34.

In Avarul,Moliere,prin Harpagon, personajul principal al comediei, realizeaz tipul avarului de pretutindeni i de totdeauna, surprinznd i aspecte eseniale veacului su.In artu!!e identi!icam tipul !atarnicului ipocrit prin personajul artu!!e."ele mai !recvente procedee de realizare a comicului sunt ironia#Harpagon$%&c'ii !rumoi ai comoarei mele(),ze!lemisirea#*!( "e panglicrie((( artu!!e) si scenele comice. 33.In marile tragedii "idul de +."orneille si ,edra de -..acine sunt prezente doua ipostaze ale omului clasic,eroul si idealul de 'onn/te 'omme."orneille situeaza in centrul actiunii operei sale omul si psi'ologia lui,z0uciumul sau su!letesc,cre1nd caractere si actiuni no0ile,pentru care sentimentul datoriei e superior sentimentului iu0irii.2copul tragediei lui .acine e sa emotioneze.3ramaturgia sa raspunde cel mai 0ine la estetica clasicismului.+entru eroul sau,dragostea reprezinta insasi ratiunea de a trai. 4a 5ru6ere poveste7te despre cei doi scriitori tragici$ 87ti mai ocupat la piesele lui "orneille, e7ti mai zguduit 7i mai 1nduio7at la cele ale lui .acine. "orneille este moral, .acine mai natural. 39.5ogata literatura moralista care constituie unul din aspectele caracteristice culturii !ranceze isi are originea in 8seurile lui Montaigne,continuate de ..3ecartes care si%a e:pus ideile morale in ratatul despre pasiunile su!letului.;egind !atalitatea,el elogiaza rationalitatea si vointa ca insuri supreme ale omului."u 5.+ascal moral.!r.o0tine accente dramatice,pesimiste.8l isi concepe ciclul de cugetari ca o apologie a crestinismului.3ucele de la .oc'e!oucauld isi concepe doctrina sa moralista intro viziune sceptica in ciclul Ma:ime.Acestora li se alatura si moralistul 4a 5ru6ere cu capodopera caracterele,care o!era o galerie de portrete psi'ologice cu aluzii la pers.cunoscute.*n alt mare moralist e 4a ,ontaine. 3<.3octrina literara clasicista s%a cristalizat in sec=>II in ,ranta si se caracterizeaza prin teoretizarea imitatiei rationale a literaturii antic'itatii,potrivit unor reguli deduse din capodoperele acesteia,prin cultivarea su0iectelor no0ile si a e:presiilor ec'ili0rate,elegante.2tiinta si !iloz im0raca o 'aina inedita prin rationalismul lui ..descartes,caruia ii revine meritul de a !i eli0erat gindirea de su0 lanturile scolastice si de a !i !ondat !ilozo!ie moderna.Iar ;icolas 5oileau precizeaza estetica clasicismului 1n Arta poetica din <?@<. Acesta este un poem didactic 1n care se !ormuleaza principalele reguli ale creatiei clasiciste. 3A. 3octrina literara clasicista s%a cristalizat in sec=>II in ,ranta si se caracterizeaza prin teoretizarea imitatiei rationale a literaturii antic'itatii,potrivit unor reguli deduse din capodoperele acesteia,prin cultivarea su0iectelor no0ile si a e:presiilor ec'ili0rate,elegante. ;icolas 5oileau precizeaza principiile clasicismului 1n Arta poetica din <?@<$acuratetea stilului,"laritatea ideilor,*nitatea compozitionala,3inamicitatea actiunii,In!ormatia e:acta,respectarea modelelor antice,2tilul erudit. +ornind de la modelele ar'itecturii si literaturii Breciei antice, considerate a !i 1ntruc'ipari per!ecte ale idealului de !rumusete armonioasasi ec'ili0rata,"las.tinde sa o!ere opere desavrsite ca valoare, opere care sa%l ajute pe om sa atinga idealul !rumusetii morale. 9@."riza umanismului re!lectata in tragediile engleze e conditionata de atitudinea ostila a noii lumi capitaliste !ata de idealurile umaniste ale renasterii si de intensi!icarea reactiunii !eudale in Anglia."on!lictul dintre umanism si antiumanism conturat anterior in unele opere din prima perioada capata acum un caracter mult mai acut si mai incordat.8roul#s'aCespearian)umanist moare in lupta contra !ortelor antiumaniste,dar ramine !idel idealului,trium!ind ast!el atit asupra raului de sine,cit si asupra raului din jur. ragediile s'aCesp.emana incredere in maretia omului si in trium!ul ideilor umaniste.3in acest punct de vedere tragedia Hamlet reprezinta cea mai elocventa ilustrare a pozitiilor si a conceptiilor lui 2'aC.din perioada a 9 de creatie.8roul tragediei e un umanist ce descopera contradictiile

