei nu s-au prezentat. in al doilea rind, proceddnd in acest mod, instanfa de judecatd a transgresat administrarea probei cu martori in sarcina inculpatului, incdlcdnd prevederile art. 6I alin. (1) C.pr.pen., potrivit cdrora ,,sarcina adminktdrii probelor in procesul penal revine organului de urmdrire penald ;i instanlei de judecati". Astfel, limitdndu-se la a constata asuma.rea obligaliei de cdtre inculpat in sensul aducerii martorilor qi neindeplinirea acesteia, solu{ionarea cauzei aparc a fi nelegald qi netemeinicd.
Spela nr.7 Declarafiile pd4ilor sunt divizibile, organul judiciar re{indnd numai ceea ce se coroboreazd cu alte probe. De asemenea, declarafiile pdrfilor sunt retractabile, ceea ce inseamnd cd pdrfile pot proceda la retractarea acestor declarafii oricAnd pe parcursul procesului penal. Retractabilitatea declarafiei implicd insd qi posibilitatea instanfei de judecatd, in principiu, de a inlitura declaratriile anterioare. Astfel, potrivit art.63 alin. (2) C.pr.pen. probele nu au o valoare prestabilitd, iar aprecierea fiecdreia dintre ele se face de cdtre instanfd in urma examinfii tuturor probelor administrate in catzd,, in scopul afldrii adevdrului. Rezultd cd retractarea nu trebuie acceptatd necritic. Se poate da eficienfd faptului de a retracta declaraliile anterioare numai in circumstantrele unei temeinice iustificdri, cu fapte qi impre348
Solufiile spefelor
Copilolul V
jurdri convingdtoare cd exprimd realitatea. Rezultd ca simplele retractdri de cdtre inculpat ale declarafiilor anterioare nu justificd, prin ele insele, concluzia cd declarafiile anterioare nu
exprimd adevarul. In spefd, declara{iile anterioare ale inculpatului se coroboreazd, cu celelalte probe administrate in proces, ceea ce determind ca retractarea acestora, in al treilea grad de jurisdicfie, sd nu producd efecte juridice,
in sensul inldturdrii invinuirii.
Spela nr. 8
Cu referire la participarea martorilor in procesul penal, reglementarea procesual penald stabilepte categoriile de persoane care nu pot dobdndi aceastd calitate (afi.79 qi 82 C.pr.pen.), precum gi persoanele care nu sunt obligate sd compard in calitate de martor (art. 80 C.pr.pen.). In spetd, important este faptul de a se stabili dacd proba propusd indeplineqte condiliile de pertinenfd, concludenfd 9i utilitate. Odatd stabilit acest aspect, imprejurarea participdrii martorului la primul termen de judecatd urmeazd, a fi avutd in vedere, dupd administrarea probei, cu ocazia aprecierii depozitriei martorului in cadrul examindrii tuturor probelor administrate. In acela;i sens, faptul cd martorul propus se afld in rela{ii conflictuale cu inculpatul, fiind, in acelagi timp, rudd cu partea vdtdmatd, nu constituie prin sine insuEi o prezumfie a lipsei de obiectivitate. Instanfa de judecatd, potrivit arl. 63 alin. (2) C.pr.pen., nu poate inldtura ca nesincerd declarafia unui martor numai inbaza acestor motive, ci doar in urma analizei declaratiei sale, ?n contextul intregului material probator.
Spefa nr.9 Potrivit art. 81 C.pr.pen., minorul care nu a implinit vArsta de 14 ani poate fi ascultat ca martor intr-o cauzd,penald, numai in prezenfa unuia din pdrinfi ori a tutorelui sau a persoanei cdreia ii este incredinfat minorul spre cre$tere gi educare. ln aceste condifii, se constatd, in solufionareacauzei,existenta unui viciu de procedurd, constdnd in incdlcarea prevederilor art. 81 C.pr.pen. Aceasta incdlcare nu atrage insd nulitatea absolutd a hotdrdrii, ci, eventual, o nulitate relativd, deoarece nu este menfionatd printre cazurile de nulitate absolutd expres qi limitativ prevdzute in art. 797 alin. (2) C.pr.pen. Fiind, deci, vorba despre o nulitate relativd, potrivit art.197 alin. (4) C.pr.pen., ea opereazd numai in conditriile in care partea interesatd, prezentd. in instanfd, o invocd in cursul efectudrii actului. Neproced6ndu-se aga, la termenul audierii martorului, nulitatea nu mai poate fi invocatd, ea fiind prezumatd ca acoperitd prin tdcerea pdrfii. Spela nr. 10 Art. 64 C.pr.pen. a fost elaborat de cdtre legiuitor prin folosirea procedeului enumerdrii exhaustive a mijloacelor de probd ce pot fi administrate in cadrul unei proceduri judiciare
penale.
in consecinld, raportul lucrdtorului de polifie, nefiind cuprins in enumerarea expres limitativd a mijloacelor de probd gi, totodatd, neputdnd fi considerat un ,,inscris", in infelesul art. 89 C.pr.pen., nu constituie mijloc de proba.
Spela nr. 11 Concluzia cuprinsd in raportul de expertizd, conform cdreia, in momentul comiterii faptei, alcoolemia putea fi intre 0,657o ;i 7,257o,reprezintd, numai o supozitrie, influenlata de ritmul individual de eliminare a alcoolului, care nu poate confirma existenla infracfiunii, nefiind certd. in acest sens, in strdnsd legdturd cu principiul prezumtriei de nevinovafie, procesul penal se subordoneazd regulii in dubio pro reo (indoiala profitd inculpatului). Astfel, aceastd reguld nu poate fi rdstumatd decdt prin probe certe de vinovdfie. CAt timp probele in acuzare sunt nesigure gi contradictorii, organele judiciare nu pot trage altd concluzie, in indoiald, decdt aceea afirmatd
de prezumfia legald de nevinovdfie. In consecinfd, in spefd se impune pronunfarea unei solufii de achitare a inculpatului art. 11 pct.2lit. a) C.pr.pen. raporrat la art. 10lit. d) C.pr.pen.
in baza
Spela nr.12 Potrivit aft.197 alin. (2) C.pr.pen., omisiunea organului de urmdrire penala de a dispune efecDrept procesuol penol
349
Copitolul V
Solufiile spefelor
tuarea referatului de evaluare, in cauzele cu infractori minori, este sancfionatd cu nulitatea absoluta (obligafie prevdzutii in art. 482 C.pr.pen.). De asemenea, in considerarea dispozitriilor art. 99 alin. (2) C.pen. (,sninorul care are vdrsta fnte 14 Si 16 ani rdspunde penal, numai dacd se dovedeste cd a sdvdrsit fapta cu discemdmfutt"), expertiza medicoJegald psihiatricd pentru minorii cu aceastd vArstd este obligatorie. Sancfiunile prevdzute mai sus pentru incdlcarea procedurii in cauzele cu minori intervin, ?nsd, in situatria constatdrii omisiunii organului judiciar de a dispune efectuarea actelor respective. Or, in spefd, faptul cd referatul de evaluare a fost intocmit dupd comiterea infracfiunii (chiar dacd anterior dispunerii inceperii urmdririi penale) nu poate fi asimilat cu lipsa acestuia de la dosar. In consecinld, procedeul folosit nu este sancfionat cu nulitatea absolutd ori relativd.
In cazurile in care s-a dispus efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice (c6nd aceasta este obligatorie, potrivit art. lI7 alin. (1) C.pr.pen.), expertizatrebuie efectuati, fdrd excepfie, in conditrii de intemare intr-o institufie sanitara (art.II7 alin. (2) C.pr.pen.) 9i nu ambulatoriu.
Argumentul existenfei la dosar a actelor medicale ce atestd o lungd perioadd de spitalizare, atAt ulterior comiterii infracfiunii, cdt gi anterior, nu este suficient pentru a se admite un raport de expertizd psihiatricd obtrinut prin incdlcarea art. ll7 alin. (2) C.pr.pen. in acest sens, practica judiciard este constantd in a aprecia cd raportul de expertizd psihiatrici ce nu se bazeazdpe investigafii fdcute nemijlocit in conditrii de intemare (ci, de exemplu, pe examinarea dosarului gi a unor acte medicale intocmite anterior sau pe observafiile sumare fdcute intr-o singurd zi asupra pacientului), nu oferd garan{iile necesare, aqa incdt atdta vreme cit expertizanu s-a fdcut, in mod
strict, potrivit legii, urmeazd, ca instanfa sd dispund o noud expertizd. De asemenea, art. 385'pct.8 C.pr.pen. prevede cd hotdrdrea este supusd casarii cdnd expertiza medico-legald psihiatricd nu a fost efectuatd in cazuile qi condiliile afi. lI7 alin. (1) qi (2) C.pr.pen.
FPeta nr. 13
Spefa nr. 14 Dupd modul in care legea reglementeazd. necesitatea efectudrii expertizei, acestea pot fi facultative si obligatorii. Expertizele facultative sunt cele mai frecvente in practica judiciard, ele fiind dispuse fie la cererea p64ilor interesate, fie cAnd organele judiciare socotesc cd sunt necesare cuno$tintele unui expert pentru ldmurirea anumitor aspecte ale cauzei penale. Potrivit aft.117 C.pr.pen., expertiza este obligatorie in urmdtoarele situa{ii: a). in cazul omorului deosebit de grav (chiar gi in ipoteza in care infracfiunea a rdmas in stadiu de tentativd); b). atunci c6nd organul de urmdrire penald sau instanfa de judecatd are indoiald asupra stdrii psihice a invinuitului sau inculpatului. A doua ipotezd a obligativitdtii expertizei va fi luatd in considerare atunci cdnd existd elemente, in dosarul cauzei, care sd determine o ?ndoiald cu privire la starea psihicd a invinuitului sau inculpatului. Or, in spetd, in dosarul catzei existau acte medicale care atestau cd inculpatul suferi de afecfiuni pe fond^psihic qi care erau de naturd sd determine lndoialain ceea ce prive;te starea psihicd a acestuia. in consecintrd, prin nedispunerea unei expertize medico-legale psihiatrice, degi starea de indoiald exista, instanta a pronunfat o hotardre nelegald Ei netemeinicd.
fPetu nr.15 In spefa, se constatd depdgirea de cdtre expert a atribufiilor sale, prin formularea unor concluzii de naturd pur subiectivd, care n-au nimic in comun cu o fundamentare tehnicd, riguroasd,
bazatd pe elemente subiective. Astfel, se constatd cd expertul s-a pronunfat, in ceea ce priveqte vinovafia inculpatului, asupra verosimilitdtrii altor probe (in spei6, declamfiile martorilor), aspect de competenfa exclusivd a instanfei de judecatd; luarea in considerare a acestor concluzii ar permite ca atributele instanfei sd fie preluate ;i de altri participanfi in procesul penal. In consecin{6, instanfa va soluliona cauzafin|nd cont numai de elementele obiective, tehnice existente in raportul de expertizd, conferite in mod legal competenfei expertului, din care rezultd cd depdsirea i td a victimei reprezintd. singura cauzd, a accidentului.
Spefe
Copitolul Vl
Secfiuneo ll
Spefe
PPefa nr. 1 In cursul urmdririi penale, impotriva inculpatului s-a dispus luarea mdsurii arestdrii preventive. Mandatul de arestare nu a fost pus in executare, deoarece inculpatul s-a sustras gi se sustrage in continuare de la executarea lui. ln faza de judecatd, instanfa a dispus revoca.rea mdsurii arestdrii preventive.
Intebare
Este legald solufia instanfei de judecati?
Spe{a
nr.2
Tribunalul Bucuregti a admis cererea inculpatului de inlocuire a mdsurii arestdrii preventive cu mdsura obligarii de a nu pdrdsi localitatea. Instanfa Ei-a motivat incheierea prin lipsa antecedentelor penale a inculpatului, sinceritatea manifestata pe parcursul procesului, faptul cd nu a incercat sd zdddmiceascd aflarea adevdrului prin influeniarea vreunui martor, cd nu a incercat sd se sustragd urmdririi penale qi nu a comis o altd infracliune. In apelul parchetului, Curtea de Apel Bucuregti a casat incheierea primei instanfe ;i a dispus respingerea cererii de inlocuire a arestiirii preventive cu obligarea de a nu pdrdsi localitatea. Ulterior, inculpatul a reiterat cererea de inlocuire a mdsurii arestdrii preventive, invocdnd aceleagi motive gi imprejurdri care constituisera drept fundament pentru prima cerere.
Intrebare
Ce solulie se impune
in
vederea rczolvdrii acestei cereri de inlocuire a mdsurii arestdrii pre-
ventive?
a formulat o cerere de inlocuire a miisurii arestdrii preventive cu mdsura obligdrii de a nu pdrdsi localitatea. Cererea este motivatd prin trauma psihicd suferitd din cauza decesul fratelui sdu, coinculpat in proces. in considerarea acestui aspect, instantra dejudecata a admis cererea.
Spefa nr. 3 Inculpatul, arestat preventiv,
fntrebare Este legald soluSia instanlei de judecatiT
Spefa nr.4 In cursul urmdririi penale, procurorul a dispus obligarea inculpatei de a nu pardsi trara. impotriva ordonanlei de obligare de a nu pdrdsi 1ara, inculpaia a fdcut plingere la instanfa
competenta.
Instanfa, prin incheiere, procurorului.
in
gedin{d publicd,
respins pldngerea impotriva ordonanlei
Impotriva incheierii instan{ei de judecatd, se declard recurs de cdtre procuror. Recursul este motivat prin aceea cd, potrivit art. 1402 alin. (2) C.pr.pen., pl6ngerea impotriva ordonanfei procurorului ptiv]d mdsura preventivd a obligfii de a nu pdrdsi lara se solufioneazd in camera de consiliu.
Intebare
Este fondat recursul procuroruluiT
Spefa nr. 5 Inculpatul arestat preventiv solicitd instanfei de judecatd liberarea provizorie sub conffol judiciar. Cererea este solulionatd in camera de consiliu.
inrebare
Comentafi modul de solusionare a cererii inculpaatlui de Eberare provizorie sub contol judiciar.
Spe(a nr. 6
Inculpatul, cercetat pentru sdvArgirea infracfiunii de fals material in inscrisuri oficiale, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Mdsura preventivd a fost executatd in intregime gi nu a fost
prelungitd.
r35
Copilolul Vl
Spele
Ulterior punerii in libertate a inculpatului, s-au descoperit noi acte materiale ale aceleiagi infracfiuni, sdvdrqite de inculpat. in considerarea acestui aspect, instanfa de judecatd a dispus extinderea actriunii penale pemu acte materiale noi. De ur"ri"n"u, s-a dispus din nou arestarea preventivd a inculpatului. Inculpatul criticd dispunerea mdsurii preventive, considerdnd cd dispozilia de arestare preventivd este nelegald, atAta vreme cdt, dupd executarea integrald a miisurii preventive dispuse de judecdtor, acesta nu mai poate sd ia din nou aceeasi mdsurd. de arestare preventivd a fost atacatd cu recurs de cirtre inculpat. iil^",t:l* Intebare Ce solufie se impune fu vederca rczolvdrii rccwsului impotiva fuicheierii de arcstarcpeventivd?
Spefa nr. 7
La primul termen de judecatd, instanfa dispus amanarea cauzei. De asemenea, prin aceeaqi incheiere, judecdtorul a dispus arestarea pr"u"rrtirod a inculpatulu iinbazaafi. 14g atin. 1t; 1t. u; C'pr'pen' (existd date cd inculpatul incearcd sd zdddmiceascd, in mod direct sau indirect, aflarea adevdrului prin influen{area unei pddi, a unui martor sau expert, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probd). Impotriva incheierii de arestare preventivd inculpatul a declarat recurs, motivdnd cd instan{a a dispus arestarea sa fdrd sd-l fi ascultat.
Intebdri
Recursul inculpatului este fondat?
de dispunerea prelungirii arestirii.
Spefa nr. 8 Instanfa de judecatd procedeazd la prelungirea arestdrii preventive a inculpatului. In recursul declarat impotriva incheierii, inculpatul invoca faptul cd nu a fost ascultat inainte
Intrebare
Este fondat recursul inculpatului?
Spefa nr. 9 impotriva inculpatului s-a dispus, in faza de urmdrire penald, mdsura arestilrii preventive, considerandu-se cd existi[ motive temeinice care justificd temerea cd va exercita presiuni asupra persoanei vdtdmate sau ca va incerca o in{elegere fiauduloasii cu aceasra. La terminarea urmdririi penale' parchetul solicitd instan{ei de judecatd prelungirea aresl,irii preventive' cererea este respinsd de cdtre instanNd, pentru modv;l cd, unirdrirei penald fiind frnalizatd, nu se mai justificd menfinerea inculpatuluiin stare de arest. Intebare Este legald solufia instanlei de judecati? Spefa nr. L0 Instanfa de judecatd a admis, prin incheiere, cererea parchetului de prelungire a duratei arestdrii preventive a inculpatului. Inculpatul a atacat cu recurs incheierea de prelungire. in motivarea recursului, inculpatul a invocat faptul cd instanfa de judecatd nu a fostlegal Jesizatd. in acest sens, dosarul cauzei nu a fost depus la instanfd, impreund cu propunerea de prelungire a arestdrii gi adresa de inaintare, intocmite de procuror' cu cel pufin 5 zile inainte de expiralea duratei arestdrii preventive, potrivit art. 159 alin. (1) C.pr.pen.
Intebare
Este fondat recursul inculpatului?
Spela nr. 11 La termenul fixat pentru solutrionarea cererii parchetului de prelungire a arestirii preventive apardtorul ales al inculpatului arestat nu s-a prezentat in mod nejustificat. Existd probe in Jos* an care rezultd cd acesta fusese incunogtin{at despre ziua;i ora soltitriondrii cererii Ministerului public. in aceste circumstanfe, instanfa de judecata a desemnat un apiirdtor din oficiu.
136
Spele
Copilolul Vl
Cererea Ministerului Public a fost admisd. infebare Este legaJd modalitatea de soluSionare a cererii
de
prelungire a arestiirii preventive?
Spela nr.12 Propunerea parchetului de prelungire a duratei arestdrii preventive a fost examinatd de instantd in lipsa inculpatului, dar in prezenla apdrdtorului, cdruia i s-a dat cuvdntul pentru a pune concluzii. Inculpatul a fost adus la instanld dupd dezbaterea cererii de prelungire a arestdrii preventive.
intebare
Este legald procedura de solufionare a propunerii de prelungire a dwatei arestdii preventive
a inculpatului?
Spefa nr. 13 La termenul fixat pentru solufionarea propunerii parchetului de prelungire a arestdrii preventive^, inculpatul (intemat in Spitalul Penitenciar Jilava) nu a fost adus in fatra judecdtorului. In aceste conditii, judecdtorul a examinat cererea parchetului in lipsa inculpatului qi a
apardtorului acestuia. Cererea parchetului a fost admis6, mdsura arestdrii preventive fiind prelungitd.
Intebare
Este legald procedura procedwa prin care s-a solulionat cererea de prelungire
a arestdrii pre-
ventive? Spefa nr. 14
Inculpatul a atacat cu recurs incheierea prin care s-a solufionat cererea parchetului de prelungire a arestdrii preventive. Critica inculpatului arestat are urmdtoarea motivafie: completul de judecatd care a solu{ionat cererea de prelungire a arestd.rii preventive a fost prezidat de cdtre un alt judecdtor dec6t pregedintele respectivei instan{e, contrar prevederilor art. 159 alin. (2)
C.pr.pen.
Intebare Este fondat recwsul inculpatului?

Spefa
nr.15
Inculpatul arestat este trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunilor de trafic de droguri
gi corupfie sexuald.
Din actele dosarului rezultd cd inculpatul este consumator de droguri. De asemenea, se cunoaqte cd inculpatul are o mare influenfd asupra copiilor. in perioada 1986-199l, inculpatul a fost supus unor investigafii pentru sdvArqirea unor acte sexuale cu minori. La primul termen de judecati inculpatul solicili instanfei liberarea provizorie sub confol judiciar.
Intebare Ce solulie
se impune cu
privire la cererea inculpatului?
Spela nr. 16
Instanfa de judecatd a admis cererea de liberare provizorie pe cau{iune a inculpatului arestat pentru sdvArgirea infracliunii de furt. Cauza este solufionatd prin condamnarea inculpatului la pedeapsa inchisorii cu executare la
locul de muncd.
in aceste conditrii instan{a nu a dispus restituirea cauiiunii condamnatului. inrebare Este legaLd solufia instanfei de judecatd de nerestituire a caufiunii? Argumentafi.
Spela
nr.l7
Pentru solufionarea unei cauze penale avdnd drept obiect sdvdrgirea unei infractriuni de omor calificat, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale. Din raportul intocmit cu aceastd ocazie rezaltd, cd inculpatul suferd de psihopatie disociali 9i
137
Copitolul Vl
Spele
cd se impune luarea mdsurii de siguranfd a obligdrii la tratament medical prevdzutd in art. 113 C.pen. Pentru aceasta, se prescrie tratament medical ambulatoriu in refeaua Administrafiei Nafionale a Penitenciarelor, iar ulterior, prin laboratorul medical teritorial. Instantra de judecatd solufioneazd catJza, pronunfdnd o hotdr6re de condamnare a inculpatului. Se omite, insd, luarea mdsurii de siguranfd a obligfii la tratamen medical.
intebare
Este admisibil recursul declarat de cdte inculpat, intemeiat pe omisiunea instanfei de judecatd de a dispune luarea mdsurii de siguranfi a obligdrii Ia tatanent medical?
Grile
Copitolul Vl
Secliuneo lll Grile

1. Sunt
misuri preventive:
a). arestarea preventivd; b). obligarea la tratament medical; c). interzicerea de a se afla in anumite localititri; d). inscriptria ipotecarS.
2. Misurile preventive inceteazi de drept: a). la expirarea termenelor prevdzute de lege sau stabilite de organele judiciare; b). in cazul in care se face pldngere impotriva mdsurii luate de organul de urmdrire penald; c). in ipoteza pronunfarii unei hotdr6ri de condamnare a inculpatului; d). cdnd s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea masurii. 3. Arestarea
preventivi
se
poate dispune prin:
a). ordonanJa procurorului; b). incheierea instanlei de judecatd; c). mandatul de arestare; d). re-
zolufia motivata a procurorului.

4. Prelungirea duratei arestirii poate fi dispusi de citre: a). procurorul ierarhic superior celui care a dispus arestarea preventivd; b). instantra cdreia i-ar reveni competenfa sd judece cauzain fond; c). procurorul competent sd efectueze urmdrirea penald, din oficiu sau la propunerea organului de cercetare penald; d). instanfa ierarhic superioard celei cdreia i-ar reveni competenfa sd judece cauza in fond. 5. Pe durata liberdrii provizorii pe caufiune inculpatul: a). este obligat sd se prezinte la chemarea organelor judiciare; b). poate sd igi schimbe locuintra fara a incuno$tinta organul judiciar; c). are obligafia de a se prezenta la toate termenele dejudecatd; d). beneficiazd de asistenfdjuridicd obligatorie din oficiu. 6. Restituirea caufiunii: a).nu este posibild, respectiva sumd de bani fdcdndu-se venit la bugetul Ministerului Justifiei; b). este posibild numai dacd s-a dispus scoaterea de sub urmdrire penald, incetarea urmdririi penale, achitarea sau incetarea procesului penal; c). se va dispune doar in cazurile in care acfiunea penald a fost pusa in miqcare la plAngerea prealabild a persoanei vdtdmate; d). se dispune cdnd s-a pronunfat condamnarea la pedeapsa inchisorii. 7. Cererea de liberare provizorie poate fi ficuti: a). in cursul urmdririi penale, p6nd la intocmirea rechizitoriului; b). in cursul judecd{ii, pdnd la terminarea dezbaterilor, in prima instanfd; c). pe tot parcursul procesului penal; d). numai de citre invinuitul sau inculpatul aflat in stare de arest preventiv.
misurilor asiguritorii este obligatorie: a). cdnd prin infracfiune s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 lei (RON), iar acfiunea penald a fost pusd in migcare din oficiu; b). in cazul in care prin infracfiune s-a adus o pagubd avutului unei persoane juridice de interes public; c). in cazul in care cel vdtdmat este o persoand lipsitd de capacitate de exerciliu sau cu capacitate de exercitriu restr6nsd; d). in func1ie de intinderea prejudiciulti calzat prin sdvdrgirea infrac{iunii.
8. Luarea
invinuitului dispusd la 9 martie, ora14 expiri la: a). l0 martie, ora 13; b). 10 martie, ora 14; c). 10 martie, ora 12; d). 10 martie, ora 14; dacd 10 martie este zi nelucrdtoare, termenul se prorogd pdnd la prima zi lucrdtoare.
9. Refinerea
1-0. Misurile preventive pot fi dispuse prin urmitoarele acte: a). rezolu{ia organului de cercetare penald; b). ordonanfa organelor de constatare (agen{ii politriei de frontierd); c). hotdrdrea instan{ei de judecatd; d). rechizitoriul procurorului.
139
Copitolul Vl
Grile
L1". Obligaliile care revin organului de cercetare penal5 in ipoteza in care nu nai existi vreun temei care si justifice menfinerea arestlrii preventive a invinuitului: a). dispune, prin rezolufie motivatd, inlocuirea arestdrii preventive a invinuitului cu obligarea de a nu pdrdsi localitatea; b). informeazd,, de ?ndatd, instantra de judecatd competentd, penrru ca aceasta sd procedeze in mod corespunzdtor; c). dispune, prin ordonanfd, confirmatd de c6tre procuror, revocarea arestdrii preventive a invinuitului; d). informeazd, de indatd, procurorul competent, pentru ca acesta sd procedeze in mod corespunzdtor.
care face parte?
'l2.Poate fi dispusi revocarea misurii refinerii unui parlamentar de citre Camera din
dispune imediat revocarea acestei mdsuri; c). da, numai pentru infractriunile sdv6rgite in exercitarea atribufiilor de serviciu; d). da, cu conditria declangdrii prealabile a procedurii de ridicare a imunitdtrii parlamentare. 13. Misura obligirii de a nu pirisi localitatea in faza de judecati se poate dispune: a). pentru maxim 30 de zile; ea poate fi prelungitd de cdtre instan{d, ii""*" prelungire neputdnd depdgi 30 de zile b). pentru 30 de zile, fdrd posibiliratea prelungirii; cj. p6nd la solufionarea definitivd acauzei; d). de cdtre un complet de divergentrd, compus prin participarea
a)' nu; revocarea mdsurilor preventive se poate dispune numai de cdtre organele judiciare care au procedat la luarea acestora; in caz contrar s-ar incdlca principiul separaliei puierilor in stat; b). da; Camera sesizatd de ministrul justifiei, dacd constatdid nuixistdiemei pentru refinere, va
pre$edintelui instanlei.
14. in cursul fazei de urmirire penali, misura obligirii de a nu pirisi localitatea poate {i dispusd: a). pentru 30 de zile; ea poate fi prelungitd de procuror, in limita unui termen maxim de lg0 de zile:. b). pentru 30 de zile; ea poate fi prelungitd de procuror, in limita unui termen de 1 an sau, in mod excepfional, cdnd pedeapsa prevdzutd de lege este detentriunea pe viafd sau inchisoarea de 10 ani sau mai mare, in limita unui termen maxim de 2 ani; c). pentru 30 de zile; ea poate fi prelungita de instanfd, in limita unui termen de 1 an sau, in mod exceplional, cdnd pedeapsa prevdzutd de lege este detentiunea pe viafil sau inchisoarea de 10 ani sau mai mare, in limita unui termen maxim de 2 ani; d). pdnd la momentul punerii in migcare a acliunii penale.
15. Arestarea preventivi a invinuifului: a). se poate dispune de ciltre procuror, in cursul urmdririi penale, sau de cdtre instanfa de judecatd, in cursul fazei dejudecatd; b). presupune punerea in miEcare a actiunii penale; c). se poare dispune numai in cursul fazei de urmdrire penald; d). nu poate fi dispusd iniazulinfracfiunilor pentru care legea prevede altemativ pedeapsa amenzii. 16. Arestarea
preventivi a inculpatului:
a). se poate dispune inainte de inceperea urmdririi penale, in cazul infracfiunilor flagranre; b). se poate dispune doar atunci cdnd hotdrdrea de condimnare a inculpatului a rdmas definitivd; c). se poate dispune atunci c6nd existd date cd inculpatul pregdtegte sdv6rgirea unei noi infrac{iuni; d). poate fi dispusd, in cursul urmdririi p"ttul", de cdtre procuror, iar in cursul judecd{ii, de cdtre instanfa de judecatd.
17. Propunerea de prelungire a arestirii preventive a inculpatului: a). se depune la instanld cu cel pulin 8 zile inainte de expirarea duratei arestdrii de cdtre conducdtorul parchetului din care face parte cel care a fdcut sau a avizat propunerea; b). se poate redacta de cdtre organul de cercetare penald ori de cdtre procuror; c). se solutrioneazdincamera de consiliu, de un singurjudecdtor, indiferent de natura infracfiunii; d). este inaintatd de organul
de cercetare penald procurorului care suprav egheazd urmdrirea penald cu cel puJin 5 zile inainte de expirarea duratei arestdrii.
arestirii preventive:
140
18. Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea prelungirii
Grile
Copilolul Vl
a). nu este suspensiv de executare; b). se solufioneazdin termen de trei zile; c). este suspensiv de executare (incheierea nu conduce la punerea in libertate a celui arestat, fiind suspendatd pdnd la solufionarea recursului) numai in cazul infracfiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani; d). este suspensiv de executare, ceea ce inseamnd cd incheierea nu conduce la punerea in libertate a celui arestat.
19. Instanfa poate dispune liberarea provizorie sub controljudiciar dac5: a). invinuitul sau inculpatul nu este recidivist; b). pentru infracfiunea sdvdrEitd cu intenfie legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depd;eqte 18 ani; c). invinuitul sau inculpatul a sdvdrEit o infracfiune din culpd sau cu intenfie, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii care nu depd;egte 12 ani; d). exista date din care rezultd, cd invinuitul sau inculpatul va incerca sd zdddmiceascd aflarea adevdrului prin distrugerea mijloacelor de probd. 20. Cauliunea nu se restituie
a).
cind:
invinuitul sau inculpatul este recidivist; b). s-a dispus condamnarea la pedeapsa inchisorii; c). s-a dispus condamnarea la pedeapsa inchisorii iar liberarea provizorie s-a revocat ca urnare a faptului cd invinuitul nu a indeplinit, cu rea-credinfd, obliga{iile care ii reveneau; d). legea prevede pentru infracfiunea sdv0rEitd pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani.
21. Cererea de liberare provizorie poate fi ficuti de citre: a). invinuit sau inculpat; b). organele de cercetare ale politriei judiciare; c). partea vdtdmatd ori partea civild; d). reprezentan{ii legali ai padii responsabile civilmente. 22. Misurile de ocrotire in cadrul procesului penal: a). vizeazd punerea sub protectie a bunurilor de patrimoniu care ar putea fi distruse ori deteriorate prin sdvirqirea infracJiunii; b). se pot dispune fatd de minorii aflafi in ocrotirea unui invinuit sau inculpat arestat preventiv; c). se pot dispune fald de persoanele prejudiciate grav prin sdvdrEirea infracfiunii; d). pot fi dispuse de organele de cercetare penald, infaza de urmdrire penald, gi de cdtre procuror, infaza de judecatd. 23. Organele competente si dispuni luarea misurilor asiguritorii sunt: a).infaza de urmdrire penald, procurorul sau organul de cercetare penald, prin ordonanJd; b). in faza de urmdrire penald, procurorul, prin ordonanfd (cind ac{iunea penaid este pusd in migcare) sau prin rezolu{ie (cdnd nu s-a pus in migcare acfiunea penald); c). in faza de judecatd, instan{a de judecatd, prin incheiere; d). pe tot parcusul procesului penal, indiferent de stadiul procesual, de cdtre instanfa de judecatd, prin incheiere. 24. Restituirea lucrurilor: a). este dispusd, infaza de urmdrire penald, de cdtre procuror, prin ordonantd sau de cdtre organul de cercetare penald, prin rezolufie; b). se dispune de catre organele de cercetare ale poliliei judiciare prin rezolufie; c). nu poate fi dispusd decdt de instanta de judecatd, in momentul rdmAnerii definitive a hotdrdrii de condamnare; d). se dispune de cdtre procuror, in cursul fazei de urmdrire penald, ori de cdtre instanjd, in cursul fazei dejudecatd. 25.
M[surile asigurltorii dispuse de citre procuror sunt aduse la indeplinire de citre:
a). instanfa dejudecatd; b). organele proprii de executare ale unitdtrii pdgubite, in cazul in care aceasta este persoand juridicd de interes public; c). procurorul ierarhic inferior; d). inculpatul cdruia i s-a instituit sechestrul.
26. Restabilirea situafiei anterioare se poate dispune: a). in ipoteza in care schimbarea situatriei arezultat in mod vddit din comiterea infracfiunii; b). dacd persoana vdtdmatd s-a constituit parte civild in procesul penal; c). numai pe parcursul fazei de urmdrire penald; d). numai in ipoteza in care acfiunea penald a fost pusd in mi;care in urma pldngerii prealabile a persoanei vdtdmate.
141
Copitolul Vl
Grile
27.Durata arestirii preventive in cursul urmiririi penale a inculpatului minor intre 14

pi 16 ani este: a). de cel mult 15 zile in mod excep{ional, arestarea poate fi prelungitd cu 15 zile, fdrd a se depdEi un termen rezonabil ;i nu mai mult de 60 de zile sau, dacd pedeapsa prevdzutd de lege este detenfiunea pe via{d sau inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, 180 de zile; b). de cel mult 20 de zlle; in mod excepfional, arestarea poate fi prelungitd cu20 zile, fdrd a se depdgi un termen rezonabil qi nu mai mult de 60 de zile sau, dacd pedeapsa prevdzuL[ de lege este detenfiunea pe viafa sau inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, 180 de zlle; c). de cel mult 20 de zlle; arestarea preventivd a inculpatului minor intre 14 9i 16 ani nu poate fi prelungitd; d). inculpatul minor cu v6rsta sub 16 ani nu poate fi arestat preventiv. 28.
in cazul luirii misurii arestirii preventive
inculpatului:
in termen de 24 de ore, un
a). judecdtorul este obligat sd incunoqtinfeze despre mdsura luatd,
membru al familiei inculpatului ori o altd persoand pe care o desemneazd inculpatul; b). daca dosarul se afld in lucru la organul de cercetare penali, acesta are obliga{ia ca, ?n termen de 48 de ote, sd incunoqtinfeze un membru al familiei inculpatului ori o altd persoand desemnatd de acesta; c). judecdtorul este obligat sd incunoqtinleze, in termen de 24 de ore, un membru al familiei
inculpatului ori
judecdtorul
o altd persoand pe care o desemneazd inculpatul;
existd posibilitatea ca
inculpatului in acest sens dacd apreciazdtcd acest lucru ar afecta urmdrirea penald; d). obligafia incunoqtinfdrii unui membru al familiei trebuie indeplinitd numai in caztT infractriunilor pentru care legea prevede pedeapsa detenliunii pe viafd sau pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani.
sd respingd cererea
29. Termenul in care poate fi introdus recursul impotriva incheierilor prin care se dispune cu privire la mlsurile preventive este de: a). 48 de ore de la pronunfare, pentru cei prezenfi, sau de la comunicare, pentru cei lipsd; b).24 de ore de la pronunlare, pentru cei prezenfi, sau de la comunicare, pentru cei lipsd; c). 5 zile de la pronunfare; d). 3 zile de la comunicarea incheierii.
invinuitului sau inculpatului de a in cursul fazei de urmf,rire penali este: !ara, a). 30 de ztTe:. eapoate fi prelungitd de procuror, in limita unui termen maxim de 180 de zlle; b). 30 de zile; ea poate fi prelungitd de procuror, in limita unui termen de 1 an sau, in mod
nu
30. Termenul pentru care se poate dispune obligarea
pirisi
excepfional, cAnd pedeapsa prevdzutd de lege este detenfiunea pe via(ii sau inchisoarea de 1 0 ani sau mai mate, in limita unui termen maxim de 2 arr.; c). 30 de zlle; ea poate fi prelungitd de instan{d, in limita unui termen de I an sau, in mod excepfional, cdnd pedeapsa prevdzutitde lege este detenfiunea pe viafd sau inchisoarea de 10 ani sau mai mare, in limita unui termen maxim de 2 ani; d). pdnd la momentul trimiterii in judecatd prin rechizitoriu. 31. Revocarea misurii arestirii preventive implici a). constatarea de cdtre judecdtor cd nu mai existd vreun temei care sd justifice menfinerea mdsurii preventive; b). constatarea faptului cd., inainte de pronunfarea unei hotdrdri de condamnare in primd instanfd, durata arestarii a atins jumdtatea maximului pedepsei prevdzute de lege pentru infracfiunea care face obiectul invinuirii; c). schimbarea temeiurilor care au determinat luarea mdsurii; d). schimbarea incadrfii juridice a infracfiunii sdvdrsite de inculpat. 32. Retinerea poate
fi dispusi de citre:
a). organele de cercetare penald; b). agenfii polifiei de frontierd, in ipoteza constatdrii sdvdrqidi unor infracfiuni la regimul juridic al frontierei de stafi c). judecdtor; d). comandanfii de nave qi aeronave, in ipoteza constatdrii sdv6rqirii unor infrac{iuni la bordul navelor sau aeronavelor.
33. Refinerea poate fi prelungitl? a). da, in ipoteza in care pedeapsa prevdzutd de lege este detenliunea pe viafd sau inchisoarea de 10 ani sau mai mare; b). da, in ipoteza in care cel refinut a fost privat de libertate in baza Legii nr.21812002 pentru organizarea qi functrionarea Poliliei Romdne; c). da, in ipoteza in care per142
Grile
Copitolul Vl
soana refinutd este un minor
intre 14 qi 16 ani; d). refinerea este singura mdsurd preventivd care
nu poate
fi prelungitd.
34. Recursul declarat impotriva incheierii pronun{ate de instanfi in cursul urmiririi penale privind arestarea preventivi: a). se solufioneazd.de indatd; b). se solutrioneazd,intermen de 48 de ore, in cazul aresldrii invinuitului, 9i in 3 zile, in cazul arestirii inculpatului; c). se solufioneazd in termen de 3 zile, in cazul arestdrii invinuitului, 9i in 5 zile, in cazul arestdrii inculpatului; d). se solufioneazd in termen de 24 de ore de la momentul primirii dosarului de la parchet.
35. Compunerea completului de judecati in cazul luirii misurii arestirii preventive a inculpatului in cursul fazei de urmirire penal[: a). 1 judecdtor, indiferent de natura infracfiunii; b). I judecdtor, la nivel judecdtorie, 2 judecdtori, la nivel tribunal, 3 judecdtori, la nivel curte de apel; in cazul in care dosarul se afld pe rolul inaltei Cudi de Casa{ie gi Justilie, completul este format din 3 judecdtori; c). 1 judecdtor, cu excep{ia infractriunilor de corupfie, unde completul este specializat si se compune din 2 judecdtori; d). intotdeauna, doi judecdtori. 36. Compunerea completului de judecati in cazul luirii misurii arestirii preventive a inculpatului in cursul fazei de judecati: a). regulile de compunere a completului de judecatd sunt cele stabilite pentru desfdqurarea gedinfei de judecatd; b). 1 judecdtor, indiferent de natura infractriunii; c). completul este special
compus, din judecdtorii care judecd respectiva infracliune qi preEedintele instanfei ori vicepregedintele instantrei sau un alt judecdtor desemnat de acegtia; d). arestarea preventivd a inculpatului in cursul fazeidejudecatd se dispune de cdtre completul de divergenfd.
37. Participarea procurorului la luarea
misurii arestirii preventive, in cursul fazei de
urmirire penali:
a). procurorul participd facultativ, in funcfie de natura infracfiunii; dacd pedeapsa prevdzutd de lege este deten{iunea pe viafd sau inchisoarea mai mare de 5 ani, participarea este obligatorie; b). procurorul participd in mod obligatoriu; c). procurorul este obligat sd participe la qedinfa de judecatd in care se dispune luarea mdsurii arestdrii preventive numai ?n cauzele in care inculpatul este minor intre 14 Si 16 ani; d). participarea procurorului este ldsatd la aprecierea instanfei
de judecatd.
38. Copia actului de obligare a invinuitului sau inculpatului de a nu plrisi {ara se comunicl: a). secfiei de polilie in a cdrei razd teritoriald locuiegte invinuitul sau inculpatul; b). pdrfii vdtimate d pa4ti civile; c). administrafiei financiare in a cdrei circumscripfie locuieqte invinuitul sau inculpatul; d). organelor de conducere ale locului de muncd al invinuitului sau inculpatului.
39. in ipoteza in care inculpatul a sivArEit in timpul anchetei penale o noui infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detenfiunii pe viafi sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani: a). arestarea preventivd este obligatorie; b). arestarea preventivd se poate dispune numai dacd existi probe cd ldsarea in libertate a inculpatului prezintA un pericol concret pentru ordinea publicd; c). arestarea preventivd se poate dispune numai dacd inculpatul este recidivist; d). arestarea preventivd poate fi dispusd, provizoriu, de cdtre procuror; mdsura trebuie confirmatd, in termen de 10 ore de cdtre instan{a competentd.
Atunci c6nd se dispune refinerea unui invinuit minor: a). se incunogtinfeazd imediat pdrintii, tutorele, persoana in ingrijirea sau supravegherea cdreia se afld minorul, alte persoane pe care le desemneazd acesta; b). se incunogtinfeazd imediat pdrinfii, tutorele, persoana in ingrijirea sau supravegherea cdreia se afld minorul, alte persoane pe care le desemneazd acesta; in mod excepfional, dacd organul de cercetare penald apre40.
143
Copilolul Vl
Grile
ciazd cd acest lucru at afecta urmdrirea penald, il informeazd pe procuror, care va decide cu privire la ingtiinfarea solicitatd de refinut; c). mdsura se executd in centrele de reeducare; d). mdsura se aduce la cunogtinfa unitdfii de invdfamdnt unde minorul invatd.
144
Spefe
Copilolul Vll
Secliuneo ll
Spefe
Spefa nr. 1 Inculpatul a fost citat cu numai unul din cele doud prenume ale sale. Adresa unde a fost citat este corectd. Inculpatul nu a fdcut proba cd la aceeagi adresd mai
locuiegte o persoand cu aceleagi nume gi prenume.
Intebare
Procedwa de citare a fost legal indeplinitd? Spe{a
nr.2
Inculpatul, administrator al unei societdfi comerciale, a fost trimis in judecatd penrru sdvdrqirea infrac{iunii de fals intelectual. Locul indicat de inculpat pentru ca organele judiciare penale sd il citeze este sediul societdtii ,+ sale. In acest sens, procedura citaliei este indeplinitd prin fax.
Inttebare
Este legal indeplinitd procedura citdrii prin fax?
Spefa nr.3 Pentru termenul la care au avut loc dezbaterile, procedura citdrii inculpatului s-a indeplinit prin afiqare. in dovada de indeplinire a procedurii nu s-a menfionat numdrul scdrii blocului in care se afld apartamentul unde locuiegte inculpatul qi nici numdrul etajului. La respectivul termen inculpatul a lipsit. In aceste condifii, prima instanfd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdvdr;irea
infractiunii de furt calificat. intebare Procedura citirii a fost legal indeplinitd?
Spela nr. 4 Inculpatul a fost citat la adresa menfionatd in declarafiile date in cursul urmdririi penale. in dovada de indeplinire a procedurii de citare se indicd strada, numdrul, blocul, scara gi apartamentul unde locuieqte inculpatul. Se constatd cd s-a omis a se ffece in dovada etaiul unde se afld
amplasat apartamentul. In aceste circumstanfe, instanla solufioneazd cauza penald.
intebare
S-au respectat dispozifiile rclative la procedura
citirii?
Spefa nr.5 Inculpata a fost trimisd in judecatd pentru sdvArqirea infracfiunii de abandon de familie. Din actele de urmdrire penald rezuJtd ca inculpata locuieqte in Bucuregti, str. primdverii nr.21, bl. 15, ap. 12, sector 3. in aceste condilii, pentru termenul la care au avut loc dezbaterile, in absenfa inculpatei, aceasta a fost citatd la urmdtoarea adresd: str. Primdverii nr. 15, bl. 21.
ap. 72, sector 3, citatria
fiind afigatd.
Inculpata contestd vinovdlia sa Ei susfine cd se poate apdra cu acte, pe care nu le-a putut prezenta instanfei, nefiind prezentd., In aceste circumstanfe, instanla de fond a dispus condamnarea inculpatei pentru sdvdr;irea infractiunii de abandon de familie.
Intrebare
Este legald solugia instanfei de judecatd prin prisma dispoziliilor relative Ia procedura citdrii?
inculpatul locuiegte la o anumitd adresd. In urma citdrii, inculpatul s-a prezentatin fafa organelor de cercetare ale polifieijudiciare. in
Drept procesuol pencl
r57
fPeta nr.6 In pldngerea prealabild adresatd organelor de urmdrire penald, partea vdtdmatd a ardtat
cdt
Copitolul Vll
Spefe
declarafia datd cu aceastd ocazie inculpatul a indicat o altd adresd unde urma sd fie citat in continuare. in faza de judecatd, inculpatul a fost citat la adresa indicatd de el in cursul urmdririi penale (procedura fiind indeplinitd prin afigare), dar nu a fost gdsit gi nici nu s-a prezentat la termenele de judecatd. Solufia de condamnare a inculpatului, pronunfatd in lipsa acestuia, a fost criticatd de instanfa ierarhic superioard, fiind casatd pe motivul omisiunii instanfei de fond de a-l cita 9i la adresa indicatd- de partea vdtdmatd, in conditriile in care inculpatul nu a fost gdsit la adresa indicatd de el.
intebare
Este legald hotdrLrea instanfei ierarhic superioareT
nr. z In declarafiile date in cursul urmdririi penale, inculpatul a ardtat cd are domiciliul legal in comuna Chitila, dar locuiegte fdrd forme legale in municipiul Bucuregti, la o anumitd adresd. in cursul fazei dejudecatd inculpatul a fost citat numai la adresa din Bucuregti. Cauza a fost solufionatd in lipsa inculpatului.
PPeta
Hotdrdrea pronunfatd a fost criticatd in apel in considerarea omisiunii primei instanle de a proceda la citarea inculpatului gi la adresa unde acesta avea stabilit domiciliul legal.
Intrebare
Este legald hotdrdrea instanlei de judecatd?
Spela nr.8 Inculpatul a fost condamnat pentru sdvdrgirea unei infracliuni de furt calificat, cu refinerea stdrii de recidivd postexecutorie. In cursul urmdririi penale, inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat, in afara domiciliului legal, respectiv reqedinfa de fapt. in pofida declarafiei sale, inculpatul a fost citat pe ror parcursul procesului penal la adresa unde avea stabilit domiciliul legal.
Intebare
Este legald solulia instanlei de judecati?
Spe{a
nr.9
Inculpatul, cetdfean italian, a fost trimis in judecatd prin rechizitoriu, pentru sdv6rgirea tentativei la infracfiunea de omor. Din actul de sesizare a instanfei de judecatd rezultd cd inculpatul locuiegte in \ara de origine, Italia, la o adresd determinatd. in cursul fazei dejudecatd, procedura de citare a fost indeplinitd prin afigare la sediul consiliului local in a cdrui razdteitoiaTd s-a sdvdr$it infractiunea. in aceste circumstanfe, prima instanfd a refinut vinovdfia inculpatului, dispundnd condamnarea acestuia.
intebare
Este legald solulia instanfei de judecati?
pnefa nr.10 Intr-o cauzd penald avdnd ca obiect solufionarea unei infracfiuni de furt calificat, procedura de citare a persoanei juridice prejudiciate a fost indeplinitd prin afigare la sediul persoanei juridice. Agentul procedural nu a intocmit un proces-verbal cu menfionarea motivului pentru care a indeplinit procedura citdrii prin afiEare. In lipsa pa4ii civile, pretenfiile acesteia au fost respinse. in acest sens, instanla de judecatii a constatat cd prejudiciul cauzat prin infracliune a fost rccuperat in integralitate. Intrebarc S-au respectat dispoziliile relative la procedura citdrii?
fnetu nr.11
Intr-o cauzd penald, persoana juridicd prejudiciatd, constituitd parte civild, a fost citatd prin
158
Spele
Copilolul Vll
remiterea citaliei cdtre funcfionarul insdrcinat cu primirea corespondenfei, potrivit afi. t78 alin. (4) C.pr.pen. Pe dovada de indeplinire a procedurii de citare nu existd aplicatd ;tampila persoanei juridice.
intebare
S-au respectat dispozifiile relative la procedura citdriiT
pnetu nr.l2 In spefd, hotdrdrea de condamnare a fost pronunfatd la data de 28 aprilie, in prezenfa inculpatului. Inculpatul a declarat recurs la 10 mai, motivdnd cd ultima zi,9 ma| a fost nelucrdtoare. Intebare Este admisibil recursul inculpatului?
pneta nr.13 Impotriva invinuitului s-a dispus de cdtre judecdtor arestarea preventivd pentru 10 zile. in mandatul de arestare intocmit se arati cd arestarea incepe inzita de 7 octombrie, ora 14.00 9i sfdrge;te in ziua de 17 octombrie, ora 14.00. Dispozilia instan{ei de judecatd este atacatd de cdtre invinuit. Recursul este motivat prin
aceea cd durata arestdrii preventive dispusd de judecdtor este mai mare decdt termenul legal sta-
bilir.
Recursul a fost respins ca fiind nefondat. Astfel, conform art. 188 C.pr.pen., in calcularea termenelor privind luarea, menfinerea ori revocarea mdsurilor preventive, ora sau ziua dela care incepe gi la care sfdrgeqte termenul intra in durata acestuia. In acest fel, un termen de 10 zile care ?ncepe sd curgd la 7 octombrie, ora 14.00 expirdlalT octombrie, ora 14.00. in acest fel, se respectd regula calculdrii termenului pe unitdli pline de timp, cdci, ziua (de 24 de ore) calculAndu-se de la ora 14.00 a zllei in care inculpatul a fost arestat, termenul de 10 zile se implinegte la aceeagi ord, in ziua de 17 octombrie.
intebare
Este legald solusia instantei de recurs? Argumentafi. 14 Intr-o cauzd penald, sub aspectul laturii civile, inculpatul a fost obligat, in solidar cu partea responsabild civilmente, la despdgubiri cdtre partea vdtdmatd 9i cdtre spital. De asemenea, inculpatul a fost obligat ;i la plata cheltuielilor judiciare cdtre partea vitdmatd
fneta nr.
si citre stat.
inrebare
Comentafi solufia instanfei de judecatd prin omisiunea de a obliga partea responsabild civilmente la plata cheltuielilor judiciare?
Spefa nr. 15 Inculpatul a fost condamnat pentru sivdrqirea infracfiunii de gestiune frauduloasd. S-a luat act cd persoanele vdtdmate nu s-au constituit pati civile in cauzd,. Inculpatul a fost obligat, in solidar cu pdrfile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor judiciare cetre stat.
inrebare
Este legald solufia instanfei de judecati sub aspectul obligdrii inculpatului la plata cheltuielilor judiciare solidar cu pffie responsabile civilmente?
Spefa nr. 16 Refindnd existenla faptelor Ei vinovdfia celor doi inculpa{i, prima instanfd a dispus condamnarea pentru sdvdrgirea infracfiunilor de furt calificat. Totodatd, inculpafii au fost obliga{i, in solidar, sd pldteascd statului suma stabiliti cu titlu de cheltuieli judiciare.
Innebare
Este legaJd soluSia instantei?
159
Copilolul Vll
Spele
Spefa nr.l7 Prin pldngerea prealabild formulatd, partea vdtdmati a solicitat condamnarea inculpatului pentru savdrqirea infracfiunii de vdtamare corporald. In fa{a instan{ei dejudecatd, partea vdtdmatd a declarat cd ?gi retrage pldngerea prealabild. in considerarea acestui aspect instanfa a dispus, inbaza art. 11 pct.zlit. b) raportat la art. l0 lit. h) C.pr.pen., incetarea procesului penal pomit impotriva inculpatului. De asemenea, inculpatul $i paftea vdttAmatd au fost obligafi, in solidar, la plata cheltuielilor judiciare cdtre stat. intebare Este legald solufia instanfei de judecatd sub aspectul obligdrii solidare a inculpatului si pdrfii vdtimate Ia plata cheltuielilor judiciare cdte skt? Spefa nr. 18
Pe parcursul desfdgurdrii unei cauze penale a intervenit un act de amnistie. In aceste conditrii, instanfa de judecatd a dispus incetarea procesului penal
pct.2lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C.pr.pen.

