Sunteți pe pagina 1din 5

Referat la Farmacognozie Speciala

Lacramioara

Lacramioara
Lacramioara, cunoscuta si sub denumirea de Margaritar sau Dumbravioara si avand denumirea stiintifica Convallaria majalis, este singura specie de planta care apartine genulu Convallaria, familia Ruscaceae. Descriere Lacramioara este o planta erbacee, perena care se extinde pe suprafete mari prin tulpini subterane, numite rizomi. Noile tulpini ale plantelor se formeaza la capatul stolonilor, vara. Planta infrunzeste primavara, din radacinile ramase in pamant pe timpul iernii, care continua sa se extinda. Tulpina plantei are o inaltime de aproximativ 15 !" cm si este incadrata de una sau doua frunze mari, eliptice, de aproximativ 1" #5cm. tulpina cu flori are in general doua frunze si inflorescenta in forma de ciorc$ine formata din 5 15 flori la capatul tulpinei. %lorile sunt albe, au forma de clopotei, masoara 5 1" mm in diametru si au un parfum imbietor. Planta infloreste de la inceputul primaverii pana la inceputul verii. %ructul de lacramioara este de culoare rosu aprins si masoara 5 & mm in diametru. 'cesta contine cateva seminte de culoare albicioasa sau maronie. (and se usuca capata o culoare translucida si sunt rotunde, avand dimensiunea de 1 ! mm. Lacramioara nu se poate inmulti prin polen, iar coloniile formate dintr o singura tulpina nu produc seminte. Raspandire Lacramioara poate fi intalnita in paduri de foioase, tufisuri, lunci, regiuni deluroase si de campie din )uropa, nordul 'siei si 'merica de Nord. Planta prefera umbra partiala sau totala. Plantate sub copaci sau arbusti pot forma un covor. *unt de efect in zone umbrite, unde putine alte plante cresc. 're nevoie de umiditate permanenta pentru ca frunzele sa nu se ingalbeneasca. Prefera solurile acide sau neutre. Substante active Principalele substante active din lacramioara sunt+ glicozide toxice cu actiune cardiotonica, saponozide acizi diversi esente parfumate

carbonat de calciu mici cantitati de ulei volatil prezente in flori. Recoltare -n scopuri terapeutice se recolteaz. florile /nainte 0i /n timpul desc$iderii complete 1lunile aprilie mai2, precum 0i frunzele f.r. pe3iol, adunate /nainte de formarea fructelor 1lunile mai iunie2. Dac. se culeg mai t4rziu /0i sc$imb. u0or culoarea /n timpul usc.rii. 5ecoltarea se face pe timp uscat, dup. ce s a ridicat roua. 6scarea lent. la soare sau la umbr. m.re0te riscul de /ng.lbenire a frunzelor. %lorile se usuc. la umbr., /n camere bine aerisite. Pentru a ob3ine 1 7g produs uscat necesit. 8 7g flori sau 9 7g frunze proaspete. Utilizarea in gradina Lacramioara este o planta de gradina cultivata pentru frumusetea florile si parfumul acestora. 6nii botanisti o considera o planta invadatoare deoarece se extinde cu repeziciune si nu poate fi controlata. Lacramioara este folosita ca $rana pentru larvele unor fluturi si molii. Legenda si traditie :n unele legende crestine se spune ca Lacramioara provine din lacrimile )vei, dupa ce a fost alungata impreuna cu 'dam din 5ai. :n acelasi timp, alte legende spun ca lacrimile fecioarei Maria s au transformat in Lacramioare cand a plans la crucea lui :isus. Planta are mai multe denumiri populare precum+ cercelus, clopotele, clopotei, coada cocosului, curpina de padure, dumbravioara, floarea turcului, flori domnesti, geogite, iarba lui *fantu ;$eorg$e, iarba margaritarului, lacramita, lilion bun, margarit, margaritare, margea, pa$arute, suflete, umbravioara. Denumirea stiintifica ma<alis sau maialis inseamna =apartinand lunii Mai>. :n limba<ul florilor, lacramioara inseamna intoarcerea fericirii. Toxicitate Toate partile plantei+ florile, fructele, semintele, tulpinele, radacinile si frunzele sunt otravitoare. :n planta au fost descoperite aproximativ !8 de substante toxice. Dupa ce se intra in contact cu planta este important sa te speli foarte bine pe maini. Utilizarea in medicina Lacramioara este folosita pentru proprietatile sale medicinale. 'ceasta este folosita pentru imbunatatirea memoriei, tratarea afectiunilor cardiace, a migrenelor de natura nervoasa, a nevralgiilor si a ametelilor. Planta are totodata si efecte diuretice.