epocii sale si constientizeaza necesitatea luptei impotriva raului.In tragedia .eg.4ear,2'aC.prezinta pe de o parte destramarea relatiilor !amiliale su0 in!luienta lacomiei de avere,iar pe de alta parte%dezvaluie desteptarea spirituala a omului ce a cunoscut adevarata !ata a lumii. 9D.In linii mari,opera dramatica a lui "alderon de la 5arca presupune 9registre mari$1n <registru reordoneaza ceea ce la 4ope de >ega era di!uz si 'aotic,stilizeaza realismul,optind pentru mediul curtezan. emele registrului sunt%dragoste,religie si onoare.*ltima tema e cea mai ampla valori!icata#primarul din Ealamea),iar impletita cu amorul apare in "el mai mare monstru.Al 9registru depaseste repertoriul cavaleresc,con!igurind un teatru liric.8 cazul unor drame !ilozo!ice,comedii mitologice,in care "alderon creeaza personaje de tip 0aroc dezec'ili0rate datorita unor pasiuni tragice."apodopera acestui registru,dar si a intregii sale opere e piesa >iata e vis,care reuneste toate pro0lemele !ilozo!ice ale epocii sale%li0ertatea si puterea vointei in !ata destinul,precaritatea e:istentei,ideea consolatoare ca numai in vis se poate realiza 0inele. 9F.3ramaturgia spaniola a cunoscut in timpul .enasterii o stralucire deose0ita.3atorita unor asa scriitori precum "ervantes,4ope de >ega,"alderon,dramaturgia spaniola a cunoscut secolul de aur a in!loririi culturii spaniole.2pania si%a creat un teatru prin e:celenta nationala,care va cunoaste stralucirea prin geniul lui 4.d.>ega#99AApiese).&pera lui 4.d.>ega au !ost caracterizate de o e:u0eranG e:trem.;e%a lasat o imensa creatie grupata in 3categorii%<.drame istorice#*imitorul principe transilvanian),9.comedii de moravuri#de cap si spad),"iinele gradinarului,3.piese cu su0iec.din viata popor#-udecatorii din "astillia).3aca in drama istor.4ope se inspira din istoria tuturor popoar,sustinind a0solutism.monar'ic,in comed.de moravuri surprinde con!licte personale cu eroi in!lacarati in pasiunile lor.In piese cu su0iect din viata popor.introduce introduce pentru I data cadrul vietii rustice si tipul ran.gata sa%si in!runte stapinul. 9?. eatrul renascentist e o sinteza a dramei,comediei si a tragicului.Aceste specii se a!la intro relatie de interdependenta.8le interactioneaza toate impreuna,!ormind teatrul renascentist.+ersonajul este unul prin e:celenta umanist si e un personaj dezvoltat multilateral.&pera antica constituie model pentru teatrul renascentist.;oile orizonturi spirituale i li0eralizarea moralei au creat un anumit tip din care s%a inspirat si in domeniul dramatic,de H&m al .enateriiH #HHomo universalis renascentistaH), caracterizat prin 1nelegere ascuit, desc'is oricrei idei, sim deose0it al !rumosului, dorin de a!irmare i renume, individualism cu posi0iliti de dezvoltare multilateral, adversar al dogmelor i ideilor preconcepute. 9I.+roza spaniola din per.renasterii cunoaste o evolutie !ara precedent prin contri0utia lui M.de "ervantes.4iteratura sa aspira sa sondeze tot universul uman in !orme e:presive noi si indraznete de unde raz0ate aplecarea spre !rumosul artistic,viziunea unitara asupra lumii,pretuirea pentru om si pentru rostul sau in lume.3incolo de arta epica relevata in nuvelistica sa,adevaratu spirit creator a lui "er.se releva in romanul parodic 3on Juijote de la Manc'a,una dintre cele mai mari capodopere ale literat.universale si care are drept scop zdruncinarea romanelor cavaleresti medievale..omanul nu se margineste doar la satira,!iind un ta0lou de caractere de un adevar etern prin intermed.carora autorul mediteaza asupra conditiei umane.+rivita su0 acest aspect,opera desi do0oara roman,cavaleresti,lumea lor invec'ita si !antastica,su0linieaza in acelasi timp atitudini no0ile ale cavaleriei. 94..a0elais re!lecta in opera sa Bargantua si +antagruel idealul unui om in contact direct cu poporul eli0erat de constringerea religioasa si avid de li0ertate,idealul de viata al omului renascentist.Acest om al renasterii este dornic de cunostinte,are o inteligenta ascutita si un