Intebare
in baza art. Il
Ce solusie se impune in speld cu privire la cheltuielile judiciare avansate de cdfre stat?
Impotriva inculpatului soful acestuia a introdus la organele de cercetare ale polifiei judiciare pldngere prealabild pentru sdvdrgirea infracfiunii de furt, in conditriile art.210 C.pen. S-a dispus trimiterea in judecatd prin rechizitoriul procurorului. Instanfa sesizatd a dispus achitarea inculpatului, considerdnd cd fapta nu prezintd. elementele constitutive ale infrac{iunii de furt. In solu{ionarea acfiunii civile, instan{a de judecatd a dispus ca inculpatul sd aducd la masa partajabild unele bunuri comune aflate in posesia sa. Partea vdlimatd a fost obligatd, conform art.193 alin. (5) C.pr.pen., la plata cheltuielilor judiciare fdcute de inculpat.
lP"ta nr.19
Intebare
Este legald solufia instanfei de obligare a de inculpatul achitat?
pdrlii vdtimate la plata chelnielilor judiciare fdcute
t60
Grile
Copitolul Vll
Secfiuneo lll Grile

1. sanc-tiunea nulit5lii absolute poate fi invocati daci se constati: a). incdlcarea dispozitriilor relative la competenla teritoriald; b). incdlcarea dispozitiilor relative la asistarea pdrfii vdtdmate de cdtre ap{rdtor, c6nd aceasta era obligatorie, potrivit legii; c). nerespectarea dispozitiilor relative la compunerea instanfei de judecatn; d). incdlcarea dispozifiilor relative la efectuarea expertizei medicoJegale. 2. Amenda judiciarfr se aplici: a). numai de cdtre instanla de judecata; b). de organul de urmdrire penald; c). de instanlaierarhic superioard celei competente in fond; d). numai de cdtre procuror. 3.
cererea de scutire sau de reducere a amenzii judiciare
se
a). in termen de 15 zile de la comunicarea ordonan{ei ori a incheierii de amendare; b). in termen de 15 zile de la pronun{area ordonan{ei ori a incheierii de amendaret c). in termen de 10 ziie de la comunicarea ordonan{ei ori a incheierii de amendare; d). in termen de 10 zile de la nronunfarea ordonanlei ori a incheierii de amendare.
poate face:
4. Cheltuielile judiciare avansate de citre stat sunt suportate, in caz de achitare: a). de cdtre inculpat, in cazulin care a fost achitat in temeiul art. 10 lit. b1); b). de cdtre parrea vatimatd, in caz de retragere a pltngerii prealabile; c)" de cdtre partea vdtimatd, respectiv parrea civil6; d)' de catre partea civild., inipotezaconstatdrii existentei autoritatii de lucru iudecat.
5, Mandatul de aducere se poate executa prin: a). agenfii procedurali; b). secretarul parchetului, cdnd aducerea a fost dispusd de procuror; polilia c). comunitard; d). organele proprii de executare ale unitdtilor de interei public. 6. P5r.tite pot indeplini, in cadrul procesului penal, acte procesuale? a). nu, deoarece actele procesuale sunt definite ca fiind manifestdri de voinfd ale organelor judiciare; b). da, in ipoteza in care instan{a dejudecatd este sesizatd direct prin plAngere prealabild de cdtre persoana vdtdmati iar procurorul nu participd la sedinfa de judecatd; c). da; de exemplu, introducerea pldngerii prealabile de cdtre penoana vdtdmatd, declaratia de participare a persoanei vdtdmate ca parte civild etc.; d). da, numai pentru ipoteza in care prejudiciui cauzat prin infrac{iune a fost repamt inainte de sesizarea organelor de urmdrire penald. 7.
Reprezinti acte procedurale:
a). punerea in mi$care a acfiunii penale; b). executarea unui mandat de aducere: c). declararea apelului; d). trimiterea in judecatb a inculpatului prin rechizitoriu.
8. Unde se afiFeazf, citafia in ipoteza in care locul sf,vffrqirii infracliunii este multiplu gi nu se cunoapte adresa unde locuiepte invinuitul sau inculpatul gi nici locul siu de muncl? a). la sediul consiliului local in a cdrui razd.teitonald s-a sdvdrgit infractriunea; b). la sediul organului care efectueazd urmdrirea penala; c). la locul de domiciliu al persoanei vatdmate; d). la sediul consiliului local in a cdrui razS teritoriala se afld organul care efectueazd urmddrea penald.
f. in ipoteza in care invinuitul sau inculpatul locuiegte in strflinitate, procedura de citare se desfigoari conform urmitoarelor reguli: a)" citarea se face numai de cdtre reprezentan{ii Ministerului Public; b). citarea se face prin scrisoare cu valoare declaratd, in atard de cazul c0nd prin lege se dispune altfel; recipisa de predare a scrisorii fine loc de dovadi a indeplinirii procedurii de citare; c). citarea se face la sediul consiliului local in a cdrui razd teitonald s-a s{virgit infracliunea; in acelagi timp, Ministerul Justifiei intreprinde demersurile necesare extrdddrii invinuitului sau inculpatului; d). citarea se face potrivit normelor de drept internalional penal aplicabile in relafia cu statul
t6t
Copilolul Vll
Grile
solicitat; in absen{a unei asemenea nonne sau in cazul in care instrumentul juridic intemafional aplicabil o permite, citarea se face prin scrisoare recomandatd.
10' invinuitul sau inculpatul poate fi adus in fala organelor judiciare pe baza unui mandat de aducere inainte de a fi fost chemat prin ciiat-iel a)' da, dacd organele judiciare constatd motivat cd in interesul rezolvdrii cauzei se impune aceastd mdsurd; b)' nu, deoarece mandatul de aducere se dispune numai in ipotezain care persoana citatd anterior nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenfa ei este necesara; c). da, numai in cazul in care legea prevede pentru infracfiunea savargita p"o"up.u inchisorii mai mare de 5 ani; d). numai in ipoteza procedurii de urmdrire a unor infractriuni flagrante.
judecatd cu procedurd completd.
11' Nerespectarea dispozitiilor relative la competenfa dupi calitatea persoanei poate reprezenta un motiv de: a)' nulitate absolutd, care poate fi invocatd pdnd la rdmAnerea definitivd a hotdrdrii judecdtoregti; b). nulitate relativd, care poate fi invocatd pdnd la citirea actului de sesizare a hotdrdrii judecdtore;ti; c). nulitate relativd, care poate fi invocatd ?n cursul efectudrii actului, cand partea este prezentd, sau la primul terrlen- deludecati cu procedurd completd cdnd partea a lipsit la efectuarea actului; d). nulitate absolutd, care poate fi invocatd p6nd la primul
termen de
12. Este previzuti sub sancliunea nulitifii absolute: a)' incdlcarea dispoziliilor relative la asistarea obligatorie a invinuitului de cdtre apdr6tor; b). incdlcarea dispozitriilor relative la efectuarea expertizei psihiatrice in cauzele cu infractori minori; c)' tncdlcarea dispozitriilor relative la luarea declaratriei pdrfii vdtdmate; d). intocmirea referatului de terminare a urmdririi penale inainte de prezentarea materialului de urmdrire penald. 13. Se sancfioneazi cu amendi judiciari: a)' lipsa nejustificatd a martorului, expertului sau interpretului legal citat; b). faptele penale care prezintd un grad redus de pericol social; c). abaterile i" rrut r.a contravenfionald precum Ei faptele in privinla cdrora instanfa de judecata a dispus inlocuirea rdspunderii pinale; d). incdlcarea normelor rerative ra publicitatea gedinfei de judecata. 14. Nulitatea relativi fi invocatd numai de cdtre procuror, in cursul fazei deurmdrire penald, ori de cdtre instanfa de judecatd' in cursul fazei dejudecatd; b). poate fi invocatd in orice stare a procesului penal qi se ia in considerare chiar din oficiu; c). poaie fi invocatd oricand pe parcursul fazei de urmdrire penald; d). poate fi invocatd in cursul efectudrii actului c6nd partea este prezentd sau la primul termen de judecatd cu procedura completi, cdnd partea a lipsit la efectuarea actului.
a)' poate
15. Executarea mandateror de aducere privind pe militari se face prin: a)' comandantul unitdlii militare din care fL" purt"; b). comandantul centrului mili-itit*ot tar; c)' organele de politrie; d). agenfii procedurali ai parchetelor qi instanlelor ae3uaecata.
16' Citafia, modalitate de chemare a unei persoane in fa{a organelor judiciare penale: a)' se inmdneazd numai prin intermediul serviciului poqtal; b). este prevdtzutdrsub sancfiunea nulitdlii absolute; c). este individuald; d). este de compeienfa exclusivd a instantrelor
oe.luoecuta.
aducere. 18.
organele de cercetare ale polifiei judiciare; b). la sediul oficiului Registrului Comerfului; c). la sediul consiliului local in a cdrui razdteitoialii s-a sdvargit infrac{iunea; d). direct cu mandat de
l7'inipoteza neidentificirii sediului persoanei juridice, aceasta va fi citati: a)' numai prin intermediul procurorului, chiar daca dosarul este instrumentat
de cafe
a)'
162
in procedura de carcur a termenurui privind arestarea preventivd: nu se socote;te ziua de la care incepe sd curgd termenul gi nici zitain
care acesta
se
Grile
Copilolul Vll
implinegte; b). nu se iau in considerare sdrbdtorile legale; c). ziuala care incepe gi cea la care se sfdrgegte termenul intrd in durata termenului; d). chnd ultima zi cade intr-o zi nelucrdtoare, termenul expird la sfdrgitul primei zile lucrdtoare care urmeazd. 19. Pentru partea prezenti la pronunfarea hotirffrii, tennenul de apel este de 10 zile de la pronunfare.In aceasti ipotezd,la calcularea termenului: a). zitta de la care a inceput sd curgd termenul intrd in durata termenului; b). ziua de la care incepe sd curgd termenul gi ziua in care acesta se implinegte nu se socote$te in durata termenului; c). dacd ultima zi cade intr-o zi nelucrdtoare, termenul expird la sfdrEitul acelei zile; d). nu se iau in considerare zilele nelucrdtoare.
20. Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural:

a). au drept reztltat anularea actului procedural respectiv; b). reprezintd,un caz de incetare a
urmdririi penale ori incetare a procesului penal; c). se indreaptd de cdtre organul judiciar ierarhic superior celui care le-a comis, in camera de consiliu; d). se indreaptd de insugi organul de urmdrire penald sau instanfa de judecatd care a intocmit actul, la cererea celui interesat sau din oficiu.
r63
$pefe
Copifolul Vlll
Secfiuneo ll
Spefe
Spefa
omor.
nr.1
de
impotriva inculpatului se declanqeazd urmd.rirea penald pentru sdvdrgirea infracfiunii
in dosar, inbazadelegdrii procurorului, activitatea probatorie este efectuatd de cdtre organele de cercetare ale poliliei judiciare (audierea inculpatului, audierea celorlalte pd4i, a martorilor, cercetarea la fata locului, perchezilii domiciliare, dispunerea de expertize meiico-legale). La terminarea urmdririi penale, procurorul competent ii preziitdr inculpatului mlterialul de urmdrire penala ;i intocmeqte rechizitoriul de trimitere in judecatd.
fur tp"fu futcdlcdri ale normelor procesual penale? in caz afirmativ, ce sancfiuni procesuale sunt aplicabile? b). Pot organele de cercetare penald sd efectueze acte de urmdrire int-o cauzd de competenfa exclusivd a procurorului?
Intebdri a). Existi
Spela
nr.2
rechizitoriu.
Organele de cercetare ale poliliei judiciare dispun inceperea urmaririi penale impotriva inculpatului pentru sdvdrgirea infractiunii de furt calificat. Pe parcursul urmdririi penale o serie de acte de urmdrire penald au fost efectuate de cdtre procuror. Acesta a dispus, la terminarea urmdrii penale, trimiterea in judecatd a inculpatului, prin
Apdrarea inculpatului a solicitat instanlei de judecatd sd dispund restituirea dosarului la parchet in baza af;t. 332 C.pr.pen. Argumentele constau in incdlcarea normelor relative la competenfa materiald' prin efectuarea de cdtre procuror a unor acte de urmdrire penald intr-un dosar de competenfa organelor de cercetare ale poliliei judiciare.
Intebare
Se va admite cererea apdrdrii inculpatului,
in circumstanlele
descrise
in spefd?
omor. Sentinla de condamnare a fost atacatd, de cdtre inculpat cu apel. Cererea a fost motivata prin aceea cd, in cursul fazei de urmdrire penala, au fost efectuate acie probatorii qi de cdtre organele de cercetare ale politriei judiciare. Astfel, procesul-verbal de cercetare lafafalocului, existent in dosar, a fost intocmit de organele de cercetare ale politriei.
Spela nr. 3 Inculpatul a fost condamnat pentru sdvArqirea infracfiunii de loviri sau vdtdmdri cauzatoare de moarte, prevdzutdr in art. 183 C.pen., prin schimbarea incadrdrii juridice din infracfiunea de
fnremA in aceastd ipotezd

valabile?
se admite apelul
inculpatului? Actele organului de cercetare penald rdm6n
Spefa
nr.4
tnteDan a)' Au fost respectate normele relative la competenla dupd materie? b). Ce solulie s-ar impune irt ipoteza in care urmdrirea penald ar fi efectuatd fu ?nregime, prin delegare, de cdte un procuror dint-un parchet inferior?
Spefa nr. 5 Pentru o infracliune de trafic de influenfd, prevdzutdin art. 257 C.pen., unor martori luat declaratrii de cdtre organele de politrie, ca organe de cercetare penald.
Drept procesuol pencl
Procurorul de la parchetul de pe ldngd tribunal a fost sesizat despre sdvdrqirea infracfiunii de omor. S-a dispus inceperea urmdrii penale. in acelagi timp, prin ordonan{a, procurorul competent a dispus delegarea unui procuror din cadrul parchetului ae pe ldngaiudecdtorie pentru a desfdgura anumiteacte de urmdrire penald (audierea unor martori $i efectuarca unei perchezilii domiciliare).
li
s-au
191
Copitolul Vlll
Spete
inrcUeri a). Cdrui organ judiciar ii este atibuiti competenfa de urmdrire penald pentu asemenea infracfiuni? b). Existd incdlcdri ale dispozifiilor procesuale, in condifiile In care toti martorii
cauzei au fost reaudiafi de cdte procuror?
Spefa nr.6 La un control al lucrdtorilor poliliei rutiere, A.A. este surprins conducdnd fdrd permis de conducere.
ln aceste condifli, se procedeazd la intocmirea procesului-verbal de constatare. Actul de constatare nu cuprinde obiecfiile 9i explicafiile persoanei la care se referd 9i nici o descriere amanunfitd a celor constatate.
inrctari
Ptocesul-verbal de constatare poate determina dispunerea inceperii urmdririi penale? Poate
constitui procesul-verbal de constatare mijloc de probd in procesul penal? PPeta nr. z
infractriunea de
Impotriva inculpatului s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru sdvdrgirea tentativei la viol in formd simpld. Partea vdtirnatd este fiica qefului politriei locului unde s-a
comis infrac{iunea. Cercetarea penald a fost efectuati in catzd. de lucrdtori ai respectivului Post de Politrie. $eful de post, tatiil victimei, degi s-a deplasat la locul faptei, nu a semnat actele de constatare ?ntocmite. Ulterior, dosarul a fost inaintat unitdtii de polilie ierarhic superioare. Aici, invinuitul a fost audiat, dupd care s-a procedat la intocmirea referatului de terminare a urmdririi penale. Procurorul competent sd supravegheze activitatea de cercetare penald a audiat personal principalii martori, partea vdtdmatd, a efectuat prezentareamaterialului de urmdrire penald, dupd care a dispus trimiterea in judecatd a inculpatului. Prima instan{d a dispus condamnarea inculpatului. Hotdrhrea a fost atacald cu apel de cdtre inculpat. Motivele cererii de apel au fost urmdtoarele: a). urmdrirea penald nu trebuia efectuatd de cdtre postul de politrie al locului unde s-a sdvdr;it infrac{iunea, deoatece tatdl victimei era geful acestei unitdli (chiar dacd, personal, nu s-a implicat in ancheta penald); in cauzd existd cazul de incompatibilitate prevdzut in art. 48 lit. d) C.pr.pen., aplicabil gi persoanei care efectue azd, cercetarea penald; b).in cauzd, urmdrirea penald trebuia efectuatd personal de cdtre procuror, acesta limitAndu-se la audierea citorva martori, a pa4ii vdtdmate gi la prezentarea materialului de urmdrire penald.
intebarc
Este fondatd cererea de apel formulatd de inculpatT Argtmentafi.
Intr-o cauzd penal5, avAnd ca obiect infrac{iunea de furt calificat, urmdrirea penald s-a inceput la data de 29.0I.2004. Declaratriile pa4ii vdtdmate, ale martorilor gi ale inculpatului sunt datate 23.0r.2004. in spetrd, dupa inceperea urmdririi penale, nu s-a mai administrat nici o probd, cu excepfia unei declara{ii a inculpatului, contestatd de acesta, deoarece a fost completatd ulterior cu men{iunea,,nu solicit apdrdtor". inbazamaterialuluide urmdrire penald, instanfa de judecatd a dispus condamnarea inculpatului.
intrebare
PPeta nr. 8
ApeIuI inculpatului, pentu nereq)ectaxea normelor procesuale relative Ia efectuarea urmdrhii penale, este fondat?
Spefa
nr.9
Intr-o cauzd penald, organul de urmdrire penald nu intocmegte rezolufia de incepere a urmdririi penale, incdlc6nd prevederile afi.228 alin. 1 C.pr.pen. Inculpatul nu a invocat aceastd neregularitate nici in cursul urmdririi penale, nici la primul
termen de judecatd sau la termenele ulterioare, degi procedura a fost completd.
192
Spele
Copilolul Vlll
Nulitatea este invocatd din oficiu de cdtre instanfa de judecatd care dispune restituirea caluzei la parchet.
intebarc
Este legald hotdrilrea instanlei de testitufue Ia parchet?
Spe{a nr. 10 Organele polifiei judiciare au fost sesizate cu privire la sdvArEirea unei infractiuni de viol de cdtre doi bdrba{i. La momentul sesizfii se cunoa$te identitatea doar a unuia dintre aceqtia. Prin proces-verbal a fost inceputd urmdrirea penald ?mpotriva invinuitului A.A. in termen de trei sdptdmfini de la inceperea urmdririi penale a fost descoperitd 9i identitatea celui de-al doilea fiptuitor, B.B. Cu referire la acesta, organele de cercetare ale polifiei judiciare nu au mai intocmit un act separat pentru inceperea urmdririi penale. Prin rechizitoriul intocmit de catre parchetul de pe lAngd tribunal au fost trimigi in judecatd inculpafii A.A. qi B.8., ambii pentru infracfiunea de viol. Tribunalul, sesizat cu judecarea caluzei, a dispus la prima zi de infdtiEare, conform art. 300 C.pr.pen., restituirea canzei la parchet, pentru refacerea urmdririi penale privind pe inculpatul B.b.,pe considerentul cdfatlde acesta nu s-a dispus, prin rezolufie sau proces-verbal, inceperea
urmdririi penale. Hotdrdrea instanlei a fost apelatd de cdtre parchet. intebare Existd incdlcdri ale art. 228 C.pr.pen. privind incepetea urmdririi penale?
de 26.09.2002 organul de cercetare penald a intocmit referatul de terminare a urmdririi penale. La data de 28.09.2O02, organul de cercetare penald aptezentat inculpatului,
Spela nr. 11
data
La
asistat permanent de avocat, materialul de urmdrire penald' in fatra instantrei de judecatd s-a invocat nelegalitatea efectudrii urmdririi penale, aprecindu-se cd au fost incdlcate dispoziliile afi. 258 C.pr.pen., potrivit cdrora cercetarea penald se considerd terminatd dupd completarea acesteia gi dupd prezentarea materialului de urmdrire penald, organul de cercetare avdnd obligafia de a inainta dosarul cartzei insotit de un referat. in aceste conditii, s-a considerat cd organul de cercetare penald gi-a pierdut competenfa de a
efectua prezentarea materialului de urmdrire penald, acesta atribut revenind procurorului.
intebare Care este sancfiunea ?ntocmirii referatului de terminate a urmdriii penale anterior momentului prezentfuii materialului de urmdrire penald?
Spela nr.12 La data de 26.O9.20A2, parchetul a emis rechizitoriul impotriva inculpafilor pentru sdv6r$irea infracfiunii de delapidare. La datade 30.09.2002, s-aefectuat o noud prezentare a materialului de urmdrire penala 9i a fost sesizatd instanla de judecatd. Instanfa de judecatd a dispus restituirea cauzei la parchet in vederea refacerii urmdririi penale. Argumentul pe care s-a intemeiat dispozilia de restituire consta in intocmirea rechizitoriului anterior procesului-verbal de prezentare a materialului de urmarire penald.
inrcAari
Este legald restituirea cauzei la
pnchet?
nr.13 de 26.09.2O02 s-a dispus prin rezolufie inceperea urmdririi penale 9i punerea in miqcare a acfiunii penale impotriva inculpatului pentru sdvdrgirea infracliunii de loviri cauzatoare de moarte, prevdzute in art. 183 C. pen. De asemenea, in aceeaqi zi,pin ordonanfd" s-a disSpefa
La
data
pus punerea in miqcare a actiunii penale.
- pi parcursul urmdririi penale au fost administrate
probe din care a rezultat cd inculpatul a In considerarea acestor elemente victimei. morfii consecintra cu comis infracfiunea de tdlhfie de tilhdrie. in acest sens s-a proacuzalia penald sub probatorii procurorul a continuat urmdrirea
r93
Copitolul Vlll
Spefe
cedat la recunoa$terea din grup a inculpatului gi reconstituirea faptei. Procesele-verbale in care au fost consemnate activitdtile menfionate au fost semnate de inculpat, care, cu acea ocazie, a luat cunoqtinfd de noua incadrare juridicd. Inculpatului, asistat de apdrdtor, i s-a prezentat materialul de urmdrire penald. Din studierea materialului probator, inculpatul impreund cu apdrdtorul sdu au aflat despre trimiterea in judecatd sub aspectul sdvdrqirii infracJiunii de tdlhdrie, forma calificatd. Cu toate acestea, in procesul verbal de prezentare a materialului de urmdrire penald s-a consernnat cd infracfiunea sdvdrgitil
este aceea de
loviri
caluzatoare de moarte.
Prin rechizitoriu, procurorul a sesizat instanfa de judecatd cu infracfiunea de tdlhdrie cu consecinta mo(ii victimei. Instanfa a dispus restituirea cauzei procurorului pentru refacerea urmdririi penale, considerAnd cd aceastd neregularitate echivaleazd cu neprezentarea materialului de urmdrire penald, incdlcare procesuald sancfionatd cu nulitate absolutd, conform afi. 197 alin. (2) qi (3) C.pr.pen., inculpatul afldndu-se in stare de arest. Impotiva acestei hotdriri parchetul declnd recurcIntrebare Care este sancfiunea indicdrii gresite a incadrdrii juridice a faptei in procesul-verbal de prezentare a mateialului de urmdrbe penald fafi de furcadrarea propusd prin rechizitoriu? Este fon d at rc cws ul p archetului ? Spefa nr. L4 La data de 26.09.2002, organul de urmdrire penald prezintd inculpatului materialul de urmdrire penald. in zilele de 4 9i 5.7O.2O02, organul de urmdrire efectueazdnoi acte de urmdrire (o confruntare intre unul dintre inculpafi gi un martor gi o confruntare intre cei doi inculpafi), fdrd a proceda din nou la prezentarea materialului, conform art.253 C.pr.pen. Intrebare in ipoteza descrisd in spefd se impune repetarea procedurii prezentdrii materialului de urmdrire penaJd? Spefa nr. 15
Urmdrirea penald se efectueazd fald de inculpatuT aflat in stare de arestare preventivd. Asistenfa juridicd este obligatorie, apdrdtorul fiind desemnat din oficiu. La terminarea urmdririi penale inculpatului i se prezinta materialul de urmdrire penald. Procesul-verbal intocmit cu aceastd ocazie nu este insd semnat de cdtre apdrdtor.
tntebare
Care este sancfiunea acestei neregularitdsi procesualeT
Spela nr. 16 Inculpatul minor a fost surprins in flagrant delict de furt. Cu ocazia luarii a doud declaratii. in aceeagi zi,in calitate de invinuit, nu a fost asistat de apdrdtor. Prima instanfa dispune restituirea cauzei procuroruluiinbaza art.332 alin. (2) C.pr.pen. pentru refacerea urmdririi penale.
intebne
apfudtor
Care este caracterul nulififii ce decurge din neasistarea invinuitului minor de in cursul urmdririi penaleT
cdte
un
Spefa nr.17
Prin pldngere adresatd parchetului penoana vd.Idtmatd a reclamat despre sdvArgirea infracfiunii de inselaciune. Prin rezolu{ie pusa de primul-procuror pe o pldngere inregistratd la parchet s-a dispus repartizarca respectivei lucrari unuia dintre procurori.
Intebare
Rezolufia prim-procurorului echivaleazd cu un act de furcepere a urmdrfuii penale?
Intr-un dosar de urmdrire penala privind sdvdrgirea unei infrac{iuni de furt calificat (art.209
194
lPeta nr.18
Spele
Copifolul Vlll
C.pen. raportat la aft. 208 C.pen.), cercetarea penald se efectueazd de cdtre organele de cercetare ale polifiei judiciare. Prin ordonanfd, procurorul de supraveghere dispune preluarea catzei spre solufionare. La terminarea urmdririi penale, prin rechizitoriu, procurorul dispune trimiterea in judecatd. intebare Este legald dispozilia procurorului de preluarc a dosarului de urmdrire penald in condiltile in care infracsiunea de fiirt este de competenla organelor de cercetare ale polifiei judiciare?
Spefa nr. 19 Padile vdtdmate au sesizat organele de cercetare penald ale politriei judiciare despre savdrqirea infracgiunii de abuz de incredere. in fapt, inculpatul, abuzind de incredere a acordatA de pd(ile vdtdmate, a inchiriat o camerd destinatd spdldtoriei, situatd la ultimul etaj al imobilului in care locuiesc, unei firme private, fdrd a aYea acordul proprietarilor. Ulterior, firma privatd a montat pe terasa blocului o antend gigant, pulard in pericol rezistenfa blocului qi viala locatarilor. In cuprinsul sesizarii, proprietarii solicitd anularea contractului de inchiriere, demolarea construcfiilor edificate gi executarea de cdtre inculpat a lucrdrilor de repara{ii necesare aducerii imo-
bilului ?n starea initriald. La propunerea organelor de cercetare penald, procurorul a dispus incetarea urmdririi penale, considerdnd cd lipsegte pldngerea prealabild. Asfel, sesizarea proprietarilor nu poate fi apreciatd ca fiind plAngere prealabild, neav6nd confinutul reglementat prin dispozitriile art. 283 C.pr.pen. Intebare Este legald ordonanfa procurorului de futcetare a urmdirii penale? Argumentafi.
lPeta nr.20 In urma sdvdrgirii unei infracfiuni de vdtdmare corporald din culpd, prevdzltit in art. 284
alin. (1) 9i (3) C.pen., organul de politrie redacteazd o ,,dec1ara{ie", semnatd de partea vdtdmatd. In cuprinsul declarafiei se descrie modul in care s-a sdvdrgit fapta, se face vorbire despre faptuitor-;i se solicitd tragerea lui la rdspundere penald.
Intebare
a). Poate fi asimilati aceastd ,declarafie" cu o plilngere prealabild? Q. ipoteza relatdrii orale a faptei de cdte persoana vdtdmatd, procesul-verbal de consemnare intocmit de organul de polifie, va putea fi considerat drept plilngere prealabild?
Spefa nr.2l Partea vdtdmatd a formulat plAngere prealabild impotriva inculpatului pentru sdvArEirea infractriunii de abuz de incredere, prevdzutAin art. 213 C.pen. in sustrinerea pldngerii prealabile se aratd cd inculpafii, care au locuit o perioadd de timp, cu permisiunea pdrfii vdtimate, in locuin{a acesteia, la plecare qi-au insuqit mai multe bunuri
mobile. Despre aceastd situatrie, partea vdtdmatd, plecata in strdindtate , a aflat in cursul lunii iulie 2000, de la mai multe persoane, prin scrisori qi prin telefon. La revenirea in tard, in februarie 2001, pafiea vdtdmatd a solicitat autorilor sd ii restituie bunurile. Aceqtia au refuzat in mod expres acest lucru. in aceste condifii, plAngerea prealabild a fost inaintatd organelor competente la data de
14.03.2000.
intebare A fost infodusd in termen plilngerea preaJabild?

Spefa nr.22 Partea vatamatd
a formulat pldngere prealabild impotriva inculpatei pentru sdvdrgirea infracfiunii de tulburare de posesie, prevdzutd in m. 220 C.pen. in fapt, pdrfii vdtdmate i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafefe de teren in anul l99l.La momentul sesizdrii organelor de cercetare ale poliliei judiciare, terenul in cauzd
era stdpanit de cdtre inculpat.
195
Copilolul Vlll
Spele
Pentru aceste considerente, in septembie 2006,persoana vdtdmatd a introdus plAngere prealabila.
fnrebarc A fost intodusd in termen plilngerea preatabild?

Spefa nr.23
Partea vdtimatd a formulat plAngere prearabild impotriva inculpaturui. Plangerea prealabild a pd4ii vdtdmate a fost expediatd la organele judiciare penale competente prin scrisoare recomandatd, in ultima zi a termenului legai Sesizarea a fost, insd, inregistrat| duqd-elpirarea termenurui de 2 luni prevdzut in unt.2g4 arin. (1) c.pr.pen.
Intebdri
a)' Pldngerea prealabild a fost intodusd in termen? b). Ce solufie se impune in ipoteza introducerii plilngerii prealabile prin scrisoare simpld?
Spefa nr.24
Partea vdti{matd a introdus pldngere prealabild pentru sdvdrqirea infracliunii de furt intre rude apropiate, prevdzutdin art. 210 C. pen. Partea vdtdmatd a cunoscut de la inceput cine este autorul sustragerilor. Cu toate acestea a am6nat data sesizdrii organelor de cercetare ale politiei judiciare deoarece nu gtia unde au fbst depozitate bunurile. Din acest motiv, plAngerea prealabild a fost introdusd dupd expirarea ter-"ty^tj"_doui[ luni de la momentul cunoaqterii fdptuitorului, conform art. zg4c.pr.pen.
ntebiln
Pl^ngerea prealabild a fost intodusd in termenul legal? Se va lua in considerare momentul cunoasterii fdptuitorului sau momentul Ia care wrsoana vdtimatd a aflat unde sunt depozitate
bunwileT
pensia de intrelinere datoratd fiicei sale majore, aflatdla studii, mama acesteia sesizeazd,,in termenul legal, organele de urmdrire penald, prin plAngere prealabild, pentru sdvArgirea infractiunii de abandon de familie, prevazutd in
lP*ta nr.25 In considerarea omisiunii inculpatului de a pldti
art. 305 alin. 1 lit. c C. pen.
intebare
Ce soluSie se impune fut cauzd?
Spefa nr.26
Partea vdtfuTEtd, de cetd{enie germand, l-a imputemicit pe numitul A.A. sd-l reprezinte in fa{a organelor notariale 9i a autoritd{ilorjudecdtore;ti, in legdtuid cu stabilirea drepturiior succesorale
rezultate din succesiunile pdrin{ilor sdi. in temeiul acestei procuri, autentificate notarial, A.A. a sesizat organele judiciare competenre, . prin plAngere prealabild, in numele pdrfii vdtdmate, despre sdv6rgirea infrac{iunilor de abuz de incredere gi distrugere. Procura a fost atagatd pldngerii.
Intebare
Va
fi
admisd plilngerea prealabijd?
196
Grile
Copifolul Vlll
Secliuneo Ill
brib
1. Limita ini{ialfl a urmiririi penale:

a). consti in inceperea urmdririi penale, prin rechizitoriu; b). coincide cu na$terea obligafiei organelorjudiciare de a asigura asistenfajuridicd obligatorie pentru invinuit sau inculpat; c). este marcatd prin dispozilia organelor de urmdrire penald de incepere a urmdririi penale; d). presupune cunoagterea in mod obligatoriu a identitdtii feptuitorului.
2. Urmirirea penall
se
desfigoari de citre:
a). procurori ;i organele de cercetare penald; b). procurori, organele de cercetare penald qi organele de cercetare penald speciale; c). organele de urmdrire penald, organele de cercetare ale poliliei judiciare qi organele de cercetare penald speciale; d). magistrafi.
de cercetare al polifiei judiciare, cAnd efectueazfl,acte de cercetare penali in afara razei sale teritoriale, are urmiltoarele obligafii: a). nu se pot efectua asemenea acte de cercetare penald, penffu cd s-ar incdlca normele relative la competenfa teritoriald; b). inptiin{eazd, in prealabil, organul corespunzdtor din razateitoriald in care se efectueazd actele de cercetare penal6; c). nu are nici un fel de obligafii, in virtutea principiului operativitdlii procesului penal; d). actele de cercetare penald sunt lovite de nulitate relativd; ele vor fi desfiinfate numai in mdsura in care s-au incdlcat drepturile gi interesele pdrfilor in proces.
3. Organul
4. Cazurile in care organul de procesuale prin ordonanfi:
urmirire penali dispune asupra actelor
sau
misurilor
a). ordonanfa se intocmeste pe parcursul urmdririi penale numai de cdtre procuror Ei implicd existenta acfiunii penale puse in migcare; b). in situatria in care inculpatul se afld in arest preventiv; c). c6nd procurorul confirmd propunerile motivate ale organului de cercetare penala; d). acolo unde legea prevede expres. 5. Cercetarea penali pentru infracliunile sivdrpite de
se efectueazi de
militari in afara unitilii militare
citre:
a). ofilerii anume desemnafi de cdtre comandanfii unitdtrilor militare corp aparte gi similare
sau, personal, de cdtre comandant; b). ofitrerii anume desemnafi de cdtre qefii comenduirilor de gamizoand sau, personal, de cdtre gefii comenduirilor de gnnizoani4 c). ofilerii anume desemnati de cdtre comandanfii centrelor militare sau, personal, de cdtre comandanfii centrelor militare; d). infractiunile sdvdrEite de cdtre militari se instrumenteazd exclusiv de cdtre procurorii
militari.
6. Organele de cercetare ale polifiei judiciare pot efectua, in cazurile previzute in art.208 lit. c) C.pr.pen., unele acte de cercetare penali?
a). nu, deoarece s-ar incdlca normele relative la competenfa dupd materie gi dupd calitatea persoanei; b). da, cu condilia ca militarul infractor s6 fi dobdndit, dupd sivdrgirea infractriunii, calitatea de civil; c). da, cu conditria existenfei unei cereri a comandantului centrului militar; d). da, numai pentru ipotezain care prin infracfiunea comisd de cdtre militar s-ar fi provocat pagube materiale Ministerului Administratiei si Intemelor.
7. Procurorul competent si efectueze sau si exercite supravegherea activitillii de cercetare penali este: a). procurorul de la parchetul corespunzdtor instanfei in circumscripfia cdreia se afld locul unde locuiegte invinuitul sau inculpatul; b). procurorul de la parchetul corespunzitor instanfei in circumscripfia cdreia s-a sdvdrqit infracfiunea; c). procurorul care supravegheazd activitatea organului de cercetare penald competent a instrumenta catza; d). procurorul de la parchetul corespunzdtor instanfei care, potrivit legii, judecd in primd instanta cauza.
Drept procesuol penal
197
Copifolul Vlll
Grile
8. Cum procedeaz5 organul de cercetare penali cind constatd ci nu este competent s5 efectueze cercetarea penali? a). iqi declind competen{a, prin intermediul Sefului de birou, organului de cercetare penald competent; b). indruma persoana vdtdmatd la organul de cercetare penald competenU c). dacd dosarul are ca obiect infracfiuni flagrante continud cerceta.rea, deoarece incdlcarea normelor relative la competenta dupd materie sunt prevdzute sub sancliunea nulitdtii relative; d). trimite, de indatd, cauza procurorului care exercitd supravegherea, in vederea sesizfii organului competent.
9. Termenul de inaintare citre procuror a actelor incheiate de organele de constatare previzute in art. 214 C.pr.pen. este: a).3 zile de la descoperirea faptei, afard, de cazul cdnd legea dispune altfel; b). 5 zile de la momentul inceperii urmdririi penale; c). 24 de ore de la descoperirea faptei, cu condifia ca
infrac{iunea sd fie flagrantd; d). actele de constatare referatului de terminare a urmdririi penale.
se
inainteazd cdtre procuror dupd intocmirea
10. Termenul de inaintare citre procuror a actelor incheiate de organele de constatare previzute in art. 215 C.pr.pen., pentru ipoteza in care nu se impune prinderea fiptuitorului, este: a).3 zile de la inceperea urmdririi penale; b). 5 zile de la prima constatare; c).24 de ore, cu condilia ca infracliunea sd fie flagrantd; d). 3 zile de la momentul punerii in migcare a acfiunii penale.
11. Sunt organe de constatare, in conformitate cu dispoziliile art.215 C.pr.pen.: a). organele de cercetare penala speciale; b). comandanlii de nave qi aeronave; c). procurorul; d). cdpitanii de porfuri. 12. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmirire penal5: a). pl6ngerea, denunful gi sesizarea comandantului; b). plAngerea, pldngerea prealabild,
denunlul gi sesizarea din oficiu; c). plAngerea prealabild, avizul ministrului justitriei 9i dorinla exprimatd de guvernul statului strdin pentru infracliunile contra reprezenfilor acelui stat; d). pldngerea, denunful ;i sesizarea din oficiu.
13. Plffngerea poate
fi ficuti pentru persoana vitimati de citre substituifii procesu-
ali?
a). nu, pe considerentul cd rdspunderea penala este personald; b). da, numai pentru persoanele
lipsite de capacitate de exercitriu sau cu capacitate de exerciliu restr6nsd; c). da, de cdtre unul dintre sofi pentru celdlalt sot sau de cdtre copilul major pentru pdrinfi; d). da, numai pentru ipoteza ?n care persoana vdtdmatd nu se afld in fard.
citre persoana vltimatl a pt0ngerii formulate de citre substitui{ii procesuali sunt urmitoarele: a). lipsind plAngerea, organul de urmdrire penald va dispune incetarea urmdririi penale, conform art. 11 pct. I lit. c) raportat la art. 10 lit. f) C.pr.pen.; b). pldngerea va fi asimilard unui denunf, se va declanga procesul penal iar persoana vdtdmatd va putea fi citatd in calitate de martor; c). organul de urmdrire penald va chema persoana vdtdmatd,, ii va aduce la cunoqtinfd faptul cd se poate constitui parte vdtdmatd gi, in ipoteza neinsugirii confinutului pldngerii, va dispune, fie neinceperea urmdririi penale, fie incetarea urmdririi penale; d). in aceste circumstanfe inculpatul nu va putea fi obligat, in urma deruldrii procesului penal, la repararea prejudiciului cauzat prin infracfiunea sdvdrgitd.
14. Consecinfele neinsugirii de
15. Activitatea organului de cercetare penali cAnd constat5, inainte de inceperea urmiririi penale, existenta cazului previzut in art. 10 lit. bt) C. pr. pen.: a). inainteazd dosarul procurorului cu propunerea de a dispune neinceperea urmdririi penale; b). dispune inceperea urmfirii penale qi inainteazd dosarul procurorului cu propunerea de a dispune scoaterea de sub urmdrire penald; c). dispune neinceperea urmdririi penale, in baza prin198
Grile
Copitolul Vlll
cipiului ,,cine poate dispune inceperea urmdririi penale poate sd dispund gi neinceperea urmdrini penale"; d). inainteazd dosarul cdtre procuror cu propunerea de scoatere de sub urmdrire penald.
16. Prin
,rinvinuit"
se
infelege:
a). persoana fa{d de care nu s-a pus in miqcare acfiunea penald; b). persoana impotriva cdreia s-a dispus trimiterea in judecata; c). persoana fafd de care se efecircazl, urmdrirea penald, cdt timp procurorul nu a dispus trimiterea in judecatd prin rechizitoriu; d). persoana fatd de care se efectueazd urmdrirea penald, cdt timp nu a fost pusa in migcare acfiunea penald impotriva sa.
17. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmirire penall pentru art. L0 lit. br) C.pr.pen. este: a). ordonantra, cdnd s-a pus in miqcare acfiunea penald sau rezolufia, cdnd nu s-a procedat la punerea in migcare a acfiunii penale; b). ordonanfa; c). rezolutie; d). scoaterea de sub urmdrire penald se dispune intotdeauna prin rechizitoriu confirmat de cdtre procurorul ierarhic superior. 18. Actul prin care se dispune suspendarea urmiririi penale este: a). ordonanfa; b). ordonanfa, cdnd s-a pus in migcare acfiunea penald sau rezolufia, cAnd nu s-a procedat la punerea in migcare a acfiunii penale; c). ordonantra, cdnd se dispune de procuror gi rezolufie, cdnd se dispune de organul de cercetare penal6; d). proces-verbal. 19. Procedura prezentirii materialului de urmirire penali poate fi repetati? a). nu; b). da, in situalia in care asistentrajuridicd a invinuitului/inculpatului nu a fost asigurat5; c). da, in ipoteza in care organul de urmdrire penald a efectuat noi acte de urmdrire penald sau dacd se constatd cd trebuie schimbatd incadrarea juridicd a faptei; d). da, in situatria in care instanfa de judecati dispune extinderea procesului penal pentru alte fapte sau pentru alte persoane.
20. Actul prin care se dispune admiterea sau respingerea cererilor noi formulate de invinuiUinculpat la prezentarea materialului de urmirire penali: a). admiterea cererilor noi, prin rezolufie, iar respingerea prin ordonanfS; b). prin ordonanfi; c). prin ordonanfd, de cdtre procuror ;i prin rezolu{ie, de catre organul de cercetare penald,
d). prin procesul-verbal de prezentare a materialului de urmdrire penald,
2lPrezentarea materialului de urmfirire penal[ invinuitului este:

a). obligatorie; b). facultativd; c). obligatorie, in cazul infracfiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani; d). un atribut de competenfa exclusivd a organelor de cercetare ale politriei judiciare.
72. P articiparea procurorului la efectuarea urmflririi penale: a). se poate manifesta prin asistarea la efectuarea oricirui act de cercetare penald, ocazie cu care procurorul poate indruma organul de cercetare penala cu privire la efectuarea unor acte de cercetare penali; b). constd in efectuarea personal de cdtre procuror a tuturor actelor de cercetare penald; c). este obligatorie numai in cauzele privind infracfiuni pentru care asistenfa juridicd a inculpatului este obligatorie; d). implicd indeplinirea unei condilii obligatorii: acfiunea penala trebuie sd fie pusd in miscare.
urmiririi penale: pe parcursul fazei de urmdrire penald pdnd, cel mai tdrzit,la momentul a). se desfdgoard arestarii preventive a inculpatului; b). se pot efectua de cdtre organele de constatare gi de cdtre organele de urmdrire penald; c). pot fi efectuate pe parcursul procesului penal oricAnd, pdnd la stabilirea cu exactitate a adevdrului judiciar; d). sunt consemnate in cuprinsul unui proces-ver23. Actele premergitoare bal, mijloc de probd in procesul penal.
24. Actul prin care se jdispune inceperea
urmiririi penale cind organul de urmirire
penali este sesizat prin denunt este:

a). ordonanfa; b). incheierea; c). procesul-verbal; d). rezolutia.
r99
Copitolul Vlll
Grile
25. Cend procurorul constati ci nu a existat sau ci a dispirut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se incepe urmirirea penali poate: a). sd infirme rezolufia gi sa restituie actele organului de cercetare, dispundnd inceperea urmdririi penale; b). sd dispund suspendarea urmdririi penale; c). sd solicite persoanei vdtdmate
sesizarea din nou a organelor de urmdrire penald; d). sd dispund scoaterea de sub urmdrire penald
ori incetarea urmdririi penale.
26. Organul de cercetare penald, constatffnd

mipcare a acfiunii penale, poate:
ci
sunt temeiuri pentru punerea in
a). dispune punerea in migcare a acfiunii penale prin rezolu{ie motivatd; b). sd facd propuneri procurorului pentru punerea in migcare a acfiunii penale prin ordonanfd; c). dispune punerea in migcare a ac{iunii penale prin ordonanta; d). intocmi un referat motivat prin care sd propund procurorului scoaterea de sub urmdrire penald a invinuitului.
27. Suspendarea
unul dintre cazuile prevdzute in art. l0 lit. 0-j) C.pr.pen.; c). se constatd, printr-o exper11izdt medico-legald cd invinuitul sau inculpatul suferd de o boald gravd care il impiedicd sd participe la procesul penal; d). se constatd, prin orice act medical cd invinuitul sau inculpatul suferd de o boald gravd care il impiedicd sd participe la procesul penal.
urmiririi penale se dispune cffnd: a). intervine vreunul dintre cazurile prevdzute in art. 10lit. a)-e) C.pr.pen.; b). intervine vre-
23. in desfiqurarea urmiririi penale, organul de urmirire penali dispune asupra actelor sau misurilor procesuale prin ordonanfi: a). acolo unde legea prevede expres aceasta; b). ?n cazul infracfiunilor pentru care legea prevede pedeapsa deten{iunii pe viafd sau pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani; c). in cazurile in care asisten{a juridicd este obligatorie; d). in cazul infracliunilor pentru care urmdrirea penald se efectueazd in mod obligatoriu de ciitre procuror.
29. Reluarea urmiririi penale se dispune cAnd: a). a incetat catza de suspendare; b). materialul de urmdrire penald a fost prezentat inculpatului; c). intervine o lege penald mai favorabild; d). partea vdtdmatd igi retrage plAngerea prealabild dupd care revine asupra retragerii. 30. Obligaliile organului de cercetare penal6 in cazul depunerii unei plffngeri impotriva actelor gi misurilor de urmirire penali: a). rezolvd pldngerea, in termen de 20 de zlle, dacd, actele de urmdrire penald au fost efectuate personal; b). inainteazd pldngerea, in termen de 48 de ore de la primirea ei, procurorului impreund cu explicafiile sale, atunci c6nd acestea sunt necesare; c). inainteazd, ptAngerea procurorului, in termen de 3 zile de la primirea ei, prezentAnd propriul sdu punct de vedere; d). solicitd punctul de vedere al parchetului, solufionAnd pldngerea gi in funcfie de avizul procurorului. 31. Comandantul unei nave sub pavilion romffnesc constatl sivdrpirea unei infracliuni
la bordul navei.
a). actele de constatare intocmite se adreseazd organului de cercetare penald competent in cel mult 5 zile de la ancorarea navei, indiferent de locul ?n care aceasta ancoreazd; b). comandantul navei va intocmi dosarul de urmdrire penald, urmdnd ca acesta sd fie predat parchetului de pe l6ngd judecdtoriile Constanfa sau Galafi, in funcfie de locul ancordrii navei; c). procesele-verbale incheiate de comandantul navei constituie mijloace de prob6; d). comandantul navei are dreptul de a dispune arestarea preventivd provizorie a faptuitorului, mdsurd care urmezvd a fi supusdr confirmdrii procurorului competent la momentul ancordrii in primul port romAnesc.
S2.inincinta unit[filor de interes public: a). actele de urmfire penald se pot efectua numai
cu consim{imdntul conducerii acelei unitdfi
sau cu aatoizalra procurorului; b). nu se pot efectua acte de urmdrire penald; c). nu se pot efec-
2ffi
Grile
Copitolul Vlll
tua perchezitrii domiciliare; d). actele de urmdrire penald nu se pot efectua decfit de cdtre procurori, chiar dacd dosarul de urmdrire penald este in competenta polifiei judiciare.
33. Trimiterea in judecati a inculpatului: a). reprezintd un act de dispozitrie de competenfa organelor de cercetare ale polifiei judiciare sau a procurorului (in funcfie de natura infracfiunii); b). se dispune prin referatul de terminare a urmdririi penale; c). nu poate fi dispusd de cdtre ofilerii anume desemnafi de citre comandan{ii unitdfilor militare pentru infracfiuni comise de militarii din subordine; d). reprezintd o institu{ie procesuald aflatd sub sancfiunea nulitdtii relative.
tente sd judece respectiva infracfiune in primd instanfd; b). pot fi deconspirafi doar la momentul rdmAnerii definitive a hotdrdrii penale de condamnare; c). pot fi utilizafi in procesul penal in cauze avdnd drept obiect fapte de coruptrie; d). ?ntocmesc,inbazadatelor ;i informafiilor culese, referatul de terminare a urmdririi penale.
34.Investigatorii sub acoperire din cadrul Ministerului Administrafiei pi Internelor: a). culeg date qi informafii inbaza autoriza{iei emise de cdtre pregedintele instanlei compe-
35. Pentru infracfiunea de dezertare:

a). trimiterea in judecatd se dispune de cdtre ofi1erul anume desemnat de ciitre comandanful
unitdfii militare; b). prezentarea materialului de urmdrire penald este obligatorie doar dacd acfiunea penal5 a fost pusd in mi;care; c). acfiunea penald se pune in miqcare de cdtre comandantul unitdlii; d). urmdrirea penald poate incepe numai la sesizarea comandantului.
36. Organele de cercetare ale polifiei judiciare:

