Sunteți pe pagina 1din 3

Caractere generale ale mamiferelor Mamiferele sunt vertebrate superioare homeoterme cu corpul acoperit cu par, care nasc pui

vii pe care ii hranesc cu lapte, produs de glandele mamare. Au o larga raspandire geografica, in toate mediile de viata: majoritatea sunt terestre, unele subterane, dar si acvatice, semi-acvatice si chiar zburatoare. Ca urmare a adaptarii lor la diferite medii de viata, aspectul forma si dimensiunile corpului variaza foarte mult. Corpul lor, alcatuit din cap, trunchi si coada (care poate lipsi), se sprijina pe doua perechi de membre adaptate in general pentru mers. a mamiferele acvatice corpul devine hidrodinamic, iar membrele devin inotatoare. a lilieci, mamifere zburatoare, membrele anterioare sunt adaptate pentru zbor. !egumentul mamiferelor are doua categorii de productii: cornoase si glandulare. "cheletul este alcatuit din oase masive, pline cu maduva. Musculatura este bine diferentiata. Cavitatea toracica este separata de cavitatea abdominala prin muschiul diafragma, cu rol in respiratie. "istemul nervos este cel mai bine dezvoltat. #misferele cerebrale cu scoarta neteda la formele inferioare devin cutate la formele superioare, scoarta cerebrala formand girusuri. $rganele de simt sunt bine dezvoltate. "istemul digestiv sufera modificari in functie de regimul alimentar al mamiferelor. "tructura dentitiei este utilizata ca un criteriu in clasificarea mamiferelor. %intii, fi&ati in alveole, sunt diferentiati: incisivi, canini, premolari si

molari. 'orma, structura si numarul dintilor se modifica la diferitele grupe in functie de modul de hranire. Circulatia sangelui este inchisa, dubla si completa, la fel ca la pasari, iar inima este tetracamerala. (espiratia este pulmonara la toate mamiferele. #&cretia se realizeaza printr-un sistem e&cretor care cuprinde doi rinichi bine dezvoltati, doua uretere, o vezica urinara si uretra. (eproducerea este se&uata, se&ele sunt separate, fecundatia este interna. Mamiferele se grupeaza in numeroase ordine.
Generalitati despre mamifere

MAMIFERE Mamiferele sunt animale cu snge cald, care si hrnesc puii cu ajutorul unor glande productoare de lapte. Unele specii de mamifere sunt cele mai inteligente ietuitoare de pe !mnt. Mamiferele sunt un grup de ietuitoare e"trem de di ers, putnd fi ntlnite n aproape orice tip de ha#itat de pe !mnt. Ele triesc pe uscat, n clim cald sau rece, n mare si au cucerit si $duhul. Mamiferele sunt animale cu snge cald, acoperite cu piele sau #lan. Acest lucru nseamn c toate speciile si controlea$ temperatura corpului prin transpiratie sau gfit cnd este cald si prin tremurat cnd este frig. %RU!URI &E MAMIFERE !e scara temporal a e olutiei, mamiferele au aprut destul de tr$iu. Au e"istat mamifere si n timpul erei dino$aurilor, dar acestea erau animale mici, asemntoare cu soarecii de cmp, e eritele si #ursucii de a$i. Mamiferele apartin clasei Mamalia. Aceast clas este compus din trei grupuri principale. Animalele din cel mai primiti grup depun ou,ca reptilele si psrile. Acestea sunt monotremele si doar dou specii au supra ietuit pn n $iua de a$i ' ornitorincul si echidna. MAR(U!IA)E)E &esi marsupialele dau nastere la pui ii, acestia sunt doar partial de$ oltati. *n consecint, puii stau n marsupiul +#u$unar, mamei lor, hrnindu-se cu laptele ei pn cnd se de$ olt complet. .angurul este pro#a#il cel mai cunoscut marsupial. .ele mai multe specii de marsupiale se gsesc n Australia si /oua 0eeland. MAMIFERE)E (U!ERI1ARE Mamiferele placentare constituie grupul cel mai a ansat. 2ermenul 3placentar4 se refer la faptul c animalele din acest grup cresc +de$ olt, puii n interiorul corpurilor lor, furni$ndu-le su#stantele nutriti e prin intermediul placentei din uter. E"ist multe specii diferite de