Pe baza unor /ndelungate experiment.ri s a stabilit c. frunzele de l.cr.mioare au efecte directe /n bolile de inim., respectiv infarct miocardic, decompensare, insuficien3. cardiac. de natur. sclerotic., scleroz. coronarian., ateroscleroz., aritmie 1regleaz. ritmul cardiac f.r. a ridica valoarea tensiunii arteriale2, bradicardie, palpita3ii, angin. pectoral. 0i $ipertrofia inimii.%.r. rezerve, este recomandat. /n cazul leziunilor cardiace cauzate de eforturile sportive excesive 1box, fotbal, $altere2.Prin tratamente supraveg$eate de medic d. bune rezultate /n afec3iunile sistemului nervos la persoane cu ame3eli, nevralgii, migrene de natur. nervoas., dureri de cap, nevroze cardiace, epilepsie 0i apoplexie.La nivelul aparatului respirator intervine /n dureri de piept, grip. 0i pneumonie. 5ezultate bune s au constatat 0i /n tratamentul reumatismului 0i al gutei, precum 0i la persoane cu boala ?asedo@ 1gu0.2. Forme de utilizare -n tratamentele naturiste se folosesc+ infuzie dintr o linguri3. frunze uscate la #5" ml ap. clocotit., dup. infuzare /n vas acoperit timp de 1" 15 minute, se /ndulce0te dup. gust 0i se ia c4te o lingur. de ! A ori pe zi, atunci c4nd apar crize dureroase de inim. sau palpita3ii cardiace, tinctur. din o parte flori 0i ! p.r3i alcool, care se las. la macerat, cu agitare zilnic. timp de 1A zile, dup. care se strecoar. 0i se consum. c4te 1" pic.turi de ! ori pe zi, /n caz de migrene nervoase, nevralgii 0i ame3eli, tinctur. din 1"" g mas. proasp.t. de frunze 0i flori care se stoarce, iar peste suc se adaug. 18 ml alcool B"" 0i 15 g glicerin. 0i se completeaz. cu ap. p4n. la 1"" ml, dup. # ! zile de macerare se iau c4te !" A" de pic.turi de # ! ori pe zi /n cazul crizelor cardiace acute, o3et de l.cr.mioare ob3inut prin macerarea florilor proaspete /n o3et de vin timp de 8 1" zile, se strecoar. /n sticle brune 0i se miroase /n caz de nevralgii 0i dureri de cap, pulbere din flori 0i frunze uscate 0i m.cinate fin din care se ia c4te un v4rf de cu3it /n pu3in. ap., la crize cardiace, ame3eli ap.rute dup. suflarea nasului, la scurgerile cronice de oc$i 0i urec$i, /n nevralgii 0i cefalee,

amestec de flori proaspete 1# g2 cu miere de albine av4nd efecte purgative sau contra palpita3iilor. La supradozare, preparatele din l.cr.mioare devin toxice, scad tensiunea arterial., m.resc ritmul cardiac, provoac. tulbur.ri cardiace 0i respiratorii, poliurie, ame3eli, sufocare, gre3uri, crampe, dureri abdominale, spasme, a<ung4nd p4n. la stop cardiac. De asemenea, fructele ro0ii sunt foarte toxice 0i se exclud de la consum.