a). sunt lucrdtori specializa{i ai Ministerului Administra{iei 9i Intemelor, desemna(i nominal de ministrul administrafiei qi intemelor, cu avizul conform al procurorului general al parchetului de pe lAngd inalta Curte de Casalie ti Justitie; b). iqi desfdgoard activitatea sub autoritatea unui judecdtor desemnat de la instantra cdreia ii revine competenfa de a judeca in primd instantd; c). pot declara apel in cauzele instrumentate in cadrul unitdJilor de politrie; d). dispun, in ipoteza constatdrii vreunui caz de la art. 10 C.pr.pen., netrimiterea in judecatd a invinuitului sau inculpatului, prin ordonan{a, respectiv rezolufie.
37. in ipoteza siv0rgirii unei infracliuni de vltimare corporali (art. 181 C.pen.) de citre un procuror din cadrul parchetului de pe l6ngi Judecitoria Sectorului 1 Bucuregti, pl0ngerea prealabili se adreseaz5:
a). direct instanfei de judecatd competente (Curtea de Apel Bucuregti); b). direct instanfei de judecatd competente (Tribunalul Bucureqti); c). procurorului din cadrul parchetului de pe ldngd Curtea de Apel Bucuregti; d). procurorului din cadrul parchetului de pe l6ngd Tribunalul Bucuregti.
38. in ipoteza sivffrEirii unei infrac-tiuni de abuz de incredere (art.2l3C.pen.) de cfltre un notar public, plAngerea prealabili se adreseazi: a). direct instanlei de judecatd competente (udecdtoria); b). organului de cerceta.re penald competent; c). procurorului din cadrul parchetului de pe ldngd Curtea de Apel; d). Curfii de Apel in circumscripfia cdreia s-a sdvdrgit infracfiunea.
judecitor de la Curtea de Conturi sivf,rpeEte o infracfiune de vitimare corporali. In aceasti ipotezi: a). nu este nevoie de plAngere prealabild, fiind vorba de o infractriune penfru care acJiunea
39t Un
penald se pune in miqcare din oficiu; b). pldngerea pealabild se adreseazd direct instanlei dejudecatd competente (Curtea de Apel); c). pldngerea pealabild se adreseazd direct instanfei de jude-
catd competente (inalta Curte de Casafie qi Justi{ie); d). pldngerea pealabila se adreseazd procurorului din cadrul parchetului de pe lAngd Inalta Curte de Casafie ti Justitie.
40. PlAngerea prealabil5 poate fi introdusi: a). de cdtre persoana vdtdmatd prin infracfiune; b). prin substituilii procesuali ai persoanei
201
Copilolul Vlll
Grile
vdtdmate; c). direct instanfei de judecatd; d).
infracfiunii.
in termen de 3 luni de la momentul
sdvargirii
festarea de voinfd a tuturor persoanelor vdtdmate; d). pldngerea prealabild este suficienta pentru a subzista rdspunderea penald.
41. in ipotezavitimirii prin infracfiunea de abandon de familie (art.305 C.pen.) a mai multor persoane' ce consecinfe apar daci numai una dintre aceste persoane formuleazi o pldngere prealabil5? a)' se va dispune incetarea urmdririi penale, inbazalipsei pldngerii prealabile; b). dosarul va fi inaintat tribunalului specializat pentru minori gi familie, in vederea declangdrii din oficiu a procedurii judiciare; c). pldngerea prealabild nu are nici un efect, atdta vreme cdt nu existd mani-
42. Termenul de introducere a plflngerii prealabile este: a). 2 luni de la momentul sdvdrqirii infracfiunii; b). 2 luni din ziua in care persoana vdtdmatd a gtiut cine este fdptuitorul; c). determinat de prescripfia rdspunderii penale; d). 2 luni din ziua in care persoana indreptdJitd a reclama a qtiut cine este fdptuitorul, in ipoteza in care cel vdtdmat este un militar in termen sau militar cu termen redus. 43. se poate deroga de la termenul de introducere a plffngerii prealabile? a). nu; termenul de introducere a pldngerii prealabile avAnd un caracter procedural, nerespectarea lui atrage decdderea din exerciliul dreptului de introducere a pldngeriiprealabile; b). da, in ipoteza in care fdptuitorul are calitatea de parlamentar; c). da, cdnd p"i.o*u vdtrimatd a fost impiedicata de o cauzd temeinicd sd introducd pldngerea prealabild in termen; d). numai in ipoteza in care plAngerea prealabild se adreseazd procurorului.
44. Partea vitimati Instanla de judecati:
i;i
retrage plAngerea prealabili, menfindndu-qi pretenfiile civile.
a). va dispune incetarea procesului penal, inbazaretragerii pldngerii prealabile; b). nu va fine cont de retragerea plAngerii prealabile, aceasta, pentru a putea fi luatd inconsiderafie, trebuind a fi totald ;i necondifionatd; c). instan{a va pronunta o hotdrdre prin care va solutriona numai latura civild a cauzei; d). iEi va declina competenta in favoarea instantei civile.
Pflni la ce moment poate interveni impicarea pirtilor? a). pdnd la citirea actului de sesizare a primei instan[e; b). p6na la rdmdnerea definitivd a hotdrdrii judecatore;ti; c). pdna la terminarea cercetdrii judecdtoiegti in primd instanfd;
45. la terminarea dezbaterilor. d). p6nd
202
Solufiile spefelor
Copitolul Vlll
CgRitolul Vlll
URMARIREA PENALA
Spela nr. 1 a). [n ipoteza in care urmdrirea penald reprezintd un atribut de competenfa exclusivd a procurorului, indeplinirea de cdtre acesta numai a unor acte de urmdrire penald gi redactarea rechizitoriului nu sunt suficiente, deoarece toate actele de urmiirire penald trebuie efectuate, de reguld, de cdtre procuror, gi nu numai o parte dintre acestea.
In spefa datd, instanfa de judecatd sesizatd, constatdnd cd urmdrirea penald a fost efectuatd de un alt organ decdt cel competent, s-a desesizat qi a restituit dosarul citre procuror (art.332 alin. (1) C.pr.pen.). b). Situafia reglementata in art. 209 alin. (3) C.pr.pen. nu exclude posibilitatea efectudrii unor acte de urmdrire de cdtre organul de cercetare penald. In acest sens, avem in vedere efectuarea actelor de cercetare penald care nu suferd amdnare (art. 213 C.pr.pen.) sau delegarea organului de cercetare de cdtre procuror @rt.2l7 alin. (4) C.pr.pen.).
Spefa
nr.2
^ Organele de cercetare penald gi procurorul formeazd categoria organelor de urmdrire penald. Impreund, aceste doud categorii de organe judiciare desfdgoard urmfirea penald. Dar, ca ?n orice sistem organizatoic de stricta subordonare, dispozifiile organelor superioare (in cazul de fafd ale procurorului) devin obligatorii pentru cei ce li se subordoneazd,, orgurcle de cercetare
penald.
Procurorul are printre atribuliile sale, men{ionate de Legea nr.304/20O4 privind organizarca judiciard, ;i pe aceea de supraveghere a activitdtii de cercetare penald efectuatd de politrie ;i de alte organe de cercetare penald; in exercitarea acestei atribufii, procurorul conduce gi controleazd activitatea de cercetare penald, dispozitriile date de procuror fiind obligatorii pentru organul de
cercetare penald. Aceastd relafie dintre procuror gi organele de cercetare penald trebuie interpretatd 9i prin prisma confinutului art. 209 C.pr.pen., potrivit cdruia procurorul exercitd supravegherea asupra actelor de urmdrire penald, iar in exercitarea acestei atribufii, procurorii conduc ;i conffoleazd nemijlocit activitatea de cercetare penald a polifiei judiciare gi a altor organe de cercetare spe-
ciale.
in acest sens, supravegherea exercitatd de procuror in activitatea de urmdrire penala se infdfgeazd ca un complex de activitdli specifice desfd;urate de citre acesta in vederea realizdtt'1i obiectivului prevdzut de lege, pentru ca in cursul urmdririi penale sd se respecte legea gi sd se afle adevdrul, respectiv, sd fie ldmuritd cauza sub toate aspectele pentru str6ngerea probelor necesare atdt in favoarea c6t gi in defavoarea tnvinuitului sau inculpatului, in vederearealizdrTi
scopului urmdririi penale. Printre alte modalitdJi, supravegherea activitdfii de cercetare penald se poate realiza prin participarea procurorului la efectuarea anumitor acte de urmdrire penala. Astfel, potrivit art.2l8 alin. (3) C.pr.pen., procurorul poate: a). sd asiste la efectuarea oricdrui act de cercetare penald, ocazie cu care procurorul poate sd il indrume pe organul de cercetare penald cu privire la efectuarea unor acte de cercetare penald; b). sd efectueze personal orice act de cercetare penald. Din cele prezentate mai sus, rezultd cd cererea apdrdrii de restituire a dosarului la parchet in considerarea incalcdrii normelor relative la competenla dupd materie a organelor de urmdrire penala este neintemeiatd ;i va fi respinsd de cdtre instanfa de judecata.
ln catzd, toate actele de urmdrire penald au fost efectuate de catre procuror, cu excepfia cercetdrii la fata locului. Potrivit art.213 C.pr.pen., organele de cercetare sunt obligate sd efectueze actele de cercetare
359
fPeta nr.3
Copitolul Vlll
Solufiile spefelor
penald ce nu suferd am6nare, chiar dacd acestea privesc o cauzit ce nu este de competenla lor. Rezultd cd actele de urmdrire penald urgente (constatarea la locul faptei, schile, fotografii) efectuate de organele de cercetare rdmAn valabile in asemenea circumstan{e. in aceastd ipotezi, probele administrate de organele poliliei vor putea fi luate in considerare de catre procuror prin coroborarea cu informaliile oblinute personal. De asemenea, in cazuri urgente, organele de cercetare penald sunt abilitate sd efectueze acte de urmdrire penald chiar in afara competenlei lor teritoriale. in spetra datd, in baza acestor considerente, apelul inculpatului va fi respins ca nefondat.
Spefa
nr.4
a). ln acest caz, actele de cercetare penald efectuate de cdtre procurorul din cadrul parchetului inferior sunt legale, inbaza argumentului dedus din art. 217 C.pr.pen, conform cdruia, dacd se poate delega dreptul de a efectua anumite acte de cercetare penald unui organ de cercetare al politriei, cu atdt mai mult se poate dispune o asemenea delegare in sarcina unui procuror dintr-un parchet inferior; condifia ca aceste acte sd fie legale este, potrivit art. 132 coroborat cu art. 135 C.pr.pen., ca delegarea sd survind pentru cazt/r excepjionale, cdnd procurorul competent nu ar avea posibilitatea de a efectua el insuqi actele respective. b). In aceastd ipotezd,, s-ar incdlca normele relative la competen{a dupd materie, intrucflt nici o dispozitrie legald nu admite o derogare totald de la regulile de competenfd. A rafiona altfel ar insemna cd oricdnd s-ar putea^ efectua urmdrirea penald prin delegare, de cdtre un procuror ierarhic inferior celui competent. intr-o atare ipotezlt, actele de urmdrire penald vor fi lovite de nulitate absolutd, instanfa se va desesiza Si va restitui cauza procurorului.
Spela
nr.5
a). Potrivit art.2O9 alin. (3) C.pr.pen., infractriunea de trafic de influenfd este data ?n competenfa exclusivd a procurorului din cadrul parchetului de pe ldngd tribunal. b). In ipoteza in care toli martorii cauzei au fost reaudiafi de cdtre procurorul competent, chiar dacd unora dintre acegtia li s-au luat declarafii de cdtre organele de politrie, urmdrirea penald este legal efectuatd.
Spefa
nr.6
Procesul-verbal de constatare intocmit in cauzd nu poate sewi drept mijloc de probd, in conditiile art. 90 alin. (2) C.pr.pen., fiind redactat prin nerespectarea dispozitriilor art. 9l alin. (l) C.pr.pen. Actul de constatare va putea fi luat in considerare de organul de cercetare penald, care se va putea sesiza din oficiu 9i va putea dispune inceperea urmdririi penale prin proces-verbal, potrivit art.228 alin. (3) C.pr.pen.
fPeta nr. z ln catzd,, qeful postului
de
politie local, avdnd calitatea de tatd al victimei, era incompatibil
efectua cercetarea penald. Din modul de formulare a textelor care reglementeazd, incompatibilitatea rezultd cd aceastd problemd vizeazd exclusiv anumite persoane, iar nu organul judiciar din care fac parte pesoanele respective. in consecinfd, in spefd, in conditriile neparticiparii gefului de posi la efectuarea cercetdrii penale, apelul declarat cu referire la acest aspect apzre ca fiind nefondat. In altd ordine de idei, potrivit art. 209 alin. (3) C.pr.pen., urmdrirea penald se efectueazd, in mod obligatoriu, de cdtre procuror, in cazul unor infracfiuni expres gi limitativ prevdzute in textul mai sus-menfionat, intre care insd nu figureazd 9i infracfiunea de viol in formd simpld. Dispozitriile afi.209 alin. (3) C.pr.pen. sunt de strictd interpretare gi aplicare, neputdnd fi extinse la alte infracfiuni pe calea unei interpretdri extensive. In concluzie, in spefd, instantra de apel va dispune respingerea apelului formulat de inculpat ca fiind nefondat.
Spela nr. 8
In conformitate cu art. 224 alin. (1) C.pr.pen., in vederea inceperii urmdririi penale, organele de urmdrire penald pot efectua acte premergitoare. Actele efectuate in cauzd de cdtre orsanele de cercetare penald au valoarea de toare deoarece au fost efectuate inainte de nale.
pre-
Solufiile spetelor
Copilolul Vlll
Urmdrirea penald are ca obiect tocmai strdngerea probelor necesare trimiterii in judecatd, insd, in spetrd, dupd inceperea urmdririi penale nu s-a mai administrat nici o probd, instanfa fiind sesizatd numai inbaza informafiilor reieqite din efectuarea actelor premergitoare. in consecinld, apelul inculpatului unneazda fi considerat ca fiind fondat. Spela nr. 9 Neintocmirea rezolufiei de incepere a urmdrii penale nu este sancfionatd cu o nulitate absoluta, nefiind prevdzutd printre cazurile expres enumerate in art. 197 alin. (2) C.pr.pen.. In ipoteza in care s-ar considera cd in aceastd situafie existd o nulitate relativd, aceasta trebuie invocatd in limitele de timp ardtatein art. 797 alin. (4) C.pr.pen. (,,in cursul efectudrii actului, cAnd partea este prezentd, sau la primul termen de judecatd cu procedurd completa, c6nd pafiea a lipsit la efectuarea actului"), acest lucru nepetrecdndu-se in speld. In spe{a dald, in mod greqit, instanfa s-a prevalat de prevederile art. I97 alin. (4) tezafinaldr C.pr.pen., ludnd in considerare incilcarea din oficiu, in orice stare a procesului, intruc6t prin neintocmirea rezolufiei de incepere a urmdririi penale nu s-a prejudiciat aflarea adevirului ;i justa solutionare a cauzei. in ultimul rdnd, nulitatea relativa se considerd acoperitd, in cazul dat, prin punerea in mi;care a acfiunii penale.
Spe{a nr. 10 Potrivit art.228 C.pr.pen., pentru inceperea urmdririi penale este necesar sd existe un minim de date din care sd rezulte cd s-a sdvdrqit in mod cert o infrac{iune gi sd nu se constate existenta vreunui caz dintre cele prevdzute in art. 10 C.pr.pen. Urmdrirea penald incepe in rem, nefiind necesard cunoaEterea fdptuitorului, indiferent dacd nu a fost descoperit ca persoand fizicd ori, degi cunoscut ca date fizice, fdptuitorului nu i s-a putut stabili identitatea. In speta datd, din moment ce urmdrirea penald a fost inceputd in rem, ulterior, cdnd a fost identificat $i cel de-al doilea fdptuitor, nu a mai fost necesar sd se intocmeascd un proces-verbal distinct prin care sd se inceapd urmdrirea penald. In concluzie, se va admite apelul declarat de parchet, se va desfiinfa sentinfa atacatd Ei se va trimite cauza, pentru continuarea judecatrii, la tribunal.
Spela nr. 11
Prezentarea materialului de urmdrire penalS de cdtre organele de cercetare penald ale poliliei dupd intocmirea referatului de terminare a urmdririi penale nu este sanclionati cu nulitate absoluta, nefiind inclusd in enumerarea limitativd de la art. 197 aLin. (2) C.pr.pen. Cdt privegte o eventuald nulitate relativd, este de observat cd pentru existenfa unei asemenea nulitd{i este necesar ca prin incdlcarea unei dispozifii ce reglementeazd, desfd;urarea procesului penal sd se fi produs o vdtdmare care nu poate fi inldturatd decdt prin anularea actului, iar aceastd incdlcare sd fie invocatd in anumite limite de timp, ori chiar ulterior, dacd,insd anularea actului este necesara pentru aflarea adevdrului gi justa solufionare a caluzei. In spefa datd, insd, prin prezentarea materialului de urmdrire penald ulterior intocmirii referatului de terminare a urmdririi penale, inculpatului nu i s-a produs nici o vdtdmare, drepturile sale procesuale fiind respectate, iar asistenfa juridica fiind asiguratd. In aceste conditii. critica formulatd este nefondatd.
Spela nr. l2 Potrivit art.250 C.pr.pen., dupd punerea in mi;care a acfiunii penale, dacd au fost efectuate
toate actele de urmdrire penald necesare, organul de cercetare penald trebuie sd prezinte inculpatului materialul de urmdrire penald. Dacd dupa aceea s-au efectuat noi acte de urmdrire penald, potrivit art. 253 C.pr.pen., o noud prezentarc a materialului de urmdrire penala este obligatorie.
Cercetarea penald se considerd terminatd dupd indeplinirea dispoziliilor privitoare la

prezentarea materialului de urmfire penald; ulterior, dacd procurorul constatd cd urmdrirea penald este completd, adicit terminatd, conform art.262 pct. I lit. b) C.pr.pen., intocmegte rechizitoriul prin care dispune trimiterea in judecatd, dosarul urmind sd fie trimis instanfei, potrivit afi. 264 C.pr.pen., in termen de 24 de ore de la darea rechizitoriului.
361
Copilolul Vlll
Solufiile spefelor
cercetdrii penale, care a avut loc la data de 30.09.2002, dupd efectuarea celei de-a doua prezentari a materialului de urmdrire penald.
In raport cu aceste prevederi legale, se constatd ci, in spefd, sesizarea instanfei dejudecatd nu s-a fdcut cu respectarea legii, deoarece rechizitoriul este datat 26.09.2ffi2, anterior termindrii
Cum, potrivit art. 300 C.pr.pen., instanfa este datoare sd verifice din oficiu, la prima infdfigare, regularitatea actului de sesizare gi sd restituie dosarul organului care l-a intocmit, in vederea refacerii, in ipoteza constatdrii unei sesizfi nelegale qi a imposibilitdfii de a inldtura neregularitatea de indatd sau prin acordarea unui termen in acest scop, cum este cazul in spefa, restituirea cauzei la parchet este legala.
Pnela nr' L3 Incadrarea juridicd greqitd a faptei la momentul intocmirii rechizitoriului fa{d de momentul prezentdrii materialului de urmdrire penald este sanc{ionatd cu nulitatea relativd, potrivit prevederilor art. 197 alin. (1) C.pr.pen., neregularitatea nefiind prevdzutd in cuprinsul art. 197 alin. (2)
C.pr.pen.
Potrivit aft. 197 alin. (1) C.pr.pen., nulitdtrile relative sunt luate in considerare numai atunci cdnd s-a adus o vdtdmare care nu poate fi inldturata dec6t prin anularea actului respectiv. in spefd, indicarea greqitd a incadrdrii juridice in procesul-verbal de prezentare a materialului de urmdrire penald, dar cu descrierea corectd a faptei comise, nu echivaleazd, cu neprezentarea
materialului de urmdrire penald. Cu ocazia cercetdrii judecdtoregti, orice neregularitate referitoare la tncadrarea juridicd se va indrepta in aceastd etapd, cu respectarea garunfiilor procesuale
ale inculpatului. in aceste circumstanfe, recutsul parchetului apa.re ca caseazd., iat catza este trimisd pentru rejudecare.
fiind fondat, hotdrdrea de restituire
se
Spefa nr. 14 Problema care se desprinde din datele spetrei presupune solu{ii diferite in practica judiciard, precum gi in literatura de specialitate, dupd cum urmeazd. intr-o primd opinie, se sus{ine cd procedura prezentdrii materialului de urmdrire penala, prevdzatd"in art.250-254 C.pr.pen., cuprinde nonne imperative ca.re nu sunt ldsate, in ceea ce priveqte aplicarea lor, la latitudinea organelor de urmdrire qi a cdror incdlcare conduce }a nulitatea urmdririi penale. Ca urmare, incdlcarea normelor relative la prezentarea materialului de urmdrire penald are drept finalitate constatarea nulitdfii activitdtii de urmdrire penald. Exisld, insd, gi o opinie contrard. Astfel, neprezentarea materialului de urmdrire penald reprezintd o neregularitate de naturd a atrage nulitatea relativd, care opereazd numai in cazul in care inculpatului i s-a cauzat o vdtdmare ce nu ar putea fi inldturatd in alt mod decdt prin anularea actului. In spefa datd, nu se poate vorbi despre o asemenea vdtdmare, intrucdt omisiunea organului de urmdrire penald poate fi indreptatd de prima instan{d, ca.re este in mdsurd sd asigure inculpatului posibilitatea de a lua cunogtin{d de actele gi lucrdrile dosarului, inculpatul put|nd, atdtla inceputul judecdlii, cAt qi pe parcursul cercetdrii judecdtoregti, sd formuleze noi cereri $i sd propund probe noi in apdrarea sa.
Spela nr. 15
Atdta vreme cdt inculpatul arestat a fost asistat de un apdrdtor din oficiu, nesemnarea de cdtre acesta a procesului-verbal de prezentare a materialului de urmdrire penala nu atrage nulitatea actului. in asemenea situa{ie, nu sepoate vorbi de oincdlcare aprevederilor er:t.250-254 C.pr.pen., art. 171alin. (1) 9i (2) C.pr.pen. qi art. 772 alin. (3) C.pr.pen. 9i, deci, nici de o vdtdmare ce s-ar fi catzat inculpatului prin nerespectarea vreunei dispozitrii legale ce reglementeazd desfdgurarea procesului penal, in sensul art. I97 C.pr.pen.
Spela nr. 16 Potrivit art. 171alin. (1) qi (2) C.pr.pen., asisten{a juridicd este obligatorie in tot cursul procesului pen1l, deci qi in faza de urmfire penald, cAnd (printre altele) invinuitul sau inculpatul este minor. In aceastd ipotezd,, ptezenta efectivd a apdrdtorului la efectuarea actelor de urmdrire penald este garantati prin dispozitiile art. 197 C.pr.pen., care reglementeazd nulil4file determi362
Solufiile spefelor
Copilolul Vlll
nate de incdlcarea dispozifiilor legale ce statomicesc desfdgurarea procesului penal. Din acest punct de vedere, anterior modificdrii legislatriei procesul penale, afi. 197 C.pr.pen. distingea intre situatia in care asistenfa juridicd prive;te pe invinuit gi cea in care asistenJa juridica privegte pe
inculpat.
Pentru ultima situafie, lipsa apdrdtorului la efectuarea actelor de urmilrire penald atrdgea nulitatea absolutd a acestora, deoarece, potrivit art. 197 aln. (2) C.pr.pen., dispoziliile relative la ,,prezenfa inculpatului Si asistarea acestuia, cdnd sunt obligatorii potivit hegii", sunt prevdzute sub sancfiunea unei asemenea nulititri. CAnd asistenfa juridicd privea pe invinuit (spetra datd), lipsa apdrdtorului putea constitui un
in miqcare (ceea ce inseamnd. cd minorul avea calitatea de invinuit), neasistarea sa de cdtre apdrdtor, la efectuarea acelui act de urmdrire penald, nu putea fi sancfionatd dec6t cu nulitatea relativd. in prezent, de lege lata,potrivit art. lg7 alrLn. (2)C.pr.pen., neacordarea asistenfei juridice invinuitului minor este sancfionatd cu nulitatea absoluti. in acest mod, in conditriile acfualei reglementdri, hotir6rea de restituire a dosarului la procuror se infdtri;eazd ca fiind legald qi temeinicd, mai ales in condiliile modificdrii art.332 C.pr.pen. prin intermediul Legii nt.356121pi6.
fusese pusd
motiv pentru invocarea nulitdtii relative, potrivit art. 197 alin. (1) 9i (4) C.pr.pen., doar dacd s-a adus invinuitului o vdtdmare ce nu poate fi inlaturata decdt prin anularea actului sau chiar, mai rar, nulitatea prevdzutdinarl.197 alin. (4) tezafinald C.pr.pen., cAnd anularea actului efectuat in absenfa apdrdtorului este necesard pentru aflarea adevdrului gi justa solufionare a ca|lzei. Cum, in spefd, la data ascultdrii fdptuitorului de cdtre organele de polilie, ac{iunea penald nu
Inceperea urmdririi penale se dispune, potrivit aft. 228 C.pr.pen., fie prin rezolulia pusd de organul de urmarire penald pe plingere sau denunJ (de asemenea, rezolulia se poate intocmi ca un act distinct), fie prin proces-verbal,in cazul sesizarii din oficiu.
fneta nr.17
Rezolufia prim-procurorului de dispozilie cu privire la repartizarea unei lucrdri nu echivaleazdcu un act de incepere a urmdririi penale. in acest sens, aceastd rezolu{ie nu reprezintd decdt un act administrativ care are legdturd cu atribufiile functrionale ale conducdtorului parchetului respectiv.
Spe{a
nr.18
in activitatea de urmdrire penald se infdligeazd ca un complex de activitdti specifice desfdgurate de cdtre acesta in vederea realizdtii obiectivului prevdzut de lege, pentru ca in cursul urmaririi penale sd se respecte legea qi sd se afle adevdrul, respectiv, sd fie ldmuritd, cauza sub toate aspectele pentru strdngerea probelor necesare atfit in favoarea, cAt gi in defavoarea invinuitului sau inculpatului, in vederea realizd,ni scopului
Supravegherea exercitatd de procuror
urmaririi penale. Potrivit arft.217 alin. (1) C.pr.pen., procurorul, pentru a asigura obiectivitatea ;i operativitatea cauzelor penale, poate sd dispund ca, intr-o cauzdin care cercetarea penald trebuie efectuatd de un anumit organ de cercetare, sd fie efectuatd de un alt asemenea organ (spre exemplu, organul de cercetare penald cdruia i se atribuie cauza are posibilitdtri mai mari de a strAnge probele). Posibilitatrile procurorului de a dispune trecerea cauzei de la un organ de cercetare penalii la altul sunt determinate de circumscripfia teritoriald in care se exercitd supravegherea. Astfel, trebuie indeplinitd condifia caatdt organul de cercetare de la care se ia cauza. cdt si cel la care cauza se trece, sd se afle sub supravegherea aceluiagi procuror. De asemenea, este necesar ca organul de cercetare penala la care se trece cauza sd aibd competenla de a efectua cercetarea in cauzd., iar procurorul care dispune trecerea sd fie competent sd supravegheze canza. Prin interpretare, in conditriile in care procurorul poate dispune ca o anumitd cauzit sd fie preluatd de cdtre un alt organ de cercetare penald, cu atdt mai mult el poate sd dispund preluarea dosarului pentru a-l instrumenta personal.
Spela nr.19 In mod corect s-a dispus incetarea urmdririi penale inbazaart. 10lit. f) C.pr.pen. (lipsa plAngerii prealabile), avdnd in vedere cd solicitarea pd(ilor vdtdmate nu putea fi asimilatd cu o pldnDrept procesuol penol
Copitolul Vlll
Solufiile spefelor
Astfel, prin cererea adresatd organelor de cercetare ale poli{iei judiciare, pdrfile vdtdmate nu solicitd tragerea la rdspundere penald a fdptuitorului ci demolarea lucrdrilor executate in spa{iile comune, anularea contractului de inchiriere incheiat intre inculpat gi firma privatd, precum gi obligarea inculpatului la plata cheltuielilor necesare reparafiilor, aspecte care se pot realiza pe calea unei actiuni civile separate. Speta nr.20 a). inscrisul intitulat ,,declaratrie", redactat de organele de cercetare ale poli{iei judiciare ;i semnat de partea vdtdmatd,, are valoarea unei pldngeri prealabile, in sensul afi. 283 C.pr.pen., atdta vreme cdt in cuprinsul sdu se descrie modul in care s-a sdvdrgit fapta, se face vorbire despre inculpat gi se solicitd tragerea lui la rdspundere penald. in acest sens, legea procesuald penald nu ca o conditrie a validitdtrii pl6ngerii existenfa ""r" unui inscris separat, voinfa persoanei vdtdmate de a pune in migcare ac{iunea penald in cazul infracfiunilor care se urmdresc la plAngerea prealabild putAnd sd se manifeste ;i in cuprinsul declara{iei date la organul de urmdrire penald. Esentrial este ca persoana vdtdmatd sd fi menlionat in declaralie toate datele necesa"re Si sa fi declarat cd doreqte ca inculpatul sd fie tras la rdspundere penald. b). in ipoteza in care pldngerea prealabild a fost fdcutd oral, se vor extinde prevederile art. ZZ2 alin. (4) C.pr.pen., referitoare la pldngere (ca mod general de sesizare). Astfel, in aceste circumstanfe, organul judiciar care primegte plAngerea are obligafia de a o consemna intr-un proces-ver-
bal. Totodatd, cu prilejul consemndrii pldngerii prealabile, organul judiciar va da persoanei

vdtdmate toate explica{iile necesare
;i, eventual, ii va cere
sd precizeze gi datele care lipsesc.
Spefa
nr.2l
in arlt. 284 alin. (1) C.pr.pen., nu incepe din momentul insusirii bunurilor, ci de la data cdnd fdptuitorii, la cererea proprietarului, au refuzat restituirea. in spefd, degi partea vifidmatd a luat cunoqtin{d incd din cursul lunii iulie a anului 2000 despre insugirea bunurilor mobile, refuzul exprimat expres de restituire este datat februarie 2001, ceea ce face ca pldngerea prealabild introdusd la 16.03.2001 sd fie inaintatd in termenul legal. In concluzie, pentru infracfiunea de abuz de incredere, savArgita in forma refuzului de restituire a bunului, calculul termenului de 2 luni prevdzut in art. 284 C.pr.pen. pentru introducerea pldngerii plAngerii prealabile se face in raport cu data primului refuz de restituire.
Termenul de 2 luni, prevdzut
autoriteflor ocuparea abuzivd, a imobilului. Astfel, admitrdnd cdpartea vdtamatd are la dispozilie pentru introducerea plAngerii prealabile un termen de 2 luni care curge de la momentul consumdrii infracfiunii (in ipoteza cunoagterii fdptuitorului), ar insemna cd legiuitorul a stabilit qi durata maximd a infractiunii continue care ar atra$e rdspunderea penald a fdptuitorului. in acelaqi sens, pentru o infracliune mai gravd, ce se continud pe o perioadd mai mare de 2 luni, fdptuitorul ar fi exonerat de rdspunderea penali, aceasta menfinindu-se, in schimb, pentru o infracliune mai pu{in gravd, intinsd, insd, pe o perioadd de cel mult 2luni. S-ar ajunge ca persoanei vdtdmate sd i se aplice o sancfiune drurti"@
Spefa nr.22 Infracliunea de tulburare de posesie este infracfiune instantanee (se consumd in momentul cdnd fdptuitorul ia in stdpdnire imobilul), dar este susceptibild qi de formd continud, in ipoteza in care fdptuitorul prelungegte ocuparea imobilului. Relativ la momentul de la care incepe sd curgd termenul de 2 luni pentru introducerea plAngerii prealabile, atunci cdnd activitatea infraclionald cunoagte o prelungire naturald in timp, intr-o primd opinie, se considerd cd art.284 alin. (1) C.pr.pen. desemneazd cu claritate un moment unic pentru inceperea curgerii termenului de 2 luni, iar acesta este momentul cunoaqterii fdptuitorului, indiferent cd infracliunea este continud sau instantanee. Se mai sustine cd,. in c.az contrar, dacd termenul ar curge de la data epuizdrii infracfiunii, s-ar ajunge in situafia in care partea vdtdmata ar avea la dispozilie un termen mai mare decAt cel prevdzut in art.284 alin. (l) C.pr.pen. pentru introducerea pldngerii prealabile. intr-o altd opinie, se considerd cd momentul din care incepe sd curgd termenul de 2 luni este acela al epuizdrii infracfiunii, cdnd fdptuitorul a incetat de bund voie sau la intervenfia
Solufiile spefelor
Copitolul Vlll
de a face pldngere prealabild) putdnd exista gi ipoteza in care acesta ar fi de bund credinfd faf{ de promisiunile fdptuitorului de incetare a activitdtii infracfionale. De altfel, prin aceastd interpretare, fdptuitorilor abuzivi care, in dispre{ul legii, ocupd imobile strdine, li s-ar oferi posibili-
tatea de a scdpa de rdspunderea penald prin trecerea termenului de 2luni de la momentul cunoagterii identitdfii fdptuitorului. Un alt argument in sprijinul acestei a doua opinii constd in prevederea legald potrivit cdreia
termenul incepe sa curgd de la momentul in czre persoana vdtdmatd a cunoscut persoana cate a comis infrac(iunea; or, momentul comiterii infrac{iunii de tulburare de posesie - forma continud - se prelungeEte in timp prin specificul acestei infracfiuni. in orice moment pdnd la epuizarea infracliunii (incetarea tulburdrii de posesie) autorul faptei are calitatea de fdptuitor gi, in consecinfd, se pot exercita drepturile persoanei vdtdmate, prelungindu-se prin natura lucrurilor gi gtiintra sa despre identitatea fdptuitorului. Acesta comite o infracfiune unicd, menfinAndu-gi calitatea de persoani carc a sdvdrgit ilicitul penal pe toatd durata acestuia. Numai in raport cu acest moment ultim se evalueazd 9i obligafiile persoanei vdtdmate de a se indrepta impotriva persoanei care a siv6rsit infractiunea. in concluzie, in spefd, momentul introducerii pldngerii prealabile trebuie raportat la data epuizdrii infracliunii qi nu la momentul cunoaqterii identitdtii fdptuitorului. in aceste conditrii, sesizarea organelor de cercetare ale politriei judiciare s-a fdcut in termen.
Spefa nr.23
a). Ca reguld generald, un act este considerat ca fiind fdcut in termen dacd este inregistrat la instanfd induntrul termenului prevdzut de lege. De la aceastd reguld s-au admis, prin dispozifiile art. 187 alin. (1) C.pr.pen., ffei excepfii referitoare la actele depuse la administralia locului de definere ori la unitatea militard sau la ofrciul poStal prin scrisoare recomandatd, care vor fi considerate ca fdcute in termen dacd au fost depuse induntrul termenului. Aceste prevederi legale conduc la concluzia cd, in spe{a datd, plAngerea prealabild a fost legal introdusd, prin scrisoare recomandatd in ultima zi a termenului legal, chiar dacd inregistrarea la instanla a avut loc dupd expirarea termenului. b). Regula generald, potrivit cdreia un act este considerat ca fiind fdcut in termen dacd este inregistrat la instantd induntrul termenului legal, comportd, dupd cum am vdzttt, trei excepfii, expres prevdzute in art. 187 alin. (1) C.pr.pen. Pentru ipoteza formuldrii pldngerii prealabile prin scrisoare recomandatd, procedura atestdrii respectdrii termenului se raporteazd la recipisa eliberatd de oficiul pogtal gi nu la data inregistrdrii la instanfa. in spetrd, insd, se observd cd nu este cazul de exceplie al introducerii pldngerii prealabile prin scrisoare recomandatd, ci prin scrisoare simpla, ceea ce determina aplicarea regulii generale. Astfel, neexistAnd posibilitatea atestfuii oficiale a datei, verificarea respectdrii termenului de introducere se va face ?n raport de data inregistrdrii la instantrd.
Spefa nr.24 Potrivit al.t.284 alin. (1) C.pr.pen., termenul de 2 luni de zile in care persoana vdtdmatd poate sesiza prin pldngere prealabild organele judiciare competente despre sdvdrgirea unei infracfiuni se calculeazd prin raportare la momentul cunoaqterii fdptuitorului. Imprejurarea cd persoana vdtdmatd a aflat de-abia ulterior unde sunt depozitate bunurile furate este irelevantd sub aspectul termenului sus-amintit, at6ta vreme cdt ea a cunoscut incd de la data sustragerii cine este autorul acesteia. in consecinld, avdnd in vedere cd pldngerea prealabild a fost tardiv introdusd, s-a dispus incetarea urmdririi penale inbazaart. 11 pct. I lit. c) raportatla art. 10 lit. 0 C.pr.pen. Spela nr.25 Prin reglementarea institufiei plAngerii prealabile, legiuitorul a urmdrit ocrotirea, in primul rdnd, a intereselor celui vdtdmat prin infractriune. in acest sens, punerea in migcare a ac{iunii penale, fiind un drept personal gi exclusiv al persoanei vdtdmate, plAngerea prealabild nu poate
fi
fdcuta decdt de cdtre acesta. Aceastd reguld comportd insd doud excepfii.
365
Copifolul Vlll
Soluliile spefelor
In primul rdnd, din interpretarea dispozifiilor afi. 284 alin. (2) C.pr.pen., corelate cu dispozifiile art.I32 alin. (3) C.pen., rezultil cd pentru persoanele lipsite de capacitate de exercifiu sau cu capacitate de exercifiu restrdnsd, pot face plAngere prealabild reprezentanfii lor legali, adicd parinlii, tutorele sau curatorul. In al doilea rdnd, pldngerea prealabild se poate face gi de cdtre un reprezentant convenfional, cu conditria ca mandatul sd fie special. in aceste condifii, plAngerea prealabild introdusd de mamd pentru fiica ei majord apare ca fiind fdcuti de o persoand fdrd calitate. In consecinfd, se va dispune incetarea urmfirii penale inbaza art. 1l pct. I lit. c) raportat la art. 10 lit. f) C.pr.pen. - lipse;te pldngerea prealabild.
In doctrina 9i practica judiciard s-a admis cd, in afard de persoana vdtdmatd ori de reprezentantul legal al acesteia, pl6ngerea prealabild poate fi fdcutd qi de cdtre reprezentantul convenfional, cu conditria ca mandatul sd fie special. Din datele spefei rezultd insd ca numitul A.A. a acfionat inbaza unui mandat general, potrivit cdruia putea sd reprezinte partea vdtdmata in fafa autoritedlor romdne in legdtura cu stabilirea drepturilor succesorale. Prin urmare, neavAnd mandat special pentru formularea pldngerii prealabile din partea persoanei vdtdmate, numitul A.A. nu avea calitate de a declanqa pomirea acfiunii penale impotriva inculpatului, ceea ce conduce la pronunlarea unei solutrii de incetare a urmdririi penale, fundamentatd pe lipsa pldngerii prealabile.
lPefa nr.%
366
Spefe
Copitolul lX
Secfiuneo ll
Spefe
Spefa nr. 1
Instanfa dejudecatd a fost sesizatd prin rechizitoriu despre sdvArsirea infracfiunii de gestiune frauduloasd. in cadrul cercetdrii judecdtoregti, martorii au fost ?ntrebati dacd ?si mentin declaratiile date in fafa organelor de urmlrire penald. Aceqtia au confirmat cele declarate anterior, aspect consemnat in incheierea de sedinfd. Incuipatul, la rindul sdu, a afirmat cd igi menfine declarafiile date in fpfa organelor de urmirire penald, aspect de asemenea, consemnat in incheierea de sedint6. In aceste conditrii, martorii 9i inculpatul nu au mai fost audiafi de cdtre instanld. inbaza materiaiului de urmdrire penai6, confirmat in gedinfa de judecatd, instanfa a dispus
condamnarea inculpatului.
Intrebne
Este legald hotdrdrea instansei de judecatd? Argumentafi.
In partea introductivd a incheierii prin care s-a admis cererea procurorului de prelungire a arestdrii preventive apar doud menliuni, ,,gedin[a din camera de consiliu" $i ,,$edintra publicd". In dispozitivul incheierii, mentiunea ,,camera de consiliu" este tdiatd ti inlocuitd cu cuvintele ,,9edinfa publicd", modificarea nefiind, insi, confirmatd in scris de cdtre cei care au semnat acful. De asemenea, modificdri 9i gtersdturi care creeazd, dubii in ceea ce prive;te pubiicitatea Wdinfei de judecatd sunt prezente gi in conlinutul minutei. innebwe
Se
PPefa
nr.2
poate invoca, in speSa, incalcarea dispozisiilor relative la pubkcitatea qedingei de judecatd?
Speta nr. 3 La data de 20.08.1996 ?mpotriva inculpatuiui minor care nu a implinit ve.rsta de 16 ani, s-a dispus ?nceperea urmaririi penale pentru sdvdrqirea infracliunilor de distrugere ;i semnaiizare
falsd.
Infracliunile au fost comise in zilele de 26 9i 27.05.1995. La dosarul cauzei existd, in copii xerox, un referat de evaluare intocmit la 30"05.1996 gi un raport de expertizd medico-legali psihiatricd dafat 6.08.1996. Instanta de judecatd, in considerarea ca.racterului de anterioritate al celor doui acte fatd de momentul inceperii urmflririi penale, a dispus, potrivit art. 300 alin. (2) C.pr.pen., resrituirea ca,rzei la parchet pentru refacerea urmdririi penale cu respectarea dispozitriilor art. 480 qi urmitoareie C.pr.pen.
Intrebare
Este
justificatd dispozisia instanlei de restituke a cauzei la parchet pentru refacerea unndririi
penale?
Spela nr. 4 La data de 19.02.2001, parchetul a emis rechizitoriul impotriva inculpafilor penuu savArqirea infiactiunii de fals material in inscrisuri oficiale. La data de 21.02.1997, s-a efectuat o noud prezentare a materialului de urmdrire penald, dupd care dosarul cauzei a fbst trimis in instantS. fntebare S-au incdlcat dispazigiile relative la sesizwea instanlei de judecatd? Spela nr.5 Organul de cercetare penald a intocmit referatul de terminare a urmdririi penaie la data de 26.02.1997 . La data de 28.A2J997 , organul de cercetare penali a prezentat inculpafului mate-
rialul de urrnfire penald. Inculpatul a fosf in permanentd asistat de apdrator.

Drept procesual penal
21C
Copilolul lX
Spefe
Astfel instrumentat, prin rechizitoriul procurorului, dosarul a fost inaintat instan{ei
de judecatd.
infebare S-au incalcat dispoziSiile relative Ia sesizarea instanfei

Spefa
de judecatd?
nr.6
Inculpatul a solicitat instanlei de judecatd sd dispund, potrivit art. 303 C.pr.pen., suspendarea judecdfii. Cererea de suspendare este insolita de un raport de expertizd medico-legald din care reztltd ca boala gravd a inculpatului il impiedicd sd participe la judecatd. La dosarul ca.uzei existd probe din care reiese cd boala invocatd de cdtre inculpat reprezintd rezultatul propriei sale activitAd.
Intebare
in
aceste circumstanfe se va admite cererea inculpatului
de suspendare
judecdfii?
Speta
nr.7
Cererea inculpatului de suspendare ajudecdtrii este respinsd de cdtre instanfa dejudecataprin
incheiere. i, Incheierea de respingere este atacatd separat cu recurs de cdtre inculpat.
Intebare
Este admisibil recursul inculpatului? Spe{a
nr.8
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdr;irea infracfiunii de tdlhdrie. Dezbaterile au avut loc la termenul din 18.05.2002. La acelagi tsrmen, instanfa a dispus amdnarea pronun{arii pentru o datd ulterioard.
Din dosarul cauzei lipseqte incheierea de qedinld din 18.05.2002. inrebari a). Ce consecinSe juridice produce lipsa incheierii de Sedinfd la termenul c6nd s-a dezbdnt cauza gi s-a amdnat pronunfarea? b). in ipoteza ?n care din dosn lipseSte o ?ncheiere intermediard de aminare a pronunldrii hoffiririi judecdtoreSti de eondamnare, ce solufie se impune?
Spe{a nr.9 Instanla de judecatd a dispus prelungirea arestdrii preventive a inculpatului pe o duratd de 30 de zlle.
in
cuprinsul incheierii nu se precizeazd, dacd inculpatul a fost sau nu asistat de avocat
(apdrarea fiind obligatorie) Ei nici dacd
i s-a dat sau nu cuvAntul.
Impotriva incheierii inculpatul a declarat recurs, criticdnd-o pentru nelegalitate.
Intebarc
Este fondat recwsul inculpatului?
Incheierea de gedinfd prin care s-a dispus amdnarea pronunJdrii a fost semnatd de preqedintele completului gi de cdtre grefier. HotdrArea a fost atacatd de inculpat care a apreciat-o ca fiind nelegald, in considerarea faptului ca incheierea de ;edinfd nu a fost semnatd de cdtre to{i membrii completului de judecatd. intrebare s-au respectat dispoziliile legale relative la redactarea incheierii de sedintd?
lP"tu nr.
10
Spefa nr. 11 Instanla de judecatd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdvdr;irea infracliunii de tAlhdrie. Sentinla a fost atacatd cu apel de cdtre reprczentantii Ministerului Public. S-a invocat faptul cd doud incheieri de qedintd, precum ;i incheierea de dezbateri, prin care s-a amdnat pronuntarea, nu au fost semnate de preqedintele completului de judecatd.
intre\ari a). Este fondat apelul declarat de Ministerul Public? b). Ce solufie se impune in ipoteza in carc incheierea prin care s-au consefiinat dezbateile nu este semnatd de grefierul de Sedinfa, in
220
Spele
Copilolul lX
condifiile fut care furcheierea este semnati de preSedintele completului iar partea care a invocat ?ncdlcarea legii nu a invederat cd i s-ar fi cauzat vrco vdtimareT Spela nr.12
Instan{a de judecatd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdv6rgirea infractriunii de ingeldciune. Sentinla a fost atacatd de cdtre Parchet. in acest sens, se invocd faptul c6 incheierea din data de 2O.12.2n3, aflati la fila 3 din dosar, prin care s-a dispus prelungirea arestdrii preventive gi amdnarea judecdtrii pentru data de 12.0I.2ffi4, nu este semnatd de preEedintele completului de judecatd. fntrebare Ce consecinle juridice produce nesennarea incheierii de cdte preSedintele completului in aceste circumstanfe? Spefa nr. 13
Tribunalul Militar Teritorial a condamnat pe inculpatul A.A. pentru savdrgirea infracfiunilor de omor gi de cdlcare de consemn. Hotardrea a fost atacatd de cdtre inculpat, care invocd nesemnarea minutei de cdtre grefierul
de tedinfd.
fnrebare S-au incalcat dispozifiile relative la redactarea minuteiT

Spela nr. 14 Hotdrdrea instantrei de judecaL{ a fost atacatd cu apel de cdtre inculpat. Printre motivele de apel se numdrd gi acela potrivit cdruia minuta a fost semnatd gi de cdtre grefierul de gedin{d, care insd nu face parte din compunerea completului de judecatd, ceea ce conduce la constatarea incdlcdrii dispozifiilor zu.t.3O9 C.pr.pen. innebare Este fondat apelul inculpatului?
Spe{a nr. 15 Inculpafii au fost condamnatri pentru sdvdrgirea infractriunii de delapidare. in dosar, minuta prin care s-a consemnat rezultatul deliberdrii nu este semnatd de tofi membrii completului de judecatd.
intebari
a). Ce consecinte jwidice produce nesemnarea minutei de cdte membii completului de judecati? b). in ipoteza in care minuta a fost semnatd de un numdr mai mare de judecdtori decdt cel prevdzut de lege, ce solulie se impune?
Spefa nr. 16
Inculpatul a fost condamnat pentru sdvdrgirea infracfiunii de furt calificat. Hotdrdrea primei instanfe de judecatd a fost atacatd in considerarea omisiunii judecdtorului de a semna minuta pe fiecare pagin6 qi la sfdr;it.
intebare
Ce semnificafie juridicd prezintd aceasti omisiune?
Spefa nr. 17 Inculpafii au fost condamnafi pentru sdvdrgirea infracfiunii de viol. Sentinfa a fost atacatd cu apel, in considerarea lipsei de la dosar a minutei in care s-a consemnat rezultatul deliberdrii. inrcAari Este fondat apehul declarat de inculpafi? Care este semnificafia juridicd a lipsei de Ia dosnul cauzei a minutei?
Spefa nr.18 Instanfa de judecatd

prevdzutd
l-a condamnat pe inculpat pentru
sdvArgirea infractriunii
in
de omor
art. 174 C.pen.