deose0it simt al !rumosului.+rin I urias%Brand%Busier autorul reprezinta trecutul rudimentar,dar cu o desc'idere !ata de stiinte,al II urias%Bargantua intruc'ipeaza renasterea incipienta,iar al III%urias%+antagruel e omul renasterii in persoana caruia se realizeaza armonia intre spirit si corp."apodopera lui .a0elais este o adevarata enciclopedie in care se intilneste intregul ideal de viata al omului renascentist%deose0ita dorinta de cunoastere,armonie su!leteasca,pretuirea pentru om si pentru rostul sau in lume. 93.In capodopera lui 5occaccio,3ecameronul traieste o lume intreaga cu tipuri umane !oarte di!erite ca !actura#no0ili,oameni din popor,soldati,negustori),dar care intrunesc elemente caracteristice imaginii omului renascentist.2e identi!ica 9a:e !undamentale%tema iu0irii si cultul inteligentei,din care reiese dorinta de cunoastere intr%o per!ecta armonie cu sentimentul iu0irii a omului renascentist.5occaccio situeaza intro totala antiteza omul simplu al renasterii in raport cu patura clericala,care sint lacomi,corupti si 0ovarici.3ecameronul oglindeste marea umanitate renascentitsa,li0era cugetare a omului renasterii,aspiratia sa spre li0ertate deplina,dar si setea de viata a unui mare creator si artist. &pera lui Biovanni 5occaccio, neo0osit e:plorator al su!letului uman, pune in valoare omul si personalitatea sa. 99.3ramaturgia italiana dupa eclipsa din per.medievala va salta cali!icativ prin Mac'iavelli.In Italia renascentista dramaturgia se mani!esta plenar dat !iind si !aptul ca la inc.renasterii Italia era singura tara europeana care avea un teatru cult de prestigiu si o viata teatrala !ecunda.*n moment esential va !i aparitia comediei dellKarte%o !orm a teatrului de improvizaGie, ale crei origini se gsesc 1n Italia secolului al <?%lea, care a ajuns la un anumit apogeu al popularitii sale un secol mai trziu, !iind practicat pn 1n ziua de astzi.2unt perpetuate valorile dramaturgiei antice."ontactul cu anticii#doctrina lui eocrit si a lui >ergiliu)!avorizeaza aparitia unui nou gen dramatic%drama pastorala.Aceasta e a:ata pe povestirile de dragoste dintre pastorii melancolici si pastoritele suave si !eminine ce se consuma pe un !undal natural.8a se 0ucura de succes in paturile aristocratice pentru aluziile picante si senzuale,desi con!lictul e sla0 realizat.+unctul !orte al teatrului italian va constitui comedia,mai ales comedia de situatie."apodopera genului,via0ila si jucata pina azi este Matraguna de Mac'iavelli,comedie cu caracter realist."omedia aduce o lume de ipocriti si vicleni rautaciosi amorali,un univers corupt si guvernat de dorinte josnice.+rin !iecare personaj autorul 0iciueste o categorie de oameni din vremea sa."omedia lui Mac'iavelli reprezinta o critica violenta la adresa moravurilor italiene. 9<."ind vor0im de lirica renascentista vor0im despre su!lul nou adus in .enastere de italianul ,r.+etrarca.In literatura renascentista engleza se remarca geniul L.2'aCespeare cu sonetele sale.In literatura !ranceza se evidentiaza pleiada literara.Acest grup de renascentisti !rancezi se ocupa de dezvoltarea se evolutia spiritului .enasterii in literatura !ranceza.,r.+etrarca este unul dintre principalii precursori ai .enasterii."apodopera sa cea mai valoroasa este "antonierul,volum de sonete inspirate de iu0irea pentru lui pentru 4aura de ;oves. +oeziile evoca, 1n imagini vi0rnd de sensi0ilitate, momente ale 1ntlnirilor cu iu0ita. oata gama starilor su!letesti ale 1ndragostitului 1si gaseste e:presia 1n poezia lui +etrarca.Mai mult dect 5eatrice, din care 3ante !acuse un sim0ol, 4aura este o !emeie vie, o prezenta poetica legata cel mai adesea de cadrul natural.8l reprezinta c'ipul iu0itei ca un c'ip angelic si aduce o serie de motive patriotice%pentru unitatea Italiei,patriotismul. & apreciere consacrat asupra"anGonierului este cea a marelui critic ;atalino 2apegno, care 1l de!ine7te Mmonumentul cel mai mreG 7i mai 0ogat 1n liric psi'ologic din istoria literaturii universaleN. 9A.2pre deose0ire de 8vul Mediu care vedea in om o creatie a divinitatii supusa in e:clusivitate vointei acesteia,.enasterea pune accentul pe ratiunea,li0ertatea si demnitatea omului,pe caracterul sau per!ecti0il.O;imic nu e mai presus pe pamint decit omul,nimic nu e mai presus in om decit mintea si su!letulO,scris +ico della Mirandola in 3emnitatea