mamifere superioare. Acestea includ mamifere $#urtoare +liliecii,, mamifere marine +foci, delfini si #alene,, er#i ore mari +elefanti si girafe, si carni ore puternice +canide, feline si ursi,. !rimatele includ maimutele, maimutele antropoide si oamenii. .E)E MAI MARI MAMIFERE 5alenele sunt cele mai mari mamifere care au tr6it reodat6 pe !6mnt. Aceste #alene cu cocoas6 se hr6nesc prin filtrare, umplndu-si gura cu cantit6ti mari de ap6 de mare plin6 de plancton pe care l retin n gur6 eliminnd apa printr-o retea de formatiuni numite fanoane care actionea$6 ca o sit6. &imensiunea urias6 a #alenelor nseamn6 c6 ele tre#uie s6 consume cantit6ti enorme de plancton n fiecare $i. &eoarece mamiferele au ne oie de aer pentru a respira, #alenele tre#uie s6 ias6 regulat la suprafat6 pentru a inhala aer. 5alena al#astr6 este cel mai mare animal de pe planet6. Acest urias mamifer marin poate atinge 78 de metri n lungime si 9:8 de tone n greutate. Mamiferele care se hr6nesc doar cu insecte sunt cunoscute su# numele de insecti ore. Furnicarul urias din America de sud are gheare puternice, un #ot lung si o lim#6 lipicioas6 care l ajut6 s6 sape n musuroaiele de furnici si s6 de ore$e furnicile din interior. 1 #lan6 deas6 l protejea$6 de musc6turile insectelor. */%RI;IREA !UI)1R Mamiferele si datorea$ mare parte din succesul lor grijirii printesti. Ele sunt n general cei mai grijulii printi din natur. Femela hrneste puii cu lapte produs de corpul ei si are grij de ei pn cnd acestia se pot descurca singuri. *n aceast perioad, puii deprind tehnicile esentiale de supra ietuire, cum ar fi comportamentul social si metode de o#tinere a hranei. Unii dintre puii mamiferelor, cum ar fi soarecii, se nasc or#i si complet neajutorati, necesitnd o perioad de ngrijire intens din partea printilor. Altii, cum ar fi cer#ul, sunt n stare s se ridice si s alerge la cte a minute dup ce s-au nscut (IM2URI)E MAMIFERE)1R Mamiferele au simturi puternic de$ oltate, lucru ce a contri#uit si el la succesul acestor animale. Unele mamifere au doi ochi plasati cte unul n fiecare parte a capului. Fiecare ochi ofer o edere diferit asupra mediului nconjurtor. Altele au edere #inocular. 1chii sunt plasati n fata capului si lucrea$ mpreun. Acest tip de edere permite animalului s sta#ileasc distantele cu mai mare preci$ie. Unele mamifere au simturi speciali$ate, cum ar fi sonarul liliacului +ecolocatie, si musttile sensi#ile ale crtitei. !entru unele mamifere, simtul mirosului este cel mai important. &e e"emplu, cinii folosesc mesaje mirositoare pentru a-si marca teritoriul. 1rnitorincul cu cioc de rat6 din Australia este unul din putinele mamifere care depune ou6. Femela se ocup6 de puii neajutorati ntr-o i$uin6, hr6nindu-i cu laptele produs de glande speciale de pe corpul ei. Mamiferele care se hr6nesc doar cu insecte sunt cunoscute su# numele de insecti ore. *n climatele reci, unele mamifere, cum ar fi acest !rs european, hi#ernea$6. *n aceast6 perioad6 ele un m6nnc6, ci tr6iesc din re$er ele de gr6sime acumulate de organism. )iliecii m6nnc6 insecte si se hr6nesc cu nectarul din flori. )iliecii sunt singurele mamifere au ade 6rat $#ur6toare. Aripa unui liliac este compus6 dintr-o mem#ran6 su#tire care se ntinde ntre degete corp si picior.