221
Copitolul lX
Spele
Apelul declarat de inculpat impotriva sentin{ei este motivat, printre altele, prin aceea cd, din minuta primei instan{e nu rezultd cd pronunfarea hotdrArii a fost fdcutd in gedinfd publicd. Intrebare Ce consecinfe juridice produce lipsa din minutd a meniiunii cd pronunfarea s-a fdcut in
gedinfd publicd
?
Spefa nr. 19
Instanfa de judecatd a dispus condamnarea inculpatului minor

pendarea condifionatd a executdrii pedepsei.
la 1 an inchisoare, cu sus-
solulionarea laturii civile, instanfa a dispus obligarea inculpatului in solidar cu parrea responsabild civilmente la plata sumei de 75.000.000 lei (ROL) daune morale cdtre partea civild, A.A., qi 3.900.000 lei (ROL) despdgubiri cdtre partea civild, Spitalul clinic de oftalmologie, cu dobdnda aferentd de la rdmdnerea definitivd a sentinlei de condamnare la achitarea debitului. in minuta existentd la dosar, fila 85, nu este menlionat cd suma este purtdtoare de dobdnzi. intrebare Care sunt consecingele neconcordanpei inte minuti gi dispozitiv? Spela nr.20 Prin incheiere, prima instanfd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdvdrgirea infrac{iu-
in
nii de luare de mitd.

intrebare Care sunt consecinSele faptului cd hotdrArea primei instanle poartd denumirea de ,jncheiere"
Si
nu de ,,sentinSd"?
Spe{a
w.2l
HotdrArea instanfei a fost atacatd pe considerentul cd inculpatului aflat in stare de delinere nu i s-a comunicat copia actului de sesizare a instanfei de judecatS, potrivit dispozitriilor art. 313 alin. (2) C.pr.pen.
Intebare
Ce efecte determind nerespectarca dispozifiilor legale mai sus-menfionate?
Spefa nr.22
Instanfa de judecatd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdvdr;irea infracflunii de omor, prevdzutd de art. 174 C.pen. La termenll de judecata la care a avut loc audierea a doi martori, inculpatul arestat a refuzat sd participe. In acest sens, din referatul gefului de escortd gi din adresa administra{iei penitenciarului rezultd, cd inculpatul a refuzat sd fie adus in instanfd, intrucdt nu este de acord cu incadrarea juridicd. De asemenea, inculpatul nu a fost adus la judecatdla termenul la care au avut loc dezbaterile, avAndu-se in vedere cd la aceea datd se afla in refuz de hrand.
fntrebare
in raport cu prevederile art. 314 C.pr.pen. si at. 291 ahin. (2) C.pr.pen., potivit cdrora neprezentarea pdrlilor nu impiedicd judecarea cauzei, este legaLd hotdrdrea instanlei de judecati?
Spefa nr.23
Instanfa de judecatd, constatAnd inexistenfa faptelor, a dispus achitarea inculpatului, inbaza art. 11 pct. 2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. a) C.pr.pen. Pentru faptele imputate inculpatului, inainte de infrarea in vigoare aL,eglinr. 14011996, maximul special al pedepsei era sub 3 ani inchisoare.Lajudecata in fond, potrivit noii legi penale, pedeapsa prevdzutd de lege este mai mare de 3 ani. In considerarea vechii reglementdri, la judecata in fond a cauzei, procurorul nu a pus con-
cluzii, neparticip And.
Intebare
Este obligatorie participnea procurorului la judecati in primd instanfd,
descrise in speSa?
222
in circumstanfele
Spefe
Copilolul lX
pnela nr.24 Intr-o cauzd penald avdnd ca obiect solufionarea unei infracfiuni rdmase in faza tentativei,
pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 3 ani, la termenul de judecatd la care au fost audiafi inculpatul qi un martor, instanla s-a constituit fdrd procuror.
Intebdri
a). Este obligatorie pnticipnea procurorului la judecarea unor inftacsiuni rdmase in faza tentativei, avfutd fui vedere cd in cuprinsul art. 315 C.pr.pen. se utilizeazd expresia ,,infracsiune sdvdtsitd"? b). Ce solulie se impune cu privire la participarea procurorului fui cauzele penale Ia care se solutioneazd doar latura civild? Spefa nr.25
Prin incheiere, instanfa de judecatd a dispus efectuarea unei cercetdri la fata locului. pentru a clarifica unele aspecte necesare ldmuririi catzei. Sesizarea instanlei de judecatd s-a fdcut prin rechizitoriu.
in timpul efectudrii cercetfii la fafalocului, a$a cum rcntltd,din procesul-verbal intocmit 9i ataqat la dosar, s-a consemnatprezen+apddii vdtdmate, a inculpatului, a apdrdtorului acestuia qi a unui expert.
Procurorul a lipsit de la efectuarea respectivului act de cercetare judecdtoreascd.
Intrebare in circumstanfele spefei, fut care Sedinta de judecatd ticiparea procuroralui era obligatorie?
nu
s-a desfdgurat
la sediul instanfei, par-
Spefa nr.26
Instan{a de judecatd l-a condamnat pe inculpat pentru sdvdrgirea infrac{iunilor de lovire sau alte violentre gi ameninfare. Din actele dosarului reztltA cd procurod nu a participat la judecarea cauzei care a avut loc in ;edinfd publicd, la data de 20.03.2003, avdnd in vedere cd legea prevede pentru faptele deduse judecdtii qi pedeapsa altemativd a amenzli.
Intebdri
a). Este legald solufia instanlei de judecatdT b). Ce soluSie s-ar impune cu privire la participarea procutotului irt ipoteza in care existenla infracliunii prevdzuti fu art. 180 alin. (2) C.pen. nu ar fi confirmatd print-un ceftilicat medico-legal depus la dosar? Spefa nr.27 Fafd de inculpat s-a dispus trimiterea in judecatd de cdtre parchet pentru sdvdrqirea infracfiunii de firt calificat. in cuprinsul rechizitoriului se aratd cd inculpatul a intrat in locuinfa pd(ii vdtdmate de unde
a sustras o butelie de aragaz, un magnetofon, un dublu radiocasetofon, un transformator electric si mai multe casete audio.
in timpul cercetdrii judecdtoregti, instanfa de fond a mai refinut cd inculpatul a sdvfirgit qi o infractriune de tdlhdrie. Nu s-a dispus extinderea procesului penal cu privire la infracfiunea de tilhdrie, in condi{iile art. 336 C.pr.pen. In considerarea acestot aspecte, instanfa dejudecatd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdvArgirea infracfiunii de furt calificat si tdlhdrie.
inrebare Este legald hotdrArea instanlei de judecatd, prin pisma dispoziSiilor care reglementeazd. obiectul judecdfii?
Spela nr.28 Prima instanfd de judecatd, aflatd in cursul judecdrii unei cauze penale avAnd ca obiect solufionarea unei infracliuni de furt comisd in cursul anului 200I, a fost sesizatd, printr-un memoriu, de cdtre o terfd persoand, cu privire la sdvdrgirea de cdtre acelagi inculpat a unei alte infracfiuni de furt, in cursul anului 2000, impotriva sa, infracfiune cu privire la care solicitd
extinderea procesului penal.
Din materialul de urmdrire penald rezultd, cd prin rechizitoriu parchetul a limitat obiectul
223
Copilolul lX
Spefe
judecdtrii la activitatea infracfionald desfdgurad de cdtre inculpat in anul 2001. De asemenea, Pnltre persoanele vdtamate nu se evidenfiazd gi persoana semnatard. a memoriului. In dosarul de urmdrire penald nu existd o pldngere a acestei persoane, dupd cum nu existii nici o sesizare din oficiu cu privire la furtul comis in anul2001. fntrebare Ce solusie se impune cu privire Ia memoriul inaintat instanlei de fond prin care se soliciti extinderea procesului penal asupra unei alte fapte?
FPeta nt.29 In expozitivul rechizitoriului a fost expusd urmdtoarea stare de fapt: inculpa{ii au acostat-o pe victimd intr-o stafie de metrou, determindnd-o, prin fortd gi ameninfare, sd-i insofeascd in timpul cdldtoriei cu metroul gi apoi sd se urce intr-un taxi, contrar voin{ei sale, dupd care au condus-o intr-un apartament unde au avut, prin violenfd, raport sexual cu victima. Ulterior consumdrii infracfiunii de viol, victima a fost refinutd in apartament timp de 3 ore, dupd care a fost eliberatd. Prin dispozitivul rechizitoriului, procurorul a dispus trimiterea in judecatd a inculpaSilor pentru sdvdrsirea infracfiunii de viol, forma calificatd. innebare Avind fut vedere cd in dispozitivul rechizitoriului nu estc nominalizatd in mod expres si infracfiunea de lipsire de libetate ?n mod ilegal, poate insknfa de judecatd sd. se pronunfe Si cu pivire la aceastd faptd?
FP"t" nr.30 In cursul cercetdrii judecatoregti, partea vdtdmatd s-a aflat in sala de gedin{a pe perioada
audierii martorilor de cdtre instantii. in considerarea acestui aspect, instanta de judecatd a rcfuzat audierea pd4ii vdtdmate motivdnd cd aceasta a incdlcat dispozitriile art.3I9 C.pr.pen., conform cdlora, dupd apelul martorilor, experfilor qi interprefilor, pdrfile, la cererea pre;edintelui, trebuie sd pdrdseascd sala de
gedinfd.
inrebare
Este legald hotdrArea instantei de judecatd?
Spefa nr.3L
in fafa organului de urmdrire penald cd, degi in urma accidentului de circulafie produs de inculpat, a rdmas cu o invaliditate de 50Vo,nu se constituie parte civild. Ulterior, totinfaza urmdririi penale, a revenit ;i a declarat cd se constituie parte civild. in fatra instanfei de judecata, partea civild a declarat cd iqi mentrine prima declara{ie datd in
Persoana vifidtmatd, a declarat
faza de urmdrire penald, de nesolicitare a despdgubirilor bdneEti. Ludnd act de aceastd declarafie, instanfa dejudecatd nu a solufionat latura civild a cauzei.
intrebne
Este legald hotdrdrea instanlei de judecatd? Argumentafi.
Spefa
cat.
nr.32
Inculpalii A.A. ti B.B. au fost trimiqi in judecata pentru sdvdrgirea infracliunii de furt califi-
in cadrul cercetdrii judecdtoregti instanla a audiat partea vi$itmatd.,partea responsabild civilmente ;i pe inculpatul A.A. Inculpatului B.B., prezent in sald, nu i s-a dat cuv6ntul. Instanla de judecatd a dispus condamnarea inculpalilor A.A. ti B.B. Intebare Ce consecinSe juridice poate determina omisiunea instantei de judecatd de a proceda ]a
audierea inculpatului A. A. ?
Spefa nr. 33
Pd4ile au convenit ca unii din martorii audiafi in cursul urmdririi penale sd nu mai fie audiali de cdtre instanla, urmAnd ca la judecarea cauzei sd se find seama de declaratiile date anterior de ei.
224
Spete
Copitolul lX
In
considerarea acestei infelegeri intervenite intre pddi, prima instanfd
procedat la
solufionarea procesului fdrd a stdrui in audierea acelor martori.
fnrebare
Spela nr. 34 Prin rechizitoriul parchetului de pe l6ngd judecdtorie, inculpatul a fost trimis in judecatd sub
aspectul sdvdrqirii infracfiunii de delapidare. Instanfa de fond a stabilit cd probatoriile administrateinfaza de urmdrire penald qi in cadrul cercetdrii judecdtoregti conduc la concluzia cd inculpatul a sdvdrqit infracfiunea de trafic de influenld (aft.257 C. pen.), infracfiune de competenfa de primd instanfd a tribunalului. in acest sens, judecdtoria a dispus restituirea catzei la procuror, pentru ca urmdrirea penald sd fie efectuatd de cdtre procurorul competent, 9i anume cel din cadrul parchetului de pe l6ngd tribunal.
intebare
Este legald hotdrirea instanlei de judecatd? Argumentafi.
Spefa nr. 35 Cu prilejul dezbaterilor in fond, procurorul a ardtat, in gedinfa de judecati, cd in{elege sd schimbe incadrarea juridicd a faptei sdv0rgite de inculpat din infrac{iunea de luare de mitd (menfionatd in rechizitoriu) in aceea de trafic de influenfd, solicitdnd condamnarea penffu aceastd din urmd infractiune. Instanfa de judecatd a pronuntat condamnarea inculpafului pentru sdvdrgirea infracfiunii de luare de mitii, hotdrdrea fiind atacatd de Parchet pentru incdlcarea dispozitriilor art.334 C.pr.pen., in considerarea omisiunii instanfei de a schimba incadrarea juridicd.
inrebare
Este legaJd hotiirilrea instanfei de judecatd? Argumentafi?
225
Copitolul lX
Sectiuneo lll
Grile
1. Instanfa poate declara secleti gedinfa de judecatl fn urmltoarele situafii: a). dacd judecarea in qedintd publicd ar putea aduce atingere unor interese de stat; b). cdnd are loc judecarea cererilor de liberare provizorie; c). daca prin publicitatea gedinfei de judecatd ar fi.lezate interese patrimoniale; d). cdnd dosarul cauzei are ca obiect solufionarea infractiunilor de spdlare de bani.
2. Lajudecarea unei qedinte secrete: a). pot asista pdrfile, reprezentan{ii acestora, apdrdtorii; b). au dreptul de a participa rudele apropiate ale pd4ilor; c). prezen{a procurorului nu este obligatorie; d). asistenla juridicd a inculpatului este obligatorie.
3. Completul de judecaff se poatc schimba pe parcursul solufiondrii unei cauze penale? a). completul de judecatd se poate schimba pdna la inceperea dezbaterilor; dupd inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenitd in compunerea completului atrage reluarea de la inceput a dezbaterilor; b). nu, completul de judecatd trebuie sd rdmdna acelagi in tot cursul judecdrii cauzei, in virtutea principiului nemijlocirii; c). completul de judecatd se poate schimba doar pdnd la inceperea cercetdrii judecdtoreqti; d). completul de judecatd se poate schimba doar in cauzele in care sesizarea instanfei s-a fdcut prin plAngerea prealabild a persoanei
vdtd.mate.
4. Judwata se poate desfdsura: a). in alt loc decdt sediul instanfei competente, dacd intervine o lege ce modificd normele relative la competenta teritoriald; b). la sediul instanfei; c). fdrd participarea procurorului, atunci c6nd pedeapsa prevdzutd de lege este inchisoarea mai micd de 5 ani; d). cu un numdr mai mare de judecdtori dec6t cel prevdzut de lege.
5. Exceptr de la regula obligativitnfii citlrii pldilor: a). martorii, experfii 9i interprefii nu se mai citeazd in situa{ia in care judecata se amdnd; b). cAnd instanfa considerd cd nu este necesard prezenta uneia dintre pd4i; c). partea prezentd la un termen nu mai este citata penffu termenele ulterioare, chiar dacd ar lipsi la vreunul din aceste termene; d). inculpatii militari 9i inculpatriii detrinuli nu se citeazd decdt la primul termen de judecatA.
6. Termenul de afi$arc a listei cauzelor fixate pentnr judecat{ este: a). 48 de ore inaintea termenului de judecatd; b). 24 de ore inaintea termenului de judecatd;
c). 3 zile inaintea termenului de judecatd; d). 24 de ore inaintea termenului de judecatd, in catzele cu inculpatul aflat in stare de arest; 5 zile inaintea termenului de judecatd in celelalte
canti.
$edintei de judecatl a). numai inculpatul 9i partea responsabild civilmente au dreptul sd ia la cunogtinfd de continutul dosarului in tot cursul judecdlii; b). accesul la dosar este permis, in cursul judecdtrii, numai inculpatului aflat in stare de arest gi parfilor care, din motive temeinice, nu s-au putut prezenta la termen; c). inculpatul, celelalte pa4i li apdrdtorii au dreptul sd ia cunogtinld de dosar in tot cursul judecdlii; d). accesul la dosar este permis pd4ilor numai in cauzele care nu vizeazd siguranfa nafionald a fdrii.
Z.ln timput
8.
ln ipoteza ?n care
rcvin
se dispune ?ndeplrtarea uneia dintue
p{rf din sala de judecafi,
ce obli-
gafii
ii
pme.Sedintelui instantei?
a). de a chema partea
in
sald inainte de inceperea dezbaterilor; b). de a-i aduce la cunostinta
toate actele efectuate
proces-verbal despre aceastd imprejurare; d). de a sesiza procurorul despre motivul care a determinat indepdrtarea din sald a pa(ii respective.
227
in lipsa ei; c). de a intocmi
Copitolul lX
Grile
9. Sdinp de judecatl a). este publicd in cauzele in care inculpafii sunt majori; b). este declaratd secretd numai in urma unei cereri exprese a procurorului; c). nu se poate desfagura decdt la sediul instantei; d). poate fi declaratd secretd de cdtre instanfa de judecatd, dar numai in cadrul unei qedinfe publice. 10. Regimul ilaceriitncheierfi date tn fond prin carc s-a dispus suspendarea cavpi penftr boala gravil a inculpafirlui estc urmifonrl: a). incheierea poate fi atacatd cu apel, care nu este suspensiv de executare; b). incheierea nu poate fi atacatd nici cu apel, nici cu recurs; c). incheierea poate ft atacatA cu recurs, suspensiv de executare; d). incheierea poate fr atacatd separat cu recurs, care nu este suspensiv de executare.
1 1. Se poale dispune suspendareatnfegii cauze penale dactr motivul suspendnrii privegte doar pe tmul dinte inculpafi? a). da; in ipoteza in care disjungerea nu este posibild; b). nu; judecarea cauzei continud, inculpatului absent comunicdndu-i-se actele esenfiale efectuate in lipsd; c). da, in ipoteza in care sesizarea instanlei s-a fdcut prin pldngere prealabild; d). suspendarea intregii cauze nu se poate dispune, in aceste condilii, dec6t dacd celelalte pdrfi sunt de acord in acest sens.
12. Cjlre tntocme$te lncheierea de $edi{n gi fu ce termen? a). pregedintele completului, in termen de 20 de zile de la terminarea tedintei; b). grefierul, in termen de24 de ore de la terminarea $edinfei; c). grefierul, in termen de 3 zlle de la terminarea qedinfei; d). preqedintele completului, in termen de 24 de ore de la terminarea gedinfei. 13. Deliberarea 9i prronunfarea hotir6rii: a). se fac de indatd, dupd incheierea dezbaterilor; b). au loc in termen de l0 zile de la incheierea dezbaterilor; c). pot fi amdnate fafd de momentul incheierii dezbaterilor cel mult 25 de zile, pentru motive temeinice; d). se desfdqoard in condifii de publicitate limitatd, deoarece la aceste activitdti pot participa pd4ile in procesul penal. 14. Luarea hotir8rii tn ipoteza tn care ln urma deliberlrii rezulti mai mult de 2 p{rcri: a). in aceastdipotezd, hotdrArea se ia cu majoritate de voturi; b). judecarea cauzei se reia in complet de divergenfd; c). judecdtorul care a opinat pentru solutia cea mai blandA ffebuie sd se aldture celei mai apropiate de pdrerea sa; d). judecdtorul care a opinat penffu solufia cea mai severd trebuie sd se aldture celei mai apropiate de pdrerea sa.
a cauzei pen15. lncheierca dafl fn prin[ instanfl prin care s-a respins cererea gravi a inculpatului tru boala a). nu poate fi atacatd nici cu apel, nici cu recurs; b). poate ft atacatd direct cu recurs la Inalta
de
Curte de Casafie ti Justitie; c). poate fi atacatd odatd cu fondul cauzei; d). poate fi atacatd separat cu recurs la instanfa superioard, in termen de24 de ore de la pronun{are, pentru cei prezen{i, Ei de la comunicare, pentru cei lipsd.
16. Hotnr6nea judecgmeasce pnal* a). se redacteazd.de cdtre grefierul de ledinfd; b). se semneazdde toJi membrii completului de judecata gi de grefier; c). se rcdacteazd in cel mult 20 de zile de la pronuntare; d). se redacteazd in cel mult 30 de zile de la pronunfare. 17. Pronuntarea
hotir6rii:
a). presupune citarea obligatorie a pd4ilor; b). se face de cdtre pregedintele completului de judecatd asistat de grefier; c). se face in ;edinfd public6, cu excepfia cazurilor in care judecata a fost secretd; d). se face numai dupd redactarea hotdr0rii. 18. Participarea procurorului
la Wdintele d judcatfl fn priml insfanp la judec{torie

sesizatd
este
obligatorie: a). in cauzele

228
in care instanta de judecatd a fost
prin pldngere prealabild; b). in

Grile
Copifolul lX
ca;l'zele in care legea prevede pentru infracfiunea sdvdrqitd pedeapsa inchisorii de 2 ani sau mai mare; c). in cauzele in care fatd de unul dintre inculpati s-a dispus mdsura de siguranfd a intemdrii medicale; d). in cauzele in care inculpatul a solicitat suspendarea procesului penal.
h starc do libertat. Citafia trebuie si fl fie ?nmfnattr acesfuic a). cu cel pu{in 5 zile inaintea termenului de judecatd; b). cu cel pufin 3 zile inaintea termenului de judecatd; c). cu cel pufin 48 de ore inaintea termenului de judecatd; d). numai pentru primul termen de judecatd.
19. Inculpatul este trimis fn judecate
inculpafrlui aresht la judeca6 aste obligatorie? a). da, in cauzele in care inculpatul nu are apdrdtor; b). da, in cauzele in care pedeapsa prevdantd pentru infracfiune este mai mare de 5 ani; c). da; d). nu; participarea inculpatului la qedinfa de judecatd nu poate fi asiguratd impotriva voinfei acestuia.
2.0. Aducerea
civill poafe fi reprezentafi la judecahfn primn inshnfl? a). da, doar in cauzele in care pedeapsa prevazutd de lege pentru fapta
2l.PafiEA
de
supusd judecdfii este
amenda sau ?nchisoarea de cel mult un an; b). da, doar in cauzele in care sesizarea instantei s-a fdcut prin plAngere prealabild; c). nu; stabilirea intinderii prejudiciului se face de cdtre instanfa
judecati numai in urma solicitdrii personale a pdrfii civile; d). da.
22. Momentrrl-limittr penn la care instanp de judeca$ poate dispune rcstituirca cauzei la pfocllrotr pentru ci cercetarea penaH a fost efecfuafi de un organ de cercetare pnaH necompetent:
a). inainte de terminarea dezbaterilor; b). inainte de terminarea cercetdrii iudecdtoresti: c).
in
tot cursul judecdtrii; d). pdnd la citirea actului de sesizare.

23. Minuta, act prin care se consemneuzi rezultatul
deliberirii:
a). se redacteazd,de cdtre grefierul de gedintd 9i se semneazd de cdtre membrii completului de judecatS; b). nu este obligatoriu a fi redactatd in cazurile in care judecdtorul dispune asupra mdsurilor preventive; c). se intocmegte in doud exemplare originale, dintre care unul se atageazd la dosarul cauzei, iar celdlalt se depune la dosarul de minute al instanlei; d). se intocmeEte in termen de 30 de zile de la terminarea cercetdrii judecdtoreqti.
24. Se constati in cursul judecilii ci incadrarea juridici dati faptei prin actul de sesizare urmeazi a fi schimbati. Instanla de judecati: a). intocmegte un proces-verbal de constatare a schimbdrii incadrdrii juridice; b). pune in discufie noua incadrarejuridicd; c). atrage atenfia inculpatului cd are dreptul la sistenfdjuridicd obligatorie; d). dispune suspendarea procesului penal.
25. Completrl de judecatl se poate schimba pe parcrnsul solufion{rii unei cauze penale? a). completul de judecatd se poate schimba doar pdnd la inceperea cercetdrii judecdtoregti; b). completul de judecatd se poate schimba qi dupd inceperea cercetarii judecdtoreqti, consecinfa fiind reluarea de la inceput a fazei de judecatd; c). completul de judecatd se poate schimba Ei dupd inceperea dezbateilor, consecinfa fiind reluarea de la inceput a dezbateilor; d). completul de judecati nu se poate schimba pe parcursul solufiondrii unei cauze penale, in virtutea princi-
piului nemijlocirii.
26. E)rceptii de la regula obligativitnfii cit{rii p[rfilon a). cdnd instanla considerd cd nu este necesard prezenta uneia dintre pa4i; b). paftea prezentd la un termen nu mai este citatd pentru termenele ulterioare, chiar dacd ar lipsi la vreunul din aceste termene; c). partea prezentd,la un termen nu mai este citatd pentru urmdtorul termen; in ipoteza in care partea lipsegte la urmdtorul termen, ea va fi citatd in mod obligatoriu; d). legea de procedurd penald nu prevede excepfii de la regula citdrii pddilor la fiecare termen de judecatd; in acest mod se asigurd exercitarea dreptului la apdrare pe parcursul solufiondrii catzei penale.
zzY
Copilolul lX
Grile
2T.Iaintrcmfoealistei cauzelor s f.e seama de: a). ca:uzele in care inculpafii nu sunt cetdfeni romdni; b). cauzele in care inculpafii se afld in stare de definere; c). cauzele in care inculpafii se afld in stare de recidivd; d). intinderea prejudiciului cauzat prin sdvdrqirea infracfiunii.
28. Plegedintele comptehrlui dispune indep{rtarca plrfii v[tdmate din saH, pe motiv do tulburare a rcdintei de judecan a). preqedintele de complet are obligafia de a chema partea in sald inainte de inceperea cercetdrii judecdtoreqti; b). procedura este nelegald, intrucdt pddile din dosar nu pot fi indepdrtate din sala de judecatd; in acest cM se poate refine incdlcarea dreptului la apdrare; c). ;edin{a de judecatd se va suspenda; partea vdtdmatd va fi amendatd contraventrional pentru tulburarea ordinii 5i solemnitdtrii gedinfei; d). preqedintele de complet poate dispune aplicarea unei amenzi
judiciare.
29. Suspendarea judecn{ii: a). se dispune prin incheiere motivatd sau prin ordonanfd, in func{ie de cauzade suspendare; b). presupune existenfa unei boli grave a inculpatului care il impiedicd pe acesta sd participe la judecatd, constatd printr-o expertizd medico-legald; c). se poate dispune dacit afost ridicata o excepfie de necompetenfd materiald; d). presupune constatarea de ciitre instanfa de judecatd a
existentrei vreunei cauze de nepedepsire.
30. Parta
judecitii.
vifimafi ridictr o excepfie
dc neconstitrfionalitab. Instanp disprme suspendarea
ataca separat cu recurs, in 24 de ore de la pronun{are ori de la comunicarea dispozitriei de suspendare; d). incheierea de suspendare este supusd recursului in termen de 3 zile,de la pronuntare. pentru cei prezen\i, gi de la comunicare, pentru cei lipsd.
a). dispozitria de suspendare se ia prin ordonan!{ motivatd; b). ?ncheierea de suspendare este supusd recursului in termen de 5 zile de la data pronunfdrii; c). incheierea de suspendare se poate
31. Participarea procuonrtui la gedinple de judecati fn Finn instanF la judec#orie aste obligatorie: a)' in cauzele in care instanfa de judecatd a fost sesizatd prin rechizitoriu; b). in cauzele in care legea prevede pentru infracfiunea sdvdrqitd pedeapsa inchisorii de 2 arn sau mai mare; c). in cauzele in care tofi inculpafii sunt minori; d). in cauzele in care instanfa de judecatd fost a sesizatd prin plAngere prealabild.
32. Pentnr o infrac{iune de vdtimare corporall instanfa de judecate a@azd,eAinculpafirl nu p-ar putea face singur apdrarca Consecinfe: a). asistenfa juridicd devine obligatorie; b). prezentra procurorului devine facultativd, deoarece inculpatului i se asigurd dreptul la apdrare prin intermediul unui apdrdtor din oficiu; c). gedinfa de judecatd se va desfSgura in condilii de nepublicitate, vdtdmarea corporald fiind o infracfiune contra persoanei; d). se va dispune suspendarea procesului penal pdnd cdnd inculpatul va putea
sd
iqi angajeze un apdrdtor.
menul de judecatd nu poate fi mai mare de 48 de ore de la primirea dosarului; c). participarea procurorului este facultativd; d). instanfa de judecatd are obligafia de a prelungi starea de arest preventiv din 30 in 30 de zile.
33. Inculpafirl este timis in judecafnfo stare de arest Consecintc: a). asistenfa juridicd este obligatorie, cu condilia ca pedeapsa prevdnutir de lege pentru infractriunea sdvArgitd sd fie deten{iunea pe viafd sau inchisoarea de 5 ani sau mai mare; b). ter-
afl{tn foamel Acqsta refirz{ sI participe la $edinta de judecatd- PeNfu acqst motiv doun &rmene de judecat{ se &sfiqoar[tn lipsa i""ofprtrfoi. a). nulitatea care poate fi invocatii este nulitatea relativd; dacd se dovedegte existenfa vreunei vi[tdmdri, sentinta poate fi desfiintrati; b). in condiliile in care lucrdtorii de la locul de detinere au
34. Inculpatul arestat se greva
230
Grile
Copitolul lX
intocmit un proces-verbal prin care au consemnat declarafia inculpatului de arefuzaparticiparea la gedin{a de judecatd procedura a fost legal indeplinitd; c). s-au incdlcat dispozilii privitoare la participarea obligatorie a inculpatului la judecatd, sancfionate cu nulitatea absolutd; d). inculpatul poate solicita achitarea intrucdtjudecata a avut loc in lipsa sa.
35. ultimul cuv8nt al inculpatului: a). inculpatul poate lua cuvAntul, personal sau prin apdrdtor; b). pe parcursul ultimului cuvAnt inculpatului nu i se pot pune intrebdri; c). chiar dacd inculpatul relevd fapte sau imprejurdri noi, esenfiale pentru solufionarea caazei, instanfanu poate dispune reluarea dezbaterilor; d). nu se impune in ipoteza in care, in cadrul dezbaterilor inculpatul a fost ultimul care a luat cuvdntul.
231
Solufiile spefetor
Copilolul lX
Copitolul lX
DISPOZITII GENERALE PRIVIND FAZA DE JUDECATA. JUDECATA iN PRIMA INSTANTA ,
fdrd a efectua cercetarea judecdtoreascd. Proceddnd in acest mod, instanla a incdlcat principii fundamentale ale desfdgurdrii procesului penal, cum sunt aflarea adevdrului, exercitaria rolului activ nemiilocirea. $i Spe{a
in faza de urmdrire penald' evident, in mdsura in care este posibil. Astfel, martorul care a fost audiat in ancheta penald nu mai poate fi audiat 9i in cadrui cercetdrii judecdtoregti dacd, intre timp, a decedat, este dispdrut sau este plecat in strdindtate. In spefa datd, instanfa de judecatd a solufionat cauza numaiinbazadovezilor administrate in cursul urmdririi penale, fdrd a proceda la adminisffarea vreunei probe in mod nemijlocit,
probele' Acest aspect presupune ca instanta sd readminisffeze probele care au fost administrate
pPeta nr. 1 In baza principiului nemijlocirii, instanfa de judecatd este obligatd sd perceapd nemijlocit
adicii
nr.2
j udecdtrii.
impa4ialitatea
Publicitatea qedinlei de judecatil, constand in posibilitatea pe care o are orice persoand de a asista la desfd'gurarea judecd{ii, rcprezintd o importantd g'aranlie
privind obiectivitatea qi
Regula de bazd a judecdlii, publicitatea, i;i gase$te consacrarea in Constitutie (art. 126\. Codul de procedurd penald (ant.290 C.pr.pen.) L,egea nr. 304/2004, 9i republicata, privind organizarea iudiciard. Din datele spe{ei nu rezultd cu certitudine cd judecarea cererii de prelungire a arestdrii preventive a avut loc in camera de consiliu ori in gedin{d publicd. Spre aceast6 concluzie conduc modificdrile qi stersdturile prezente amt in incheiere, cdi in cuprinsul minutei. 9i i";il, aceste modificdri nu sunt certificate de cdtre seflmatarii actului, potrivit art. 194 c.pr.p"n. in aceste conditii, incheierea de prelungire a arestdrii preventive este nuld, deoarece, pot iuit art. lg7 alin' (2) qi (3) c.pr.pen., dispoziliile relative la publicitatea judecati de ;edintrei sunt prevdzute sub sancfiunea nulitdtrii absolute, nulitate ca.re nu poate fi inldturatd in nici un mod.
Spefa
infdtri
nr.3
regularitatea actului de sesizare. Cu aplicare la spela datd, instan{ei de judecatd ii revenea obligafia de a verifica dacii rechi. zitoriul, ca act de sesiza.re, indeplineqte conditiile prevdzute de lege. in ipoteza constatdrii faptului cd rechizitoriul nu confine toate men{iunile prevdzute in art' 263 C'pr.pen., instanfa va putea fie sd procedeze la eliminarea omisiunilor, prin acordarea unui termen in acest scop, fie la restituirea dosarului la parchet in vederea refacerii actului de
sesizare.
Potrivit art. 300 C.pr.pen., instan{a este datoare sd verifice, din oficiu, la prima zi de gare,
despre refacerea,,acestuia", qi nu a,,acesteia-.. Totodatd, depunerea referatului de evaluare gi a raportului de expertizd medico-legala psihiatricd anterior ?nceperii urmdririi penale nu are nici o legdturd cu actul de sesizare, ictele susmenfionate fiind mijloace de probd.
Se observd cd instanfa de judecatd a dispus restituirea cauzei la parchet in vederea refacerii urmdririi penale invocAnd prevederile art. 300 C.pr.pen., care insd justificd restituirea numai pentru refacerea actului de sesizare, iar nu a intregii urmdriri. in sprijinul acestei pozitriivine ;i interpretarea din punct de vedere gramatical a art. 300 alin. (2) C.pr.pen., in care se menfioneazd
In concluzie, procedeul instanfei de judecatd de a dispune restituirea cauzeila parchet, inbaza art' 300 alin' (2) C.pr.pen., este nelegal, atdta vreme cdt se invocd refacerea or-a.irii penale, iar nu refacerea actului de sesizare.
367
Copifolul lX
Solufiile spefelor
Spefa
nr.4
Potrivit afi. 250 C.pr.pen., dupd punerea in migcare a acfiunii penale, dacd au fost efectuate toate actele de urmdrire penald, organul de cercetare penald trebuie sd prezinte inculpatului materialul de urmdrite penald; dacd dupd aceea s-au efectuat noi acte de urmdrire penald, potrivit art- 253 C.pr.pen., o noud prezentare a materialului de urmiirire penald este obligatorie. Cercetarea penald se considerd terminatd dupd indeplinirea dispozitriilor privitoare la ptezentarea materialului de urmdrire penal5; ulterior, dacd se constatd cd urmd"rirea penald este completd, adicd terminatd, conform afi.262 pct. 1 lit. b) C.pr.pen., procurorul dd rechizitoriu prin care dispune trimiterea in judecatd, dosarul urmdnd sd fie trimis instanfei, potrivit aft. Z& C.pr.pen., in termen de 24 de ore de la darea rechizitoriului. In raport cu aceste proceduri legale, se constatd cd, in spefd, sesizarea instanfei nu s-a fdcut cu respectarea legii, cdci rechizitoriul a fost dat (la 19.02.1997) anterior terminfii cercetdrii penale. Procedura legal desfdquratd impunea intocmirea actului de sesizare a instanfei de judecatd dupd efectuarea celei de-a doua prezentlri a materialului de urmdrire penald. in concluzie, At spefd, se impune iestituirea cauzei la parchet in vederea refacerii actului de
sesizare a instanfei de judecatd.
Spela
nr.5
tuirea dosarului la procuror in vederea refacerii actului de sesizare a instanfei de judecatd (art. 300 alin. (2) C.pr.pen.), iar pe de altd parte, restituirea dosarului in vederea refacerii urmdririi penale (art. 332 C.pr.pen.). in spetra datd, se observd cd sesizarea instanfei dejudecatd, din punctul de vedere al regularitdJii actului de sesizare, este legald, neimpundndu-se, in consecinfd, restituirea ?nbaza art.300 alin. (2) C.pr.pen. in ipoteza in cate, prin prezentarea materialului de urmdrire penald ulterior redactdrii referatului de terminare a urmdririi penale, s-ar fr cauzat inculpatului o vdtdmare, instan{a de judecatd ar fi putut sd dispund restituirea cauzei la procuror in vederea refacerii urmdririi penale, inbaza dispoziliilor afi.332 C.pr.pen., iar nu prin raportare la con{inutul art. 300 C.pr.pen.
Spefa
Este necesar a distinge intre urmdtoarele doud institu{ii procesuale penale: pe de o parte, resti-
nr.6
Potrivit art. 303 C.pr.pen., pentru a se putea dispune suspendarea judecdfii, trebuie sd se constate indeplinirea urmdtoarelor 3 conditrii: 1) inculpatul sd sufere de o boal6 gravd; 2) boala sd fie constatatd in baza unei expertize medico-legale ;i 3) boala sd fie de naturd aJ impiedica pe inculpat sd participe la qedin{a de judecatd. Se observd cd textul de lege nu distinge intre boli curabile sau incurabile, de ordin fizic sau psilic, temporare (de scurtd ori de lungd durata) sau permanente. in acelagi sens, nu prezintd importantrd dacd boaia invocatd reprezintd rezultatul activitafii inculpatului, fiind suficient pentru instan{d (9i in acelaqi timp constituind o obligafie) sd constate indeplinirea cumulativd a celor trei conditii. In ceea ce prive;te conduita inculpatului, aceasta va fi asimilatd de organul judiciar cu incercarea de a se sustrage de la procesul penal, spre a refuza colaborarea in vederea afldrii adevdrului la timp qi in mod complet, aspect care poate conduce la agravarea rdspunderii penale la momentul individualizdrii judiciare a pedepsei.
Spela nr. 7 Potrivit art. 303 alin. (2) C.pr.pen., incheierea datd in primd instanfd prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacatd. separat cu recurs, la instanla superioard ?n termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenfi, ;i de la comunicare pentru cei lipsd. Din economia acestor dispozifii rezultd", printr-o interpretare ,,per a contario", cd nu pot fi. atacate separat cu recurs incheierile prin care instantra nu dispune (respinge) suspendareajudecdtrii. in concluzie, tecutsul separat diclarat impotrlva unor astfel de incheieri este inadmisibil. Aceste incheieri nu pot fi atacate decAt odatd cu fondul cauzei. Speta nr. 8
a). Potrivit art. 305
368
ulit"u@d
in care nu este obligatorie intocmirea

Solufiile spetelor
Copilolul lX
unei incheieri separate o reprezinl'd pronunfarea hotdrArii in ziua in care a avut loc judecata. Per a confrario, in cazul amdndrii pronuntrarii hotdr6rii, desfdgurarea dezbaterilor se consemneaza intr-o incheiere care trebuie sd cuprindd menjiunile prevdzute in aft. 305 atin. (1) C.pr.pen. Or, din actele dosarului rezulta cddezbatenle au avut loc la 18.05.2002, dar s-a omis consemnarea lor intr-o incheiere de qedinfd separatd, in circumstan{ele amAndrii pronun{drii. Lipsa acestei incheieri nu dd posibilitatea de a se cunoa$te mersul dezbaterilor, respectiv dacd procurorul a participat la judecatd qi ce concluzii a pus, dacd instanfa a fost legal constituitd, dacd s-au respectat dispozifiile relative la publicitatea qedintei de judecata, la asisten{a juridicd, dacd inculpatului i s-a acordat ultimul cuvdnt etc. Totodatd, prin lipsa acestei incheieri, este imposibil a se verifica dacd judecdtorul care a pronuntat este cel in fa{a cdruia au avut loc dezbaterile. in concluzie, in considerarea faptului c6 o parte ?nsemnatd a menfiunilor prevdzute pentru incheiere au ca obiect institulii prevdzute sub sancfiunea nulitd1ii reglementate in m. I97 alin. (2) gi (3) C.pr.pen., se impune constatarea nulitdtii absolute a hotdrdrii pronuntate, lipsind incheierea de dezbateri, parte integrantd a hotdrhrii. b). Incheierea intermediard de amAnare a pronunffii este un act procedural fdrd semnificafie sub aspectul operei de judecatd, avdnd un caracter predominant administrativ. Simpla dispozifie (am6narea pronunfdrii) luatd de instanfd printr-o asemenea incheiere este lipsitd de orice influenfd asupra situatriei ;i, ca atare, a considera cd lipsa acesteia este sancfionatd cu nulitatea absolutd a hotdrdrii, in baza art. 197 alin. (2) C.pr.pen., ar fi lipsitd de orice rafiune 9i justificare legald, fiind expresia unui formalism excesiv. In acelaEi sens, in spefd, nu poate fi vorba nici despre o nulitate absolutd, atdta vreme cdt prin omisiunea de a intocmi sau de a ata$a la dosar una sau mai multe incheieri intermediare, de simpld amAnare a pronunfiirii, ?n mod vddit nu s-a ca.uzat nimdnui vreo vdtdmare. In concluzie, lipsa din dosar a incheierii intermediare de amdnare a pronunfarii nu poate fi invocatd ca o catzd. de nulitate a hotdrArii. Spefa
nr.9
Potrivit prevederilor art. 305 C.pr.pen., desfd;urarea Sedinfei de judecatd se consemneazd intr-o incheiere a cdrei structurd este detaliatd in text. in spe1d, omisiunea instanfei de judecatd de aprecizadacd inculpatul a fost asistat de avocat (in conditrii de obligativitate a asistenfeijuridice), precum 9i dacd i s-a dat cuvdntul echivaleazit cu imposibilitatea practicd de a verifica respecta.rea unor dispozilii previzute sub sancfiunea
nuHtAfii absolute.
in concluzie, dacd incheierii ii lipsesc men{iuni esenfiale, dintre cele prevdzute in art. 305 C.pr.pen., care pun instanfa in imposibilitatea de a aprecia asupra legahtitii qi temeiniciei
hotar6rii, consecinfa este nulitatea, in condiliile art. 797 alin. (2) qi (3) C.pr.pen.
Spefa nr. 10 Potrivit art. 305 alin. (2) C.pr.pen., incheierea se intocmegte de grefier in24 de ore de la terminarea qedinfei 9i se semneazd de pregedintele completului de judecata gi de grefier. A;adar, incheierea intocmitd pentru qedinfa cdnd au avut loc dezbaterile $i s-a amanat pronuntarea nu este necesar a fi semnatd de toti membrii completului de judecati. Spefa nr. 11
a). Potrivit afi. 305 alin. (2) C.pr.pen., incheierea de ;edinfd se semneazd de pregedintele completului de judecata ;i de grefier. In practica judiciard, inbaza acestui text de lege, s-a apreciat cd nesemnarea incheierii de catre pregedintele completului de judecatd atrage anularea respectivei incheieri, aspect care determind imposibilitatea verificdrii regularitdlii compunerii instanfei de judecatd, publicitdtrii
qedinfei gi a altor prevederi legale existente sub sancfiunea nulitdlii absolute. In legdturd cu aceeaqi problematicd, instanfa supremd a statuat cd nesemnarea de pregedintele completului a incheierii de amdnare a pronun{drii nu atrage nulitatea acesteia dacd pregedintele a participat, mai departe, la judecatd, semnAnd gi sentinfa. Nesemnarea incheierii ar putea sd atragd, cel mult, sanc{iuni disciplinare pentru cei in cauzd, insd nu trebuie sd se ajungd la anularea hotdrdrii dacd nu existd nici un temei pentru a pune la
indoiald continutul actului nesemnat.

369
Copitolul lX
Solufiile spefelor
b). Nesemnarea de cdtre grefierul de sedintd a incheierii prin care sunt consemnate dezbaterile nu este sancfionatd cu o nulitate absolutd gi nu poate atrage anularea hotdrArii atdta vreme cdt incheierea este semnatd de pregedintele completului de judecat d., iar parteacare invocd incdlcarea
legii nu invedereazd cd i s-ar

Spefa
fi cauzat vreo vdtdmare.
nr.t2
au avut loc dezbaterile, echivaleazd cu lipsa incheierii gi se sanc(ioneazd cu nulitate absolutd. Astfel, principala consecinfd care derivd din aceastd incd.lcare constd in imposibilitatea verificdrii regulatei compuneri a completului de judecatd In spe{a insd, ne afldm in prezenta unei incheieri prin care s-a solufionat o cerere de prelungire a arestdrii preventive (cerere adiacentd solufiondrii fondului) Si prin care instanfa a amAnat judecarea cauzel Din acest punct de vedere, sancfiunea care ar putea interveni nu este in nici un caznalitatea absolutd, deoarece nerespectarea normelor legale privitoare la compunerea instanfei este sancfionatd cu nulitate absolutd numai atunci cdnd instanla.,judecd" cauza; or, in spefd nu a avut loc o judecatd in sensul afi. 292 c.pr.pen., ci o simpld amdnare a acesteia. incheierea in cauzd, conJindnd o simpld dispozitrie de amAnare, are un caracter predominant administrativ, neprezentAnd nici o semnificafie, sub raportul operei de judecatd. A considera cd nesemnarea ei atrage desfiinlarea hotdrdrii gi trimiterea caluzei spre rejudecare ar insemna sd se dea con{inut unui formalism excesiv. Spe(a
Nesemnarea unei incheieri de cdtre preqedintele completului de judecatd, prin care s-au consemnat gedinfe de judecatd in care s-au administrat probe ori s-au judecat cereri ori excepfii ori
nr.13
Potrivit art.309 alin. (1) C.pr.pen., la deliberare iau parte numai membrii completului in fafa cdruia au avut loc dezbaterile, iar conform art. 309 C.pr.pen., rezultatul deliberdrii se consemneazd intr-o minutd care trebuie sd aibd confinutul prevdzut penffu dispozitivul hotdrdrii 9i se consemneazd de membrii completului de judecatd. in sensul dispoziliilor Codutui de procedurd penald, grefierul de qedinfa nu face parte din completul de judecatd, acesta participAnd la faza procesuald a deliberdrii numai la asistarea pre;edintelui de complet cu ocaziapronunfarii hotdrArii in gedinfd publicd. In concluzie, legea nu cere ca minuta sd fie semnatd gi de grefier, ceea ce conduce la aprecierea criticii formulate de inculpat ca fiind nefondatd.
Spela nr. 14
Cu toate cd, potrivit art. 309 C.pr.pen., minuta se semneazd de membrii completului de judecat6, iar grefierul nu este membru al completului, semnarea minutei gi de cdtre grefier nu constituie o cauzd, de nulitate a hotdrdrii, neexistdnd vdtdmare.
Spefa nr. L5 a). Potrivit art. 309 C.pr.pen., rezultatul deliberdrii se consemneazd,intr-o minutd care prezintd garanlia cd rezultatul judecdtrii, cuprins in dispozitiv, este expresia deliberdrii atdt sub aspectul confinutului, cdt gi al judecitorilor care au participat la deliberare qi care semneazd. minuta. Faptul cd minuta nu a fost semnatd de cdtre tofi membrii completului de judecatd conduce la imposibilitatea verificdrii dacd la data deliberdrii completul a fost legal constituit. In concluzie, avAnd in vedere cd dispozitriile privind compunerea completului de judecatd sunt prevdzute sub sanctriunea nulitdtii absolute, potrivit art.I97 alin. (2) qi (3) C.pr.pen., nesemnarea minutei de cdtre totri membrii completului de judecatd determind anularea hotdrArii pronunfate in
asemenea circumstan{e.
b). in ipoteza in care minuta a fost semnatd de un numdr mai mare de judecdtori dec6t cel prevdzut de lege, sancfiunea care devine incidenta este nulitatea absolutd, deoarece nu se poate stabili care dintre judecdtorii semnatari a participat la deliberare. Spefa nr. 16 Potrivit afi.309 C.pr.pen., minuta, in care de membrii
se
consemneazdreztltatul deliberdrii, se semneazd

Solufiile spefelor
Copilolul lX
Nici o dispozifie legald nu impune insd in

spefa datd nu existd, caz de nulitate.
ca minuta sd
fie semnatd pe fiecare pagind,
aqa
incdt
Spela nr. 17 Lipsa minutei nu reprezintd o ipotezd avutd in vedere in mod expres in dispozitriile ar:t. 197 alin. (2) C.pr.pen. Cu toate acestea, potrivit art. 309 C.pr.pen., in minutd se consemneazd,rezultatul deliberirii, aceasta trebuind a fi semnatd de membrii completului de judecatd. Ca atare, in lipsa minutei, instan{a de control judiciar nu poate verifica nici legala compunere a instanlei gi nici dacd a fost solulionat fondul cauze| Rafiunea intocmirii minutei imediat dupd deliberare o constituie asigurarea garantiei cd cele inserate in dispozitivul hotar6rii, care se intocmeqte mai tdrziu, sunt expresia rezultatului deliberdrii atAt din punctul de vedere al confinutului, cdt qi din punctul de vedere al identitdtii judecdtorilor care au participat la judecatd ;i deliberare. In acest context, lipsa minutei de la judecata fondului face imposibild verificarea unor dispozilii prevdzute sub sancfiunea nuhtdfi absolute, ceea ce a determinat ca, in practica judiciard, aceastd omisiune sd fie asimilatd unui caz dintre cele prevdzute in art. 197 alin. (2) C.pr.pen.
Spefa
nr.18
Din prevederile art. 309 alin. (1) C.pr.pen. $i art. 351 alin. (4) C.pr.pen. referitoare la minutd, pronunfarea hotdrerii gi confinutul dispozitivului, rezultd, intre altele, cd hotdrdrea se pronun{d in gedinfd publicd qi cd minuta, care trebuie sd aibd conlinutul dispozitivului, urmeazd a avea gi
mentiunea c6 pronunfarea s-a fdcut in gedintd publicd. In spefd, inculpatul apelant a susfinut cd hotdrdrea primei instanfe este lovitd de nulitate absolutd, deoarece minuta s-a intocmit cu incdlcarea dispozitriilor legale sus-men{ionate.
Critica nu
se
justificd.
Nulitatea prevdzutd in art. I9'1 alin. (2) C.pr.pen. se referd la publicitatea gedinfei de judecatd ca o garanfie cd cercetarea judecdtoreascd qi dezbaterile au avut loc cu respectarca intocmai a regulilor de bazd ale procesului penal, ardttate in art. 287 Si urmdtoarele C.pr.pen. $edinfa de judecatd se incheie odatd cu inchiderea dezbaterilor. Pronunfarea hotdrArii este o activitate ulterioard qi distinctd, guvematd de reguli diferite in raport cu cele care coordoneazd gedinfa de judecatd. Astfel, pronuntarea nu se face de completul de judecatd, ci numai de preqedintele completului, asistat de grefier. De asemenea, in ipoteza in care legiuitorul ar fi considerat cd pronunfarea hotdrdrii se subsumeazd. Sedintei efective de judecatd, nu ar mai fiprevdztt, in mod distinct, in art. 310 alin. (1) C.pr.pen., condilia pronunfdrii in gedinfd publicd. $edinfa de judecatd presupune participarea procurorului 9i a pd4ilor care iqi pot exercita drepturile procesuale in conformitate cu principiul contradictorialitdtii, ceea ce nu se intdmpla in ;edinfa de pronunfare. in concluzie, lipsa din minutd a menfiunii cd pronunfarea s-a fdcut in qedinfd publica nu constituie caz de nulitate absolutd a hotdr6rii, aceastd situafie putdnd atrage, eventual, incidenfa nulitd{ii relative, in conditiile aft.197 alin. (1) qi (4) C.pr.pen. Spefa nr. 19
Potrivit art. 309 C.pr.pen., minuta trebuie sd aibd confinutul prevdzut pentru dispozitivul hotdrArii, prevedere imperativd care, in spefd, a fost incdlcata. Astfel, in dispozitivul sentinJei se men{ioneazd despre obligarea inculpatului, in solidar cu partea responsabild civilmente, la plata unor dobAnzi la suma datoratd spitalului clinic de stomatologie, aspect despre care in minuti nu se face vorbire. Ca atare, modalitatea de solufionare a laturii civile apare ca nefiind rezultatul deliberdrii, fapt care determind anularea hotdrdrii in catzA.
Spefa nr.20 Potrivit art. 311 alin. (1) C.pr.pen., hotdrdrea prin care cauza este solu{ionata de prima instanfd de judecatd sau prin care aceasta se dezinvestegte fdrd a solufiona cauza se nume$te sentinJd. in acelaqi timp, toate celelalte hotdrdri date de instan{a de judecatd in fond se numesc incheieri, potrivit art. 311 alin. (3) C.pr.pen. Strict formal, in spe{d se observd o incdlcare a itiilor art. 311 C , care lnsa,
Copitolul lX
Solufiile spefelor
prisma al"t. 197 C.pr.pen., nu reprezintd,tn caz de nulitate absoluti. Rezultd cd, pentru a putea desfiin{a hotdrArea primei instanfe, in catzit trebuie sd se facd dovada existen{ei unei vdtdmdri, in condiliile art.197 alin. (1) gi (4) C.pr.pen. Cu privire la acest aspect, s-a considerat cd nu poate fi vorba despre o vdtdmare care sd nu poatd fi inldturatd decdt prin anularea ei. Practic, in spe{d, sunt incidente dispozitriile art. 195 C.pr.pen. cu privire la indreptarea erorilor materiale. In concluzie, gre;ita denumire a hotdrArii judecdtoregti nu atrage nulitatea acesteia deoarece in cauzd, nu s-a produs o vdtS.mare care sd nu poatd fi inldturatd decdt intr-un asemenea mod. Spela
nr.Zl
Potrivit art.313 C.pr.pen., preqedintele instanfei de judecatd sau unul dintre judecitorii completului de judecatd va lua mdsurile necesare in vederea pregdtirii judecdfii, astfel incit sd se asigure solufionarea cu celeritate a catzei. in acest sens, citatria trebuie sd fie inmAnatd inculpatului cu cel pufin 5 zile ?naintea termenului fixat. Dacd inculpatul se afld in stare de de{inere, odatd cu citalia trebuie sd i se comunice 9i copia actului de sesizare a instanfei. Aceste activitdfi se ?ncadreazd in termenul de cel mult 48 de ore pe care judecdtorul trebuie sd il respecte pentru fixarea termenului de judecatd de la momentul primirii dosarului. De asemenea, potrivit aft. 318 alin. (1) C.pr.pen., la termenul de judecatd preqedintele trebuie sd se incredinleze dacd inculpatul a primit - in termenul de mai sus copia actului de sesizare. Nerespectarea dispozifiilor legale sus menfionate nu este sancfionatd cu nulitatea absolutd. in acela;i sens, sunt qi prevederile art. 318 alin. (1) tezafinald, C.pr.pen.; astfel, in ipotezain care copia actului de sesizare a instanfei nu a fost comunicatd inculpatului arestat, la cererea inculpatului, judecata se am6nd, iar preEedintele ii inmdneazd copia de pe actul de sesizare, fdcAndu-se menJiune in incheierea de gedinfd. in concluzie, necomunicarea actului de sesizare inculpatului arestat poate avea drept consecinfd amdnarea judecdfii, la cererea inculpatului, in vederea exercitdrii dreptului la apdrare in raport de confinutul actului de sesizare a instanfei de judecatd.
Spe(a nr.22 Potrivit afi.314 C.pr.pen., judecata nu poate avea loc decdt in prezenla inculpatului, cdnd acesta se afld in stare de de{inere, iar aducerea inculpatului arestat la judecatd este obligatorie. Dispozitriile art. 3I4 C.pr.pen. sunt imperative gi nu comportd nici o derogare. Ele ffebuie aduse la indeplinire necondilionat, indiferent de voin{a inculpatului. Astfel, in raport de acest
caracter imperativ, aducerea la indeplinire a acestor prevederi legale presupune inclusiv aducerea silitd a inculpatului arestat de cdtre organul care asigurd paza,in contra voinfei acestuia. Rafiunea existenfei normei imperative din cuprinsul art. 314 C.pr.pen. constd in asigurarea pentru inculpat a exercitdrii depline a dreptului la apdrare, pe de o parte, Ei inrealizarca contac-
tului nemijlocit al instanfei cu inculpatul in cursul cercetfii judecdtoregti ;i al dezbaterilor. ln acest fel, se conferd substanfd principiului afldrii adevdrului in legdturd at6t cu fapta sdv6r;itd, c6t qi cu persoana fdptuitorului. In alti ordine de idei, importanla asigurdrii prezen{ei inculpatului arestat la desfdqurarea gedinfei de judecatd este reliefatd pi prin dispozitiile alrt. I97 alin. (2) C.pr.pen., potrivit cdrora nerespectarea prevederilor legale referitoare la prezenla obligatorie a inculpatului este sancfionatd cu nulitatea absolutd, iar aceastd nulitate, potrivit alin. (3) al aceluiagi articol, nu poate fi inldturatd in nici un mod, poate fi invocatd oricdnd pe parcursul procesului penal qi se ia in considerare gi din oficiu. in ultimul rAnd, potrivitart.2gl alin. (2) C.pr.pen., neprezentarea pd(ilor (a oricdrei pd4i) nu impiedicd judecarea cauzei, dar prevederile art. 314 C.pr.pen. derogd de la aceastd dispozitrie generald, av0ndu-se in vedere situafia deosebita, speciali, in care se afld inculpatul arestat. In concluzie, neaducerea inculpatului arestat la judecatd cAnd prezenfa acestuia este obligatorie, potrivit legii, atrage nulitatea absolutd a hotdrdrii pronunfate.
Spela nr.23 Potrivit aft. 315 C.pr.pen., procurorul este obligat sd participe la qedinfele de judecatd ale judecdtoriilor, intre altele, in catzele in care legea prevede pentru infractriunea sdvArgitd pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare.
372
Solufiile spefelor
Copilolul lX
in spetrd, pentru faptele imputate inculpatului, la momentul judecdrii respectivei cauze, maximul special al pedepsei era peste 3 ani. in aceste conditrii, potrivit dispozitriilor art. 13 C.pen., inculpatului i se va aplica legea mai favorabild in vigoare la data sdvdrgirii faptelor, in conformitate cu care pedeapsa prevdzutd de lege era sub limita de 3 ani reglementatd in art. 315 C.pr.pen. In concluzie, in spetd dispozitriile art.3l5 C.pr.pen. nu pot fi aplicate. Ca atare, in mod legal, participarea procurorului la gedinfa de judecatd in prima instan{d este facultativd.
Spefa
m.24
a). Potrivit Trt. 144 C.pen., prin sdvdrqirea unei infracfiuni se infelege sav6r;irea oricdreia dintre faptele pe care legea le pedepseEte ca infracfiune consumatd sau ca tentativd. In consecinfd, in spefd, avdnd in vedere pedeapsa prevdanta, participarea procurorului apare ca fiind obligatorie, ceea ce face ca hotdrdrea pronunfatd sd fie lovitd de sanc{iunea nuntAfli
absolute.
b). intrucdt dispozitriile art. 315 alin. (1) C.pr.pen. nu cuprind nici o derogare pentru cazul cdnd judecdtoria, intr-o catzd penald, ar mai avea de solutionat numai latura civild, rezultd, cd, neparticiparea procurorului la solu{ionarea laturii civile a ca.uzei, in astfel de situafii, atrage nulitatea hotdrdrii,inbaza afi. 197 alin. (2) gi (3) C.pr.pen.
Spefa nr.25
in faza de urmdrire peqald, de cdtre organele de urmdrire penald, cAt gi in faza de judecatd, de cdtre instan{d. In ipoteza in care aceastd activitate este desfdquratd de cdtre organele de urmdrire penald, pdrfile vor participa numai c6nd este necesar, acest aspect rdmdnAnd la aprecierea organului judiciar. Spre deosebire de aceastd situafie, cercetarea lafafa locului se efectueazd de cdtre instanfd cu citarea obligatorie a pd(ilor ;i in prezenta procurorului, cdnd prezenta acestuia la judecata este obligatorie. Actele de cercetare judecdtoreascd intreprinse de instanld in alt loc decdt sediul instanlei (cum este cazul in spe{d) fac parte din etapa procesuald a judecdtrii. in acest sens, deEi in majoritatea situatriilor cercetarea la fata locului reprezvfiit o activitate de strdngere a probelor necesari urmaririi penale, in ipoteza dat6, are semnificafia unei activitdli circumscrise gedinfei de judese poate efectua atdt cat6,.
Potrivit art. I29 C.pr.pen., cercetarea la fala locului
in acest context ;i avdnd in vedere cd sesizarea instanfei s-a fdcut prin rechizitoriu, cercetarea lafa[a locului trebuia sd aibd loc cu participarea procurorului. Neparticiparea acestuia, dedusd din faptul cd procesul-verbal de efectuare a cercetdrii la fafa locului nu este semnat decit de pregedinte ;i grefier (deqi nu are caracter de incheiere), conduce la constatarea nulitdfii absolute. in concluzie, in cazul in care participarea procurorului este obligatorie la gedinfa de judecatd, orice act de cercetare iudecdtoreascd, indiferent de locul de desfd$urare, trebuie efecfuat in
prezenla acestuia.
Spefa nr.26
a). Obligativitatea participdrii procurorului la gedinfele de judecatd subzistd pentru