&mului.*n ast!el de om avea o mare dorinta de cunoastere si o educatie multilaterala.Mirandola vede omul ca pe un element de legatura intre eternitate si e!emeritate, insa nu atri0uie omului nicio trasatura esentiala, lasandu%l li0erul ar0itru, ii lasa puterea de a decadea sau de a accede. &mul nu e nici inger dar nici demon, nici muritor, nici nemuritor. +entru ca e inzestrat cu spirit, el poate !i una sau alta, se poate ridica la cer sau cadea in in!ern.&mul .enasterii este inzestrat cu cunoastere,vointa,deose0it simt al !rumosului si e li0er in gindurile si !aptele sale. <@.*manismul reprezinta o pozitie !ilozo!ica care pune omul si valorile umane mai presus de orice,orientindu%se in special asupra omului ca individ.&mul constituie ast!el valoarea suprema,este un scop in sine si nu un mijloc.8 o miscare spirituala aparuta in Italia in sec=I> si care sta la 0aza .enasterii..enasterea e un vast !enomen de cultura din sec=>%=>I din 8uropa occidentala,caracterizata prin promovarea unei conceptii optimiste despre demnitatea si maretia omului,prin in!lorirea artelor si stiintelor,prin interes sporit pentru cultura antica. re0uie sa vedem mai mult in ea o directie de viata cladita pe o !ilozo!ie de incredere in om,in misiunea lui creatoare,in capacitatea lui de a da un sens superior vietii.8pica renasterii cunoaste o evolutie !ara precedent prin contri0utia lui 5occaccio,.a0elais si "ervantes.4iteratura lor tinde sa sondeze tot universul uman in !orme e:presive noi si indraznete."ind vor0im de lirica renasterii vor0im de su!lul nou adus in literatura de ,r.+etrarca,L.2'aCespeare,pleiada literara !ranceza.3incolo de genul epic si liric,dramaturgia dupa eclipsa medievala va salta cali!icativ in Italia prin Mac'iavelli,in 2pania prin 4ope de >ega,"alderon de la 5arca,iar in Anglia prin L.2'aCespeare.2unt perpetuate valorile dramaturgiei antice. <D.Marile poeme epice%"antecul "idului, "antecul lui .oland aduc o noua scara de valori si o noua viziune asupra omului,a personalitatii sale si a demnitatii sale..oland este personajul cu o integritate distincta,!iind tipul de viteaz aspru,dur,umanizat prin sentimentele de prietenie,sentimentul demnitatii si idealul crestin."intecul "idului promoveaza un cavalerism evoluat,ideatizat,in!luientat in mare parte de sentimentul religios."avalerul urmareste, in ciuda oricaror o0stacole, per!ectionarea spirituala."avalerul nu va mai !i un om al lumii de jos ci un reprezentant al clasei no0iliare,el este !idel,loial si luptator curajos. & trasatura !undamentala a idealului eroului este ca atiunea omului nu e dirijata in mod !atal de !orte naturale,ca in poemele 'omerice,ci omul insusi este acela care se !ramanta si se lupta,pentru a%si atinge scopurile.Iar ideea dragostei de tara il anima pe erou in actiunile sale. <F.8vul Mediu%o epoca dura,plina de raz0oaie,ce a !avorizat dezvoltarea literaturii de moment."u toate acestea,lit.8M a o!erit creatii de o inestema0ila valoare%"intecul lui .oland,".;i0elungilor,"."idului,".despre oastea lui Igor.In aceste poeme epice se impletesc elementele pagine cu cele crestine,elementele !antastice cu cele reale. re0uie sa mentionam ca 0urgunzii din "int.;i0elungilor e un popor crestin dar in esenta sa el totusi raminea pagin.8lemente crestine se o0serva doar la Priem'ilda, ea merge la 0isera si asculta liturg'ii.+oporul rus a lui Igor se considera intradevar un popor crestin.2ocietatea !ranceza si cea spaniola era de sorginte crestina cu elemente nesemni!icativ pagine."ele mai multe elemente pagine le o0servam la poporul germanic#".;i0elungilor),apoi la tri0urile sarazinilor impotriva carora lupta !rancii su0 conducerea lui "arol cel Mare din ".lui .oland.Atmos!era din aceste opere se contureaza pe !undalul unor elemente reale% personalitatile,luptele sunt atestate istoric#"arol a dus lupte impotriva sarazinilor din > 8uropei,spaniolii au luptat cu maurii,rusii au luptat cu polovetii).Mult mai legendar este "idul precum si 2ieg!ried.In constructie cu elementele reale apar cele !antastice,0azate pe curajul,vitejia e:agerata e eroilor,sentimentul lor de demnitate dar si raz0unare.Atmos!era e una incarcata de superstitii,astrologie si 0azata pe dogma religioasa. Avem de%a !ace cu poeme epice ample, care slvesc vitejia unor eroi i care 1m0in elementele istorice cu cele de legend.