infracfiunile la care pedeapsa prevdzutd este de 3 ani sau mai mare, fdrd ca textul de lege sd facd vreo referire gi la pedeapsa amenzii. Ca atare, hotdrdrea instanfei de judecatd este lovitd de nulitate absolutd, participarea procurorului fiind obligatorie, in baza cuantumului pedepsei prevdzute. b). Imprejurarea cd existenla faptei reclamate nu era confirmatd printr-un certificat medical, depus la dosar, nu indreptdtregte constituirea primei instanfe fdrd. procuror. Spefa nr.27 Potrivit arI. 317 C.pr.pen., judecata in prima instanfd se mdrginegte la fapta ;i persoana
ardttate in actul de sesizare a instanfei, iar in caz de extindere a procesului penal, gi la fapta qi persoana la care se referd extinderea. Sub acest aspect, judecata in prima instanfd se deosebegte de
judecata
in cdile de atac, care are ca obiect, in principal, verificarea legalitalii Ei temeiniciei hotdrdrii atacate cu Dersoana care a declarat sau la care se referd calea de atac.
3i3
Copitolul lX
Solufiile spefelor
Din interpretarea acestui text de lege rezultd principiul potrivit cdruia instanfa nu se poare sesiza din oficiu, judecata urm6nd a se desfd;ura cu privire la fapta;i persoana aritate in rechizitoriul procurorului ori in pldngerea prealabild a persoanei vdtdmate. In spetd, din actele qi lucrdrile dosarului reztltd cd inculpatul a fost trimis in judecatd numai pentru sdvArgirea infractriunii de furt calificat. Instan{a insd nu a fost sesizatd cu sdvdrgirea infracJiunii de tAlhdrie pi nici nu a extins procesul penal cu privire la aceastd faptd, in condifiile axt.^336 C.pr.pen. In concluzie, solufia care se impune este aceea de desfiinfare a sentintei de condamnare qi de rejudecare in vederea pronunfirii unei noi hotdrdri de condamnare pentru sdvdrqirea infracfiunii de furt calificat, cu inldturarea condamndrii pentru tdlhdrie.
Spefa
nr.28
Potrivit art. 208,209 C. pen., infrac{iunea de furt face parte din categoria acelora pentru care punerea in mi;care a acliunii penale gi trimiterea in judecatd se efectueazd de cdtre organele de
urmdrire penald.
De asemenea, conform art.3I7 C.pr.pen., rczultd, cd o instanfd de judecatd nu va putea fi investitd cu solufionarea unei infracliuni de furt decdt prin rechizitoriu. Prin prisma acestor prevederi qi ludnd in considerare cd prin rechizitoriu a fost limitat obiectul judecdrii la o perioadd de timp, alta dec6t cea invocatd prin memoriu, iar semnatara acestuia nu se regdsegte printre persoanele vdtdmate, solufia legald este aceea de a nu se da curs memoriului gi, pe cale de consecintd, de a nu se pune in discufie cererea de extindere a procesului
penal.
Spela nr.29 Potrivit art. 317 C.pr.pen., sesizarea instanfei se face in scris, cu privire la fapta gi persoana atdtate in actul de sesizare. Rezultd cd nu prezintd relevantrd sub acest aspect incadrareajuridicd datd faptelor prin rechizitoriu. In spe{d, avdnd in vedere cd infracfiunea de lipsire de libertate a fost expusd in cuprinsul rechizitoriului, cu toate elementele sale constitutive, instanfa de judecatd trebuie sd se considere seslzatd cu fapta, incadrarea juridicd a acesteia fiind de competenla instanfei. In concluzie, in ipoteza in care faptaprevdzutd de legea penala este descrisd in expunerea din rechizitoriu, chiar fdrd a fi menfionatd in dispozitiv, instanfa este investitd legal cu judecarea
acesteia.
Spela nr.30 Dispozitiile aft.3I9 C.pr.pen., invocate in spe{a de cdtre instanfd, se referd la mdsurile premergdtoare care se iau cu privire la martori, experfi gi interprefi. Astfel, dupd apelul acestora, preqedintele instanfei le cere martorilor sd pdrdseascd sala de ;edinfd, pundnduJe in vedere sd nu se indepdrteze fdrd incuviinfarea sa. In spefd, in lumina acestor dispozifii legale, neaudierea pdrfii vdtdmate pentru motivul cd s-a aflat in sala la ascultarea martorilor este nelegalil, art. 319 C.pr.pen. fiind de aplicare numai in ceea ce-i priveqte pe aceqtia din urmd.
Spefa nr. 31 Atat in dispozitriile pddii generale a Codului de procedurd penald (art.76), cAt qi in dispozifiile referitoare la judecata in primd instanfd (art.320), se prevede obligafia instanfei de a-qi manifesta rolul activ in ceea ce prive;te ldmurirea persoanelor implicate in catzd,. in acest sens, pregedintele completului de judecatd pune in vedere persoanei vdtdmate cd poate participa in proces ca parte vdtdmatd, iar dacd a suferit o pagubd materiala se poate constitui parte civil6, pdnd la citirea actului de sesizare a instanlei. Din acest punct de vedere, la declaratria persoanei vdtdmate cd igi menline afirmafiile de neconstituire in calitate de parte civild date in fa{a organelor de urmdrire penald, pregedintele completului de judecatd era obligat sd ii explice cd are dreptul de a solicita despdgubiri ;i sd ii indice procedeul de a le sus{ine. Considerdnd cd persoana vatdmatd a renunfat la exercifiul acfiunii civile, fdrd a-i acorda ldmuririle necesare, instanta a fat o hotdrdre
Solufiile spefelor
Copitolul lX
Spefa nr.32
Dispozitriile legale privitoare la ascultarea inculpatului de cdtre instanfa de judecatd nu sunt sancfionate cu nulitate absolutd, nefiind prevdzute in enumerarea expres limitativd a 3y;t. 197 alin. (2) C.pr.pen. Fiind vorba despre o eventuald incidenfd a nulitdtii relative, se impune a se constata dacd prin
aceastd omisiune s-a cauzat o vdtdmare intereselor inculpatrilor care sd nu poatd fi inldturatd alr fel. De asemenea, potrivit aft. 197 alin. (4) C.pr.pen., nulitatea relativa va putea opera numai in ipoteza in care nu a fost acoperitd prin tdcerea pdrfii interes atd a o invoca. In mod excepfional, incdlcarea aflatd sub imperiul nulitdfii relative poate fi luatd in considerare qi din oficiu, in orice stare a procesului penal (urmdnd regimul juridic al nulitdlii absolute) dacd anularea actului este necesard pentru aflarea adevdrului qi justa solufionare a cauzei. in spefd, de;i inculpatul B.B. a fost prezent in instan{d, acesta nu a fbst audiat. pe cale de consecinfd, nu i s-a dat posibilitatea de a formula probe in apdrare. ln acest context, procedeul instantei de a solu{iona canza prin neaudierea inculpatului B.B. apare ca fiind nelegai ;i generator de prejudicii pentru acesta. in mod evident, drepturile procesuale ale inculpatglui B.B. au fost semnificativ diminuate. Totodatd, prin raportarea la utilitatea declarafiilor in ceea ce privegte asigurarea condiliilor pentru justa solufionare a ca:uzei, hotdrdrea instantrei de judecatd este datd prin nerespe ctarea principiului afldrii adevdrului, principiu fundamental al procesului penai. in concluzie, in aceste circumstantre, neaudierea inculpatului B.b. are drept consecintra anularea hotdrdrii in cauzd. in sprijinul acestei solufii sunt, de altfel, 9i noile reglementdri cu privire la ascultarea inculpatului in cadrul fazei dejudecatd, introduse prin Legea rv.356/2006. Astfel, conform afi.37g alin. (11) C.pr.pen., cu ocazia judecdrii apelului, instantra este obligatd sd procedeze la ascultarea inculpatului prezent, atunci cAnd acesta nu a fost ascultat la instanfa de fond. De asemenea, conform art. 385t4 alin. (11) C.pr.pen., cu ocaziarejudecdrii recursului, instan{a este obligatd sa procedeze la ascultarea inculpatului prezent, dacd acesta nu a fost ascultat la instanlele de fond gi apel. Nu in ultimul rdnd, se conferd posibilitatea subiecfilor procesuali interesafi de a invoca prin intermediul unei cereri de contestalie in anulare viciul procesual const6nd ?n omisiunea ascultdrii inculpatului. Astfel, conform art. 386 lit. e) C.pr.pen., se poate introduce contestafie in anulare daca la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de cdtre instan{a de recurs inculpatul prezent nu a fost ascultat.
Spefa nr.33
cdlca prevederile art. 289 C.pr.pen., potrivit cdrora judecata trebuie sd se desfdqoare in mod nemijlocit, or, principiul nemijlocirii impune, printre altele, administrarea din nou, in fafa instantei, a probelor efectuate in cursul urmdririi penale, precum 9i administrarea tuturor probelor noi. in concluzie, pentru aplicarea prevederilor art.32g C.pr.pen., ceea ce pimeazirnu este voinfa pd4ilor, ci utilitatea audierii martorilor pentru deplina lSmurire a faptelor cauzei.
torii ce au dat declarafii in cursul urmdririi penale Ei ca instanfa sd fie oblisatd a se conforma infelegerii lor. Potrivit al.t.329 C.pr.pen., procurorul 9i pdrfile pot renunla la martorii pe care i-au propus, dar instanfa este indreptafitd a dispune caaceimartori sd nu fie audiali nurnui dacd, dupd punerea in discu{ie a renunfdrii, constatd cd audierea lor nu mai este necesard. Instanfa poate renunla la audierea unor martori ascultatri in cursul urmdririi penale sau propugi de pddi in cursul cercetdrii judecdtoreqti doar in mdsura in cate, aceastd chestiune fiind pusd in disculia pd4ilor, apreciazd, cd ascultarea martorilor despre care este vorba este fie inutild, fie imposibild. A pune temei pe declarafiile pe care unii martori le-au dat in cursul urmdririi penale, fdrdt ca martorii respectivi sd mai fi fost audiali tn fafa instanfei, de;i ascultarea lor nu eia nici inutil6, nici imposibild, chiar dacd pd4ile au convenit asupra unui asemenea procedeu, inseamnd a in-
Legea nu prevede posibilitatea ca pd4ile sd cadd de acord asupra neascultdrii unora din mar-
instantra se desesizeazd gi restituie cauza la procuror atunci c6nd constatd, inainte de terminarea cercetdrii judecdtoregti, cd in catzd, cercetarea penald a fost efectuatd de un alt organ decdt cel comDetent.
Spefa nr.34 Potrivit afi. 332 C.pr.pen.,
Copitolul lX
Solufiile spefelor
De la aceastd reguld referitoare la competenfa organelor judiciare (a cdrei incdlcare este sancfionatd cu nulitatea absolutd), au fost prevdzute, in art.332uti". C.pr.pen., douii excepfii: 1ty 7). cauza nu se restituie procurorului gi instanfa este obligatd sd continue judecata
cdnd con-
In acest mod, instanfa competentd qi legal investita desfdgoard o activitate procesuald proprie, care se integreazd. in finalitatea generald a procesului penal gi suplinegte deficienlele organelor de urmdrire penald, cu asigurarea tuturor garanfiilor personale. In concluzie, atunci cdnd, in urma efectudrii nemijlocite a cercetdrii judecdtoregti, se schimbd incadrareajuridicd a faptei intr-o infracJiune pentru care organul care a efectuat urmdrirea penald nu era competent, cauzanu poate fi restituitd procurorului, in vederea refacerii urmdririi penale de cdtre organul competent, in raport cu noua incadrare iuridicd. Spela nr. 35 Potrivit art. 377 c.pr.pen., judecata se mdrginegte la fapta qi la persoan a ardtate in actul de sesizare a instantei. Dacd cu prilejul dezbaterilor in fond procurorul a ardtat cd in{elege sd schimbe incadrarea juridicd a faptei sdvarqite de inculpat iin infracliunea de luare de mitd (menlionatd in rechizitoriu) in aceea de trafic de influenla gi a cerut condamnarea inculpatului
loc dupd inceperea dezbaterilor; 2). catza nu se restituie cdnd instan{a' in urma cercetdrii judecdtoregti, schimbd incadrarea juridicd a faptei inff-o altd infracliune pentru care cercetarea penald ar fi revenit altui organ de cercetare.
statarea necompeten{ei are
pentru aceastd infracfiune, instanfa, condamndndu-l pe inculpat pentru infracfiunea de luare de miti, imputatd ini{ial, nu a incdlcat dispoziliile au.t.334 C.pr.i"n. Argumentul il reprezintd faptul cd, atat dmp cAt nu ." pun" problema extinderii acfiunii penale ori procesului pentru alte fapte ori persoane descoperite in cursul judecd{ii, incadrarea juridica a activitdtii infracJionale, stabilirea concordan{ei intre contrinutul legal al infracliunii qi confinutul concret al acesteia, reprezintd,atributul exclusiv al instanfei de iudecatd.
376
Spefe
Copitolul lX
Secfiuneo ll
Spefe
Spefa nr. 1
Instanfa dejudecatd a fost sesizatd prin rechizitoriu despre sdvArsirea infracfiunii de gestiune frauduloasd. in cadrul cercetdrii judecdtoregti, martorii au fost ?ntrebati dacd ?si mentin declaratiile date in fafa organelor de urmlrire penald. Aceqtia au confirmat cele declarate anterior, aspect consemnat in incheierea de sedinfd. Incuipatul, la rindul sdu, a afirmat cd igi menfine declarafiile date in fpfa organelor de urmirire penald, aspect de asemenea, consemnat in incheierea de sedint6. In aceste conditrii, martorii 9i inculpatul nu au mai fost audiafi de cdtre instanld. inbaza materiaiului de urmdrire penai6, confirmat in gedinfa de judecatd, instanfa a dispus
condamnarea inculpatului.
Intrebne
Este legald hotdrdrea instansei de judecatd? Argumentafi.
In partea introductivd a incheierii prin care s-a admis cererea procurorului de prelungire a arestdrii preventive apar doud menliuni, ,,gedin[a din camera de consiliu" $i ,,$edintra publicd". In dispozitivul incheierii, mentiunea ,,camera de consiliu" este tdiatd ti inlocuitd cu cuvintele ,,9edinfa publicd", modificarea nefiind, insi, confirmatd in scris de cdtre cei care au semnat acful. De asemenea, modificdri 9i gtersdturi care creeazd, dubii in ceea ce prive;te pubiicitatea Wdinfei de judecatd sunt prezente gi in conlinutul minutei. innebwe
Se
PPefa
nr.2
poate invoca, in speSa, incalcarea dispozisiilor relative la pubkcitatea qedingei de judecatd?
Speta nr. 3 La data de 20.08.1996 ?mpotriva inculpatuiui minor care nu a implinit ve.rsta de 16 ani, s-a dispus ?nceperea urmaririi penale pentru sdvdrqirea infracliunilor de distrugere ;i semnaiizare
falsd.
Infracliunile au fost comise in zilele de 26 9i 27.05.1995. La dosarul cauzei existd, in copii xerox, un referat de evaluare intocmit la 30"05.1996 gi un raport de expertizd medico-legali psihiatricd dafat 6.08.1996. Instanta de judecatd, in considerarea ca.racterului de anterioritate al celor doui acte fatd de momentul inceperii urmflririi penale, a dispus, potrivit art. 300 alin. (2) C.pr.pen., resrituirea ca,rzei la parchet pentru refacerea urmdririi penale cu respectarea dispozitriilor art. 480 qi urmitoareie C.pr.pen.
Intrebare
Este
justificatd dispozisia instanlei de restituke a cauzei la parchet pentru refacerea unndririi
penale?
Spela nr. 4 La data de 19.02.2001, parchetul a emis rechizitoriul impotriva inculpafilor penuu savArqirea infiactiunii de fals material in inscrisuri oficiale. La data de 21.02.1997, s-a efectuat o noud prezentare a materialului de urmdrire penald, dupd care dosarul cauzei a fbst trimis in instantS. fntebare S-au incdlcat dispazigiile relative la sesizwea instanlei de judecatd? Spela nr.5 Organul de cercetare penald a intocmit referatul de terminare a urmdririi penaie la data de 26.02.1997 . La data de 28.A2J997 , organul de cercetare penali a prezentat inculpafului mate-
rialul de urrnfire penald. Inculpatul a fosf in permanentd asistat de apdrator.

Drept procesual penal
21C
Copilolul lX
Spefe
Astfel instrumentat, prin rechizitoriul procurorului, dosarul a fost inaintat instan{ei
de judecatd.
infebare S-au incalcat dispoziSiile relative Ia sesizarea instanfei

Spefa
de judecatd?
nr.6
Inculpatul a solicitat instanlei de judecatd sd dispund, potrivit art. 303 C.pr.pen., suspendarea judecdfii. Cererea de suspendare este insolita de un raport de expertizd medico-legald din care reztltd ca boala gravd a inculpatului il impiedicd sd participe la judecatd. La dosarul ca.uzei existd probe din care reiese cd boala invocatd de cdtre inculpat reprezintd rezultatul propriei sale activitAd.
Intebare
in
aceste circumstanfe se va admite cererea inculpatului
de suspendare
judecdfii?
Speta
nr.7
Cererea inculpatului de suspendare ajudecdtrii este respinsd de cdtre instanfa dejudecataprin
incheiere. i, Incheierea de respingere este atacatd separat cu recurs de cdtre inculpat.
Intebare
Este admisibil recursul inculpatului? Spe{a
nr.8
Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdr;irea infracfiunii de tdlhdrie. Dezbaterile au avut loc la termenul din 18.05.2002. La acelagi tsrmen, instanfa a dispus amdnarea pronun{arii pentru o datd ulterioard.
Din dosarul cauzei lipseqte incheierea de qedinld din 18.05.2002. inrebari a). Ce consecinSe juridice produce lipsa incheierii de Sedinfd la termenul c6nd s-a dezbdnt cauza gi s-a amdnat pronunfarea? b). in ipoteza ?n care din dosn lipseSte o ?ncheiere intermediard de aminare a pronunldrii hoffiririi judecdtoreSti de eondamnare, ce solufie se impune?
Spe{a nr.9 Instanla de judecatd a dispus prelungirea arestdrii preventive a inculpatului pe o duratd de 30 de zlle.
in
cuprinsul incheierii nu se precizeazd, dacd inculpatul a fost sau nu asistat de avocat
(apdrarea fiind obligatorie) Ei nici dacd
i s-a dat sau nu cuvAntul.
Impotriva incheierii inculpatul a declarat recurs, criticdnd-o pentru nelegalitate.
Intebarc
Este fondat recwsul inculpatului?
Incheierea de gedinfd prin care s-a dispus amdnarea pronunJdrii a fost semnatd de preqedintele completului gi de cdtre grefier. HotdrArea a fost atacatd de inculpat care a apreciat-o ca fiind nelegald, in considerarea faptului ca incheierea de ;edinfd nu a fost semnatd de cdtre to{i membrii completului de judecatd. intrebare s-au respectat dispoziliile legale relative la redactarea incheierii de sedintd?
lP"tu nr.
10
Spefa nr. 11 Instanla de judecatd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdvdr;irea infracliunii de tAlhdrie. Sentinla a fost atacatd cu apel de cdtre reprczentantii Ministerului Public. S-a invocat faptul cd doud incheieri de qedintd, precum ;i incheierea de dezbateri, prin care s-a amdnat pronuntarea, nu au fost semnate de preqedintele completului de judecatd.
intre\ari a). Este fondat apelul declarat de Ministerul Public? b). Ce solufie se impune in ipoteza in carc incheierea prin care s-au consefiinat dezbateile nu este semnatd de grefierul de Sedinfa, in
220
Spele
Copilolul lX
condifiile fut care furcheierea este semnati de preSedintele completului iar partea care a invocat ?ncdlcarea legii nu a invederat cd i s-ar fi cauzat vrco vdtimareT Spela nr.12
Instan{a de judecatd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdv6rgirea infractriunii de ingeldciune. Sentinla a fost atacatd de cdtre Parchet. in acest sens, se invocd faptul c6 incheierea din data de 2O.12.2n3, aflati la fila 3 din dosar, prin care s-a dispus prelungirea arestdrii preventive gi amdnarea judecdtrii pentru data de 12.0I.2ffi4, nu este semnatd de preEedintele completului de judecatd. fntrebare Ce consecinle juridice produce nesennarea incheierii de cdte preSedintele completului in aceste circumstanfe? Spefa nr. 13
Tribunalul Militar Teritorial a condamnat pe inculpatul A.A. pentru savdrgirea infracfiunilor de omor gi de cdlcare de consemn. Hotardrea a fost atacatd de cdtre inculpat, care invocd nesemnarea minutei de cdtre grefierul
de tedinfd.
fnrebare S-au incalcat dispozifiile relative la redactarea minuteiT

Spela nr. 14 Hotdrdrea instantrei de judecaL{ a fost atacatd cu apel de cdtre inculpat. Printre motivele de apel se numdrd gi acela potrivit cdruia minuta a fost semnatd gi de cdtre grefierul de gedin{d, care insd nu face parte din compunerea completului de judecatd, ceea ce conduce la constatarea incdlcdrii dispozifiilor zu.t.3O9 C.pr.pen. innebare Este fondat apelul inculpatului?
Spe{a nr. 15 Inculpafii au fost condamnatri pentru sdvdrgirea infractriunii de delapidare. in dosar, minuta prin care s-a consemnat rezultatul deliberdrii nu este semnatd de tofi membrii completului de judecatd.
intebari
a). Ce consecinte jwidice produce nesemnarea minutei de cdte membii completului de judecati? b). in ipoteza in care minuta a fost semnatd de un numdr mai mare de judecdtori decdt cel prevdzut de lege, ce solulie se impune?
Spefa nr. 16
Inculpatul a fost condamnat pentru sdvdrgirea infracfiunii de furt calificat. Hotdrdrea primei instanfe de judecatd a fost atacatd in considerarea omisiunii judecdtorului de a semna minuta pe fiecare pagin6 qi la sfdr;it.
intebare
Ce semnificafie juridicd prezintd aceasti omisiune?
Spefa nr. 17 Inculpafii au fost condamnafi pentru sdvdrgirea infracfiunii de viol. Sentinfa a fost atacatd cu apel, in considerarea lipsei de la dosar a minutei in care s-a consemnat rezultatul deliberdrii. inrcAari Este fondat apehul declarat de inculpafi? Care este semnificafia juridicd a lipsei de Ia dosnul cauzei a minutei?
Spefa nr.18 Instanfa de judecatd

prevdzutd
l-a condamnat pe inculpat pentru
sdvArgirea infractriunii
in
de omor
art. 174 C.pen.

221
Copitolul lX
Spele
Apelul declarat de inculpat impotriva sentin{ei este motivat, printre altele, prin aceea cd, din minuta primei instan{e nu rezultd cd pronunfarea hotdrArii a fost fdcutd in gedinfd publicd. Intrebare Ce consecinfe juridice produce lipsa din minutd a meniiunii cd pronunfarea s-a fdcut in
gedinfd publicd
?
Spefa nr. 19
Instanfa de judecatd a dispus condamnarea inculpatului minor

pendarea condifionatd a executdrii pedepsei.
la 1 an inchisoare, cu sus-
solulionarea laturii civile, instanfa a dispus obligarea inculpatului in solidar cu parrea responsabild civilmente la plata sumei de 75.000.000 lei (ROL) daune morale cdtre partea civild, A.A., qi 3.900.000 lei (ROL) despdgubiri cdtre partea civild, Spitalul clinic de oftalmologie, cu dobdnda aferentd de la rdmdnerea definitivd a sentinlei de condamnare la achitarea debitului. in minuta existentd la dosar, fila 85, nu este menlionat cd suma este purtdtoare de dobdnzi. intrebare Care sunt consecingele neconcordanpei inte minuti gi dispozitiv? Spela nr.20 Prin incheiere, prima instanfd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdvdrgirea infrac{iu-
in
nii de luare de mitd.

intrebare Care sunt consecinSele faptului cd hotdrArea primei instanle poartd denumirea de ,jncheiere"
Si
nu de ,,sentinSd"?
Spe{a
w.2l
HotdrArea instanfei a fost atacatd pe considerentul cd inculpatului aflat in stare de delinere nu i s-a comunicat copia actului de sesizare a instanfei de judecatS, potrivit dispozitriilor art. 313 alin. (2) C.pr.pen.
Intebare
Ce efecte determind nerespectarca dispozifiilor legale mai sus-menfionate?
Spefa nr.22
Instanfa de judecatd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdvdr;irea infracflunii de omor, prevdzutd de art. 174 C.pen. La termenll de judecata la care a avut loc audierea a doi martori, inculpatul arestat a refuzat sd participe. In acest sens, din referatul gefului de escortd gi din adresa administra{iei penitenciarului rezultd, cd inculpatul a refuzat sd fie adus in instanfd, intrucdt nu este de acord cu incadrarea juridicd. De asemenea, inculpatul nu a fost adus la judecatdla termenul la care au avut loc dezbaterile, avAndu-se in vedere cd la aceea datd se afla in refuz de hrand.
fntrebare
in raport cu prevederile art. 314 C.pr.pen. si at. 291 ahin. (2) C.pr.pen., potivit cdrora neprezentarea pdrlilor nu impiedicd judecarea cauzei, este legaLd hotdrdrea instanlei de judecati?
Spefa nr.23
Instanfa de judecatd, constatAnd inexistenfa faptelor, a dispus achitarea inculpatului, inbaza art. 11 pct. 2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. a) C.pr.pen. Pentru faptele imputate inculpatului, inainte de infrarea in vigoare aL,eglinr. 14011996, maximul special al pedepsei era sub 3 ani inchisoare.Lajudecata in fond, potrivit noii legi penale, pedeapsa prevdzutd de lege este mai mare de 3 ani. In considerarea vechii reglementdri, la judecata in fond a cauzei, procurorul nu a pus con-
cluzii, neparticip And.
Intebare
Este obligatorie participnea procurorului la judecati in primd instanfd,
descrise in speSa?
222
in circumstanfele
Spefe
Copilolul lX
pnela nr.24 Intr-o cauzd penald avdnd ca obiect solufionarea unei infracfiuni rdmase in faza tentativei,
pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 3 ani, la termenul de judecatd la care au fost audiafi inculpatul qi un martor, instanla s-a constituit fdrd procuror.
Intebdri
a). Este obligatorie pnticipnea procurorului la judecarea unor inftacsiuni rdmase in faza tentativei, avfutd fui vedere cd in cuprinsul art. 315 C.pr.pen. se utilizeazd expresia ,,infracsiune sdvdtsitd"? b). Ce solulie se impune cu privire la participarea procurorului fui cauzele penale Ia care se solutioneazd doar latura civild? Spefa nr.25
Prin incheiere, instanfa de judecatd a dispus efectuarea unei cercetdri la fata locului. pentru a clarifica unele aspecte necesare ldmuririi catzei. Sesizarea instanlei de judecatd s-a fdcut prin rechizitoriu.
in timpul efectudrii cercetfii la fafalocului, a$a cum rcntltd,din procesul-verbal intocmit 9i ataqat la dosar, s-a consemnatprezen+apddii vdtdmate, a inculpatului, a apdrdtorului acestuia qi a unui expert.
Procurorul a lipsit de la efectuarea respectivului act de cercetare judecdtoreascd.
Intrebare in circumstanfele spefei, fut care Sedinta de judecatd ticiparea procuroralui era obligatorie?
nu
s-a desfdgurat
la sediul instanfei, par-
Spefa nr.26
Instan{a de judecatd l-a condamnat pe inculpat pentru sdvdrgirea infrac{iunilor de lovire sau alte violentre gi ameninfare. Din actele dosarului reztltA cd procurod nu a participat la judecarea cauzei care a avut loc in ;edinfd publicd, la data de 20.03.2003, avdnd in vedere cd legea prevede pentru faptele deduse judecdtii qi pedeapsa altemativd a amenzli.
Intebdri
a). Este legald solufia instanlei de judecatdT b). Ce soluSie s-ar impune cu privire la participarea procutotului irt ipoteza in care existenla infracliunii prevdzuti fu art. 180 alin. (2) C.pen. nu ar fi confirmatd print-un ceftilicat medico-legal depus la dosar? Spefa nr.27 Fafd de inculpat s-a dispus trimiterea in judecatd de cdtre parchet pentru sdvdrqirea infracfiunii de firt calificat. in cuprinsul rechizitoriului se aratd cd inculpatul a intrat in locuinfa pd(ii vdtdmate de unde
a sustras o butelie de aragaz, un magnetofon, un dublu radiocasetofon, un transformator electric si mai multe casete audio.
in timpul cercetdrii judecdtoregti, instanfa de fond a mai refinut cd inculpatul a sdvfirgit qi o infractriune de tdlhdrie. Nu s-a dispus extinderea procesului penal cu privire la infracfiunea de tilhdrie, in condi{iile art. 336 C.pr.pen. In considerarea acestot aspecte, instanfa dejudecatd a dispus condamnarea inculpatului pentru sdvArgirea infracfiunii de furt calificat si tdlhdrie.
inrebare Este legald hotdrArea instanlei de judecatd, prin pisma dispoziSiilor care reglementeazd. obiectul judecdfii?
Spela nr.28 Prima instanfd de judecatd, aflatd in cursul judecdrii unei cauze penale avAnd ca obiect solufionarea unei infracliuni de furt comisd in cursul anului 200I, a fost sesizatd, printr-un memoriu, de cdtre o terfd persoand, cu privire la sdvdrgirea de cdtre acelagi inculpat a unei alte infracfiuni de furt, in cursul anului 2000, impotriva sa, infracfiune cu privire la care solicitd
extinderea procesului penal.
Din materialul de urmdrire penald rezultd, cd prin rechizitoriu parchetul a limitat obiectul
223
Copilolul lX
Spefe
judecdtrii la activitatea infracfionald desfdgurad de cdtre inculpat in anul 2001. De asemenea, Pnltre persoanele vdtamate nu se evidenfiazd gi persoana semnatard. a memoriului. In dosarul de urmdrire penald nu existd o pldngere a acestei persoane, dupd cum nu existii nici o sesizare din oficiu cu privire la furtul comis in anul2001. fntrebare Ce solusie se impune cu privire Ia memoriul inaintat instanlei de fond prin care se soliciti extinderea procesului penal asupra unei alte fapte?
FPeta nt.29 In expozitivul rechizitoriului a fost expusd urmdtoarea stare de fapt: inculpa{ii au acostat-o pe victimd intr-o stafie de metrou, determindnd-o, prin fortd gi ameninfare, sd-i insofeascd in timpul cdldtoriei cu metroul gi apoi sd se urce intr-un taxi, contrar voin{ei sale, dupd care au condus-o intr-un apartament unde au avut, prin violenfd, raport sexual cu victima. Ulterior consumdrii infracfiunii de viol, victima a fost refinutd in apartament timp de 3 ore, dupd care a fost eliberatd. Prin dispozitivul rechizitoriului, procurorul a dispus trimiterea in judecatd a inculpaSilor pentru sdvdrsirea infracfiunii de viol, forma calificatd. innebare Avind fut vedere cd in dispozitivul rechizitoriului nu estc nominalizatd in mod expres si infracfiunea de lipsire de libetate ?n mod ilegal, poate insknfa de judecatd sd. se pronunfe Si cu pivire la aceastd faptd?
FP"t" nr.30 In cursul cercetdrii judecatoregti, partea vdtdmatd s-a aflat in sala de gedin{a pe perioada
audierii martorilor de cdtre instantii. in considerarea acestui aspect, instanta de judecatd a rcfuzat audierea pd4ii vdtdmate motivdnd cd aceasta a incdlcat dispozitriile art.3I9 C.pr.pen., conform cdlora, dupd apelul martorilor, experfilor qi interprefilor, pdrfile, la cererea pre;edintelui, trebuie sd pdrdseascd sala de
gedinfd.
inrebare
Este legald hotdrArea instantei de judecatd?
Spefa nr.3L
in fafa organului de urmdrire penald cd, degi in urma accidentului de circulafie produs de inculpat, a rdmas cu o invaliditate de 50Vo,nu se constituie parte civild. Ulterior, totinfaza urmdririi penale, a revenit ;i a declarat cd se constituie parte civild. in fatra instanfei de judecata, partea civild a declarat cd iqi mentrine prima declara{ie datd in
Persoana vifidtmatd, a declarat
faza de urmdrire penald, de nesolicitare a despdgubirilor bdneEti. Ludnd act de aceastd declarafie, instanfa dejudecatd nu a solufionat latura civild a cauzei.
intrebne
Spefa
cat.
nr.32
Inculpalii A.A. ti B.B. au fost trimiqi in judecata pentru sdvdrgirea infracliunii de furt califi-
in cadrul cercetdrii judecdtoregti instanla a audiat partea vi$itmatd.,partea responsabild civilmente ;i pe inculpatul A.A. Inculpatului B.B., prezent in sald, nu i s-a dat cuv6ntul. Instanla de judecatd a dispus condamnarea inculpalilor A.A. ti B.B. Intebare Ce consecinSe juridice poate determina omisiunea instantei de judecatd de a proceda ]a
audierea inculpatului A. A. ?
Spefa nr. 33
Pd4ile au convenit ca unii din martorii audiafi in cursul urmdririi penale sd nu mai fie audiali de cdtre instanla, urmAnd ca la judecarea cauzei sd se find seama de declaratiile date anterior de ei.
224
Spete
Copitolul lX
In
considerarea acestei infelegeri intervenite intre pddi, prima instanfd
procedat la
solufionarea procesului fdrd a stdrui in audierea acelor martori.
fnrebare
Spela nr. 34 Prin rechizitoriul parchetului de pe l6ngd judecdtorie, inculpatul a fost trimis in judecatd sub
aspectul sdvdrqirii infracfiunii de delapidare. Instanfa de fond a stabilit cd probatoriile administrateinfaza de urmdrire penald qi in cadrul cercetdrii judecdtoregti conduc la concluzia cd inculpatul a sdvdrqit infracfiunea de trafic de influenld (aft.257 C. pen.), infracfiune de competenfa de primd instanfd a tribunalului. in acest sens, judecdtoria a dispus restituirea catzei la procuror, pentru ca urmdrirea penald sd fie efectuatd de cdtre procurorul competent, 9i anume cel din cadrul parchetului de pe l6ngd tribunal.
intebare
Este legald hotdrirea instanlei de judecatd? Argumentafi.
Spefa nr. 35 Cu prilejul dezbaterilor in fond, procurorul a ardtat, in gedinfa de judecati, cd in{elege sd schimbe incadrarea juridicd a faptei sdv0rgite de inculpat din infrac{iunea de luare de mitd (menfionatd in rechizitoriu) in aceea de trafic de influenfd, solicitdnd condamnarea penffu aceastd din urmd infractiune. Instanfa de judecatd a pronuntat condamnarea inculpafului pentru sdvdrgirea infracfiunii de luare de mitii, hotdrdrea fiind atacatd de Parchet pentru incdlcarea dispozitriilor art.334 C.pr.pen., in considerarea omisiunii instanfei de a schimba incadrarea juridicd.
inrebare
Este legaJd hotiirilrea instanfei de judecatd? Argumentafi?
225
Copitolul lX
Sectiuneo lll
Grile
1. Instanfa poate declara secleti gedinfa de judecatl fn urmltoarele situafii: a). dacd judecarea in qedintd publicd ar putea aduce atingere unor interese de stat; b). cdnd are loc judecarea cererilor de liberare provizorie; c). daca prin publicitatea gedinfei de judecatd ar fi.lezate interese patrimoniale; d). cdnd dosarul cauzei are ca obiect solufionarea infractiunilor de spdlare de bani.
2. Lajudecarea unei qedinte secrete: a). pot asista pdrfile, reprezentan{ii acestora, apdrdtorii; b). au dreptul de a participa rudele apropiate ale pd4ilor; c). prezen{a procurorului nu este obligatorie; d). asistenla juridicd a inculpatului este obligatorie.
3. Completul de judecaff se poatc schimba pe parcursul solufiondrii unei cauze penale? a). completul de judecatd se poate schimba pdna la inceperea dezbaterilor; dupd inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenitd in compunerea completului atrage reluarea de la inceput a dezbaterilor; b). nu, completul de judecatd trebuie sd rdmdna acelagi in tot cursul judecdrii cauzei, in virtutea principiului nemijlocirii; c). completul de judecatd se poate schimba doar pdnd la inceperea cercetdrii judecdtoreqti; d). completul de judecatd se poate schimba doar in cauzele in care sesizarea instanfei s-a fdcut prin plAngerea prealabild a persoanei
vdtd.mate.
4. Judwata se poate desfdsura: a). in alt loc decdt sediul instanfei competente, dacd intervine o lege ce modificd normele relative la competenta teritoriald; b). la sediul instanfei; c). fdrd participarea procurorului, atunci c6nd pedeapsa prevdzutd de lege este inchisoarea mai micd de 5 ani; d). cu un numdr mai mare de judecdtori dec6t cel prevdzut de lege.
5. Exceptr de la regula obligativitnfii citlrii pldilor: a). martorii, experfii 9i interprefii nu se mai citeazd in situa{ia in care judecata se amdnd; b). cAnd instanfa considerd cd nu este necesard prezenta uneia dintre pd4i; c). partea prezentd la un termen nu mai este citata penffu termenele ulterioare, chiar dacd ar lipsi la vreunul din aceste termene; d). inculpatii militari 9i inculpatriii detrinuli nu se citeazd decdt la primul termen de judecatA.
6. Termenul de afi$arc a listei cauzelor fixate pentnr judecat{ este: a). 48 de ore inaintea termenului de judecatd; b). 24 de ore inaintea termenului de judecatd;
c). 3 zile inaintea termenului de judecatd; d). 24 de ore inaintea termenului de judecatd, in catzele cu inculpatul aflat in stare de arest; 5 zile inaintea termenului de judecatd in celelalte
canti.
$edintei de judecatl a). numai inculpatul 9i partea responsabild civilmente au dreptul sd ia la cunogtinfd de continutul dosarului in tot cursul judecdlii; b). accesul la dosar este permis, in cursul judecdtrii, numai inculpatului aflat in stare de arest gi parfilor care, din motive temeinice, nu s-au putut prezenta la termen; c). inculpatul, celelalte pa4i li apdrdtorii au dreptul sd ia cunogtinld de dosar in tot cursul judecdlii; d). accesul la dosar este permis pd4ilor numai in cauzele care nu vizeazd siguranfa nafionald a fdrii.
Z.ln timput
8.
ln ipoteza ?n care
rcvin
se dispune ?ndeplrtarea uneia dintue
p{rf din sala de judecafi,
ce obli-
gafii
ii
pme.Sedintelui instantei?
a). de a chema partea
in
sald inainte de inceperea dezbaterilor; b). de a-i aduce la cunostinta
toate actele efectuate
proces-verbal despre aceastd imprejurare; d). de a sesiza procurorul despre motivul care a determinat indepdrtarea din sald a pa(ii respective.
227
in lipsa ei; c). de a intocmi
Copitolul lX
Grile
9. Sdinp de judecatl a). este publicd in cauzele in care inculpafii sunt majori; b). este declaratd secretd numai in urma unei cereri exprese a procurorului; c). nu se poate desfagura decdt la sediul instantei; d). poate fi declaratd secretd de cdtre instanfa de judecatd, dar numai in cadrul unei qedinfe publice. 10. Regimul ilaceriitncheierfi date tn fond prin carc s-a dispus suspendarea cavpi penftr boala gravil a inculpafirlui estc urmifonrl: a). incheierea poate fi atacatd cu apel, care nu este suspensiv de executare; b). incheierea nu poate fi atacatd nici cu apel, nici cu recurs; c). incheierea poate ft atacatA cu recurs, suspensiv de executare; d). incheierea poate fr atacatd separat cu recurs, care nu este suspensiv de executare.
1 1. Se poale dispune suspendareatnfegii cauze penale dactr motivul suspendnrii privegte doar pe tmul dinte inculpafi? a). da; in ipoteza in care disjungerea nu este posibild; b). nu; judecarea cauzei continud, inculpatului absent comunicdndu-i-se actele esenfiale efectuate in lipsd; c). da, in ipoteza in care sesizarea instanlei s-a fdcut prin pldngere prealabild; d). suspendarea intregii cauze nu se poate dispune, in aceste condilii, dec6t dacd celelalte pdrfi sunt de acord in acest sens.
12. Cjlre tntocme$te lncheierea de $edi{n gi fu ce termen? a). pregedintele completului, in termen de 20 de zile de la terminarea tedintei; b). grefierul, in termen de24 de ore de la terminarea $edinfei; c). grefierul, in termen de 3 zlle de la terminarea qedinfei; d). preqedintele completului, in termen de 24 de ore de la terminarea gedinfei. 13. Deliberarea 9i prronunfarea hotir6rii: a). se fac de indatd, dupd incheierea dezbaterilor; b). au loc in termen de l0 zile de la incheierea dezbaterilor; c). pot fi amdnate fafd de momentul incheierii dezbaterilor cel mult 25 de zile, pentru motive temeinice; d). se desfdqoard in condifii de publicitate limitatd, deoarece la aceste activitdti pot participa pd4ile in procesul penal. 14. Luarea hotir8rii tn ipoteza tn care ln urma deliberlrii rezulti mai mult de 2 p{rcri: a). in aceastdipotezd, hotdrArea se ia cu majoritate de voturi; b). judecarea cauzei se reia in complet de divergenfd; c). judecdtorul care a opinat pentru solutia cea mai blandA ffebuie sd se aldture celei mai apropiate de pdrerea sa; d). judecdtorul care a opinat penffu solufia cea mai severd trebuie sd se aldture celei mai apropiate de pdrerea sa.
a cauzei pen15. lncheierca dafl fn prin[ instanfl prin care s-a respins cererea gravi a inculpatului tru boala a). nu poate fi atacatd nici cu apel, nici cu recurs; b). poate ft atacatd direct cu recurs la Inalta
de
Curte de Casafie ti Justitie; c). poate fi atacatd odatd cu fondul cauzei; d). poate fi atacatd separat cu recurs la instanfa superioard, in termen de24 de ore de la pronun{are, pentru cei prezen{i, Ei de la comunicare, pentru cei lipsd.
16. Hotnr6nea judecgmeasce pnal* a). se redacteazd.de cdtre grefierul de ledinfd; b). se semneazdde toJi membrii completului de judecata gi de grefier; c). se rcdacteazd in cel mult 20 de zile de la pronuntare; d). se redacteazd in cel mult 30 de zile de la pronunfare. 17. Pronuntarea
hotir6rii:
a). presupune citarea obligatorie a pd4ilor; b). se face de cdtre pregedintele completului de judecatd asistat de grefier; c). se face in ;edinfd public6, cu excepfia cazurilor in care judecata a fost secretd; d). se face numai dupd redactarea hotdr0rii. 18. Participarea procurorului
la Wdintele d judcatfl fn priml insfanp la judec{torie

sesizatd
este
obligatorie: a). in cauzele

228
in care instanta de judecatd a fost
prin pldngere prealabild; b). in

Grile
Copifolul lX
ca;l'zele in care legea prevede pentru infracfiunea sdvdrqitd pedeapsa inchisorii de 2 ani sau mai mare; c). in cauzele in care fatd de unul dintre inculpati s-a dispus mdsura de siguranfd a intemdrii medicale; d). in cauzele in care inculpatul a solicitat suspendarea procesului penal.
h starc do libertat. Citafia trebuie si fl fie ?nmfnattr acesfuic a). cu cel pu{in 5 zile inaintea termenului de judecatd; b). cu cel pufin 3 zile inaintea termenului de judecatd; c). cu cel pufin 48 de ore inaintea termenului de judecatd; d). numai pentru primul termen de judecatd.
19. Inculpatul este trimis fn judecate
inculpafrlui aresht la judeca6 aste obligatorie? a). da, in cauzele in care inculpatul nu are apdrdtor; b). da, in cauzele in care pedeapsa prevdantd pentru infracfiune este mai mare de 5 ani; c). da; d). nu; participarea inculpatului la qedinfa de judecatd nu poate fi asiguratd impotriva voinfei acestuia.
2.0. Aducerea
civill poafe fi reprezentafi la judecahfn primn inshnfl? a). da, doar in cauzele in care pedeapsa prevazutd de lege pentru fapta
2l.PafiEA
de
supusd judecdfii este
amenda sau ?nchisoarea de cel mult un an; b). da, doar in cauzele in care sesizarea instantei s-a fdcut prin plAngere prealabild; c). nu; stabilirea intinderii prejudiciului se face de cdtre instanfa
judecati numai in urma solicitdrii personale a pdrfii civile; d). da.
22. Momentrrl-limittr penn la care instanp de judeca$ poate dispune rcstituirca cauzei la pfocllrotr pentru ci cercetarea penaH a fost efecfuafi de un organ de cercetare pnaH necompetent:
a). inainte de terminarea dezbaterilor; b). inainte de terminarea cercetdrii iudecdtoresti: c).
in
tot cursul judecdtrii; d). pdnd la citirea actului de sesizare.

23. Minuta, act prin care se consemneuzi rezultatul
deliberirii:
a). se redacteazd,de cdtre grefierul de gedintd 9i se semneazd de cdtre membrii completului de judecatS; b). nu este obligatoriu a fi redactatd in cazurile in care judecdtorul dispune asupra mdsurilor preventive; c). se intocmegte in doud exemplare originale, dintre care unul se atageazd la dosarul cauzei, iar celdlalt se depune la dosarul de minute al instanlei; d). se intocmeEte in termen de 30 de zile de la terminarea cercetdrii judecdtoreqti.
24. Se constati in cursul judecilii ci incadrarea juridici dati faptei prin actul de sesizare urmeazi a fi schimbati. Instanla de judecati: a). intocmegte un proces-verbal de constatare a schimbdrii incadrdrii juridice; b). pune in discufie noua incadrarejuridicd; c). atrage atenfia inculpatului cd are dreptul la sistenfdjuridicd obligatorie; d). dispune suspendarea procesului penal.
25. Completrl de judecatl se poate schimba pe parcrnsul solufion{rii unei cauze penale? a). completul de judecatd se poate schimba doar pdnd la inceperea cercetdrii judecdtoregti; b). completul de judecatd se poate schimba qi dupd inceperea cercetarii judecdtoreqti, consecinfa fiind reluarea de la inceput a fazei de judecatd; c). completul de judecatd se poate schimba Ei dupd inceperea dezbateilor, consecinfa fiind reluarea de la inceput a dezbateilor; d). completul de judecati nu se poate schimba pe parcursul solufiondrii unei cauze penale, in virtutea princi-
piului nemijlocirii.
26. E)rceptii de la regula obligativitnfii cit{rii p[rfilon a). cdnd instanla considerd cd nu este necesard prezenta uneia dintre pa4i; b). paftea prezentd la un termen nu mai este citatd pentru termenele ulterioare, chiar dacd ar lipsi la vreunul din aceste termene; c). partea prezentd,la un termen nu mai este citatd pentru urmdtorul termen; in ipoteza in care partea lipsegte la urmdtorul termen, ea va fi citatd in mod obligatoriu; d). legea de procedurd penald nu prevede excepfii de la regula citdrii pddilor la fiecare termen de judecatd; in acest mod se asigurd exercitarea dreptului la apdrare pe parcursul solufiondrii catzei penale.
zzY
Copilolul lX
Grile
2T.Iaintrcmfoealistei cauzelor s f.e seama de: a). ca:uzele in care inculpafii nu sunt cetdfeni romdni; b). cauzele in care inculpafii se afld in stare de definere; c). cauzele in care inculpafii se afld in stare de recidivd; d). intinderea prejudiciului cauzat prin sdvdrqirea infracfiunii.
28. Plegedintele comptehrlui dispune indep{rtarca plrfii v[tdmate din saH, pe motiv do tulburare a rcdintei de judecan a). preqedintele de complet are obligafia de a chema partea in sald inainte de inceperea cercetdrii judecdtoreqti; b). procedura este nelegald, intrucdt pddile din dosar nu pot fi indepdrtate din sala de judecatd; in acest cM se poate refine incdlcarea dreptului la apdrare; c). ;edin{a de judecatd se va suspenda; partea vdtdmatd va fi amendatd contraventrional pentru tulburarea ordinii 5i solemnitdtrii gedinfei; d). preqedintele de complet poate dispune aplicarea unei amenzi
judiciare.
29. Suspendarea judecn{ii: a). se dispune prin incheiere motivatd sau prin ordonanfd, in func{ie de cauzade suspendare; b). presupune existenfa unei boli grave a inculpatului care il impiedicd pe acesta sd participe la judecatd, constatd printr-o expertizd medico-legald; c). se poate dispune dacit afost ridicata o excepfie de necompetenfd materiald; d). presupune constatarea de ciitre instanfa de judecatd a
existentrei vreunei cauze de nepedepsire.
30. Parta
judecitii.
vifimafi ridictr o excepfie
dc neconstitrfionalitab. Instanp disprme suspendarea
ataca separat cu recurs, in 24 de ore de la pronun{are ori de la comunicarea dispozitriei de suspendare; d). incheierea de suspendare este supusd recursului in termen de 3 zile,de la pronuntare. pentru cei prezen\i, gi de la comunicare, pentru cei lipsd.
a). dispozitria de suspendare se ia prin ordonan!{ motivatd; b). ?ncheierea de suspendare este supusd recursului in termen de 5 zile de la data pronunfdrii; c). incheierea de suspendare se poate
31. Participarea procuonrtui la gedinple de judecati fn Finn instanF la judec#orie aste obligatorie: a)' in cauzele in care instanfa de judecatd a fost sesizatd prin rechizitoriu; b). in cauzele in care legea prevede pentru infracfiunea sdvdrqitd pedeapsa inchisorii de 2 arn sau mai mare; c). in cauzele in care tofi inculpafii sunt minori; d). in cauzele in care instanfa de judecatd fost a sesizatd prin plAngere prealabild.
32. Pentnr o infrac{iune de vdtimare corporall instanfa de judecate a@azd,eAinculpafirl nu p-ar putea face singur apdrarca Consecinfe: a). asistenfa juridicd devine obligatorie; b). prezentra procurorului devine facultativd, deoarece inculpatului i se asigurd dreptul la apdrare prin intermediul unui apdrdtor din oficiu; c). gedinfa de judecatd se va desfSgura in condilii de nepublicitate, vdtdmarea corporald fiind o infracfiune contra persoanei; d). se va dispune suspendarea procesului penal pdnd cdnd inculpatul va putea
sd
iqi angajeze un apdrdtor.
menul de judecatd nu poate fi mai mare de 48 de ore de la primirea dosarului; c). participarea procurorului este facultativd; d). instanfa de judecatd are obligafia de a prelungi starea de arest preventiv din 30 in 30 de zile.
33. Inculpafirl este timis in judecafnfo stare de arest Consecintc: a). asistenfa juridicd este obligatorie, cu condilia ca pedeapsa prevdnutir de lege pentru infractriunea sdvArgitd sd fie deten{iunea pe viafd sau inchisoarea de 5 ani sau mai mare; b). ter-
afl{tn foamel Acqsta refirz{ sI participe la $edinta de judecatd- PeNfu acqst motiv doun &rmene de judecat{ se &sfiqoar[tn lipsa i""ofprtrfoi. a). nulitatea care poate fi invocatii este nulitatea relativd; dacd se dovedegte existenfa vreunei vi[tdmdri, sentinta poate fi desfiintrati; b). in condiliile in care lucrdtorii de la locul de detinere au
34. Inculpatul arestat se greva
230
Grile
Copitolul lX
intocmit un proces-verbal prin care au consemnat declarafia inculpatului de arefuzaparticiparea la gedin{a de judecatd procedura a fost legal indeplinitd; c). s-au incdlcat dispozilii privitoare la participarea obligatorie a inculpatului la judecatd, sancfionate cu nulitatea absolutd; d). inculpatul poate solicita achitarea intrucdtjudecata a avut loc in lipsa sa.
35. ultimul cuv8nt al inculpatului: a). inculpatul poate lua cuvAntul, personal sau prin apdrdtor; b). pe parcursul ultimului cuvAnt inculpatului nu i se pot pune intrebdri; c). chiar dacd inculpatul relevd fapte sau imprejurdri noi, esenfiale pentru solufionarea caazei, instanfanu poate dispune reluarea dezbaterilor; d). nu se impune in ipoteza in care, in cadrul dezbaterilor inculpatul a fost ultimul care a luat cuvdntul.
231
Solufiile spefetor
Copilolul lX
Copitolul lX
DISPOZITII GENERALE PRIVIND FAZA DE JUDECATA. JUDECATA iN PRIMA INSTANTA ,
fdrd a efectua cercetarea judecdtoreascd. Proceddnd in acest mod, instanla a incdlcat principii fundamentale ale desfdgurdrii procesului penal, cum sunt aflarea adevdrului, exercitaria rolului activ nemiilocirea. $i Spe{a
in faza de urmdrire penald' evident, in mdsura in care este posibil. Astfel, martorul care a fost audiat in ancheta penald nu mai poate fi audiat 9i in cadrui cercetdrii judecdtoregti dacd, intre timp, a decedat, este dispdrut sau este plecat in strdindtate. In spefa datd, instanfa de judecatd a solufionat cauza numaiinbazadovezilor administrate in cursul urmdririi penale, fdrd a proceda la adminisffarea vreunei probe in mod nemijlocit,
probele' Acest aspect presupune ca instanta sd readminisffeze probele care au fost administrate
pPeta nr. 1 In baza principiului nemijlocirii, instanfa de judecatd este obligatd sd perceapd nemijlocit
adicii
nr.2
j udecdtrii.
impa4ialitatea
Publicitatea qedinlei de judecatil, constand in posibilitatea pe care o are orice persoand de a asista la desfd'gurarea judecd{ii, rcprezintd o importantd g'aranlie
privind obiectivitatea qi
Regula de bazd a judecdlii, publicitatea, i;i gase$te consacrarea in Constitutie (art. 126\. Codul de procedurd penald (ant.290 C.pr.pen.) L,egea nr. 304/2004, 9i republicata, privind organizarea iudiciard. Din datele spe{ei nu rezultd cu certitudine cd judecarea cererii de prelungire a arestdrii preventive a avut loc in camera de consiliu ori in gedin{d publicd. Spre aceast6 concluzie conduc modificdrile qi stersdturile prezente amt in incheiere, cdi in cuprinsul minutei. 9i i";il, aceste modificdri nu sunt certificate de cdtre seflmatarii actului, potrivit art. 194 c.pr.p"n. in aceste conditii, incheierea de prelungire a arestdrii preventive este nuld, deoarece, pot iuit art. lg7 alin' (2) qi (3) c.pr.pen., dispoziliile relative la publicitatea judecati de ;edintrei sunt prevdzute sub sancfiunea nulitdtrii absolute, nulitate ca.re nu poate fi inldturatd in nici un mod.
Spefa
infdtri
nr.3
regularitatea actului de sesizare. Cu aplicare la spela datd, instan{ei de judecatd ii revenea obligafia de a verifica dacii rechi. zitoriul, ca act de sesiza.re, indeplineqte conditiile prevdzute de lege. in ipoteza constatdrii faptului cd rechizitoriul nu confine toate men{iunile prevdzute in art' 263 C'pr.pen., instanfa va putea fie sd procedeze la eliminarea omisiunilor, prin acordarea unui termen in acest scop, fie la restituirea dosarului la parchet in vederea refacerii actului de
sesizare.
Potrivit art. 300 C.pr.pen., instan{a este datoare sd verifice, din oficiu, la prima zi de gare,
despre refacerea,,acestuia", qi nu a,,acesteia-.. Totodatd, depunerea referatului de evaluare gi a raportului de expertizd medico-legala psihiatricd anterior ?nceperii urmdririi penale nu are nici o legdturd cu actul de sesizare, ictele susmenfionate fiind mijloace de probd.
Se observd cd instanfa de judecatd a dispus restituirea cauzei la parchet in vederea refacerii urmdririi penale invocAnd prevederile art. 300 C.pr.pen., care insd justificd restituirea numai pentru refacerea actului de sesizare, iar nu a intregii urmdriri. in sprijinul acestei pozitriivine ;i interpretarea din punct de vedere gramatical a art. 300 alin. (2) C.pr.pen., in care se menfioneazd
In concluzie, procedeul instanfei de judecatd de a dispune restituirea cauzeila parchet, inbaza art' 300 alin' (2) C.pr.pen., este nelegal, atdta vreme cdt se invocd refacerea or-a.irii penale, iar nu refacerea actului de sesizare.
367
Copifolul lX
Solufiile spefelor
Spefa
nr.4
Potrivit afi. 250 C.pr.pen., dupd punerea in migcare a acfiunii penale, dacd au fost efectuate toate actele de urmdrire penald, organul de cercetare penald trebuie sd prezinte inculpatului materialul de urmdrite penald; dacd dupd aceea s-au efectuat noi acte de urmdrire penald, potrivit art- 253 C.pr.pen., o noud prezentare a materialului de urmiirire penald este obligatorie. Cercetarea penald se considerd terminatd dupd indeplinirea dispozitriilor privitoare la ptezentarea materialului de urmdrire penal5; ulterior, dacd se constatd cd urmd"rirea penald este completd, adicd terminatd, conform afi.262 pct. 1 lit. b) C.pr.pen., procurorul dd rechizitoriu prin care dispune trimiterea in judecatd, dosarul urmdnd sd fie trimis instanfei, potrivit aft. Z& C.pr.pen., in termen de 24 de ore de la darea rechizitoriului. In raport cu aceste proceduri legale, se constatd cd, in spefd, sesizarea instanfei nu s-a fdcut cu respectarea legii, cdci rechizitoriul a fost dat (la 19.02.1997) anterior terminfii cercetdrii penale. Procedura legal desfdquratd impunea intocmirea actului de sesizare a instanfei de judecatd dupd efectuarea celei de-a doua prezentlri a materialului de urmdrire penald. in concluzie, At spefd, se impune iestituirea cauzei la parchet in vederea refacerii actului de
sesizare a instanfei de judecatd.
Spela
nr.5
tuirea dosarului la procuror in vederea refacerii actului de sesizare a instanfei de judecatd (art. 300 alin. (2) C.pr.pen.), iar pe de altd parte, restituirea dosarului in vederea refacerii urmdririi penale (art. 332 C.pr.pen.). in spetra datd, se observd cd sesizarea instanfei dejudecatd, din punctul de vedere al regularitdJii actului de sesizare, este legald, neimpundndu-se, in consecinfd, restituirea ?nbaza art.300 alin. (2) C.pr.pen. in ipoteza in cate, prin prezentarea materialului de urmdrire penald ulterior redactdrii referatului de terminare a urmdririi penale, s-ar fr cauzat inculpatului o vdtdmare, instan{a de judecatd ar fi putut sd dispund restituirea cauzei la procuror in vederea refacerii urmdririi penale, inbaza dispoziliilor afi.332 C.pr.pen., iar nu prin raportare la con{inutul art. 300 C.pr.pen.
Spefa
Este necesar a distinge intre urmdtoarele doud institu{ii procesuale penale: pe de o parte, resti-
nr.6
Potrivit art. 303 C.pr.pen., pentru a se putea dispune suspendarea judecdfii, trebuie sd se constate indeplinirea urmdtoarelor 3 conditrii: 1) inculpatul sd sufere de o boal6 gravd; 2) boala sd fie constatatd in baza unei expertize medico-legale ;i 3) boala sd fie de naturd aJ impiedica pe inculpat sd participe la qedin{a de judecatd. Se observd cd textul de lege nu distinge intre boli curabile sau incurabile, de ordin fizic sau psilic, temporare (de scurtd ori de lungd durata) sau permanente. in acelagi sens, nu prezintd importantrd dacd boaia invocatd reprezintd rezultatul activitafii inculpatului, fiind suficient pentru instan{d (9i in acelaqi timp constituind o obligafie) sd constate indeplinirea cumulativd a celor trei conditii. In ceea ce prive;te conduita inculpatului, aceasta va fi asimilatd de organul judiciar cu incercarea de a se sustrage de la procesul penal, spre a refuza colaborarea in vederea afldrii adevdrului la timp qi in mod complet, aspect care poate conduce la agravarea rdspunderii penale la momentul individualizdrii judiciare a pedepsei.
Spela nr. 7 Potrivit art. 303 alin. (2) C.pr.pen., incheierea datd in primd instanfd prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacatd. separat cu recurs, la instanla superioard ?n termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenfi, ;i de la comunicare pentru cei lipsd. Din economia acestor dispozifii rezultd", printr-o interpretare ,,per a contario", cd nu pot fi. atacate separat cu recurs incheierile prin care instantra nu dispune (respinge) suspendareajudecdtrii. in concluzie, tecutsul separat diclarat impotrlva unor astfel de incheieri este inadmisibil. Aceste incheieri nu pot fi atacate decAt odatd cu fondul cauzei. Speta nr. 8
a). Potrivit art. 305
368
ulit"u@d
in care nu este obligatorie intocmirea

Solufiile spetelor
Copilolul lX
unei incheieri separate o reprezinl'd pronunfarea hotdrArii in ziua in care a avut loc judecata. Per a confrario, in cazul amdndrii pronuntrarii hotdr6rii, desfdgurarea dezbaterilor se consemneaza intr-o incheiere care trebuie sd cuprindd menjiunile prevdzute in aft. 305 atin. (1) C.pr.pen. Or, din actele dosarului rezulta cddezbatenle au avut loc la 18.05.2002, dar s-a omis consemnarea lor intr-o incheiere de qedinfd separatd, in circumstan{ele amAndrii pronun{drii. Lipsa acestei incheieri nu dd posibilitatea de a se cunoa$te mersul dezbaterilor, respectiv dacd procurorul a participat la judecatd qi ce concluzii a pus, dacd instanfa a fost legal constituitd, dacd s-au respectat dispozifiile relative la publicitatea qedintei de judecata, la asisten{a juridicd, dacd inculpatului i s-a acordat ultimul cuvdnt etc. Totodatd, prin lipsa acestei incheieri, este imposibil a se verifica dacd judecdtorul care a pronuntat este cel in fa{a cdruia au avut loc dezbaterile. in concluzie, in considerarea faptului c6 o parte ?nsemnatd a menfiunilor prevdzute pentru incheiere au ca obiect institulii prevdzute sub sancfiunea nulitd1ii reglementate in m. I97 alin. (2) gi (3) C.pr.pen., se impune constatarea nulitdtii absolute a hotdrdrii pronuntate, lipsind incheierea de dezbateri, parte integrantd a hotdrhrii. b). Incheierea intermediard de amAnare a pronunffii este un act procedural fdrd semnificafie sub aspectul operei de judecatd, avdnd un caracter predominant administrativ. Simpla dispozifie (am6narea pronunfdrii) luatd de instanfd printr-o asemenea incheiere este lipsitd de orice influenfd asupra situatriei ;i, ca atare, a considera cd lipsa acesteia este sancfionatd cu nulitatea absolutd a hotdrdrii, in baza art. 197 alin. (2) C.pr.pen., ar fi lipsitd de orice rafiune 9i justificare legald, fiind expresia unui formalism excesiv. In acelaEi sens, in spefd, nu poate fi vorba nici despre o nulitate absolutd, atdta vreme cdt prin omisiunea de a intocmi sau de a ata$a la dosar una sau mai multe incheieri intermediare, de simpld amAnare a pronunfiirii, ?n mod vddit nu s-a ca.uzat nimdnui vreo vdtdmare. In concluzie, lipsa din dosar a incheierii intermediare de amdnare a pronunfarii nu poate fi invocatd ca o catzd. de nulitate a hotdrArii. Spefa
nr.9
Potrivit prevederilor art. 305 C.pr.pen., desfd;urarea Sedinfei de judecatd se consemneazd intr-o incheiere a cdrei structurd este detaliatd in text. in spe1d, omisiunea instanfei de judecatd de aprecizadacd inculpatul a fost asistat de avocat (in conditrii de obligativitate a asistenfeijuridice), precum 9i dacd i s-a dat cuvdntul echivaleazit cu imposibilitatea practicd de a verifica respecta.rea unor dispozilii previzute sub sancfiunea
nuHtAfii absolute.
in concluzie, dacd incheierii ii lipsesc men{iuni esenfiale, dintre cele prevdzute in art. 305 C.pr.pen., care pun instanfa in imposibilitatea de a aprecia asupra legahtitii qi temeiniciei
hotar6rii, consecinfa este nulitatea, in condiliile art. 797 alin. (2) qi (3) C.pr.pen.
Spefa nr. 10 Potrivit art. 305 alin. (2) C.pr.pen., incheierea se intocmegte de grefier in24 de ore de la terminarea qedinfei 9i se semneazd de pregedintele completului de judecata gi de grefier. A;adar, incheierea intocmitd pentru qedinfa cdnd au avut loc dezbaterile $i s-a amanat pronuntarea nu este necesar a fi semnatd de toti membrii completului de judecati. Spefa nr. 11
a). Potrivit afi. 305 alin. (2) C.pr.pen., incheierea de ;edinfd se semneazd de pregedintele completului de judecata ;i de grefier. In practica judiciard, inbaza acestui text de lege, s-a apreciat cd nesemnarea incheierii de catre pregedintele completului de judecatd atrage anularea respectivei incheieri, aspect care determind imposibilitatea verificdrii regularitdlii compunerii instanfei de judecatd, publicitdtrii
qedinfei gi a altor prevederi legale existente sub sancfiunea nulitdlii absolute. In legdturd cu aceeaqi problematicd, instanfa supremd a statuat cd nesemnarea de pregedintele completului a incheierii de amdnare a pronun{drii nu atrage nulitatea acesteia dacd pregedintele a participat, mai departe, la judecatd, semnAnd gi sentinfa. Nesemnarea incheierii ar putea sd atragd, cel mult, sanc{iuni disciplinare pentru cei in cauzd, insd nu trebuie sd se ajungd la anularea hotdrdrii dacd nu existd nici un temei pentru a pune la
indoiald continutul actului nesemnat.

369
Copitolul lX
Solufiile spefelor
b). Nesemnarea de cdtre grefierul de sedintd a incheierii prin care sunt consemnate dezbaterile nu este sancfionatd cu o nulitate absolutd gi nu poate atrage anularea hotdrArii atdta vreme cdt incheierea este semnatd de pregedintele completului de judecat d., iar parteacare invocd incdlcarea
legii nu invedereazd cd i s-ar

Spefa
fi cauzat vreo vdtdmare.
nr.t2
au avut loc dezbaterile, echivaleazd cu lipsa incheierii gi se sanc(ioneazd cu nulitate absolutd. Astfel, principala consecinfd care derivd din aceastd incd.lcare constd in imposibilitatea verificdrii regulatei compuneri a completului de judecatd In spe{a insd, ne afldm in prezenta unei incheieri prin care s-a solufionat o cerere de prelungire a arestdrii preventive (cerere adiacentd solufiondrii fondului) Si prin care instanfa a amAnat judecarea cauzel Din acest punct de vedere, sancfiunea care ar putea interveni nu este in nici un caznalitatea absolutd, deoarece nerespectarea normelor legale privitoare la compunerea instanfei este sancfionatd cu nulitate absolutd numai atunci cdnd instanla.,judecd" cauza; or, in spefd nu a avut loc o judecatd in sensul afi. 292 c.pr.pen., ci o simpld amdnare a acesteia. incheierea in cauzd, conJindnd o simpld dispozitrie de amAnare, are un caracter predominant administrativ, neprezentAnd nici o semnificafie, sub raportul operei de judecatd. A considera cd nesemnarea ei atrage desfiinlarea hotdrdrii gi trimiterea caluzei spre rejudecare ar insemna sd se dea con{inut unui formalism excesiv. Spe(a
Nesemnarea unei incheieri de cdtre preqedintele completului de judecatd, prin care s-au consemnat gedinfe de judecatd in care s-au administrat probe ori s-au judecat cereri ori excepfii ori
nr.13
Potrivit art.309 alin. (1) C.pr.pen., la deliberare iau parte numai membrii completului in fafa cdruia au avut loc dezbaterile, iar conform art. 309 C.pr.pen., rezultatul deliberdrii se consemneazd intr-o minutd care trebuie sd aibd confinutul prevdzut penffu dispozitivul hotdrdrii 9i se consemneazd de membrii completului de judecatd. in sensul dispoziliilor Codutui de procedurd penald, grefierul de qedinfa nu face parte din completul de judecatd, acesta participAnd la faza procesuald a deliberdrii numai la asistarea pre;edintelui de complet cu ocaziapronunfarii hotdrArii in gedinfd publicd. In concluzie, legea nu cere ca minuta sd fie semnatd gi de grefier, ceea ce conduce la aprecierea criticii formulate de inculpat ca fiind nefondatd.
Spela nr. 14
Cu toate cd, potrivit art. 309 C.pr.pen., minuta se semneazd de membrii completului de judecat6, iar grefierul nu este membru al completului, semnarea minutei gi de cdtre grefier nu constituie o cauzd, de nulitate a hotdrdrii, neexistdnd vdtdmare.
Spefa nr. L5 a). Potrivit art. 309 C.pr.pen., rezultatul deliberdrii se consemneazd,intr-o minutd care prezintd garanlia cd rezultatul judecdtrii, cuprins in dispozitiv, este expresia deliberdrii atdt sub aspectul confinutului, cdt gi al judecitorilor care au participat la deliberare qi care semneazd. minuta. Faptul cd minuta nu a fost semnatd de cdtre tofi membrii completului de judecatd conduce la imposibilitatea verificdrii dacd la data deliberdrii completul a fost legal constituit. In concluzie, avAnd in vedere cd dispozitriile privind compunerea completului de judecatd sunt prevdzute sub sanctriunea nulitdtii absolute, potrivit art.I97 alin. (2) qi (3) C.pr.pen., nesemnarea minutei de cdtre totri membrii completului de judecatd determind anularea hotdrArii pronunfate in
asemenea circumstan{e.
b). in ipoteza in care minuta a fost semnatd de un numdr mai mare de judecdtori dec6t cel prevdzut de lege, sancfiunea care devine incidenta este nulitatea absolutd, deoarece nu se poate stabili care dintre judecdtorii semnatari a participat la deliberare. Spefa nr. 16 Potrivit afi.309 C.pr.pen., minuta, in care de membrii
se
consemneazdreztltatul deliberdrii, se semneazd

Solufiile spefelor
Copilolul lX
Nici o dispozifie legald nu impune insd in

spefa datd nu existd, caz de nulitate.
ca minuta sd
fie semnatd pe fiecare pagind,
aqa
incdt
Spela nr. 17 Lipsa minutei nu reprezintd o ipotezd avutd in vedere in mod expres in dispozitriile ar:t. 197 alin. (2) C.pr.pen. Cu toate acestea, potrivit art. 309 C.pr.pen., in minutd se consemneazd,rezultatul deliberirii, aceasta trebuind a fi semnatd de membrii completului de judecatd. Ca atare, in lipsa minutei, instan{a de control judiciar nu poate verifica nici legala compunere a instanlei gi nici dacd a fost solulionat fondul cauze| Rafiunea intocmirii minutei imediat dupd deliberare o constituie asigurarea garantiei cd cele inserate in dispozitivul hotar6rii, care se intocmeqte mai tdrziu, sunt expresia rezultatului deliberdrii atAt din punctul de vedere al confinutului, cdt qi din punctul de vedere al identitdtii judecdtorilor care au participat la judecatd ;i deliberare. In acest context, lipsa minutei de la judecata fondului face imposibild verificarea unor dispozilii prevdzute sub sancfiunea nuhtdfi absolute, ceea ce a determinat ca, in practica judiciard, aceastd omisiune sd fie asimilatd unui caz dintre cele prevdzute in art. 197 alin. (2) C.pr.pen.
Spefa
nr.18
Din prevederile art. 309 alin. (1) C.pr.pen. $i art. 351 alin. (4) C.pr.pen. referitoare la minutd, pronunfarea hotdrerii gi confinutul dispozitivului, rezultd, intre altele, cd hotdrdrea se pronun{d in gedinfd publicd qi cd minuta, care trebuie sd aibd conlinutul dispozitivului, urmeazd a avea gi
mentiunea c6 pronunfarea s-a fdcut in gedintd publicd. In spefd, inculpatul apelant a susfinut cd hotdrdrea primei instanfe este lovitd de nulitate absolutd, deoarece minuta s-a intocmit cu incdlcarea dispozitriilor legale sus-men{ionate.
Critica nu
se
justificd.
Nulitatea prevdzutd in art. I9'1 alin. (2) C.pr.pen. se referd la publicitatea gedinfei de judecatd ca o garanfie cd cercetarea judecdtoreascd qi dezbaterile au avut loc cu respectarca intocmai a regulilor de bazd ale procesului penal, ardttate in art. 287 Si urmdtoarele C.pr.pen. $edinfa de judecatd se incheie odatd cu inchiderea dezbaterilor. Pronunfarea hotdrArii este o activitate ulterioard qi distinctd, guvematd de reguli diferite in raport cu cele care coordoneazd gedinfa de judecatd. Astfel, pronuntarea nu se face de completul de judecatd, ci numai de preqedintele completului, asistat de grefier. De asemenea, in ipoteza in care legiuitorul ar fi considerat cd pronunfarea hotdrdrii se subsumeazd. Sedintei efective de judecatd, nu ar mai fiprevdztt, in mod distinct, in art. 310 alin. (1) C.pr.pen., condilia pronunfdrii in gedinfd publicd. $edinfa de judecatd presupune participarea procurorului 9i a pd4ilor care iqi pot exercita drepturile procesuale in conformitate cu principiul contradictorialitdtii, ceea ce nu se intdmpla in ;edinfa de pronunfare. in concluzie, lipsa din minutd a menfiunii cd pronunfarea s-a fdcut in qedinfd publica nu constituie caz de nulitate absolutd a hotdr6rii, aceastd situafie putdnd atrage, eventual, incidenfa nulitd{ii relative, in conditiile aft.197 alin. (1) qi (4) C.pr.pen. Spefa nr. 19
Potrivit art. 309 C.pr.pen., minuta trebuie sd aibd confinutul prevdzut pentru dispozitivul hotdrArii, prevedere imperativd care, in spefd, a fost incdlcata. Astfel, in dispozitivul sentinJei se men{ioneazd despre obligarea inculpatului, in solidar cu partea responsabild civilmente, la plata unor dobAnzi la suma datoratd spitalului clinic de stomatologie, aspect despre care in minuti nu se face vorbire. Ca atare, modalitatea de solufionare a laturii civile apare ca nefiind rezultatul deliberdrii, fapt care determind anularea hotdrdrii in catzA.
Spefa nr.20 Potrivit art. 311 alin. (1) C.pr.pen., hotdrdrea prin care cauza este solu{ionata de prima instanfd de judecatd sau prin care aceasta se dezinvestegte fdrd a solufiona cauza se nume$te sentinJd. in acelaqi timp, toate celelalte hotdrdri date de instan{a de judecatd in fond se numesc incheieri, potrivit art. 311 alin. (3) C.pr.pen. Strict formal, in spe{d se observd o incdlcare a itiilor art. 311 C , care lnsa,
Copitolul lX
Solufiile spefelor
prisma al"t. 197 C.pr.pen., nu reprezintd,tn caz de nulitate absoluti. Rezultd cd, pentru a putea desfiin{a hotdrArea primei instanfe, in catzit trebuie sd se facd dovada existen{ei unei vdtdmdri, in condiliile art.197 alin. (1) gi (4) C.pr.pen. Cu privire la acest aspect, s-a considerat cd nu poate fi vorba despre o vdtdmare care sd nu poatd fi inldturatd decdt prin anularea ei. Practic, in spe{d, sunt incidente dispozitriile art. 195 C.pr.pen. cu privire la indreptarea erorilor materiale. In concluzie, gre;ita denumire a hotdrArii judecdtoregti nu atrage nulitatea acesteia deoarece in cauzd, nu s-a produs o vdtS.mare care sd nu poatd fi inldturatd decdt intr-un asemenea mod. Spela
nr.Zl
Potrivit art.313 C.pr.pen., preqedintele instanfei de judecatd sau unul dintre judecitorii completului de judecatd va lua mdsurile necesare in vederea pregdtirii judecdfii, astfel incit sd se asigure solufionarea cu celeritate a catzei. in acest sens, citatria trebuie sd fie inmAnatd inculpatului cu cel pufin 5 zile ?naintea termenului fixat. Dacd inculpatul se afld in stare de de{inere, odatd cu citalia trebuie sd i se comunice 9i copia actului de sesizare a instanfei. Aceste activitdfi se ?ncadreazd in termenul de cel mult 48 de ore pe care judecdtorul trebuie sd il respecte pentru fixarea termenului de judecatd de la momentul primirii dosarului. De asemenea, potrivit aft. 318 alin. (1) C.pr.pen., la termenul de judecatd preqedintele trebuie sd se incredinleze dacd inculpatul a primit - in termenul de mai sus copia actului de sesizare. Nerespectarea dispozifiilor legale sus menfionate nu este sancfionatd cu nulitatea absolutd. in acela;i sens, sunt qi prevederile art. 318 alin. (1) tezafinald, C.pr.pen.; astfel, in ipotezain care copia actului de sesizare a instanfei nu a fost comunicatd inculpatului arestat, la cererea inculpatului, judecata se am6nd, iar preEedintele ii inmdneazd copia de pe actul de sesizare, fdcAndu-se menJiune in incheierea de gedinfd. in concluzie, necomunicarea actului de sesizare inculpatului arestat poate avea drept consecinfd amdnarea judecdfii, la cererea inculpatului, in vederea exercitdrii dreptului la apdrare in raport de confinutul actului de sesizare a instanfei de judecatd.
Spe(a nr.22 Potrivit afi.314 C.pr.pen., judecata nu poate avea loc decdt in prezenla inculpatului, cdnd acesta se afld in stare de de{inere, iar aducerea inculpatului arestat la judecatd este obligatorie. Dispozitriile art. 3I4 C.pr.pen. sunt imperative gi nu comportd nici o derogare. Ele ffebuie aduse la indeplinire necondilionat, indiferent de voin{a inculpatului. Astfel, in raport de acest
caracter imperativ, aducerea la indeplinire a acestor prevederi legale presupune inclusiv aducerea silitd a inculpatului arestat de cdtre organul care asigurd paza,in contra voinfei acestuia. Rafiunea existenfei normei imperative din cuprinsul art. 314 C.pr.pen. constd in asigurarea pentru inculpat a exercitdrii depline a dreptului la apdrare, pe de o parte, Ei inrealizarca contac-
tului nemijlocit al instanfei cu inculpatul in cursul cercetfii judecdtoregti ;i al dezbaterilor. ln acest fel, se conferd substanfd principiului afldrii adevdrului in legdturd at6t cu fapta sdv6r;itd, c6t qi cu persoana fdptuitorului. In alti ordine de idei, importanla asigurdrii prezen{ei inculpatului arestat la desfdqurarea gedinfei de judecatd este reliefatd pi prin dispozitiile alrt. I97 alin. (2) C.pr.pen., potrivit cdrora nerespectarea prevederilor legale referitoare la prezenla obligatorie a inculpatului este sancfionatd cu nulitatea absolutd, iar aceastd nulitate, potrivit alin. (3) al aceluiagi articol, nu poate fi inldturatd in nici un mod, poate fi invocatd oricdnd pe parcursul procesului penal qi se ia in considerare gi din oficiu. in ultimul rAnd, potrivitart.2gl alin. (2) C.pr.pen., neprezentarea pd(ilor (a oricdrei pd4i) nu impiedicd judecarea cauzei, dar prevederile art. 314 C.pr.pen. derogd de la aceastd dispozitrie generald, av0ndu-se in vedere situafia deosebita, speciali, in care se afld inculpatul arestat. In concluzie, neaducerea inculpatului arestat la judecatd cAnd prezenfa acestuia este obligatorie, potrivit legii, atrage nulitatea absolutd a hotdrdrii pronunfate.
Spela nr.23 Potrivit aft. 315 C.pr.pen., procurorul este obligat sd participe la qedinfele de judecatd ale judecdtoriilor, intre altele, in catzele in care legea prevede pentru infractriunea sdvArgitd pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare.
372
Solufiile spefelor
Copilolul lX
in spetrd, pentru faptele imputate inculpatului, la momentul judecdrii respectivei cauze, maximul special al pedepsei era peste 3 ani. in aceste conditrii, potrivit dispozitriilor art. 13 C.pen., inculpatului i se va aplica legea mai favorabild in vigoare la data sdvdrgirii faptelor, in conformitate cu care pedeapsa prevdzutd de lege era sub limita de 3 ani reglementatd in art. 315 C.pr.pen. In concluzie, in spetd dispozitriile art.3l5 C.pr.pen. nu pot fi aplicate. Ca atare, in mod legal, participarea procurorului la gedinfa de judecatd in prima instan{d este facultativd.
Spefa
m.24
a). Potrivit Trt. 144 C.pen., prin sdvdrqirea unei infracfiuni se infelege sav6r;irea oricdreia dintre faptele pe care legea le pedepseEte ca infracfiune consumatd sau ca tentativd. In consecinfd, in spefd, avdnd in vedere pedeapsa prevdanta, participarea procurorului apare ca fiind obligatorie, ceea ce face ca hotdrdrea pronunfatd sd fie lovitd de sanc{iunea nuntAfli
absolute.
b). intrucdt dispozitriile art. 315 alin. (1) C.pr.pen. nu cuprind nici o derogare pentru cazul cdnd judecdtoria, intr-o catzd penald, ar mai avea de solutionat numai latura civild, rezultd, cd, neparticiparea procurorului la solu{ionarea laturii civile a ca.uzei, in astfel de situafii, atrage nulitatea hotdrdrii,inbaza afi. 197 alin. (2) gi (3) C.pr.pen.
Spefa nr.25
in faza de urmdrire peqald, de cdtre organele de urmdrire penald, cAt gi in faza de judecatd, de cdtre instan{d. In ipoteza in care aceastd activitate este desfdquratd de cdtre organele de urmdrire penald, pdrfile vor participa numai c6nd este necesar, acest aspect rdmdnAnd la aprecierea organului judiciar. Spre deosebire de aceastd situafie, cercetarea lafafa locului se efectueazd de cdtre instanfd cu citarea obligatorie a pd(ilor ;i in prezenta procurorului, cdnd prezenta acestuia la judecata este obligatorie. Actele de cercetare judecdtoreascd intreprinse de instanld in alt loc decdt sediul instanlei (cum este cazul in spe{d) fac parte din etapa procesuald a judecdtrii. in acest sens, deEi in majoritatea situatriilor cercetarea la fata locului reprezvfiit o activitate de strdngere a probelor necesari urmaririi penale, in ipoteza dat6, are semnificafia unei activitdli circumscrise gedinfei de judese poate efectua atdt cat6,.
Potrivit art. I29 C.pr.pen., cercetarea la fala locului
in acest context ;i avdnd in vedere cd sesizarea instanfei s-a fdcut prin rechizitoriu, cercetarea lafa[a locului trebuia sd aibd loc cu participarea procurorului. Neparticiparea acestuia, dedusd din faptul cd procesul-verbal de efectuare a cercetdrii la fafa locului nu este semnat decit de pregedinte ;i grefier (deqi nu are caracter de incheiere), conduce la constatarea nulitdfii absolute. in concluzie, in cazul in care participarea procurorului este obligatorie la gedinfa de judecatd, orice act de cercetare iudecdtoreascd, indiferent de locul de desfd$urare, trebuie efecfuat in
prezenla acestuia.
Spefa nr.26
a). Obligativitatea participdrii procurorului la gedinfele de judecatd subzistd pentru

infracfiunile la care pedeapsa prevdzutd este de 3 ani sau mai mare, fdrd ca textul de lege sd facd vreo referire gi la pedeapsa amenzii. Ca atare, hotdrdrea instanfei de judecatd este lovitd de nulitate absolutd, participarea procurorului fiind obligatorie, in baza cuantumului pedepsei prevdzute. b). Imprejurarea cd existenla faptei reclamate nu era confirmatd printr-un certificat medical, depus la dosar, nu indreptdtregte constituirea primei instanfe fdrd. procuror. Spefa nr.27 Potrivit arI. 317 C.pr.pen., judecata in prima instanfd se mdrginegte la fapta ;i persoana
ardttate in actul de sesizare a instanfei, iar in caz de extindere a procesului penal, gi la fapta qi persoana la care se referd extinderea. Sub acest aspect, judecata in prima instanfd se deosebegte de
judecata
in cdile de atac, care are ca obiect, in principal, verificarea legalitalii Ei temeiniciei hotdrdrii atacate cu Dersoana care a declarat sau la care se referd calea de atac.
3i3
Copitolul lX
Solufiile spefelor
Din interpretarea acestui text de lege rezultd principiul potrivit cdruia instanfa nu se poare sesiza din oficiu, judecata urm6nd a se desfd;ura cu privire la fapta;i persoana aritate in rechizitoriul procurorului ori in pldngerea prealabild a persoanei vdtdmate. In spetd, din actele qi lucrdrile dosarului reztltd cd inculpatul a fost trimis in judecatd numai pentru sdvArgirea infractriunii de furt calificat. Instan{a insd nu a fost sesizatd cu sdvdrgirea infracJiunii de tAlhdrie pi nici nu a extins procesul penal cu privire la aceastd faptd, in condifiile axt.^336 C.pr.pen. In concluzie, solufia care se impune este aceea de desfiinfare a sentintei de condamnare qi de rejudecare in vederea pronunfirii unei noi hotdrdri de condamnare pentru sdvdrqirea infracfiunii de furt calificat, cu inldturarea condamndrii pentru tdlhdrie.
Spefa
nr.28
Potrivit art. 208,209 C. pen., infrac{iunea de furt face parte din categoria acelora pentru care punerea in mi;care a acliunii penale gi trimiterea in judecatd se efectueazd de cdtre organele de
urmdrire penald.
De asemenea, conform art.3I7 C.pr.pen., rczultd, cd o instanfd de judecatd nu va putea fi investitd cu solufionarea unei infracliuni de furt decdt prin rechizitoriu. Prin prisma acestor prevederi qi ludnd in considerare cd prin rechizitoriu a fost limitat obiectul judecdrii la o perioadd de timp, alta dec6t cea invocatd prin memoriu, iar semnatara acestuia nu se regdsegte printre persoanele vdtdmate, solufia legald este aceea de a nu se da curs memoriului gi, pe cale de consecintd, de a nu se pune in discufie cererea de extindere a procesului
penal.
Spela nr.29 Potrivit art. 317 C.pr.pen., sesizarea instanfei se face in scris, cu privire la fapta gi persoana atdtate in actul de sesizare. Rezultd cd nu prezintd relevantrd sub acest aspect incadrareajuridicd datd faptelor prin rechizitoriu. In spe{d, avdnd in vedere cd infracfiunea de lipsire de libertate a fost expusd in cuprinsul rechizitoriului, cu toate elementele sale constitutive, instanfa de judecatd trebuie sd se considere seslzatd cu fapta, incadrarea juridicd a acesteia fiind de competenla instanfei. In concluzie, in ipoteza in care faptaprevdzutd de legea penala este descrisd in expunerea din rechizitoriu, chiar fdrd a fi menfionatd in dispozitiv, instanfa este investitd legal cu judecarea
acesteia.
Spela nr.30 Dispozitiile aft.3I9 C.pr.pen., invocate in spe{a de cdtre instanfd, se referd la mdsurile premergdtoare care se iau cu privire la martori, experfi gi interprefi. Astfel, dupd apelul acestora, preqedintele instanfei le cere martorilor sd pdrdseascd sala de ;edinfd, pundnduJe in vedere sd nu se indepdrteze fdrd incuviinfarea sa. In spefd, in lumina acestor dispozifii legale, neaudierea pdrfii vdtdmate pentru motivul cd s-a aflat in sala la ascultarea martorilor este nelegalil, art. 319 C.pr.pen. fiind de aplicare numai in ceea ce-i priveqte pe aceqtia din urmd.
Spefa nr. 31 Atat in dispozitriile pddii generale a Codului de procedurd penald (art.76), cAt qi in dispozifiile referitoare la judecata in primd instanfd (art.320), se prevede obligafia instanfei de a-qi manifesta rolul activ in ceea ce prive;te ldmurirea persoanelor implicate in catzd,. in acest sens, pregedintele completului de judecatd pune in vedere persoanei vdtdmate cd poate participa in proces ca parte vdtdmatd, iar dacd a suferit o pagubd materiala se poate constitui parte civil6, pdnd la citirea actului de sesizare a instanlei. Din acest punct de vedere, la declaratria persoanei vdtdmate cd igi menline afirmafiile de neconstituire in calitate de parte civild date in fa{a organelor de urmdrire penald, pregedintele completului de judecatd era obligat sd ii explice cd are dreptul de a solicita despdgubiri ;i sd ii indice procedeul de a le sus{ine. Considerdnd cd persoana vatdmatd a renunfat la exercifiul acfiunii civile, fdrd a-i acorda ldmuririle necesare, instanta a fat o hotdrdre
Solufiile spefelor
Copitolul lX
Spefa nr.32
Dispozitriile legale privitoare la ascultarea inculpatului de cdtre instanfa de judecatd nu sunt sancfionate cu nulitate absolutd, nefiind prevdzute in enumerarea expres limitativd a 3y;t. 197 alin. (2) C.pr.pen. Fiind vorba despre o eventuald incidenfd a nulitdtii relative, se impune a se constata dacd prin
aceastd omisiune s-a cauzat o vdtdmare intereselor inculpatrilor care sd nu poatd fi inldturatd alr fel. De asemenea, potrivit aft. 197 alin. (4) C.pr.pen., nulitatea relativa va putea opera numai in ipoteza in care nu a fost acoperitd prin tdcerea pdrfii interes atd a o invoca. In mod excepfional, incdlcarea aflatd sub imperiul nulitdfii relative poate fi luatd in considerare qi din oficiu, in orice stare a procesului penal (urmdnd regimul juridic al nulitdlii absolute) dacd anularea actului este necesard pentru aflarea adevdrului qi justa solufionare a cauzei. in spefd, de;i inculpatul B.B. a fost prezent in instan{d, acesta nu a fbst audiat. pe cale de consecinfd, nu i s-a dat posibilitatea de a formula probe in apdrare. ln acest context, procedeul instantei de a solu{iona canza prin neaudierea inculpatului B.B. apare ca fiind nelegai ;i generator de prejudicii pentru acesta. in mod evident, drepturile procesuale ale inculpatglui B.B. au fost semnificativ diminuate. Totodatd, prin raportarea la utilitatea declarafiilor in ceea ce privegte asigurarea condiliilor pentru justa solufionare a ca:uzei, hotdrdrea instantrei de judecatd este datd prin nerespe ctarea principiului afldrii adevdrului, principiu fundamental al procesului penai. in concluzie, in aceste circumstantre, neaudierea inculpatului B.b. are drept consecintra anularea hotdrdrii in cauzd. in sprijinul acestei solufii sunt, de altfel, 9i noile reglementdri cu privire la ascultarea inculpatului in cadrul fazei dejudecatd, introduse prin Legea rv.356/2006. Astfel, conform afi.37g alin. (11) C.pr.pen., cu ocazia judecdrii apelului, instantra este obligatd sd procedeze la ascultarea inculpatului prezent, atunci cAnd acesta nu a fost ascultat la instanfa de fond. De asemenea, conform art. 385t4 alin. (11) C.pr.pen., cu ocaziarejudecdrii recursului, instan{a este obligatd sa procedeze la ascultarea inculpatului prezent, dacd acesta nu a fost ascultat la instanlele de fond gi apel. Nu in ultimul rdnd, se conferd posibilitatea subiecfilor procesuali interesafi de a invoca prin intermediul unei cereri de contestalie in anulare viciul procesual const6nd ?n omisiunea ascultdrii inculpatului. Astfel, conform art. 386 lit. e) C.pr.pen., se poate introduce contestafie in anulare daca la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de cdtre instan{a de recurs inculpatul prezent nu a fost ascultat.
Spefa nr.33
cdlca prevederile art. 289 C.pr.pen., potrivit cdrora judecata trebuie sd se desfdqoare in mod nemijlocit, or, principiul nemijlocirii impune, printre altele, administrarea din nou, in fafa instantei, a probelor efectuate in cursul urmdririi penale, precum 9i administrarea tuturor probelor noi. in concluzie, pentru aplicarea prevederilor art.32g C.pr.pen., ceea ce pimeazirnu este voinfa pd4ilor, ci utilitatea audierii martorilor pentru deplina lSmurire a faptelor cauzei.
torii ce au dat declarafii in cursul urmdririi penale Ei ca instanfa sd fie oblisatd a se conforma infelegerii lor. Potrivit al.t.329 C.pr.pen., procurorul 9i pdrfile pot renunla la martorii pe care i-au propus, dar instanfa este indreptafitd a dispune caaceimartori sd nu fie audiali nurnui dacd, dupd punerea in discu{ie a renunfdrii, constatd cd audierea lor nu mai este necesard. Instanfa poate renunla la audierea unor martori ascultatri in cursul urmdririi penale sau propugi de pddi in cursul cercetdrii judecdtoreqti doar in mdsura in cate, aceastd chestiune fiind pusd in disculia pd4ilor, apreciazd, cd ascultarea martorilor despre care este vorba este fie inutild, fie imposibild. A pune temei pe declarafiile pe care unii martori le-au dat in cursul urmdririi penale, fdrdt ca martorii respectivi sd mai fi fost audiali tn fafa instanfei, de;i ascultarea lor nu eia nici inutil6, nici imposibild, chiar dacd pd4ile au convenit asupra unui asemenea procedeu, inseamnd a in-
Legea nu prevede posibilitatea ca pd4ile sd cadd de acord asupra neascultdrii unora din mar-
instantra se desesizeazd gi restituie cauza la procuror atunci c6nd constatd, inainte de terminarea cercetdrii judecdtoregti, cd in catzd, cercetarea penald a fost efectuatd de un alt organ decdt cel comDetent.
Spefa nr.34 Potrivit afi. 332 C.pr.pen.,
Copitolul lX
Solufiile spefelor
De la aceastd reguld referitoare la competenfa organelor judiciare (a cdrei incdlcare este sancfionatd cu nulitatea absolutd), au fost prevdzute, in art.332uti". C.pr.pen., douii excepfii: 1ty 7). cauza nu se restituie procurorului gi instanfa este obligatd sd continue judecata
cdnd con-
In acest mod, instanfa competentd qi legal investita desfdgoard o activitate procesuald proprie, care se integreazd. in finalitatea generald a procesului penal gi suplinegte deficienlele organelor de urmdrire penald, cu asigurarea tuturor garanfiilor personale. In concluzie, atunci cdnd, in urma efectudrii nemijlocite a cercetdrii judecdtoregti, se schimbd incadrareajuridicd a faptei intr-o infracJiune pentru care organul care a efectuat urmdrirea penald nu era competent, cauzanu poate fi restituitd procurorului, in vederea refacerii urmdririi penale de cdtre organul competent, in raport cu noua incadrare iuridicd. Spela nr. 35 Potrivit art. 377 c.pr.pen., judecata se mdrginegte la fapta qi la persoan a ardtate in actul de sesizare a instantei. Dacd cu prilejul dezbaterilor in fond procurorul a ardtat cd in{elege sd schimbe incadrarea juridicd a faptei sdvarqite de inculpat iin infracliunea de luare de mitd (menlionatd in rechizitoriu) in aceea de trafic de influenla gi a cerut condamnarea inculpatului
loc dupd inceperea dezbaterilor; 2). catza nu se restituie cdnd instan{a' in urma cercetdrii judecdtoregti, schimbd incadrarea juridicd a faptei inff-o altd infracliune pentru care cercetarea penald ar fi revenit altui organ de cercetare.
statarea necompeten{ei are
pentru aceastd infracfiune, instanfa, condamndndu-l pe inculpat pentru infracfiunea de luare de miti, imputatd ini{ial, nu a incdlcat dispoziliile au.t.334 C.pr.i"n. Argumentul il reprezintd faptul cd, atat dmp cAt nu ." pun" problema extinderii acfiunii penale ori procesului pentru alte fapte ori persoane descoperite in cursul judecd{ii, incadrarea juridica a activitdtii infracJionale, stabilirea concordan{ei intre contrinutul legal al infracliunii qi confinutul concret al acesteia, reprezintd,atributul exclusiv al instanfei de iudecatd.
376
Spele
Copifolul Xl
Secfiuneo ll
Spete
Spefa nr. L
Inculpatul a fost condamnat definitiv pentru savdrsirea infractriunii de furt calificat. impotriva acestei decizii definitive. iniulpatul condamnat a formulat o contestatie in anulare. Cererea a fost motivatd prin gresita individualizare judiciara a pedepsei aplicate. in acest sens,
instantrele trebuiau sd dispund suspendarea condilionatd a executdrii pedepsei de 2 ani inchisoare, intrucAt fapta a fost comisd in timpul minoratului, nefiind aplicabile dispoziliile art. 83 C.pen. Intrebare Se va admite ceretea de contestatie anulare?
Spefa
nr.2
Inculpatul condamnat a formulat contesta{ie in anulare baz.xdpe dispozitriile art. 386 lit. a) qi b) C.pr.pen. in acest sens, el sustine ca pentru termenul la care a avut loc judecarea recursului.
fiind plecat din {ard, nu s-a putut prezenta la judecata. Petentul a invocat 9i imposibilitatea de a incunostinfa instanla despre aceastd imprejurare.
a fost nelegal citat. De asemenea,
Din dosarul cauzei rezultd cd la terrnenul de recurs contestatorul a fost reprezentat de un apdrdtor ales, care a 9i pus concluzii. fntrebare Ce solufie se impune cu privire Ia contestafia in anulare formulatd de inculpatul condamnat?
Spela nr. 3 La primul termen al judecdtii in recurs a fost prezentd partea vdtimatd, inculpatul recurent iipsind. Pentru al doilea termen, de asemenea, partea vdtdmati a fost prezenti, iar pentru inculpatul lipsd a rdspuns apdrdtorul ales al acestuia. La urmdtorul termen inculpatul a fost prezent. Acesta a solicitat instantrei acordarea unui termen de judecatd, cerere admisd. Pentru urrndtorui termen instanta de recurs nu a mai dispus citarea inculpatului. in aceste circumstante 9i in lipsa inculpatului, instanfa a respins recursul ca fiind nefondat. Inculpatul condamnat a atacat decizia cu contestatie ?n anulare, intemeiatd pe dispozitriile art" 386lit. a) C.pr.pen.
Intebne
Ce solulie se impune cu privire
1a
cererea de contestafie in anularc farmalatd de inculpat?
Spela nr. 4 Prin declara{ia de recurs incuipatul a indicat atdt un domiciliu stabil, in Republica Moldova, cit ;i adresa la care locuiegte in fapt, fdrd forme legale, in Bucure;ti" Instanta de recurs a dispus citarea inculpatului recurent la adresa din Bucure$ti si a solu{ionat recursul, prin respingere, in iipsa inculpatului.
Acesta a introdus cerere de contestalie in anulare in baza art. 386 lit. a) C.pr.pen. tntrebare Ce sola{ie se impune cu privire la cererea inculpanlui contestator?
Spela nr. 5 Partea civild, persoandjuridicd, a declarat recurs irnpotriva deciziei instanlei de apei. Lajudecarea recursului au avut loc vicii de procedurd cu privire la citarea succesorilor inculpatului
decedat.
Recursul pd4ii civile a fost respins ca fiind nefondat.
Impotriva deciziei, parteacivild
lit.
dat.
a formulat o cerere de contesta{ie in anulare,inbazaafl. 386 a) C.pr.pen., invocdndu-se vicierea procedurii de citare fala de succesorii inculpatului dece-
intrebare
Ce solufie se impune fala de cantesfafia in anulare fomtulatd

fut cauzdT
271
Copitolul Xl
Spefe
Spefa
nr.6
a dispus condamnarea inculpatutrui pentru sdvdrgirea infracliunilor de ingelaciune ;i delapidare. Decizia instanlei de apel a fost atacatd cu recurs de cdtre inculpat, care a invocat vicii de procedurd in ceea ce privegte citarea sa Ia judecarea apelului; recursul a fost respins ca fiind nefonPrima instantd
dat.
in aceste circumstante, inculpatul

de recurs pe considerentul cd,
a declarat contestatrie in anulare, criticind solulia instanlei in mod netemeinic, s-a apreciat cd apelul s-ajudecat cu respectarea
normelor care reglementeazd procedura citdrii (art. 386 lit. a) C.pr.pen.). Intrebwe Ce solusie se impune cu privire la cererea de contestafie fut anulare formulati de inculpaml
condamnat? Spe{a
nr.7
Prima instanfd a dispus condarnnarea inculpafului pentru sdvArgirea infractiunilor de falsificare de monede sau alte vaiori si de in$eldciune.
in apelul inculpatului, sentinla a fost desfiintatd in parte, constatdndu-se ca prejudiciuT cauzat

a fost acoperit prin platd.
Nefiind citat in mod legal pentru termenul la care s-a judecat apelul, inculpatul a declarat conin anulare, in buza art. 386 lit. a) C.pr.pen. Astfel, inculpatui a precizat cd, din cauza vicierii procedurii de citare, nu a participat la judecata in apel.
testatie Intrebare Ce solufie se impune ?n eauzd7
Speta
nr.8
Pentru termenul la care unna si aibd loc judecata in recurs, incuipatul a solicitat, in scris, instantei amdnarea judecdtii. Motivul cererii il constituia prezenfa inculpatului la o altd instanld de judecata, unde fusese citat in alt proces" Instanta nu a dat curs acestei solicitdri, solutionind recursui in lipsa inculpatului. Inculpatul a ataeal decizia instantrei de recurs prin contestatie in anulare, in temeiul art. 386 lit. b) C.pr.pen. fntrebare Ce solugie se impune cu privire la contestafia in anulare intodusd de inculpat?
Spefa nr,9 Inculpatul a fnst condamnat pentru sdvArgirea infracfiunii de ultraj. In apelul inculpatului sentinfa a fost mentinuti.
De asemenea, instanfa de recurs a menfinut dispoziliile sentintei. Inculpatul a declarat contestatie in anulare, in baza art. 386 lit. c), invocAnd faptul cd instan{ele trebuiau sa faca dispund achitarea, in baza art" 11 pct. 2 lit. a) C.pr.pen. raportat la art.J0lit. a) C.pr"pen., el nefiind vinovat de fapta pentru care a fost condamnat" Inffebare Este fondatd cererea de contesktie ht anulare?
Spefa nr. 10
Inculpata a fost condamnatd definitiv pentru sdvdrgirea infracXiunii de furt calificat. Impotriva acestei decizii a introdus contestafia in anulare mama inculpatei, in prezent majord. ^ In motivarea cererii se sustine cd, la data cAnd s-a iudecat recursul, procedura de citare a inculpatei nu a fost legal indeplinitd.
Intebare
Ce solufie se impune eu privire la contestagia fui anulare formulatd in cauzd?
Spela nr. 11
Pedeapsa inchisorii a fost pusd in executare la data de 31 .03. 1992. Inculpatul condamnat a fost arestat la data de 24.1I.1993, ocazie cu ca.re a luat cuno$tinfd de mandatul emis irnpotriva sa.
a1a
Spete
Copilolul Xl
Inculpatul condamnat a declarat contestafie in anulare la data de7.O6.1994,inbaza art. 386 lit. a) C.pr.pen., invocdnd cd procedura de citare in recurs a fost nelegal indeplinita. Intebare Ce solufie se impune fui cauzd cu privire Ia contestalia fui anulare formulatd de inculpatT Spela nr.72 data de 4.03.1999 s-a inregistrat pe rolul instantei contestalia in anulare promovatd de partea v d.Iitmatd impotriva deciziei penale din 24.1 1 . 1 998. MotivAndu-qi contestafia, partea vatamatd a sus{inut cd, la data cdnd s-a judecat cauzain recurs a fost ?n imposibilitate de a se prezenta ;i de a incunogtinfa instanfa din cauza vdrstei inaintate gi a leziunilor suferite ca urmare a sdv6rsirii infractiunii.
La
inrebare
Ce solufie se impune cu privire la cererea de contestafie in anulareT
Spe{a nr. 13
Inculpatul condamnat a declarat contestafie in anulare. in motivarea contestafiei se susfine cd la termenul cdnd s-a judecat cauzain recurs, condamnatul nu a avut cunogtinfd despre acest termen de judecatd, nefiind legal citat. in plus, in aceea perioadd el a fost plecat de la domiciliu. Instanfa a respins, ca nefondatd, contestatia in anulare formulatd de condamnat, refinAnd, din examinarea actului procedural prin care s-a adus la indeplinire citarea contestatorului pentru solutionarea recursului sdu, legalitatea indeplinirii procedurii de citare. impotriva acestei decizii a formulat recurs contestatorul.
intebare
Va
fi
admis recursul condamnatului contestator?
a fost sesizat de cdtre parchet cu cererea condamnatului de revizuire a sentin{ei penale rdmasd definitivd, cu concluzii de respingere a cererii. Prin cererea de revizuire formulatd, condamnatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate prin sentinfa sus-menlionatd, pentru sdvArgirea tentativei la infracliunea de omor. in motivarea cererii sale, condamnatul revizuent sus{ine cd in momentul sdvAr;irii faptei se afla in stare de ebrietate, ceea ce a fdcut sd nu-gi mai poatd controla comportamentul.
lPeta nr.14 In conformitate cu afi.399 alineatul final C.pr.pen., tribunalul
intebare
Va
fi
admisd cererea de revizuire?
Spefa nr. 15 Condamnatul a solicitat revizuirea sentintrei penale de condamnare rdmasd definitivd prin decizia instantei supreme. in motivarea ceierii de revizuire, condamnatul a suslinut cd martorii audiali in cauzitau dat declarafii mincinoase gi c5, in baza acestora, instanfa a re{inut in mod gregit vinovdfia sa, pronunfAnd o solufie de condamnare. in realitate, susfine condamnatul revizuent, el nu a comis fapta refinutdin sarcina sa, impundndu-se aplicare dispoziliilot af,t.394 alin. (1) lit. b) C.pr.pen. (un martor, un expert sau un interpret a savdrgit infracfiunea de marturie mincinoasd in cauza a carei
revizuire
se cere).
intebare Ce solufie se impune in cauzd?