<?. +&8M*4 8.&I" prezinta !apte istorice, marete sau legendare, din trecutul unui popor.+ersonajele care savrsesc actiunea sunt 1nsu!letite de sentimente no0ile. +oemul eroic are 1n prim plan eroi e:ceptionali, care domina 1ntreaga actiune, impunndu%se printr%o puternica personalitate. 8vul Mediu a !ost o perioad de rz0oaie i cuceriri. .e!lectnd evenimentele epocii, literatura a dezvoltat cu precdere genul epic,dind nastere poemului eroic. Avem de%a !ace cu poeme eroice tipologic ample, care slvesc vitejia unor eroi i care 1m0in elementele istorice cu cele de legend$"ntecul ;i0elungilor din literatura germana relateaz !aptele eroice ale lui 2ieg!ried i apoi rz0unarea vduvei sale, Priem'ildaQ"ntecul lui .oland%capodopera a lit.!r,evoc luptele duse de !rancii condui de "arol cel Mare 1mpotriva sarazinilor i moartea cavalerului .olandQ"ntecul "idului din lit.spaniola red luptele dintre spanioli i mauri 1n special vitejia lui 3on .odrigo 3Raz de >ivarQ"ntecul oastei lui Igor din lit.rusa red !aptele de vitejie ale cneazului Igor 2viatoslavic' 1n lupta cu poloveii. <I.8vul mediu e o epoca dura,plina de raz0oaie,ce a !avorizat dezvolt.lit.de eveniment.3ecadenta orinduirii !eudale se va re!lecta asupra culturii si lit.epocii."ultura se centralizeaza in manastiri unde ia nastere lit.religioasa.+redomina o lit.si o cultura a clasei dominante#aristocratia),divizata intro lit.cu caracter religios si in una laica,datorita conte:tului socio%cultural al epocii.8M reprezinta o comunitate inc'isa !ara o imagine coerenta in arta."u toate acestea,lit.8M a o!erit creatii#"intecul lui .oland,"idului,;i0elungilor,etc)!ara de care nu s%ar !i putut constituie ceea ce azi numim arta literara.Atmos!era era incarcata de superstitii,alc'imie si astrologie.4it.8M e in mare parte anonima,marea parte a operelor literare s%au transmis prin viu grai.Atestam poezia lirica,eposul,romanul,drama,mai 0ine se prezinta epopeea. <4."omedia de valoare cu tinta literara a lui Aristo!an,5roastele se constituie pe !undalul unei dez0ateri serioase cu privire la valoarea poeziei si locul ei in viata ateniana.Aristo!an mentioneaza ca poezia tre0uie sa promoveze !rumosul,in care sa prevaleze lini7tea,armonia si elevaGia spiritual.+oezia are menirea de a cultiva in oameni esteticul si cele mai demne valori spirituale.+oezia tre0uie sa vor0easca despre virtutea eli0eratoare si esenta adevarului asemeni unui pedagog si sa constituie o delectare pur,superioar,ra!inat. N3e la un poet se cere s Gin ascuns ceea ce e duntor,s nu%l pun 1n lumin,nici s%l propovduiasc pe scenQpentru copiii nevrstnici educaGia e !cut de 1nvGtor,pentru oamenii tineri%de poeGi.8ste de datoria poeGilor s spun lucrurile cele mai !rumoaseO. <3.&edip rege de 2o!ocle re!lecta conceptul >inovatului !ara vina prin prisma destinului personajului principal%&edip. &edip rege e o tragedie a cunoasterii,eroul !iind stapanit de patosul adevarului pe care il va a!la cu pretul propriei sale pra0usiri. Mitul lui &edip poart 1n el semni!icaGii de o tul0urtoare permanenGa uman.3incolo de 2!in:, incest 7i paricid, sau mai 0ine zis prin mijlocirea lor ni se dezvluie o pro!und 7i mereu actual !iloso!ie. +ersonajul are pro!unzime su!leteasca si oric1te intentii 0une ar avea pentru poporul sau,aduna in jurul sau tot raul posi0il,el de !apt neavand nici o vina,!iind doar m1na destinului, vina sa !iind mostenita. +rin lovitura destinului necrutator, care se implineste indi!erent de dorintele omului si a actiunilor sale, putem vor0i de o tragedie a demnitatii umane si o tragedie a cunoasterii#dorinta a!larii adevarului l%a impins catre autopedepsire%si%a scos oc'ii si e:ilare). <9. ema destinului uman este !recventa in tragediile si dramele grecesti,precum in capodoperele lit.antice%+rometeu inlantuit si Medeea."onceptia estetica a lui 8sc'il se reduce la o credinta intrun destin de nepatruns si pioenia in !aa divinitatii. otodata,in conceptia sa,oamenii sint doar instrumente oar0e ale !atalitatii,ei pot lupta tinz1nd prin asta sa%si cucereasca propria lor constiinta.8venimentele sint dezlantuite nu doar de divinitati,ci i de muritori%+rometeu,care e nevoit sa%si accepte destinul de a purta pedeapsa vesnic.8roii