Spefa nr. 16
Condamnatul a solicitat revizuirea hotarArii definitive de condamnare, in baza art. 394 alin. (1) lit. b) C.pr.pen. In motivarea cererii, condamnatul revizuent a susfinut cd martorii cirre au fost audia{i incauzd. au dat declara{ii mincinoase, atdt in fafa organelor de urmfire penalS, cAt gi in faza dejudecat5, hotdrArea intemeiatd pe aceste mdrturii fiind, prin urrnare, nefondati. Mdrturia mincinoasd a fost probatd de condamnatul revizuent printr-o hotdrdre judecdtoDrept procesuol penol
273
Copitolul Xl
Spele
reascd definitivd, prin care se pronunta achitarea martorilor pentru cd fapta nu prezenta gradul de
pericol social al unei infracfiuni.
in aceste circumstante, instanta inrebare
a admis cererea de revizuire.
Este legald hotdrdrea instanlei de judecatd de admitere a cererii de revizuire?
Spe{a nr.l1 Inculpatul a fost condamnat pentru sdvdrqirea infracfiunii de vdtdmare corporald, hotdtdrea rdmdndnd definitivd la data de 10.12.2000. Inculpatul condamnat a solicitat revizuirea deciziei instantei de recurs, in baza art. 394 alin. (1) lit. a) C.pr.pen. Revizuirea a fost motivatd prin depunerea la dosar a unei recipise, datatdt 3.12.20[0, prin care se atestd cd inculpatul a consemnat la C.E.C. suma reprezentdnd despdgubirile civile, la dispozilia pdrfii civile. Acest act nu a fost cunoscut de instanJa de recurs, in fata cdreia a rdmas definitivd hotirdrea de condamnare.
inrebne
Ce solugie
se impune fui cauzd cu
privire la cererea de revizuire?
Spela nr. 18
A.A. a solicitat revizuirea hotdrArii definitive prin care mama sa, decedatd, fusese condamnatii la pedeapsa inchisorii. Instanfa de judecatd, sesizatd direct prin cererea de revizuire, a respins cererea. Motivalia a constat in aprecierea cd nu sunt indeplinite condiliile de revizuire reglementate in legea procesual penald.
inrebare
Este legald hotdrirea instanlei de respingere a cererii de revizuire?
Spefa nr. 19 Tribunalul Militar Teritorial, in urma parcurgerii etapei admiterii in principiu, a dispus respingerea cererii de revizuire formulati de condamnatul aflat in stare de definere, refinindu-se ca nu sunt intrunite in cauzd cerinfele legale, intruc6t toate imprejurdrile invocate au constituit obiectul judecdlii in fond Ei in recurs. Cererea a fost solu{ionatd in absentra inculpatului care, degi incunogtinfat despre termen, nu a fost adus pentru a participa.
Intebare
Este legald hotirdrea instanfei de judecatd?
274
Grile
Copitolul Xl
Secliuneo lll Grile

Se poate face contestafie in anulare: a). c6nd procedura de citare a pirfii pentru lermenul la care s-ajudecat cauzade cdtre instanfa de judecatd nu a fost indeplinitd potrivit legii; b). c6nd lajudecarea reflrsului sau la rejudecarea cauzei de cdtre instan{a de recurs, incuipatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie; c). cdnd doud sau mai multe hotir6ri judecdtoregti nu se pot concilia; d). cdnd s-au descoperit fapte sau ?mprejurdri ce nu au fost cunoscute de instan{a la solufionarea cauzei.
2. Se poate declara contestat-ie in anulare: pentru termenui la care s-a judecat cauza de cdtre instan{a de a). cdnd procedura de citare a recurs nu a fost indepliniti potrivit legii; b). cdnd un inscris care a servit drept temei al hotirArii a carei contestare se cere a fost declarat fals; c). cdnd partea dovede$te cd la termenul la cme s-ajudecat cauza de cdtre instanta de apel a fost in imposibilitate de a se prezerfiz gi de a incunogtinfa instanfa despre aceastd impiedicare; d). daca existd probe din c;re sd rezulte cd un martor a s{v0rgit infracaiunea de mdrturie mincinoasd ftr cauza a cdrei revizuire se cere.
pffi
ale drephrlui de a introduce o cerere de contestafie in amrlare pentru vicii de procedurfi in ceea ce priveEte citarea a). cazul de contesta{ie in anulare poate fi invocat de fiecare parte in proces, dar numai in legdturd cu nelegalitatea cit{rii sale; b). incillcareaprocedurii de citare a avut loc lajudecarea cauzeiin cadrul judecdtii in apel; c). inculpatul poate introduce o cerere de contestatrie in anulare numai pentru condamndri ce privesc infractiuni care se urmdresc din oficiu; d). cererea de contestatie in anulare pentru nelegali citare se poate introduce numai personal de cdtre partea interesatd.
3.
4. Inculpaful recnrent particrpf, la primul termen at judecnfii in recurs. Penfru al doilea termen inculpahrl nu mai este citat. La acest termen se solu{ioneazi recursul.lnculpatul introduce cerere de contestafie in amrlare, argument6nd ci nu a fost citat, degi instanla avea obligafia de a-l cita (art.386lit. a) C.pr.pen.). Cererea de contestalie in anulare:
Limitiri
a). va fi admisd, deoarecejudecatain recurs nu se poate desfdgurain lipsa inculpatului; b). va fi respinsd, deoarece in spe{a nu s-au incdlcat regulile de citare, instan{a nefiind obligatA sdJ citeze pe inculpat; c). va fi admisd cu conditria ca pedeapsa prev dzutA de lege pentru infractriune si fie mai micd de 5 ani; d). va fi respinsd deoarece participarea inculpatuiui la judecatd este obligatorie doar in ipoteza in care acesta este arestat.
5"
Tifularii cererii de contesta{ie in anulare:
a). oricare dintre pdrfi; b). procurorul pentru cazul de contestafie in anulare vizdnd incdlcarea procedurii de citare a pa4ii pentru termenul lacare s-a judecat cauza de citre instan{a de recurs; c)" orice
persoand aie clrei interese au fost vdtimate prin rdmAnerea definitivd a hotir0rii judecdtoregti; d). martorii, expe4ii, interpretii. 6. Poate introduce contestafie in annlare: a). ministrul justitriei prin procurorul general al Parchetului de pe l6nga inalta Curte de Casatie si Justifie; b). orice persoand ale cdrei interese au fost lezate prinfr-un act sau printr-o mdsurd a instanfei de judecatd; c). procurorul, pentru ipoteza in care prulea dovede$te cd la termenul la care s-a judecat cauza de catre instan{a de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta gi de a incunogtintra instanta despre aceasl5 impiedicare; d). partea responsabild civilmente.
T.Partea vitimati introduce contestalie in amrlare in baza art. 386 lit. b) C.pr.pen. Care este temenul de introducere? a). 10 zile de la inceperea executdrii hot{rdrii atacatei b). 30 de zile de la data pronunlSrii hotdr6rii atacate; c). 30 de zile de ia inceperea executdrii hotir6rii atacatq, d). contestafia in anulare inbaza art. 386lit. b) C.pr.pen. se poate infroduce oricdnd"
275
Copifolul Xl
Grile
8. InculpafuI poate introduce o contestat-ie in anulare in baza existenfei a doui hotirfiri definitive pronunfate impotriva sa pentru aceeapi fapti: a). in termen de 10 zile de la inceperea executdrii hotdrdrii atacatl: b). in termen de 30 de ztle de la inceperea executirii hotirdrii atacatn; c). oric6nd; d). doar dacd hotirdrile respective sunt prcnunfate in cauze privind infracfiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani.
9t in ce termen poate introduce procurorul contestafia in anulare in baza constatirii fapfului ci instanfa de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului p*n"I, cu privire la care existau probe la dosar? a). 30 de ztle dela data pronun{arii hotdrdrii atacate b). oricdnd; c). 10 zile de la inceperea executirii hotirdrii atacate d). 30 de zrle de la ?nceperea executirii hotirdrii atacate.
art. 386 lit. c) C.pr.pen.:
10. Instanta competenti sd rezolve contestafia in anulare pentru cazul prevflzut la
a). instanfa de recurs; b). instanJa la care a rdmas definitivd ultima hotdrhre; c;. inalta Curte de casalie qi Justifie; d). instan{a carc a pronuntat hotir"area in primd instanfi.
1L Se introduce contestat-ie in anulare in baza existenfei a doui hotirffri definifive pronunfate impotriva unei persoane pentru aceeagi faptil Competenfa de solu{ionare reyine:
a). Inaltei Cu4i de Casatrie 9i Justitrie; b). instantei de recurs; c). instan{ei la care ultima holir6re; d). instanlei la care a rdmas definitivd prima hotirdre.
a rdmas
definitivd
n,fu procedurii de judecare a contestafiei in anulare poate lipsi etapa admiterii in principiu? a)' da, in ipotezain care se admite recursul cu refinere spre rejudecare; b). procedwa admiterii in principiu este obligatorie injudecarea unei cereri de contestafie in anulare; c). da, in ipotezaabsentrei pdrfilor legal citate; d). da, in ipoteza in care cererea de contestafle in anulare se fundamente azd pe art. 386lit. d) C.pr.pen.
13. in ipoteza inhoducerii unei cereri de contestafie in anulare: a). procurorul efectueazd acte de cercetare in termen de trei luni de la data introducerii cererii; b). instanta poate suspenda executarea hotirfii a cdrei anulare se cere; c). instanfa dispune ope legis suspendarea hotdrdrii a cdrei anulme se cerc; d). tedinta de judecati se desfdqoard in condifii de nepu-
blicitate.
14. in cadml procedurii de judecare a contestafiei in anulare: a). asistenfa juridicd este obligatorie; b). procurorul participd doar atunci c6nd pedeapsa prevdzuti este detenfiunea pe viaf{ ori inchisoarea mai mare de 5 ani; c). expertizamedicoJegalii este obligatorie; d). prezentainculpatului aflat in stare de definere este obligatorie.
fi.
Cazud de revizuire:
a). cdnd procedura de citare a pd4ii pentru termenul la care s-a judecat catza de cdtre instanta de recurs nu a fost indeplinitd conform legii; b). cdnd doud sau mai multe hotdrAri judecdtoreqti defini-
tive nu se pot concilia; c). c6nd impotriva unei persoane s-au pronuntat doud hotdrdri definitive pentru aceeagi fap6; d). c6nd instanla de recurs nu s-a pronunfat asupra unei cauze de incetare a procesului penal cu privire la care existau probe la dosar.
16. Se poate infroduce cerere de revizuire: a). c6nd procedura de citare a pentru termenul la care s-a judecat cauza de cdtre instanta de recurs nu a fost indeplinitd potrivit legii; b). cdnd un inscris care a servit drept temei al hotnrfirii a cdrei
pffi
revizuire se cere a fost declarat fals; c). numai in cauzele penale avdnd ca obiect infracfluni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mme de 5 ani; d). cdnd impotriva unei persoane s-au pronun(at doud hotdrAri definitive pentru aceeagi faptd.
17. intr-o cauzd penal6, solufionati printr-o hotirffre definitivi, un martor sivffrpegte infracfiunea de mirturie mincinoasS, dar ulterior se dispune, prin ordonan!5, scoaterea de sub
276
Grile
Cqpifolul Xl
urmirire penalS' in baza art. 11pct
l lit
pericol social necesar pentru a fi considerati drept infracflune; d). nu, deoarece sdv6r;irea unei infracfiuni de mdrturie mincinoasd nu este tn caz de revizuire ci un motiv pentru introducerea unei constestafii in anulare. 18. Pentru a se admite o cerere de revizuire fundamentati pe art. 3g4 alin. (1) lit. c) C.pr.pen. (un inscris care a servit ca temei al hotiirffrii a cirei revizuire se cere a fost declarat fals) este necesar a se ajunge la pronunlarea unei solufii diametral opuse?
a)' da; b). nu; se impune aceastd conditrie numai pentru cazurile prevdzute la m.394 alin. (1) lit. a) b) C.pr.pen.; c)'nu; condifia pronunfdrii unei solufii diametral opusd celei tacatese impune in cazul cererii de contestafle ?n anulare bazatil pe existen{a autoritdlii de lucru judecat; d). nu; se impune aceasti condifie numai pentru cazulprevdzutla art. 394 alin. (1) lit. a) c.pr.pen.
9i
de pericol social). Cererea de revizuire, fundamentati pe art. 394 ali". (i m n;,'r" va admite? ) a). nu, deoarece in textul legal se stipuleazd despre ,,sdvdrqirea unei infracfiunil;; b). da; intereseazd, in acest caz, existenfa faptei de mdrturie mincinoasa; c). nu, avdnd in vedere cd, in aceasti ipotezd, existd. o faptd prevdzuti de legea penald, sdvArgiti cu vinovdtrie dar cdreia ii lipsegie gradul de
b) raportat Ia art. 10lit.
b)
C.pr.pen. (lipsa gradului
penald; b). da; textul de lege
tafle in anulare.
in acest caz ftebuie interpetat extensiv; c). da, cu condifia ca prin procedura revizuirii sa se ajungii la pronunfarea unei solufii diametral opuse; d). nu; descoperirea sdvdrqirii unei infracfluni de coruptrie de cdfe organele judiciare penale reprezntAun cazde contesZ). Cererea de revizuire, pentru cazurile reglementate in art.394 C.pr.pen., se adreseazi: a). procurorului de la parchetul de pe lAngd instanta care a judec at cauza Ar primd instanld; b).
19. Se va admite o cerere de revizuire fundamentati pe sivArpirea unei infrac.tiuni de coruplie in leghturi cu cauza a cirei revizuire se cere de citre organele de constatare? a). nu, avdnd in vedere cd in textul legal se stipuleazd despre sdvdrgirea unei ffiacfiuni de citre un membru al completului de judecatd, procuror ori de persoana care a efectuat acte de cercetare
procurorului de la parchetul de pe ldngd instanfa unde a rdmas definitivd hotdrArea; c). procgrorului de la parchetul de pe ldnga instanla ierarhic superioard instanfei care a judecat in fond; d). parchetului general de pe ldngd inatta Curte de Casatie si Justitie.
2L Titularii revizuirii sunt:

a). oricare parte din proces, in iimitele calitdfii sale procesuale; b). soful rudele apropiate ale 9i oricdrei pfufi din proces; c). procurorul, numai in urma sesizdrii venita din partea incjpatutui; q. numai inculpatul condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de trei ani.
22. Termenul de efectuare a actelor de cercetare

este:
dupl introducerea cererii de revizuire
ramdnerii definitive a hotirdrii judecdtoregti; c). 2 luni de la momentul in care procurorul ierarhic
superior celui care
a
a). pentru efectuarea actelor de cercetare legea nu reglementeazd un termen determinat; cu toate acestea trebuie sd se respecte principiul celeritdfii solu{iondrii cauzelor penale; b). 2 luni, de la data
introducerii cererii de revizuire.
fost sesizat, dispune suspendarea executdrii hotir6rii atacate;C;. Z tutrl, de la data
?3.Instanfa competentti s[ judece o cerere de revizuire intemeiati pe existenla unor hotirffri ce nu se pot concilia:
a). instanJa se determind potrivit regulilor ce se aplicd in situalia reunirii cauzelor pentru cazurile de gi conexitate; b). instanfa care a judecat primd instanfa cauza; îndivizibilitate c). Inalta curte de casafle gi Justifie, in seclii unite; d). instanta de recurs.
in
suspendarea executirii hotlrffrii atacate: fi dispusi de instanfa ierarhic superioard instan{ei sesizate cu cererea de revizuire; b). nu se poate dispune; c). poate fi dispusd de cdtre instanfa care judecd cererea, din oficiu, la propunerea sau la cererea partii; d). poate fi solicitatd pdnd la citirea actului de sesizare a instan{ei Oe
a). poate
Z. in cadrul procedurii de revizuire,
competente.
3uaecata
277
Copitolul Xl
Grile
25. Recursul in interesul legii: a). nu are efect cu privire la hotirirea judecdtoreascd examinatd gi nici cu privire la situatria pa4ilor din acele procese; b). presupune suspendarea executdrii hotirdrii examinate; c). are implicalii cu privire la situafia pdrflor din proces; d). reprezintd o cale extraordinard de atac care poate fi exercitati Ar termen de 10 zile de la inceperea executdrii hotdrdrii atacate. 25. Recursul in interesul legii poate
fi introdus:
a). de cdfre colegiile de conducere ale cu4ilor de apel 9i ale parchetelor de pe lAngd cudile de apel; b). la instanfa care a judecat in primd instanJa ca\za; c). de cdtre oricme din pddile procesului penal; d). at6t la instanJa de recurs, cdt si la instanta a carei hotdrdre se atacd.
Z7.ln*anla competenti si solut-ioneze recursul in interesul legii:

a). Inalta Curte de Casalie qi Justifie, !n secfii unite; b). inAta Curte de Casatrie 9i Justifie, in complet de trei judecdtori; c). Secfia penaU a inatei Cu{i de Casafie ti Justifie; d). asigurd prezenla obligatorie a pa4ilor la judecarea recursului in interesul legii.
28. Cererea de revizuire: a). se face in scris, cu ardtarea cazului de revizuire pe carc se intemeiazd; b). se poate declara oral, la pronun{area hotdrArii definitive; in acest caz, existd obligafia motivdrii printr-un memoriu separal cu cel pugin 5 zile inaintea termenului de judecatd; c). se introduce la instanfa care a judecat catza recnrs; d). are drept consecinta suspendmea hotdrdrii atacate. 29. Efectul suspensiv al contestafiei in anulare: a). instanJa sesizati nu poate suspenda executarea hotir6rii a cdrei anulare se cere, fiind vorba despre o hotdrAre definitiva; b). instanla sesizatd va suspenda executarea hotnrdrii a cdrei anulare se cere; c). instanta sesizati poate suspenda executarea hol{rdrii a cdrei anulare se cere; d). in timpul judecarii contestatriei in anulare procurorul ierarhic superior poate dispune suspendarea executirii hot{rdrii, in limitele cererii de contestafie in anulare. 30. Se va admite cererea de revizuire fundamentati pe descoperirea unor fapte sau imprejurnri ce nu au fost cunoscute de instanli la solufionarea cauzei daci:
a). se poate dovedi, in acest mod, netemeinicia hotdrdrii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare; b). se poate ajunge la reducerea la jumdtate a pedepsei aplicate prin hotdr6rea definitivd; c). impedimentul a fost localizat la nivelul instan{ei de recurs (pentru instanfele de fond qi de apel fiind suficiente, in acest sens, cdile ordinare de atac); d). a intervenit o lege penald mai favo-
rabild inculpatului.
31. Revizuirea in cazul hotirarii cur.tii Europene a Drepturilor omului: a). se introduce la instan{a care a judecat cauzain primd instanfa; b). poate fi cerutd de cdtre procuror, numai in urma sesizdrii ministrului de justifie; c). presupune o procedurdin care participarea procurorului este ldsati la aprecierea instanfei de judecati; d). se innoduce la inalta Curte de Casatie 9i Justifie.
Dupi efectuarea cercetdrilor cu privire la revizuirea unei cauze penale: a). organul de cercetare al politriei judiciare intocmeqte un referat in cme propune fi-imiterea in judecati sau clasarea dosarului; b). instanfa de judecatd competentd dispune suspendarea executdrii hotirdrii atacate; c). instan{a de judecatd sesizati inarnteazd intregul material instanfei ierarhic superioare; d). procurorulinanteazd intregul material ?mpreun6 cu concluziile sale instantei de iudecati
32.
competente.
33. Organele de conducere ale persoanelor juridice de interes public a). au obligafla de a sesiza instanfa de judecatd dacd au cunoqtin{a despre vreo faptd sau imprejurare care ar impune declangarea procedurii de revizuire; b). vor asculta, dacd este cazul, persoana cme solicita revizuirea, in ipoteza in cme aceasta este angajati a unitdfii respective; c). sunt citate in mod obligatoriu de cdtre instan{a dejudecatd lajudecarea cererii de revizuire; d). au obligatria de a sesiza procurorul competent dacd au cunogtinfa despre vreo fapti sau imprejurare care ar motiva revizuirea.
278
Solufiile spefelor
Copitolul Xl
Copitolul Xl
CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC
Spefa nr. 1 Potrivit art. 386 C.pr.pen., impotriva hotdrdrilor penale definitive se poate face contestafie in anulare in urmdtoarele 5 cazuri: a) procedura de citare a pdrfii pentru termenul la care s-a judecat cauza de cdtre instan{a de recurs nu a fost indeplinitd conform legii; b) partea dovedegte cd la termenul la care s-ajudecat cauzade cdtre instanfa de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta qi de a incunoqtinfa instan{a despre aceastd impiedicare; c) instanfa de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal din cele prevdzute in art. 10 lit. fl-it; C.pr.pen., cu privire la care existau probe in dosar; d) impotriva unei persoane s-au pronunlat doud hotdrdri definitive pentru aceea;i faptd; e) cdnd, lajudecarea recursului sau la rejudecareacauzei de cdtre instan{a de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art.3851a alin. (1 1) ori art. 38516 alin. (1) C.pr.pen. Din parcurgerea textului se observd cd legiuitorul a folosit tehnica enumerdrii expres limitative a cazurilor in care se poate ataca o hotdrAre definitiva prin intermediul contestafiei in anulare. Determinareaexactit a cazurilor in care poate fi folositd contestafia in anulare constituie o garantie cd aceastd cale de atac nu va deveni o posibilitate la indemdna oricui gi oric6nd de inldturare a efectelor pe care trebuie sd le producd hol{rdrile judecdtoregti definitive qi irevocabile. In aceste circumstanfe, sus{inerea condamnatului cu privire la netemeinica individualizare a pedepsei neregasindu-se printre caz:ut'rle prevdzute in art. 386 C.pr.pen., cererea de contesta{ie in anulare trrneazd. a fi respinsa. Spefa
nr.2
Potrivit art. 386 lit. a) qi b) C.pr.pen., textele invocate de contestator, se poate face contestafie in anulare impotriva hotdr6rilor penale definitive cdnd procedura de citare a pdrfii pentru termenul la care s-a judecat cauza de cdtre instanfa de recurs nu a fost indeplinitd potrivit legii sau cAnd partea dovedeqte cd a fost in imposibilitate de a se prezenta 9i de a incunoqtinfa instantra
despre aceastd impiedicare. In spefd, la termenul la care s-a judecat caazain recurs, contestatorul a fost reprezentat de un apdrdtor ales, care a gi pus concluzii, aga incAt una din conditriile de admisibilitate ale contesta{iei in anulare (absenfa la judecarea recursului) nu este indeplinitd. AvAnd in vedere cd art. 386 lit. a) qi b) C.pr.pen. presupune indeplinirea unor condifii in mod
cumulativ 9i trindnd cont de faptul cd lipsa de la judecarea recursului se regdsegte in ambele situatrii, cererea de contestafie in anulare a fost respinsd. in concluzie, pafiea reprezentatd, la termenul la care are loc judecarea recursului de cdtre api4rdtor ales nu mai este in drept sd invoce prevederile art. 386 lit. a) gi b) C.pr.pen.
Spefa
nr.3
Potrivit art.29l alin. (4) C.pr.pen., pafiea prezentd laun termen nu mai este citatdpentru termenele urmdtoare, chiar dacd ar lipsi la vreunul din ele. in spe1d, in mod legal, instanfa de recuts, in considerarea faptului cd inculpatul a fost prezent
la al treilea termen de recuts, nu a mai dispus citarea acestuia pentru urmdtorul termen. AvAnd in vedere aceastd imprejurare, observdm cd in speld nu s-a viciat procedura de citare a inculpatului recurent, ceea ce conduce spre solufia respingerii cererii de contestafie in anulare,bazatit pe dispozifiile art. 386 lit. a) C.pr.pen. Spefa nr. 4 In practica judiciard s-a statuat cd, dacd inculpatul a indicat, pe l6ngd domiciliul stabil, 9i o
39r
Copilolul Xl
Solufiile spefelor
altd adresd la care locuiegte in fapt chiar 9i fdrd forme legale, este obligata sd-l citeze la ambele adrese.
potrivit
axt. 177 C.pr.pen., instan{a
In consecinfd, avdnd in vedere cd prin declara{ia de recurs inculpatul a indicat un domiciliu stabil, in Republica Moldova, cdt ;i o altd adresd la care locuiegte fdrd forme legale, iar instanfa de recurs a judecat cauzain lipsa lui, degi il citase numai la aceastd din urmd adresd, contestafia in anulare introdusd de inculpat, inbaza art. 386lit. a) C.pr.pen., este fondatd qi va fi admisd.
Spefa
nr.5
Din interpretarea art.386 lit. a) C.pr.pen. rezultd, neindoielnic cd nelegalitatea procedurii de citare poate fi invocatd pe calea contestafiei in anulare de oricare dintre pddile in proces. Afirmafia de mai sus este insd limitatd de aspectul cd fiecare parte din proces nu se poate prevala decdt de propria sa citare nelegald. Aceasta reztltd, din textul legii qi din ra{iunea dispozitriei. Astfel, legea vorbegte despre procedura de citare a pd4ii, adicd exclusiv a acelei pdrfi care se folosegte de calea contestafiei in anulare. Este normal sd fie aga, pentru cd numai ea a fost pusd in situafia (cauzatd,de nelegala sa citare) de a nu se fi pututprezenta lajudecarea recursului si de a fi suferit o vdtdmare prin imposibilitatea de a se apdra. ln concluzie, contestalia in anulare a pddii civile prin care se invocd nelegala citare la instanta de recurs a altor pd4i va fi respinsd ca nefondatd.
Speta
nr.6
Din con{inutul ar:t. 386 lit. a) C.pr.pen. se refine cd hotdrdrile definitive pot fi desfiinfate atunci cAnd se face dovada cd procedura de citare a pddii la termenul cdnd s-ajudecat cauza de cdtre instanta de recurs nu a fost indeplinitd potrivit legii. In spetr5, contestafia in anulare este fundamentatd pe considerentul cd, in mod netemeinic, instanfa de recurs a apreciat cd apelul s-a judecat cu indeplinirea procedurii de citare in mod legal. Astfel, se observd cd se invocd, prin intermediul unei cai de atac extraordinare, nereguli referitoare la solufionarea apelului, in timp ce in art. 386 lit. a) C.pr.pen. este menfionatd condiJia ca viciul de procedurd sd se localizeze la nivelul instanfei de recurs.
In considerarea acestor aspecte, cererea de contesta{ie Spefa
?n anulare a fost respinsd.
nr.7
Din datele spefei rezultd cd, prin intermediul contestafiei in anulare, inculpatul a criticat o decizie pronunfatd de instanfa de apel. Or, din prevederile art. 386 lit. a) C.pr.pen. rezultd cd, pentru a fi admisibild, contestafia in anulare intemeiatd pe motivul invocat de inculpatul contestato^r nu poate viza decdt o hotdrdre pronunfatd in recurs. In aceste condilii, cererea de contestafie in anulare a fost respinsd ca inadmisibill.
Spela nr. 8 Potrivit art. 386 lit. b) C.pr.pen. impotriva unei hotdrdri penale definitive se poate face contestafie in anulare ,,cend pafiea dovedeSte cd Ia termenul Ia care s-a judecat cauza de cdte instanla de recws a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incuno1tinfa instanla despre aceastd impiedicare". S-a apreciat cd atdt imposibilitatea de prezentare, cdt gi cea de incuno;tintrare a instantei despre aceastd impiedicare trebuie sd fie cauzate de un caz fortuit sau de o cauzd.de fodd majord (boald gravd, accident de circulafie, calamitate naturald etc.). In considerarea acestor aspecte, devine dificil demersul de a caracteizaprezentareala o altd instanfd ca fiind un caz de fo(d majord. Cu toate acestea, este uqor de observat cd unei persoane ii este practic imposibil de a se afla in doud locuri diferite in acelagi moment. De asemenea, faptul cd inculpatul a fost citat, in vederea asigurarii prezenlei sale la cealalta instan{d, face ca inculpatul sd aibd un drept de opliune cu referire la doud activitdtri judiciare, cel pufin la fel de importante. Insd, chiar admitrAnd posibilitatea unei asemenea extinderi a nofiunii de fo(d majord, in spefd nu este indeplinitd condilia dovedirii imposibilitdtrii de incunoptintrare a instanfei despre impiedicare, avdnd in vedere cd inculpatul a adus la cunogtin{a instanfei de recurs aceste aspecte prin intermediul cererii de amdnare. Rezultd, pe cale de consecinfd, cd cererea de contestatrie in anulare va fi
Solufiile spefelor
Copilolul Xl
Spefa nr.9 Potrivit aft. 368 lit. c) C.pr.pen., contestafia in anulare se poate face cdnd instanfa de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal din cele prevdzute in art. 10 lit. 0-i') C.pr.pen., cu privire la care existau probe in dosar. Din datele problemei reznltd. cd inculpatul contestator a invocat existenfa unor probe cale, odati refinute, nu conduc la incetarea procesului penal, ci la achitarea inculpatului. Contestafia in anulare, fiind o cale extraordinard de atac, exercitabild numai ?mpotriva unei hotdrhri definitive, se fundamenteazd, pe caztni strict gi limitativ prevdzute de lege, care nu pot fi aplicate prin asemdnare. In consecin{d, avAnd in vedere cd in art. 386 lit. c) C.pr.pen. este prevdzut, in mod expres, cd se poate desfiinta o hotdrAre definitivd pe calea contestafiei in anulare numai atunci cdnd instantra
de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal, invocarea unei cauze
de achitare conduce spre solu{ia respingerii contestafiei in anulare.
FPeta nr.10 In spefd, instanfa a respins cererea de contestafie in anulare, considerdnd-o inadmisibila, cu argumentarea cd mama inculpatei nu este parte in proces, iar la momentul introducerii cererii inculpata era majord. Toate acestea au condus spre concluzia cd nu sunt indeplinite prevederile art.387 C.pr.pen., referitoare la persoanele ca"re pot formula contesta{ie in anulare. Solufia instanfei este, insd, criticabild. intr-adevdr, potrivit afi.387 C.pr.pen., titularii cererii de contestafie in anulare sunt pdrfile din procesul penal (inculpatul, partea vdtirmatd,, pafiea civild gi partea responsabild civilmente) qi procurorul, persoane intre care, in mod evident, nu figureazd mama inculpatei. De asemenea, degi la data condamndrii inculpata era minord, la momentul introducerii contestaliei in anulare ea devenise majord. Din cumulul acestor imprejurdri, solufia instanfei, de respingere a contestatiei in anulare, este justificatd. Problema apare la momentul in care se raporteazd procedura instantrei la principiul rolului activ, reguld debazd a procesului penal, instituit prin dispozitiile art. 4 C.pr.pen., potrivit cdruia ,,organele de urmfire penald gi instanfele de judecatd sunt obligate sd aibd rol activ in desfdgurarea procesului penal". Astfel, in virnrtea acestui principiu, instanta de judecatd avea obligafia de a chema pe inculpata Ei de a-i pune in vedere cd poate sd-;i insugeascd cererea fdcutd
de mama ei.
Solufia, de altfel, nu este singularS, ea regdsindu-se, de exemplu, ?n materia liberdrii provizoriri (art. 1607 alin. (2) C.pr.pen., potrivit cdruia cererea trebuie sd fie insuqitd de inculpat) ori in ipoteza insu;irii unei declarafii de apel sau recurs formulate de o persoand fdrd calitate de cdtre cel in favoarea cdruia a fost introdusd calea de atac. Spela nr. 11 Potrivit art. 388 alin. (1) C.pr.pen., contesta{ia in anulare pentru motivele ardtate in art. 386 lit. a)-c) 9i e) C.pr.pen. poate fi introdusd de cdtre persoana impotriva cdreia se face executarea, cel mai tArziu in l0 ztle de la inceperea executarii. Termenul de 10 zile, sus-menfionat, este un termen maxim, adicd intervalul cel mai mare de timp in care poate fi declaratd contestafie in anulare. Aceasta inseamnd cd nimic nu se opune ca cererea sd fie depusd gi inainte de implinirea lui (oricAnd dupd momentul rdmdnerii definitive a hotdrdrii judecdtoregti), dar nu mal'tdrzfu de termenul-limitd de 10 zile de la inceperea executdrii. Pin ,,inceperea executirii se inlelege, in cazril pedepselor privative de libertate, prima zi de incarcerare sau, dacd s-a dispus ca pedeapsa sd fie executatd in conditriile art.867 C. pen., in prima zi de executare la locul de muncd. in cazul pedepsei amenzii, executarea pedepsei se considerd inceputd, dupd caz, la data depunerii recipisei de platd integrald a arnenzi| la data depunerii recipisei de platd a primei rate sau la data efectuarii primei refineri c6nd, amenda nefiind achitatd voluntar, s-a hecut la executarea ei silita. Trebuie menfionat, de asemenea, cd prin sintagma ,jnceperea executdrii" se au in vedere atdt ipoteza inceperii executdrii pedepsei, cat $i ipoteza inceperii executdrii despdgubirilor civile. In spefd, {inAnd cont de aceste aspecte, precum 9i de faptul cd inculpatul contestator a depus contestafie in anulare la circa 7 luni de la inceperea executdrii pedepsei, urmeazd, ca cererea sd fie respinsd. ca tardiv introdusa.
Copilolul Xl
Solufiile spefelor
Spefa nr.72 Potrivit art. 388 alin. (1) C.pr.pen., contestafia ?n anulare poate fi introdusd de citre pafiea vatdmatd in termen de 30 de zile de la pronunfarea hotdrdrii a cdrei anulare o cere. Din datele spefei rezultd cd partea vdtdmatd, pentru a respecta dispoziliile art. 388 alin. (1) C.pr.pen., ar fi trebuit sd introducd cererea de contesta{ie in anulare pAnd la data de 25.I}.l9gg. Fafd de aceste aspecte, introducerea cererii la data de 4.03.1999 determina respingerea contestafiei in anulare ca fiind tardiv promovatd.
Spefa nr. 13 Din examinarea dispozifiilor art. 392 C.pr.pen referitoare la procedura de judecare a contestafiilor in anulare, rezultd cd hotdrArea pronun{atd in aceastd materie este susceptibild de a fi atacata pe calea de atac a apelului sau a recursului intr-o singur d ipotezd,, respectiv aceea a contestafiei in anulare intemeiatd pe dispozitriile art. 386 lit. d) C.pr.p en, ,,c6nd funpotiva unei persoane s-au ptonunfat doud hotirhri defrnitive pentru aceeasi faptd', cu condifia, prevdzutd in art.392 alin. (4) C.pr.pen., ca hotdr6rea a cdrei anulare se cere sd fi rdmas definitiva la prima instantra sau
la instanta de apel. Rezulta cd o hotdrdre datd intr-o cale de atac extraordinard poate fi atacatdprintr-o cale de atac ordinard numai dacd gi hotdrArea supusd contestafiei era susceptibild de o asemenea cale de atac. Cum contestafia in anulare pentru primele trei cazuri se indreaptd impotriva deciziei pronunfate de instan{a de recuts, aceasta nefiind susceptibild de un alt recurs, nici decizia datd in contesta{ia in anulare nu poate ft atacatd cu resurs. tn spetrd, decizia a]rrc;fi fiind pronuntatd instanta de recurs, investitd sd solufioneze contestatia in anulare indreptatd impotriva propriei sale hotdrdri, datd in judecarea unui recurs anterior, nu mai poate fi atacatd cu un nou recurs. In consecinfd, recursul condamnatului contestator a fost respins ca fiind inadmisibil.
Spefa
nr.l4
Potrivit att. 394 9i 4081 C.pr.pen., existd un numdr de gase cazur/- de revizuire, atdt in favoarea, cdt qi in defavoarea pd4ilor din proces. In vederea limitnrii introducerii de cereri de revizuire pentru erori de fapt minore, legea reglementeazd, in amdnunt fiecare cazln parte, instituind conditrii de fond 9i de formd ce se cer a fi indeplinite, de naturd sd convingd despre necesitatea inldturdrii erorilor judiciare. De asemenea, legea conditrioneazd, dovedirea cazurilor de revizuire de folosirea anumitor mijloace de probd. Analizdnd erorile judiciare care pot determina admiterea procedurii de revizuire, s-a remarcat cd folosirea cdii de atac a trebuit sd fie limitatd la anumite cazuiin care presupunerea cd sa comis o eroare judiciard prezintd serioase aparente de temeinicie. Argumentul consti{ in aceea cd revizuirea, fiind o cale de atac extraordinard, provoacd o amplificare in desfdgurarea procesului penal dincolo de limita sa obignuitd, pundnd in discufle anterioritatea unor hotdrdri penale
definitive.
Din datele spelei rezultd cd inculpatul revizuent invocd gregita individualizare a pedepsei, eroare judiciard care insd, indiferent de temeinicia cererii, nu se numdrd printra cazurile prevd.zute in art. 394 C.pr.pen.. Pentru aceste considerente, cererea condamnatului a fost respinsd ca inadmisibila.
Spefa nr. 15
Spre deosebire de cazul prevdzut in art.394 alin. (1) lit. a) C.pr.pen., unde revizuirea se intemeia pe lipsa unei probe, in al doilea caz, invocat de inculpat, proba folositd in solu{ionarea cauzei a fost denaturatd de o activitate infracfionald, respectiv de sdvdrqirea unei infractiuni de
condilii:
mdrturie mincinoasd. Pentru admisibilitatea acestui caz de revizuire, se cer a fi indeplinite, cumulativ, urmdtoarele
a) sd se interpret;
fi
sdvArgit o infracliune de mdrfurie mincinoasd de catre un martor, un expert sau un
b) mdrturia mincinoasd sd fi condus la pronunfarea unei hotdrAri nelegale sau netemeinice (art. 394 alin. (3) C.pr.pen.);
c) mdrturia mincinoasd sd se
dovedi
anumite miiloace de
azute in le
Solufiile spefelor
Copitolul Xl
Interes pentru solu{ionarea spefei prezintd cea de-a treia conditrie.
Astfel, potrivit dispoziliilor art.395 alin. (1) C.pr.pen., marturia mincinoasd poate fi doveditd printr-o hotdrdre judecdtoreascd sau prin ordonanfa procurorului, dacd prin acestea s-a dispus
asupra fondului cauzei.
Degi legea nu prevede in mod expres hotdrdrea judecdtoreascd trebuie sd fie definitivd, stabilind mdrturia mincinoasd fdrd posibilitate de indoiald. Restrdngerea procedurii de probare a mdrturiei mincinoase se impune din mai multe considerente. in primul rdnd, ea constituie o barierd care impiedicd invocarea lesnicioasd a motivului; altfel, pd4ile ar putea introduce revizuirea cu ugurin{d, in ideea dovedirii ulterioare, in cadrul judecdrii revizuirii, a relei-credinfe a unui martor, expert sau interpret. in al doilea rdnd, procedura de revizuire este degrevatd de rezolvarea unui aspect adiacent, greoi gi complicat, cum este cel al dovedirii neindoielnice a denaturdrii unei probe. in sfArqit, stabilirea certd gi cu toate garanfiile procesuale a infracfiunii de mdrturie mincinoasd se poate realizacel mai bine pe calea desfdgurdrii obi;nuite a unui proces separat. in spetrd, se observd cd invocarea de cdtre condamnatul revizuent a cazului prevdzut in afi.3g4 alin. (1) lit. b) C.pr.pen., a avut loc prin simple afirmafii ale acestuia despre sdv6rgirea unei infrac{iuni de mdrturie mincinoasd. in aceste condilii, neexistdnd o hotdrAre definitivd cu referire la mdrturia mincinoasd $i nefiind cazul aplicdrii dispozitriilor art.395 alin. (2) C.pr.pen., se impune respingerea cererii de
revizuire ca fiind nefondatd.

Spe{a nr. 16 Nu are relevanfd, sub aspectul revizuirii, dacd hotdrdrea prin care se reline cd s-a produs o faptd de mdrturie mincinoasd este de condamnare, de achitare sau de incetare a procesului penal. O asemenea solufie se impune deoarece in cadrul revizuirii trebuie sd se dovedeascd faptul denaturdrii probelor, indiferent dacd cel ce a sdvdrgit fapta a fost sau nu tras la rdspundere penald. In reglementarea art. 394 alin. ( 1) lit. b) C.pr.pen. , precizarea ,,un martor, un expert sau un inter-
pret a sdvdrsit infracfiunea de mdturie mincinoasd" nu trebuie infeleasd in sensul cd in solufionarea cauzei privind mdrturia mincinoasd trebuie sd se fi pronuntrat solufia condamnarii.
Pe cale de consecinld, hotdrdrea instantrei de a se admite cererea de revizuire este legald, atAta vreme cdt din confinutul hotdrdrii de achitare reztltd, existenfa faptei de mdrturie mincinoasd, aspect determinat in probafiunea hotdrdrii revizuite, faptd cdreia insd ii lipsegte gradul de pericol social pentru a putea fr caracteizatd drept infracfiune.
Spela nr. 17 Potrivit artt.394 alin. (2) C.pr.pen., cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, dacd pe baza faptelor sau imprejurdrilor noi se poate dovedi netemeinicia hotdrArii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare. Aceasta inseamnd cd prin invocarea noilor elemente de fapt trebuie sd se ajungd la pronunfarea unei solufii diametral opuse. Astfel, in cazul in care este atacatd hotdrdrea de condamnare, faptele sau imprejurfile noi trebuie sa conducd la solufia achitdrii sau incetarii procesului penal. in cazul in care este atacatd. o hotdrdre de achitare, faptele sau imprejurdrile noi trebuie sd conducd la solufia condamndrii sau a incetdrii procesului penal. tn sfdrqit, in cazul in care este atacatd hotdrdrea de incetare a procesului penal, faptele noi trebuie sd duca la solulia condamndrii sau la solulia achitdrii. In spefd, inculpatul condamnat pentru sdvArEirea infracfiunii de vdtdmare corporald a invocat,
prin cererea de revizuire, faptul nou de a fi reparat prejudiciul catzatprin infracfiune; or, in acest context, instantra de judecatd nu ar fi putut sd pronuntre o solulie diametral opusd celei de condamnare, av6nd in vedere cd, in caztl dat, despdgubirile citre partea civild nu au relevanfd asupra solufionarii laturii penale. In consecinJd, cazul de revizuire prevdzutinart.394 alin. (1) lit. a) C.pr.pen. raportat Laafi.394 alin. (2) C.pr.pen. nu subzistd gi, ca atale, cererea de revizuire trebuie respinsd.
Spe{a nr. 18 Sistemul romdnesc de revizuire se caracterizeazd printr-o procedurd mijlocitd, constdnd in efectuarea inaintea judecdrii a unor acte de cercetare, realizate de cdtre procuror sau de cdtre organele de cercetare penald prin delegare.
39s
Copitolul Xl
Solufiile spefelor
In procedura mijlocitd, caracteristicd mai ales revizuirii in procesul est-eurcpean, cererea de revizuire se adreseazd parchetului gi acesta ulterior va sesiza instan{a prin concluzii de revizuire. Spre deosebire, in sistemul procedurii nemijlocite, revizuentul va sesiza direct instanla de tevizuire, judecata fiind precedatd de o procedurd. prealabild. Astfel, potrivit afi.397 alin. (1) C.pr.pen., cererea de revizuire se adreseazd procurorului de la pârchetul de pe ldngd instan{a care a judec at cauza in primd instanfa. In spe{d, cererea s-a adresat direct judecdtoriei, fdrd a se cunoa$te procedura in materie de revizuire. in aceasti ipotezd, instanfa era obligatd sd dispund trimiterea dosmului la parchetul competent, in vederea desfdqurarii legale a procedurii, iar nu sd respingd cererea, ca nefondatd.
Spefa nr.19 Potrivit art. 402 alin. (3) C.pr.pen., cdnd persoana in favoarea sau in defavoarea cireia s-a cerut revizuirea se afld ?n stare de definere, chiar intr-o altd cauzit, este adusd la judecatd. in spetrd, cererea de revizuire a fost solufionatd in absenfa inculpatului care, deqi incuno$tintat
despre termen, nu a fost adus pentru a pafticipa. In aceste circumstanfe, solufia instanfei aparc ca fiind nelegald.
396
Spele
Copifolul Xl
Secfiuneo ll
Spete
Spefa nr. L
Inculpatul a fost condamnat definitiv pentru savdrsirea infractriunii de furt calificat. impotriva acestei decizii definitive. iniulpatul condamnat a formulat o contestatie in anulare. Cererea a fost motivatd prin gresita individualizare judiciara a pedepsei aplicate. in acest sens,
instantrele trebuiau sd dispund suspendarea condilionatd a executdrii pedepsei de 2 ani inchisoare, intrucAt fapta a fost comisd in timpul minoratului, nefiind aplicabile dispoziliile art. 83 C.pen. Intrebare Se va admite ceretea de contestatie anulare?
Spefa
nr.2
Inculpatul condamnat a formulat contesta{ie in anulare baz.xdpe dispozitriile art. 386 lit. a) qi b) C.pr.pen. in acest sens, el sustine ca pentru termenul la care a avut loc judecarea recursului.
fiind plecat din {ard, nu s-a putut prezenta la judecata. Petentul a invocat 9i imposibilitatea de a incunostinfa instanla despre aceastd imprejurare.
a fost nelegal citat. De asemenea,
Din dosarul cauzei rezultd cd la terrnenul de recurs contestatorul a fost reprezentat de un apdrdtor ales, care a 9i pus concluzii. fntrebare Ce solufie se impune cu privire Ia contestafia in anulare formulatd de inculpatul condamnat?
Spela nr. 3 La primul termen al judecdtii in recurs a fost prezentd partea vdtimatd, inculpatul recurent iipsind. Pentru al doilea termen, de asemenea, partea vdtdmati a fost prezenti, iar pentru inculpatul lipsd a rdspuns apdrdtorul ales al acestuia. La urmdtorul termen inculpatul a fost prezent. Acesta a solicitat instantrei acordarea unui termen de judecatd, cerere admisd. Pentru urrndtorui termen instanta de recurs nu a mai dispus citarea inculpatului. in aceste circumstante 9i in lipsa inculpatului, instanfa a respins recursul ca fiind nefondat. Inculpatul condamnat a atacat decizia cu contestatie ?n anulare, intemeiatd pe dispozitriile art" 386lit. a) C.pr.pen.
Intebne
Ce solulie se impune cu privire
1a
cererea de contestafie in anularc farmalatd de inculpat?
Spela nr. 4 Prin declara{ia de recurs incuipatul a indicat atdt un domiciliu stabil, in Republica Moldova, cit ;i adresa la care locuiegte in fapt, fdrd forme legale, in Bucure;ti" Instanta de recurs a dispus citarea inculpatului recurent la adresa din Bucure$ti si a solu{ionat recursul, prin respingere, in iipsa inculpatului.
Acesta a introdus cerere de contestalie in anulare in baza art. 386 lit. a) C.pr.pen. tntrebare Ce sola{ie se impune cu privire la cererea inculpanlui contestator?
Spela nr. 5 Partea civild, persoandjuridicd, a declarat recurs irnpotriva deciziei instanlei de apei. Lajudecarea recursului au avut loc vicii de procedurd cu privire la citarea succesorilor inculpatului
decedat.
Recursul pd4ii civile a fost respins ca fiind nefondat.
Impotriva deciziei, parteacivild
lit.
dat.
a formulat o cerere de contesta{ie in anulare,inbazaafl. 386 a) C.pr.pen., invocdndu-se vicierea procedurii de citare fala de succesorii inculpatului dece-
intrebare
Ce solufie se impune fala de cantesfafia in anulare fomtulatd

fut cauzdT
271
Copitolul Xl
Spefe
Spefa
nr.6
a dispus condamnarea inculpatutrui pentru sdvdrgirea infracliunilor de ingelaciune ;i delapidare. Decizia instanlei de apel a fost atacatd cu recurs de cdtre inculpat, care a invocat vicii de procedurd in ceea ce privegte citarea sa Ia judecarea apelului; recursul a fost respins ca fiind nefonPrima instantd
dat.
in aceste circumstante, inculpatul

de recurs pe considerentul cd,
a declarat contestatrie in anulare, criticind solulia instanlei in mod netemeinic, s-a apreciat cd apelul s-ajudecat cu respectarea
normelor care reglementeazd procedura citdrii (art. 386 lit. a) C.pr.pen.). Intrebwe Ce solusie se impune cu privire la cererea de contestafie fut anulare formulati de inculpaml
condamnat? Spe{a
nr.7
Prima instanfd a dispus condarnnarea inculpafului pentru sdvArgirea infractiunilor de falsificare de monede sau alte vaiori si de in$eldciune.
in apelul inculpatului, sentinla a fost desfiintatd in parte, constatdndu-se ca prejudiciuT cauzat

a fost acoperit prin platd.
Nefiind citat in mod legal pentru termenul la care s-a judecat apelul, inculpatul a declarat conin anulare, in buza art. 386 lit. a) C.pr.pen. Astfel, inculpatui a precizat cd, din cauza vicierii procedurii de citare, nu a participat la judecata in apel.
testatie Intrebare Ce solufie se impune ?n eauzd7
Speta
nr.8
Pentru termenul la care unna si aibd loc judecata in recurs, incuipatul a solicitat, in scris, instantei amdnarea judecdtii. Motivul cererii il constituia prezenfa inculpatului la o altd instanld de judecata, unde fusese citat in alt proces" Instanta nu a dat curs acestei solicitdri, solutionind recursui in lipsa inculpatului. Inculpatul a ataeal decizia instantrei de recurs prin contestatie in anulare, in temeiul art. 386 lit. b) C.pr.pen. fntrebare Ce solugie se impune cu privire la contestafia in anulare intodusd de inculpat?
Spefa nr,9 Inculpatul a fnst condamnat pentru sdvArgirea infracfiunii de ultraj. In apelul inculpatului sentinfa a fost mentinuti.
De asemenea, instanfa de recurs a menfinut dispoziliile sentintei. Inculpatul a declarat contestatie in anulare, in baza art. 386 lit. c), invocAnd faptul cd instan{ele trebuiau sa faca dispund achitarea, in baza art" 11 pct. 2 lit. a) C.pr.pen. raportat la art.J0lit. a) C.pr"pen., el nefiind vinovat de fapta pentru care a fost condamnat" Inffebare Este fondatd cererea de contesktie ht anulare?
Spefa nr. 10
Inculpata a fost condamnatd definitiv pentru sdvdrgirea infracXiunii de furt calificat. Impotriva acestei decizii a introdus contestafia in anulare mama inculpatei, in prezent majord. ^ In motivarea cererii se sustine cd, la data cAnd s-a iudecat recursul, procedura de citare a inculpatei nu a fost legal indeplinitd.
Intebare
Ce solufie se impune eu privire la contestagia fui anulare formulatd in cauzd?
Spela nr. 11
Pedeapsa inchisorii a fost pusd in executare la data de 31 .03. 1992. Inculpatul condamnat a fost arestat la data de 24.1I.1993, ocazie cu ca.re a luat cuno$tinfd de mandatul emis irnpotriva sa.
a1a
Spete
Copilolul Xl
Inculpatul condamnat a declarat contestafie in anulare la data de7.O6.1994,inbaza art. 386 lit. a) C.pr.pen., invocdnd cd procedura de citare in recurs a fost nelegal indeplinita. Intebare Ce solufie se impune fui cauzd cu privire Ia contestalia fui anulare formulatd de inculpatT Spela nr.72 data de 4.03.1999 s-a inregistrat pe rolul instantei contestalia in anulare promovatd de partea v d.Iitmatd impotriva deciziei penale din 24.1 1 . 1 998. MotivAndu-qi contestafia, partea vatamatd a sus{inut cd, la data cdnd s-a judecat cauzain recurs a fost ?n imposibilitate de a se prezenta ;i de a incunogtinfa instanfa din cauza vdrstei inaintate gi a leziunilor suferite ca urmare a sdv6rsirii infractiunii.
La
inrebare
Ce solufie se impune cu privire la cererea de contestafie in anulareT
Spe{a nr. 13
Inculpatul condamnat a declarat contestafie in anulare. in motivarea contestafiei se susfine cd la termenul cdnd s-a judecat cauzain recurs, condamnatul nu a avut cunogtinfd despre acest termen de judecatd, nefiind legal citat. in plus, in aceea perioadd el a fost plecat de la domiciliu. Instanfa a respins, ca nefondatd, contestatia in anulare formulatd de condamnat, refinAnd, din examinarea actului procedural prin care s-a adus la indeplinire citarea contestatorului pentru solutionarea recursului sdu, legalitatea indeplinirii procedurii de citare. impotriva acestei decizii a formulat recurs contestatorul.
intebare
Va
fi
admis recursul condamnatului contestator?
a fost sesizat de cdtre parchet cu cererea condamnatului de revizuire a sentin{ei penale rdmasd definitivd, cu concluzii de respingere a cererii. Prin cererea de revizuire formulatd, condamnatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate prin sentinfa sus-menlionatd, pentru sdvArgirea tentativei la infracliunea de omor. in motivarea cererii sale, condamnatul revizuent sus{ine cd in momentul sdvAr;irii faptei se afla in stare de ebrietate, ceea ce a fdcut sd nu-gi mai poatd controla comportamentul.
lPeta nr.14 In conformitate cu afi.399 alineatul final C.pr.pen., tribunalul
intebare
Va
fi
admisd cererea de revizuire?
Spefa nr. 15 Condamnatul a solicitat revizuirea sentintrei penale de condamnare rdmasd definitivd prin decizia instantei supreme. in motivarea ceierii de revizuire, condamnatul a suslinut cd martorii audiali in cauzitau dat declarafii mincinoase gi c5, in baza acestora, instanfa a re{inut in mod gregit vinovdfia sa, pronunfAnd o solufie de condamnare. in realitate, susfine condamnatul revizuent, el nu a comis fapta refinutdin sarcina sa, impundndu-se aplicare dispoziliilot af,t.394 alin. (1) lit. b) C.pr.pen. (un martor, un expert sau un interpret a savdrgit infracfiunea de marturie mincinoasd in cauza a carei
revizuire
se cere).
intebare Ce solufie se impune in cauzd?

Spefa nr. 16
Condamnatul a solicitat revizuirea hotarArii definitive de condamnare, in baza art. 394 alin. (1) lit. b) C.pr.pen. In motivarea cererii, condamnatul revizuent a susfinut cd martorii cirre au fost audia{i incauzd. au dat declara{ii mincinoase, atdt in fafa organelor de urmfire penalS, cAt gi in faza dejudecat5, hotdrArea intemeiatd pe aceste mdrturii fiind, prin urrnare, nefondati. Mdrturia mincinoasd a fost probatd de condamnatul revizuent printr-o hotdrdre judecdtoDrept procesuol penol
273
Copitolul Xl
Spele
reascd definitivd, prin care se pronunta achitarea martorilor pentru cd fapta nu prezenta gradul de
pericol social al unei infracfiuni.
in aceste circumstante, instanta inrebare
a admis cererea de revizuire.
Este legald hotdrdrea instanlei de judecatd de admitere a cererii de revizuire?
Spe{a nr.l1 Inculpatul a fost condamnat pentru sdvdrqirea infracfiunii de vdtdmare corporald, hotdtdrea rdmdndnd definitivd la data de 10.12.2000. Inculpatul condamnat a solicitat revizuirea deciziei instantei de recurs, in baza art. 394 alin. (1) lit. a) C.pr.pen. Revizuirea a fost motivatd prin depunerea la dosar a unei recipise, datatdt 3.12.20[0, prin care se atestd cd inculpatul a consemnat la C.E.C. suma reprezentdnd despdgubirile civile, la dispozilia pdrfii civile. Acest act nu a fost cunoscut de instanJa de recurs, in fata cdreia a rdmas definitivd hotirdrea de condamnare.
inrebne
Ce solugie
se impune fui cauzd cu
privire la cererea de revizuire?
Spela nr. 18
A.A. a solicitat revizuirea hotdrArii definitive prin care mama sa, decedatd, fusese condamnatii la pedeapsa inchisorii. Instanfa de judecatd, sesizatd direct prin cererea de revizuire, a respins cererea. Motivalia a constat in aprecierea cd nu sunt indeplinite condiliile de revizuire reglementate in legea procesual penald.
inrebare
Este legald hotdrirea instanlei de respingere a cererii de revizuire?
Spefa nr. 19 Tribunalul Militar Teritorial, in urma parcurgerii etapei admiterii in principiu, a dispus respingerea cererii de revizuire formulati de condamnatul aflat in stare de definere, refinindu-se ca nu sunt intrunite in cauzd cerinfele legale, intruc6t toate imprejurdrile invocate au constituit obiectul judecdlii in fond Ei in recurs. Cererea a fost solu{ionatd in absentra inculpatului care, degi incunogtinfat despre termen, nu a fost adus pentru a participa.
Intebare
Este legald hotirdrea instanfei de judecatd?
274
Grile
Copitolul Xl
Secliuneo lll Grile

Se poate face contestafie in anulare: a). c6nd procedura de citare a pirfii pentru lermenul la care s-ajudecat cauzade cdtre instanfa de judecatd nu a fost indeplinitd potrivit legii; b). c6nd lajudecarea reflrsului sau la rejudecarea cauzei de cdtre instan{a de recurs, incuipatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie; c). cdnd doud sau mai multe hotir6ri judecdtoregti nu se pot concilia; d). cdnd s-au descoperit fapte sau ?mprejurdri ce nu au fost cunoscute de instan{a la solufionarea cauzei.
2. Se poate declara contestat-ie in anulare: pentru termenui la care s-a judecat cauza de cdtre instan{a de a). cdnd procedura de citare a recurs nu a fost indepliniti potrivit legii; b). cdnd un inscris care a servit drept temei al hotirArii a carei contestare se cere a fost declarat fals; c). cdnd partea dovede$te cd la termenul la cme s-ajudecat cauza de cdtre instanta de apel a fost in imposibilitate de a se prezerfiz gi de a incunogtinfa instanfa despre aceastd impiedicare; d). daca existd probe din c;re sd rezulte cd un martor a s{v0rgit infracaiunea de mdrturie mincinoasd ftr cauza a cdrei revizuire se cere.
pffi
ale drephrlui de a introduce o cerere de contestafie in amrlare pentru vicii de procedurfi in ceea ce priveEte citarea a). cazul de contesta{ie in anulare poate fi invocat de fiecare parte in proces, dar numai in legdturd cu nelegalitatea cit{rii sale; b). incillcareaprocedurii de citare a avut loc lajudecarea cauzeiin cadrul judecdtii in apel; c). inculpatul poate introduce o cerere de contestatrie in anulare numai pentru condamndri ce privesc infractiuni care se urmdresc din oficiu; d). cererea de contestatie in anulare pentru nelegali citare se poate introduce numai personal de cdtre partea interesatd.
3.
4. Inculpaful recnrent particrpf, la primul termen at judecnfii in recurs. Penfru al doilea termen inculpahrl nu mai este citat. La acest termen se solu{ioneazi recursul.lnculpatul introduce cerere de contestafie in amrlare, argument6nd ci nu a fost citat, degi instanla avea obligafia de a-l cita (art.386lit. a) C.pr.pen.). Cererea de contestalie in anulare:
Limitiri
a). va fi admisd, deoarecejudecatain recurs nu se poate desfdgurain lipsa inculpatului; b). va fi respinsd, deoarece in spe{a nu s-au incdlcat regulile de citare, instan{a nefiind obligatA sdJ citeze pe inculpat; c). va fi admisd cu conditria ca pedeapsa prev dzutA de lege pentru infractriune si fie mai micd de 5 ani; d). va fi respinsd deoarece participarea inculpatuiui la judecatd este obligatorie doar in ipoteza in care acesta este arestat.
5"
Tifularii cererii de contesta{ie in anulare:
a). oricare dintre pdrfi; b). procurorul pentru cazul de contestafie in anulare vizdnd incdlcarea procedurii de citare a pa4ii pentru termenul lacare s-a judecat cauza de citre instan{a de recurs; c)" orice
persoand aie clrei interese au fost vdtimate prin rdmAnerea definitivd a hotir0rii judecdtoregti; d). martorii, expe4ii, interpretii. 6. Poate introduce contestafie in annlare: a). ministrul justitriei prin procurorul general al Parchetului de pe l6nga inalta Curte de Casatie si Justifie; b). orice persoand ale cdrei interese au fost lezate prinfr-un act sau printr-o mdsurd a instanfei de judecatd; c). procurorul, pentru ipoteza in care prulea dovede$te cd la termenul la care s-a judecat cauza de catre instan{a de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta gi de a incunogtintra instanta despre aceasl5 impiedicare; d). partea responsabild civilmente.
T.Partea vitimati introduce contestalie in amrlare in baza art. 386 lit. b) C.pr.pen. Care este temenul de introducere? a). 10 zile de la inceperea executdrii hot{rdrii atacatei b). 30 de zile de la data pronunlSrii hotdr6rii atacate; c). 30 de zile de ia inceperea executdrii hotir6rii atacatq, d). contestafia in anulare inbaza art. 386lit. b) C.pr.pen. se poate infroduce oricdnd"
275
Copifolul Xl
Grile
8. InculpafuI poate introduce o contestat-ie in anulare in baza existenfei a doui hotirfiri definitive pronunfate impotriva sa pentru aceeapi fapti: a). in termen de 10 zile de la inceperea executdrii hotdrdrii atacatl: b). in termen de 30 de ztle de la inceperea executirii hotirdrii atacatn; c). oric6nd; d). doar dacd hotirdrile respective sunt prcnunfate in cauze privind infracfiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani.
9t in ce termen poate introduce procurorul contestafia in anulare in baza constatirii fapfului ci instanfa de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului p*n"I, cu privire la care existau probe la dosar? a). 30 de ztle dela data pronun{arii hotdrdrii atacate b). oricdnd; c). 10 zile de la inceperea executirii hotirdrii atacate d). 30 de zrle de la ?nceperea executirii hotirdrii atacate.
art. 386 lit. c) C.pr.pen.:
10. Instanta competenti sd rezolve contestafia in anulare pentru cazul prevflzut la
a). instanfa de recurs; b). instanJa la care a rdmas definitivd ultima hotdrhre; c;. inalta Curte de casalie qi Justifie; d). instan{a carc a pronuntat hotir"area in primd instanfi.
1L Se introduce contestat-ie in anulare in baza existenfei a doui hotirffri definifive pronunfate impotriva unei persoane pentru aceeagi faptil Competenfa de solu{ionare reyine:
a). Inaltei Cu4i de Casatrie 9i Justitrie; b). instantei de recurs; c). instan{ei la care ultima holir6re; d). instanlei la care a rdmas definitivd prima hotirdre.
a rdmas
definitivd
n,fu procedurii de judecare a contestafiei in anulare poate lipsi etapa admiterii in principiu? a)' da, in ipotezain care se admite recursul cu refinere spre rejudecare; b). procedwa admiterii in principiu este obligatorie injudecarea unei cereri de contestafie in anulare; c). da, in ipotezaabsentrei pdrfilor legal citate; d). da, in ipoteza in care cererea de contestafle in anulare se fundamente azd pe art. 386lit. d) C.pr.pen.
13. in ipoteza inhoducerii unei cereri de contestafie in anulare: a). procurorul efectueazd acte de cercetare in termen de trei luni de la data introducerii cererii; b). instanta poate suspenda executarea hotirfii a cdrei anulare se cere; c). instanfa dispune ope legis suspendarea hotdrdrii a cdrei anulme se cerc; d). tedinta de judecati se desfdqoard in condifii de nepu-
blicitate.
14. in cadml procedurii de judecare a contestafiei in anulare: a). asistenfa juridicd este obligatorie; b). procurorul participd doar atunci c6nd pedeapsa prevdzuti este detenfiunea pe viaf{ ori inchisoarea mai mare de 5 ani; c). expertizamedicoJegalii este obligatorie; d). prezentainculpatului aflat in stare de definere este obligatorie.
fi.
Cazud de revizuire:
a). cdnd procedura de citare a pd4ii pentru termenul la care s-a judecat catza de cdtre instanta de recurs nu a fost indeplinitd conform legii; b). cdnd doud sau mai multe hotdrAri judecdtoreqti defini-
tive nu se pot concilia; c). c6nd impotriva unei persoane s-au pronuntat doud hotdrdri definitive pentru aceeagi fap6; d). c6nd instanla de recurs nu s-a pronunfat asupra unei cauze de incetare a procesului penal cu privire la care existau probe la dosar.
16. Se poate infroduce cerere de revizuire: a). c6nd procedura de citare a pentru termenul la care s-a judecat cauza de cdtre instanta de recurs nu a fost indeplinitd potrivit legii; b). cdnd un inscris care a servit drept temei al hotnrfirii a cdrei
pffi
revizuire se cere a fost declarat fals; c). numai in cauzele penale avdnd ca obiect infracfluni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mme de 5 ani; d). cdnd impotriva unei persoane s-au pronun(at doud hotdrAri definitive pentru aceeagi faptd.
17. intr-o cauzd penal6, solufionati printr-o hotirffre definitivi, un martor sivffrpegte infracfiunea de mirturie mincinoasS, dar ulterior se dispune, prin ordonan!5, scoaterea de sub
276
Grile
Cqpifolul Xl
urmirire penalS' in baza art. 11pct
l lit
pericol social necesar pentru a fi considerati drept infracflune; d). nu, deoarece sdv6r;irea unei infracfiuni de mdrturie mincinoasd nu este tn caz de revizuire ci un motiv pentru introducerea unei constestafii in anulare. 18. Pentru a se admite o cerere de revizuire fundamentati pe art. 3g4 alin. (1) lit. c) C.pr.pen. (un inscris care a servit ca temei al hotiirffrii a cirei revizuire se cere a fost declarat fals) este necesar a se ajunge la pronunlarea unei solufii diametral opuse?
a)' da; b). nu; se impune aceastd conditrie numai pentru cazurile prevdzute la m.394 alin. (1) lit. a) b) C.pr.pen.; c)'nu; condifia pronunfdrii unei solufii diametral opusd celei tacatese impune in cazul cererii de contestafle ?n anulare bazatil pe existen{a autoritdlii de lucru judecat; d). nu; se impune aceasti condifie numai pentru cazulprevdzutla art. 394 alin. (1) lit. a) c.pr.pen.
9i
de pericol social). Cererea de revizuire, fundamentati pe art. 394 ali". (i m n;,'r" va admite? ) a). nu, deoarece in textul legal se stipuleazd despre ,,sdvdrqirea unei infracfiunil;; b). da; intereseazd, in acest caz, existenfa faptei de mdrturie mincinoasa; c). nu, avdnd in vedere cd, in aceasti ipotezd, existd. o faptd prevdzuti de legea penald, sdvArgiti cu vinovdtrie dar cdreia ii lipsegie gradul de
b) raportat Ia art. 10lit.
b)
C.pr.pen. (lipsa gradului
penald; b). da; textul de lege
tafle in anulare.
in acest caz ftebuie interpetat extensiv; c). da, cu condifia ca prin procedura revizuirii sa se ajungii la pronunfarea unei solufii diametral opuse; d). nu; descoperirea sdvdrqirii unei infracfluni de coruptrie de cdfe organele judiciare penale reprezntAun cazde contesZ). Cererea de revizuire, pentru cazurile reglementate in art.394 C.pr.pen., se adreseazi: a). procurorului de la parchetul de pe lAngd instanta care a judec at cauza Ar primd instanld; b).
19. Se va admite o cerere de revizuire fundamentati pe sivArpirea unei infrac.tiuni de coruplie in leghturi cu cauza a cirei revizuire se cere de citre organele de constatare? a). nu, avdnd in vedere cd in textul legal se stipuleazd despre sdvdrgirea unei ffiacfiuni de citre un membru al completului de judecatd, procuror ori de persoana care a efectuat acte de cercetare
procurorului de la parchetul de pe ldngd instanfa unde a rdmas definitivd hotdrArea; c). procgrorului de la parchetul de pe ldnga instanla ierarhic superioard instanfei care a judecat in fond; d). parchetului general de pe ldngd inatta Curte de Casatie si Justitie.
2L Titularii revizuirii sunt:

a). oricare parte din proces, in iimitele calitdfii sale procesuale; b). soful rudele apropiate ale 9i oricdrei pfufi din proces; c). procurorul, numai in urma sesizdrii venita din partea incjpatutui; q. numai inculpatul condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de trei ani.
22. Termenul de efectuare a actelor de cercetare

este:
dupl introducerea cererii de revizuire
ramdnerii definitive a hotirdrii judecdtoregti; c). 2 luni de la momentul in care procurorul ierarhic
superior celui care
a
a). pentru efectuarea actelor de cercetare legea nu reglementeazd un termen determinat; cu toate acestea trebuie sd se respecte principiul celeritdfii solu{iondrii cauzelor penale; b). 2 luni, de la data
introducerii cererii de revizuire.
fost sesizat, dispune suspendarea executdrii hotir6rii atacate;C;. Z tutrl, de la data
?3.Instanfa competentti s[ judece o cerere de revizuire intemeiati pe existenla unor hotirffri ce nu se pot concilia:
a). instanJa se determind potrivit regulilor ce se aplicd in situalia reunirii cauzelor pentru cazurile de gi conexitate; b). instanfa care a judecat primd instanfa cauza; îndivizibilitate c). Inalta curte de casafle gi Justifie, in seclii unite; d). instanta de recurs.
in
suspendarea executirii hotlrffrii atacate: fi dispusi de instanfa ierarhic superioard instan{ei sesizate cu cererea de revizuire; b). nu se poate dispune; c). poate fi dispusd de cdtre instanfa care judecd cererea, din oficiu, la propunerea sau la cererea partii; d). poate fi solicitatd pdnd la citirea actului de sesizare a instan{ei Oe
a). poate
Z. in cadrul procedurii de revizuire,
competente.
3uaecata
277
Copitolul Xl
Grile
25. Recursul in interesul legii: a). nu are efect cu privire la hotirirea judecdtoreascd examinatd gi nici cu privire la situatria pa4ilor din acele procese; b). presupune suspendarea executdrii hotirdrii examinate; c). are implicalii cu privire la situafia pdrflor din proces; d). reprezintd o cale extraordinard de atac care poate fi exercitati Ar termen de 10 zile de la inceperea executdrii hotdrdrii atacate. 25. Recursul in interesul legii poate
fi introdus:
a). de cdfre colegiile de conducere ale cu4ilor de apel 9i ale parchetelor de pe lAngd cudile de apel; b). la instanfa care a judecat in primd instanJa ca\za; c). de cdtre oricme din pddile procesului penal; d). at6t la instanJa de recurs, cdt si la instanta a carei hotdrdre se atacd.
Z7.ln*anla competenti si solut-ioneze recursul in interesul legii:

a). Inalta Curte de Casalie qi Justifie, !n secfii unite; b). inAta Curte de Casatrie 9i Justifie, in complet de trei judecdtori; c). Secfia penaU a inatei Cu{i de Casafie ti Justifie; d). asigurd prezenla obligatorie a pa4ilor la judecarea recursului in interesul legii.
28. Cererea de revizuire: a). se face in scris, cu ardtarea cazului de revizuire pe carc se intemeiazd; b). se poate declara oral, la pronun{area hotdrArii definitive; in acest caz, existd obligafia motivdrii printr-un memoriu separal cu cel pugin 5 zile inaintea termenului de judecatd; c). se introduce la instanfa care a judecat catza recnrs; d). are drept consecinta suspendmea hotdrdrii atacate. 29. Efectul suspensiv al contestafiei in anulare: a). instanJa sesizati nu poate suspenda executarea hotir6rii a cdrei anulare se cere, fiind vorba despre o hotdrAre definitiva; b). instanla sesizatd va suspenda executarea hotnrdrii a cdrei anulare se cere; c). instanta sesizati poate suspenda executarea hol{rdrii a cdrei anulare se cere; d). in timpul judecarii contestatriei in anulare procurorul ierarhic superior poate dispune suspendarea executirii hot{rdrii, in limitele cererii de contestafie in anulare. 30. Se va admite cererea de revizuire fundamentati pe descoperirea unor fapte sau imprejurnri ce nu au fost cunoscute de instanli la solufionarea cauzei daci:
a). se poate dovedi, in acest mod, netemeinicia hotdrdrii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare; b). se poate ajunge la reducerea la jumdtate a pedepsei aplicate prin hotdr6rea definitivd; c). impedimentul a fost localizat la nivelul instan{ei de recurs (pentru instanfele de fond qi de apel fiind suficiente, in acest sens, cdile ordinare de atac); d). a intervenit o lege penald mai favo-
rabild inculpatului.
31. Revizuirea in cazul hotirarii cur.tii Europene a Drepturilor omului: a). se introduce la instan{a care a judecat cauzain primd instanfa; b). poate fi cerutd de cdtre procuror, numai in urma sesizdrii ministrului de justifie; c). presupune o procedurdin care participarea procurorului este ldsati la aprecierea instanfei de judecati; d). se innoduce la inalta Curte de Casatie 9i Justifie.
Dupi efectuarea cercetdrilor cu privire la revizuirea unei cauze penale: a). organul de cercetare al politriei judiciare intocmeqte un referat in cme propune fi-imiterea in judecati sau clasarea dosarului; b). instanfa de judecatd competentd dispune suspendarea executdrii hotirdrii atacate; c). instan{a de judecatd sesizati inarnteazd intregul material instanfei ierarhic superioare; d). procurorulinanteazd intregul material ?mpreun6 cu concluziile sale instantei de iudecati
32.
competente.
33. Organele de conducere ale persoanelor juridice de interes public a). au obligafla de a sesiza instanfa de judecatd dacd au cunoqtin{a despre vreo faptd sau imprejurare care ar impune declangarea procedurii de revizuire; b). vor asculta, dacd este cazul, persoana cme solicita revizuirea, in ipoteza in cme aceasta este angajati a unitdfii respective; c). sunt citate in mod obligatoriu de cdtre instan{a dejudecatd lajudecarea cererii de revizuire; d). au obligatria de a sesiza procurorul competent dacd au cunogtinfa despre vreo fapti sau imprejurare care ar motiva revizuirea.
278
Solufiile spefelor
Copitolul Xl
Copitolul Xl
CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC
Spefa nr. 1 Potrivit art. 386 C.pr.pen., impotriva hotdrdrilor penale definitive se poate face contestafie in anulare in urmdtoarele 5 cazuri: a) procedura de citare a pdrfii pentru termenul la care s-a judecat cauza de cdtre instan{a de recurs nu a fost indeplinitd conform legii; b) partea dovedegte cd la termenul la care s-ajudecat cauzade cdtre instanfa de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta qi de a incunoqtinfa instan{a despre aceastd impiedicare; c) instanfa de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal din cele prevdzute in art. 10 lit. fl-it; C.pr.pen., cu privire la care existau probe in dosar; d) impotriva unei persoane s-au pronunlat doud hotdrdri definitive pentru aceea;i faptd; e) cdnd, lajudecarea recursului sau la rejudecareacauzei de cdtre instan{a de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art.3851a alin. (1 1) ori art. 38516 alin. (1) C.pr.pen. Din parcurgerea textului se observd cd legiuitorul a folosit tehnica enumerdrii expres limitative a cazurilor in care se poate ataca o hotdrAre definitiva prin intermediul contestafiei in anulare. Determinareaexactit a cazurilor in care poate fi folositd contestafia in anulare constituie o garantie cd aceastd cale de atac nu va deveni o posibilitate la indemdna oricui gi oric6nd de inldturare a efectelor pe care trebuie sd le producd hol{rdrile judecdtoregti definitive qi irevocabile. In aceste circumstanfe, sus{inerea condamnatului cu privire la netemeinica individualizare a pedepsei neregasindu-se printre caz:ut'rle prevdzute in art. 386 C.pr.pen., cererea de contesta{ie in anulare trrneazd. a fi respinsa. Spefa
nr.2
Potrivit art. 386 lit. a) qi b) C.pr.pen., textele invocate de contestator, se poate face contestafie in anulare impotriva hotdr6rilor penale definitive cdnd procedura de citare a pdrfii pentru termenul la care s-a judecat cauza de cdtre instanfa de recurs nu a fost indeplinitd potrivit legii sau cAnd partea dovedeqte cd a fost in imposibilitate de a se prezenta 9i de a incunoqtinfa instantra
despre aceastd impiedicare. In spefd, la termenul la care s-a judecat caazain recurs, contestatorul a fost reprezentat de un apdrdtor ales, care a gi pus concluzii, aga incAt una din conditriile de admisibilitate ale contesta{iei in anulare (absenfa la judecarea recursului) nu este indeplinitd. AvAnd in vedere cd art. 386 lit. a) qi b) C.pr.pen. presupune indeplinirea unor condifii in mod
cumulativ 9i trindnd cont de faptul cd lipsa de la judecarea recursului se regdsegte in ambele situatrii, cererea de contestafie in anulare a fost respinsd. in concluzie, pafiea reprezentatd, la termenul la care are loc judecarea recursului de cdtre api4rdtor ales nu mai este in drept sd invoce prevederile art. 386 lit. a) gi b) C.pr.pen.
Spefa
nr.3
Potrivit art.29l alin. (4) C.pr.pen., pafiea prezentd laun termen nu mai este citatdpentru termenele urmdtoare, chiar dacd ar lipsi la vreunul din ele. in spe1d, in mod legal, instanfa de recuts, in considerarea faptului cd inculpatul a fost prezent
la al treilea termen de recuts, nu a mai dispus citarea acestuia pentru urmdtorul termen. AvAnd in vedere aceastd imprejurare, observdm cd in speld nu s-a viciat procedura de citare a inculpatului recurent, ceea ce conduce spre solufia respingerii cererii de contestafie in anulare,bazatit pe dispozifiile art. 386 lit. a) C.pr.pen. Spefa nr. 4 In practica judiciard s-a statuat cd, dacd inculpatul a indicat, pe l6ngd domiciliul stabil, 9i o
39r
Copilolul Xl
Solufiile spefelor
altd adresd la care locuiegte in fapt chiar 9i fdrd forme legale, este obligata sd-l citeze la ambele adrese.
potrivit
axt. 177 C.pr.pen., instan{a
In consecinfd, avdnd in vedere cd prin declara{ia de recurs inculpatul a indicat un domiciliu stabil, in Republica Moldova, cdt ;i o altd adresd la care locuiegte fdrd forme legale, iar instanfa de recurs a judecat cauzain lipsa lui, degi il citase numai la aceastd din urmd adresd, contestafia in anulare introdusd de inculpat, inbaza art. 386lit. a) C.pr.pen., este fondatd qi va fi admisd.
Spefa
nr.5
Din interpretarea art.386 lit. a) C.pr.pen. rezultd, neindoielnic cd nelegalitatea procedurii de citare poate fi invocatd pe calea contestafiei in anulare de oricare dintre pddile in proces. Afirmafia de mai sus este insd limitatd de aspectul cd fiecare parte din proces nu se poate prevala decdt de propria sa citare nelegald. Aceasta reztltd, din textul legii qi din ra{iunea dispozitriei. Astfel, legea vorbegte despre procedura de citare a pd4ii, adicd exclusiv a acelei pdrfi care se folosegte de calea contestafiei in anulare. Este normal sd fie aga, pentru cd numai ea a fost pusd in situafia (cauzatd,de nelegala sa citare) de a nu se fi pututprezenta lajudecarea recursului si de a fi suferit o vdtdmare prin imposibilitatea de a se apdra. ln concluzie, contestalia in anulare a pddii civile prin care se invocd nelegala citare la instanta de recurs a altor pd4i va fi respinsd ca nefondatd.
Speta
nr.6
Din con{inutul ar:t. 386 lit. a) C.pr.pen. se refine cd hotdrdrile definitive pot fi desfiinfate atunci cAnd se face dovada cd procedura de citare a pddii la termenul cdnd s-ajudecat cauza de cdtre instanta de recurs nu a fost indeplinitd potrivit legii. In spetr5, contestafia in anulare este fundamentatd pe considerentul cd, in mod netemeinic, instanfa de recurs a apreciat cd apelul s-a judecat cu indeplinirea procedurii de citare in mod legal. Astfel, se observd cd se invocd, prin intermediul unei cai de atac extraordinare, nereguli referitoare la solufionarea apelului, in timp ce in art. 386 lit. a) C.pr.pen. este menfionatd condiJia ca viciul de procedurd sd se localizeze la nivelul instanfei de recurs.
In considerarea acestor aspecte, cererea de contesta{ie Spefa
?n anulare a fost respinsd.
nr.7
Din datele spefei rezultd cd, prin intermediul contestafiei in anulare, inculpatul a criticat o decizie pronunfatd de instanfa de apel. Or, din prevederile art. 386 lit. a) C.pr.pen. rezultd cd, pentru a fi admisibild, contestafia in anulare intemeiatd pe motivul invocat de inculpatul contestato^r nu poate viza decdt o hotdrdre pronunfatd in recurs. In aceste condilii, cererea de contestafie in anulare a fost respinsd ca inadmisibill.
Spela nr. 8 Potrivit art. 386 lit. b) C.pr.pen. impotriva unei hotdrdri penale definitive se poate face contestafie in anulare ,,cend pafiea dovedeSte cd Ia termenul Ia care s-a judecat cauza de cdte instanla de recws a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incuno1tinfa instanla despre aceastd impiedicare". S-a apreciat cd atdt imposibilitatea de prezentare, cdt gi cea de incuno;tintrare a instantei despre aceastd impiedicare trebuie sd fie cauzate de un caz fortuit sau de o cauzd.de fodd majord (boald gravd, accident de circulafie, calamitate naturald etc.). In considerarea acestor aspecte, devine dificil demersul de a caracteizaprezentareala o altd instanfd ca fiind un caz de fo(d majord. Cu toate acestea, este uqor de observat cd unei persoane ii este practic imposibil de a se afla in doud locuri diferite in acelagi moment. De asemenea, faptul cd inculpatul a fost citat, in vederea asigurarii prezenlei sale la cealalta instan{d, face ca inculpatul sd aibd un drept de opliune cu referire la doud activitdtri judiciare, cel pufin la fel de importante. Insd, chiar admitrAnd posibilitatea unei asemenea extinderi a nofiunii de fo(d majord, in spefd nu este indeplinitd condilia dovedirii imposibilitdtrii de incunoptintrare a instanfei despre impiedicare, avdnd in vedere cd inculpatul a adus la cunogtin{a instanfei de recurs aceste aspecte prin intermediul cererii de amdnare. Rezultd, pe cale de consecinfd, cd cererea de contestatrie in anulare va fi
Solufiile spefelor
Copilolul Xl
Spefa nr.9 Potrivit aft. 368 lit. c) C.pr.pen., contestafia in anulare se poate face cdnd instanfa de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal din cele prevdzute in art. 10 lit. 0-i') C.pr.pen., cu privire la care existau probe in dosar. Din datele problemei reznltd. cd inculpatul contestator a invocat existenfa unor probe cale, odati refinute, nu conduc la incetarea procesului penal, ci la achitarea inculpatului. Contestafia in anulare, fiind o cale extraordinard de atac, exercitabild numai ?mpotriva unei hotdrhri definitive, se fundamenteazd, pe caztni strict gi limitativ prevdzute de lege, care nu pot fi aplicate prin asemdnare. In consecin{d, avAnd in vedere cd in art. 386 lit. c) C.pr.pen. este prevdzut, in mod expres, cd se poate desfiinta o hotdrAre definitivd pe calea contestafiei in anulare numai atunci cdnd instantra
de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal, invocarea unei cauze
de achitare conduce spre solu{ia respingerii contestafiei in anulare.
FPeta nr.10 In spefd, instanfa a respins cererea de contestafie in anulare, considerdnd-o inadmisibila, cu argumentarea cd mama inculpatei nu este parte in proces, iar la momentul introducerii cererii inculpata era majord. Toate acestea au condus spre concluzia cd nu sunt indeplinite prevederile art.387 C.pr.pen., referitoare la persoanele ca"re pot formula contesta{ie in anulare. Solufia instanfei este, insd, criticabild. intr-adevdr, potrivit afi.387 C.pr.pen., titularii cererii de contestafie in anulare sunt pdrfile din procesul penal (inculpatul, partea vdtirmatd,, pafiea civild gi partea responsabild civilmente) qi procurorul, persoane intre care, in mod evident, nu figureazd mama inculpatei. De asemenea, degi la data condamndrii inculpata era minord, la momentul introducerii contestaliei in anulare ea devenise majord. Din cumulul acestor imprejurdri, solufia instanfei, de respingere a contestatiei in anulare, este justificatd. Problema apare la momentul in care se raporteazd procedura instantrei la principiul rolului activ, reguld debazd a procesului penal, instituit prin dispozitiile art. 4 C.pr.pen., potrivit cdruia ,,organele de urmfire penald gi instanfele de judecatd sunt obligate sd aibd rol activ in desfdgurarea procesului penal". Astfel, in virnrtea acestui principiu, instanta de judecatd avea obligafia de a chema pe inculpata Ei de a-i pune in vedere cd poate sd-;i insugeascd cererea fdcutd
de mama ei.
Solufia, de altfel, nu este singularS, ea regdsindu-se, de exemplu, ?n materia liberdrii provizoriri (art. 1607 alin. (2) C.pr.pen., potrivit cdruia cererea trebuie sd fie insuqitd de inculpat) ori in ipoteza insu;irii unei declarafii de apel sau recurs formulate de o persoand fdrd calitate de cdtre cel in favoarea cdruia a fost introdusd calea de atac. Spela nr. 11 Potrivit art. 388 alin. (1) C.pr.pen., contesta{ia in anulare pentru motivele ardtate in art. 386 lit. a)-c) 9i e) C.pr.pen. poate fi introdusd de cdtre persoana impotriva cdreia se face executarea, cel mai tArziu in l0 ztle de la inceperea executarii. Termenul de 10 zile, sus-menfionat, este un termen maxim, adicd intervalul cel mai mare de timp in care poate fi declaratd contestafie in anulare. Aceasta inseamnd cd nimic nu se opune ca cererea sd fie depusd gi inainte de implinirea lui (oricAnd dupd momentul rdmdnerii definitive a hotdrdrii judecdtoregti), dar nu mal'tdrzfu de termenul-limitd de 10 zile de la inceperea executdrii. Pin ,,inceperea executirii se inlelege, in cazril pedepselor privative de libertate, prima zi de incarcerare sau, dacd s-a dispus ca pedeapsa sd fie executatd in conditriile art.867 C. pen., in prima zi de executare la locul de muncd. in cazul pedepsei amenzii, executarea pedepsei se considerd inceputd, dupd caz, la data depunerii recipisei de platd integrald a arnenzi| la data depunerii recipisei de platd a primei rate sau la data efectuarii primei refineri c6nd, amenda nefiind achitatd voluntar, s-a hecut la executarea ei silita. Trebuie menfionat, de asemenea, cd prin sintagma ,jnceperea executdrii" se au in vedere atdt ipoteza inceperii executdrii pedepsei, cat $i ipoteza inceperii executdrii despdgubirilor civile. In spefd, {inAnd cont de aceste aspecte, precum 9i de faptul cd inculpatul contestator a depus contestafie in anulare la circa 7 luni de la inceperea executdrii pedepsei, urmeazd, ca cererea sd fie respinsd. ca tardiv introdusa.
Copilolul Xl
Solufiile spefelor
Spefa nr.72 Potrivit art. 388 alin. (1) C.pr.pen., contestafia ?n anulare poate fi introdusd de citre pafiea vatdmatd in termen de 30 de zile de la pronunfarea hotdrdrii a cdrei anulare o cere. Din datele spefei rezultd cd partea vdtdmatd, pentru a respecta dispoziliile art. 388 alin. (1) C.pr.pen., ar fi trebuit sd introducd cererea de contesta{ie in anulare pAnd la data de 25.I}.l9gg. Fafd de aceste aspecte, introducerea cererii la data de 4.03.1999 determina respingerea contestafiei in anulare ca fiind tardiv promovatd.
Spefa nr. 13 Din examinarea dispozifiilor art. 392 C.pr.pen referitoare la procedura de judecare a contestafiilor in anulare, rezultd cd hotdrArea pronun{atd in aceastd materie este susceptibild de a fi atacata pe calea de atac a apelului sau a recursului intr-o singur d ipotezd,, respectiv aceea a contestafiei in anulare intemeiatd pe dispozitriile art. 386 lit. d) C.pr.p en, ,,c6nd funpotiva unei persoane s-au ptonunfat doud hotirhri defrnitive pentru aceeasi faptd', cu condifia, prevdzutd in art.392 alin. (4) C.pr.pen., ca hotdr6rea a cdrei anulare se cere sd fi rdmas definitiva la prima instantra sau
la instanta de apel. Rezulta cd o hotdrdre datd intr-o cale de atac extraordinard poate fi atacatdprintr-o cale de atac ordinard numai dacd gi hotdrArea supusd contestafiei era susceptibild de o asemenea cale de atac. Cum contestafia in anulare pentru primele trei cazuri se indreaptd impotriva deciziei pronunfate de instan{a de recuts, aceasta nefiind susceptibild de un alt recurs, nici decizia datd in contesta{ia in anulare nu poate ft atacatd cu resurs. tn spetrd, decizia a]rrc;fi fiind pronuntatd instanta de recurs, investitd sd solufioneze contestatia in anulare indreptatd impotriva propriei sale hotdrdri, datd in judecarea unui recurs anterior, nu mai poate fi atacatd cu un nou recurs. In consecinfd, recursul condamnatului contestator a fost respins ca fiind inadmisibil.
Spefa
nr.l4
Potrivit att. 394 9i 4081 C.pr.pen., existd un numdr de gase cazur/- de revizuire, atdt in favoarea, cdt qi in defavoarea pd4ilor din proces. In vederea limitnrii introducerii de cereri de revizuire pentru erori de fapt minore, legea reglementeazd, in amdnunt fiecare cazln parte, instituind conditrii de fond 9i de formd ce se cer a fi indeplinite, de naturd sd convingd despre necesitatea inldturdrii erorilor judiciare. De asemenea, legea conditrioneazd, dovedirea cazurilor de revizuire de folosirea anumitor mijloace de probd. Analizdnd erorile judiciare care pot determina admiterea procedurii de revizuire, s-a remarcat cd folosirea cdii de atac a trebuit sd fie limitatd la anumite cazuiin care presupunerea cd sa comis o eroare judiciard prezintd serioase aparente de temeinicie. Argumentul consti{ in aceea cd revizuirea, fiind o cale de atac extraordinard, provoacd o amplificare in desfdgurarea procesului penal dincolo de limita sa obignuitd, pundnd in discufle anterioritatea unor hotdrdri penale
definitive.
Din datele spelei rezultd cd inculpatul revizuent invocd gregita individualizare a pedepsei, eroare judiciard care insd, indiferent de temeinicia cererii, nu se numdrd printra cazurile prevd.zute in art. 394 C.pr.pen.. Pentru aceste considerente, cererea condamnatului a fost respinsd ca inadmisibila.
Spefa nr. 15
Spre deosebire de cazul prevdzut in art.394 alin. (1) lit. a) C.pr.pen., unde revizuirea se intemeia pe lipsa unei probe, in al doilea caz, invocat de inculpat, proba folositd in solu{ionarea cauzei a fost denaturatd de o activitate infracfionald, respectiv de sdvdrqirea unei infractiuni de
condilii:
mdrturie mincinoasd. Pentru admisibilitatea acestui caz de revizuire, se cer a fi indeplinite, cumulativ, urmdtoarele
a) sd se interpret;
fi
sdvArgit o infracliune de mdrfurie mincinoasd de catre un martor, un expert sau un
b) mdrturia mincinoasd sd fi condus la pronunfarea unei hotdrAri nelegale sau netemeinice (art. 394 alin. (3) C.pr.pen.);
c) mdrturia mincinoasd sd se
dovedi
anumite miiloace de
azute in le
Solufiile spefelor
Copitolul Xl
Interes pentru solu{ionarea spefei prezintd cea de-a treia conditrie.
Astfel, potrivit dispoziliilor art.395 alin. (1) C.pr.pen., marturia mincinoasd poate fi doveditd printr-o hotdrdre judecdtoreascd sau prin ordonanfa procurorului, dacd prin acestea s-a dispus
asupra fondului cauzei.
Degi legea nu prevede in mod expres hotdrdrea judecdtoreascd trebuie sd fie definitivd, stabilind mdrturia mincinoasd fdrd posibilitate de indoiald. Restrdngerea procedurii de probare a mdrturiei mincinoase se impune din mai multe considerente. in primul rdnd, ea constituie o barierd care impiedicd invocarea lesnicioasd a motivului; altfel, pd4ile ar putea introduce revizuirea cu ugurin{d, in ideea dovedirii ulterioare, in cadrul judecdrii revizuirii, a relei-credinfe a unui martor, expert sau interpret. in al doilea rdnd, procedura de revizuire este degrevatd de rezolvarea unui aspect adiacent, greoi gi complicat, cum este cel al dovedirii neindoielnice a denaturdrii unei probe. in sfArqit, stabilirea certd gi cu toate garanfiile procesuale a infracfiunii de mdrturie mincinoasd se poate realizacel mai bine pe calea desfdgurdrii obi;nuite a unui proces separat. in spetrd, se observd cd invocarea de cdtre condamnatul revizuent a cazului prevdzut in afi.3g4 alin. (1) lit. b) C.pr.pen., a avut loc prin simple afirmafii ale acestuia despre sdv6rgirea unei infrac{iuni de mdrturie mincinoasd. in aceste condilii, neexistdnd o hotdrAre definitivd cu referire la mdrturia mincinoasd $i nefiind cazul aplicdrii dispozitriilor art.395 alin. (2) C.pr.pen., se impune respingerea cererii de
revizuire ca fiind nefondatd.

Spe{a nr. 16 Nu are relevanfd, sub aspectul revizuirii, dacd hotdrdrea prin care se reline cd s-a produs o faptd de mdrturie mincinoasd este de condamnare, de achitare sau de incetare a procesului penal. O asemenea solufie se impune deoarece in cadrul revizuirii trebuie sd se dovedeascd faptul denaturdrii probelor, indiferent dacd cel ce a sdvdrgit fapta a fost sau nu tras la rdspundere penald. In reglementarea art. 394 alin. ( 1) lit. b) C.pr.pen. , precizarea ,,un martor, un expert sau un inter-
pret a sdvdrsit infracfiunea de mdturie mincinoasd" nu trebuie infeleasd in sensul cd in solufionarea cauzei privind mdrturia mincinoasd trebuie sd se fi pronuntrat solufia condamnarii.
Pe cale de consecinld, hotdrdrea instantrei de a se admite cererea de revizuire este legald, atAta vreme cdt din confinutul hotdrdrii de achitare reztltd, existenfa faptei de mdrturie mincinoasd, aspect determinat in probafiunea hotdrdrii revizuite, faptd cdreia insd ii lipsegte gradul de pericol social pentru a putea fr caracteizatd drept infracfiune.
Spela nr. 17 Potrivit artt.394 alin. (2) C.pr.pen., cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, dacd pe baza faptelor sau imprejurdrilor noi se poate dovedi netemeinicia hotdrArii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare. Aceasta inseamnd cd prin invocarea noilor elemente de fapt trebuie sd se ajungd la pronunfarea unei solufii diametral opuse. Astfel, in cazul in care este atacatd hotdrdrea de condamnare, faptele sau imprejurfile noi trebuie sa conducd la solufia achitdrii sau incetarii procesului penal. in cazul in care este atacatd. o hotdrdre de achitare, faptele sau imprejurdrile noi trebuie sd conducd la solufia condamndrii sau a incetdrii procesului penal. tn sfdrqit, in cazul in care este atacatd hotdrdrea de incetare a procesului penal, faptele noi trebuie sd duca la solulia condamndrii sau la solulia achitdrii. In spefd, inculpatul condamnat pentru sdvArEirea infracfiunii de vdtdmare corporald a invocat,
prin cererea de revizuire, faptul nou de a fi reparat prejudiciul catzatprin infracfiune; or, in acest context, instantra de judecatd nu ar fi putut sd pronuntre o solulie diametral opusd celei de condamnare, av6nd in vedere cd, in caztl dat, despdgubirile citre partea civild nu au relevanfd asupra solufionarii laturii penale. In consecinJd, cazul de revizuire prevdzutinart.394 alin. (1) lit. a) C.pr.pen. raportat Laafi.394 alin. (2) C.pr.pen. nu subzistd gi, ca atale, cererea de revizuire trebuie respinsd.
Spe{a nr. 18 Sistemul romdnesc de revizuire se caracterizeazd printr-o procedurd mijlocitd, constdnd in efectuarea inaintea judecdrii a unor acte de cercetare, realizate de cdtre procuror sau de cdtre organele de cercetare penald prin delegare.
39s
Copitolul Xl
Solufiile spefelor
In procedura mijlocitd, caracteristicd mai ales revizuirii in procesul est-eurcpean, cererea de revizuire se adreseazd parchetului gi acesta ulterior va sesiza instan{a prin concluzii de revizuire. Spre deosebire, in sistemul procedurii nemijlocite, revizuentul va sesiza direct instanla de tevizuire, judecata fiind precedatd de o procedurd. prealabild. Astfel, potrivit afi.397 alin. (1) C.pr.pen., cererea de revizuire se adreseazd procurorului de la pârchetul de pe ldngd instan{a care a judec at cauza in primd instanfa. In spe{d, cererea s-a adresat direct judecdtoriei, fdrd a se cunoa$te procedura in materie de revizuire. in aceasti ipotezd, instanfa era obligatd sd dispund trimiterea dosmului la parchetul competent, in vederea desfdqurarii legale a procedurii, iar nu sd respingd cererea, ca nefondatd.
Spefa nr.19 Potrivit art. 402 alin. (3) C.pr.pen., cdnd persoana in favoarea sau in defavoarea cireia s-a cerut revizuirea se afld ?n stare de definere, chiar intr-o altd cauzit, este adusd la judecatd. in spetrd, cererea de revizuire a fost solufionatd in absenfa inculpatului care, deqi incuno$tintat
despre termen, nu a fost adus pentru a pafticipa. In aceste circumstanfe, solufia instanfei aparc ca fiind nelegald.
396

Mapa Lui Neagu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mapa Lui Neagu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

a

Existd dispoziSii procesuale fuicalcate in spefa?

Au fost ittcdJcate dispozi;iile relative la principiul rolului activ al insknfei

spefd, incdlcarea principiului prezumfiei de nevinovdfie

infrac{iunii fl agrante. P.D. a declarat organelor judiciare cd nu cunoa;te limba romdnd.

principiului garantdrii &eptului de apfuare?

incdlcat deplina exercitare de cdte inculpat a dreptului la apdrare? Recursul

Drepi procesuol pencl

Secliuneo lll bri|e

Fazele procesului penal sunt:

oficialitifii procesului penal, membrii Guvernului pot

inculpatului despre dreptul de a fi asistat de

Urmirirea penali presupune ca limiti inifiali:

in judecatd prin rechizitoriu.

Drept procesuol penol

inculpatului, apdrdtorul poate pune concluzii

ficat. Inculpatul a declarat apel impotriva sentinfei de condamnare.

proces fu calitate de parte vdtimatd?

inneteri in circumstanlele spefei,

Inculpatul a fost condamnat pentru sdvArqirea tentativei la infracfiunea de omor.

civil al caazei. in cadrul procesului penal

civild poate face acest lucru numai

din acest punct de vedere, soluSia instanlei

prin neintoducerea fu calitate

mamei inculpatului minor?

Spefa nr.2l O societate comerciald

inculpatului,inbazaunei convenlii civile, un autoDrept procesuol penol

Drept procesuol penol

Sectiuneo lll Grile

exerciti din oficiu:

ll.Introducerea pirfii responsabile civilmente in procesul penal poate avea loc:

in care partea responsabili civilmente poate fi reprezentati in ciile de atac:

14.Pot fi substituili procesuali:

qi controleazd activitatea de cercetare penald a politriei judiciare; c).

lffngi instanfele din:

Localitifile care fac parte din circrmscripliile judecitoriilor

a). prin hotdrdre a ministrului justitriei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii;

judeci in primi instanfi, la nivelut judecitoriilor, tribunalelor

Drept procesuol penol

26. Cazari de asistenfi juridicn obfigatorie:

elev al unei institulii speciale de invd{dmdnt.

28. Justifia se realizeazi prin:

lui, fiind simpli participanfi.

Drept procesuol penol

Ce solufie se impune cu privire la punerea infracsiunii de seduc6ie?

acsiunii penale sub aspectul

pct. 2 bit. a) raportat Ia

intebare Ce solugie se impune in cauzd?

victimei adormite, pe $osea, neputdnd fi prevdzuti. Intebarc Ce soluSie se inpune in speldT

baza refinerii stdrii

Intebare Fapta a fost sdvdrsitd in stare de necesitate? ce solusie se impune fu spefd?

infracfiunii de furt intre so!i.

solicitat administrarea de probe

in baza art. 10hit. d) C.pr.pen. (bunul susDrept procesuol penol

innebarc va fi obligat inculpatul la despdgubiri civile prin hotdrdrea instanlei penale?

acest scop, inclusiv imaginea monitoarelor gi verificarea personald fdcutd de

mecanicul ajutor, de inchiderea corectd a uqilor.

aceste circumstanfe, cum

judecatd acfiunea civild?

Drepi procesuol penol

in latura civild a cauzei, unitatea spitaliceascd

care a acordat asistenfd medicald

pivind justa rezolvare