lui uripide lupta in rind cu pasiunile si sentimentele omenesti%Medeea e mnata de instincte primare, 0ntuite de un pat'os de nestvilit.8uripide reuseste sa aduca in teatru perspectiva vietii cu implicarea larga a su!letului omului si a destinului sau. <<.8popeea &diseea de Homer e o continuare si o completare a Iliadei pe care insa n%o egaleaza nici ca valoare morala,nici ca !orta dramatica.&diseea e construita pe drama !amiliala a navigatorului ratacit,consumata intrun cadru de poveste si a0sor0ita in intregime de !igura lui *lise#&diseu).8 alctuit din <9.9AA de versuri 1mprite 1n 94 de cnturi, descriind rtcirile regelui dup zece ani de rz0oi i 1nc ali zece ani de peripeii 1n drumul su de re1ntoarcere pe mica insul Itaca.*lise capt o inalta valoare morala si poetica,o adevarata grandoare epica.+enelope e realizata ca o eroina de o !rumusete lirica,duios sim0ol al !idelitatii conjugale.>aloarea artistica a &diseei e de alt ordin decit cea a Iliadei,are mai putina energie si stralucire.3ar ceea ce aduce nou &diseea e !inetea povestirii,naturaleea scenelor de via o0isnuita. <A.Antic'.grec.cunoaste o e!ervescen culturala inegala0ila,constituind sursa de inspiratie pSu toate culturile ulterioare.I nume de care se leaga evenimentele literare din aceasta per.e cel al lui Homer,autorul Iliadei si &diseei,autor despre care se spune ca era un aed or0,dar care a creat opere inestima0ile.3upa per.'omerica#sec=II%>III 1.Hr.)se impune I pers.literara cu un pro!il spiritual inedit.8 v0 de Hesiod,autorul operei eogonia,Munci si zile etc.Alte nume demne%8sc'il,parintele tragedieiQ2o!ocle,rivalul sauQ8uripide,Aristo!an etc.Iliada e poemul care elogiaza gloria,onoarea si curajul.Homer are intuitia geniala de a ordona intr%o unitate estetica imensa materie epica legendara si de a nu v0 despre toate evenimentele raz0.troian,ci numai a celora polarizate in jurul m1niei lui A'ile.A'ile si Hector reprez.personajele tipice alese care con!era adevarata originalitate a epopeii.A'ile il omoara pe Hector pentru ca ultimul i%a ucis vrul +atrocle.;ici un poet al lumii nu l%a depasit pe Homer in !orma artistica de individualizare a personajelor si de zugravire a vietii sociale. @.Marile teme ale mitologiei universale sunt$!acerea lumii,paradisul pierdut,eroul civilizator,pedeapsa etern,apocalipsa,eterna reintoarcere. ema !acerea lumii prezinta crearea lumii su0 di!erite aspecte in mai multe mituri.In mitul cosmogonic "reatia este precedata de Haosul primordial. 3in acesta se va naste pamantul Baia #Beea). 8a procreeaza cerul *ranos si se impreuneaza cu el, nascand titanii Pronos, .'ea, &Ceanos.Aceeasi tema se regaseste in 5i0lie,unde se vor0este desprea !acerea lumii de catre 3umnezeu in ?zile,iar in a Fa creat omul. ema paradisului pierdut o identi!icam tot in 5i0lie,unde se vor0este despre izgonirea lui Adam si 8va din rai dupa ce au cazut prada cuvintelor sarpelui si au mincat din mr.#9.Mitul or!ic). ema eroului civilizator e prezenta in mitul +rometeu inlantuit.+rometeu !igureaza ca un erou civilizator,pSu ca a !urat !ocul,artele,ratiunea de la zei ajutind omul sa treaca de la 'omo'a0ilis#a0il) la 'omoinventor#cu creatie).Mitul eroului troian%Aeneas relateaza dupa traditia mitica roman cum acesta a !ugit din roia incediata si s%a intors dupa Fani reconstruind%o,aducind cu el statui ale zeitatilor. ema pedeapsa eterna o regasim in mitul lui 2isi!,care a !ost pedepsit sa urce mereu un 0olovan ce cadea in continuu si in mitul +rometeu inlantuit,care a !ost legat de mutii "aucaz pentru a%i mica !icatul in !iecare zi un vultur. ema apocalipsei e prezenta in mitul despre m1nia zeilor,in care galagia oamenilor il deranjeaza pe Eeus, care va trimite asupra lor +otopul. Avertizati de +rometeu, supravietuitorii sunt, dupa versiune +'ilemon si 5auCis sau 3euCalion si +6rr'a.Aceeasi tema o regasim si in ultima carte din 5i0lie dupa Ioan teologul%Apocalipsa. ema eternei reintoarceri se re!lecta in mitul +erse!onei,in care !iica a lui Eeus si a zeitei 3emeter e rapita de zeul In!ernului, Hades si in mitul lui &siris,zeul agrar pSu egipteni,in care el renaste cu !iecare noua recolta. D. Mitul este o povestire !a0uloas care cuprinde credinele popoarelor #antice) despre originea universului #cosmogenez) i a !enomenelor naturii, despre zei i eroi legendari.

Mitul implic !iinte spirituale, precum 3umnezeu, 1nger sau demoni, si personaje !antastice ca de e:emplu$ oameni%animale, precum i e:istena unei alte lumi. Tncercnd s de!ineasc mitul, 8liade arat c acesta Mpovestete o istorie sacrQ el relateaz un eveniment care a avut loc 1n timpul primordial, timpul !a0ulos al U1nceputurilorV.Mitemul%unitate semni!icativa dintr%un mit.8:ista ?miteme importante%mitemul rasturnarii#su0versiunii)8:.8ma 5ovar6,mitemul monstrului delicat%+lictisul nejuti!icatQmit.!ascinatiei mortiiQmit.renuntarii la iu0ireQmit.declinuluiQmit.!emeii !atale#8lena din Iliada).Mitologia%ansam0lu relativ coerent de mituri,m6t'os#poveste,legend) i logos#cuvnt). ermenul HmitologieH poate include totalitatea miturilor dintr%o cultur,!ormind sistemul mitologic#grec,egiptean,oriental) F.8pica e0raica a !ost scrisa su0 in!luienta lit.0a0iloniene."ele mai mari urme ale liricii e0raice#dincolo de sec.=II,1.Hr)le gasim in scurtele !ragmente precum "intecul Izvorului,"intarea 3e0orei#te:te relig.).<loc in lirica insa il detine +salmul#<IA) si "intarea cintarilor#I poem de dragoste si de o !rumusete e:presiva nemarginita)."aracterul +salmilor e !oarte variat,ei im0raca 'aina imnurilor,a elegiei,a odei,a rugaciunii,a cintecului patrioticSpoliticSde dragoste."intarea cintarilor e un poem liric de o unica !rumusete.Bratioasa poveste de iu0ire dintre regele 2olomon si 2ulamita e una dintre cele mai vec'i pastorale din I4*,pstr1nd in vec'ea ei structura prospetimea miscarii unor su!lete care se c'eama,se gasesc,se pierd,dar se regasesc dS 1naltele legi nescrise ale dragostei. ?."unoscuta lumii moderne a0ia de vreo <9decenii,lit egip s%a 0ucurat de un imens prestigiu in antic'it.3in cele mai vec'i timpuri,poporul egip a creat numeroase mituri si legende,e:primind elevate idealuri morale intro !orma artistica distinsa.4egenga dramatizata despre &siris e cea mai vec'e drama religioasa cunoscuta.& 0una reprezentare o au si scrierile cu caracter didactic."ele mai vec'i urme de poezie egip le intilnim in te:tele legate de cultul mortilor#"artea mortilor, e:tele sacro!agelor etc).3emne de retinut la capit.lirica sint imnurile egip#Imn al lui 8Cnaton din sec=I>,1.Hr)."apodop lit egip ram1ne te:tul liric care isi propune o incursiune in viata de dincolo%"onvor0irea unui dezamagit cu su!letul sau.8 un poem despre vanitatea vieGii, despre de7ertciunea e:istenGei, scris 1n !orma unui dialog pe care un dezndjduit 1l poart cu su!letul su.3ialogul dezamgitului este cea dinti mani!estare 1n 4* a dialogului interior,respectiv a monologului interior, att de !recvent 1n lirica modern.Interesant de remarcat e !aptul c 1n mentalitatea poetului r0u!nesc accente de pro!und meditaGie laic,social$moartea egalizeaz oamenii indi!erent de condiGia lor social,deoarece nimeni, ici c'iar !araonul,n%a putut%o evita. I.+rezenta sumerienilor in Mesopotamia e atestata inca din mileniulI,!iind identi!ica0ila o 0ogata cultura.2utele de mii de ta0lete de lut gasite insumeaza o !Se 0ogata lit.divizata in 3categorii%imnuri si rugaciuniQscrieri !ilozo!ice%moraleQmituri si eposuri."apodop.acestei lit ramine in mod indiscuta0il 8popeea lui B'ilgames,cel dintii epos al umanitatii,datnd de la 1nc milen III,1.Hr.Actiunea are loc in cetatea *ruCului,pe timpul domniei regelui B'ilgames,prin sec 9D,1.Hr. B'ilgame7 e sim0olul regelui tiran,dar si a prietenului !idel in relatia sa cu 8nCidu,e cel care tinde sa stapineasca nemurirea.8nCidu, erou Wputernic ca un leu si ager ca un vulturK,semni!icind !iara umanizata su0 in!luienta trairilor umane.Hangia 2iduri apare ca un ar'etip si poate !i considerata re!lectie a spiritului,ea e cea care ii e:plica lui B'ilgames sa se limiteze la starea de muritor si sa nu caute nemurirea,caci pSu asta sunt zeii.Eeita Istar e zeita protectoare a *ruCului,sim0ol al dragostei,raz0oiului si !ertilitatii,dar care se considera mai presus de toate si pedepsea aspru pe cel ce%i incalca dorintele.Hum0a0a e un monstru gigant,o incercare in calea celor 9%B'ilgames si 8nCidu cu care s%au ispravit. 4.8pica popoarelor primitive e reprezentata de mituri,0asme si legende totemice. "on!orm lui &vidiu 3rim0a,literatura epicului e strans legata de munca in comunitate si de di!erite zeitati si !iinte supranaturale dupa care se g'idau oamenii.&mul primitiv nu se indoieste de

adevarul legendelor.4iteratura ni se prezinta su0 !orma orala,colectiva,sincretica,primul loc in literatura ocupindu%l genul epic,pentru ca se atest numeroase mituri si legende,genul liric !iind sla0 dezvoltat. 3.;u se poate !ace o comp.intre di!erite creatii na.!ara a cunoaste speci!icul lit.poporului respectiv.Tn 4* intra deopotriva opere considerate individuale,serii de opere,curente si stiluri lit,modele liter,intr%un cuv%toate operele reprezentative ale unei epoci oarecare,interesul pSu valorile lit din trecut si de azi ale altor pop.Acest interes e astazi mai viu ca oricind.3evine ast!el,implicit necesara viitorului !ilolog orientarea,ierar'izarea,cercetarea apro!undata a monumentelor esentiale ale 4*.2tudiul 4* tre0uie sa su0linieze sensul mostenirii literare pe care ne%a lasat%o trecutul.+rin e:emple de cele mai elocvente studiul 4* ajuta la o mai temeinica intelegere a naturii si !unctiei operei lit,a conceptiei despre natura ca !enomen determinat din punct de vedere istoric. 9. "riteriul de evaluare a universalitatii a unei opere in acceptia lui .>ianu ar !i$ N+oseda valoare univ.acele opere care reprezentand cu mare !ort si claritate timpul si locul lor, au iz0utit sa%si prelungeasca insemnatatea dincolo de acestea si, dupa pro0a repetata a secolelor sau deceniilor, s se mentina in constiinta de cultura a oamenilor de aziO.In acest nou plan valoric speci!icul na.nu dispare,dar in el tre0uie sa regasim incluse si generaluri.3e aici deducem tematica a0ordata reprez inca un crit de promovare a unei opere in universalitate."u cit tema unei opere e mai generala#natura,iu0irea,copilaria etc) cu atit ea are mai mari sanse de a accede la universalitate."riteriu esential insa,de promovare in univers.e valoarea creatiei literare si in!luienta pe care aceasta o e:ercita asupra altor lit.nationale.Harold 5loom propune in 4ectia maiestrilor o lista de scriitori canonici,optind pSu 9criterii de selectare%valoare estetica si ideea de reprezentativitate. <B8;8EX.3e!inirea 4* are inca un statut con!uz in cercetarea literara,desi de mai 0ine de 9mii de ani nimeni nu pune la indoiala utilitatea compararii te:telor.*niversalit e un atri0ut !Se vec'i,dovada elocventa !iind constituita circulatia valorilor in antic'it.Horatiu mentioneaza in 8pistola lui Horatiu din anul <IT.Hr$Modelul grecesc...o,voi studiati%l ziua si noaptea( Indemnarea lui Horatiu a !ost considerata I e:presie artistica constienta a rostului 4*."alinescu remarca$In a!ara de cultura !ilozo!ica,criticului ii mai tre0uie o vasta si sistematica cunoastere a 4*.#+rincipii de estetica) <+.8MI28."u mai 0ine de 9sec in urma,anume in sec.=>III s%au !i:at premisele concept de 4*.+rintre premisele propriu%zise pot !i retinute urmatoarele aspecte%A)sec=>III cauta sa inlature 0arierele lingvist.dintre state,preconizind ca e posi0ila instituirea unei lim0i univers.5)tot in sec=>III se preconiza instituirea unei morale 0azate pe o ratiune ce ii egal.pe oameni indi!.de statutul lor social.2ec =>III e sec luminilor,enciclopedistilor#>oltaire etc).")circulau in acest timp termeni ca cetatean al universului,etc#cosmopolit).Apar si se instituie multe discipline.In Bermania A.5ogate instituie stiinta esteticii.Apar si se mani!esta operele lui Pant.Aceste premise impuneau conceptul de 4*. <,&.MA.8. +rimele incercari de a sc'ita un sumar ansam0lu al productiilor literare de val.univ.din diverse tari ii apartine lui >oltaire,!iind e:primate in cicluri%scrisori !ilozo!ice#<F34).*lterior,ideea de 4* a !ost valori!icata de Boet'e in pasajul "onvor0irile cu 8Cerman#3<ian,<D9F)$+oezia a devenit un 0un al intregii umanitati.Boet'e e si considerat parintele concept de 4*. e:tul acesta e considerat actul institutiv al 4*.Boet'e concepe 4* ca pe o sinteza a marilor valori litarare,ca pe un 0un cultural comun,care nu tre0uie considerat numai din punct de vedere istoric,ci tre0uie asimilat de noi in partile lui 0une.3S Boet'e,continutul 4* se !orm.printr%un proces selectiv din !ondul operelor liter.de valoare a lit.na.

<38,I;I.8 si 8>&4* I8.&0iectul 4* si totodata constiinta sa teoretica apar la inc.sec=I=."onceptul de 4* ca un 0un cultural comun e,asadar,relativ recentQa0ordind relatiile dintre lit.di!eritor popoare,in!luientele,!uziunea,o0iectul 4* tinde sa se apropie de speci!icul lit.comparate.3enumirea mai inspirata a 4* in acceptia noastra ar tre0ui sa !ie eoria comaparata a literaturilor,intr%ucit ea se ocupa de relatiile dintre diverse literaturi. 3e!init ca termen a0ia la 1n sec =I=%lea Y Boet'e a pronunGat pentru 1nt1ia oar termenul de Leltliteratur 1n <D9F #consemnat 1n "onvor0irile cu 8cCermann), care avea s constituie nucleul viitorului conceptY literatura universal apruse 1n a doua jum sec =>III%lea,urmare a e:pansiunii economice,ca o nevoie ca literatura s 1nsemne mai mult dect valorile !iecrui popor 1n parte. raducerile au 1nsemnat 1ns,de0utul carierei universale a marilor opere naGionale iar romanticii germani au !ost cei care au instaurat cu adevrat climatul propice studiului literaturilor lumii.