Mjiloace de combatere a violentei scolare cauzate de televiziune

Cresterea fara precedent a cazurilor de violenta din scoli este un motiv de ingrijorare pentru toti factorii educativi. Ultimul studiu realizat de specialistii Institutului de Stiinte ale Educatiei pune in evidenta urmatoarele aspecte: - in 90, ! din scolile generale ale "omaniei se manifesta violenta intre elevi, in # ! elevii fiind violenti fata de profesori, in $%, ! cazuri profesorii fiind violenti fata de elevi. Cauzele comportamentului agresiv al copiilor si adolescentilor sunt multiple. & parte dintre ele au fost realizate c'iar de catre elevi intr-un sondaj de opinie realizat de catre C() si dat pu*licitatii in decem*rie $00+. ,ajoritatea elevilor c'estiona-i cred ca .coala are cea mai mare influenta in ceea ce prive.te /nsu.irea unor valori civice si socio-profesionale ca: li*ertatea de e0presie, creativitatea, competenta, comportamentul activ, cultura civica, spiritul de competi-ie, formarea culturala, succesul, patriotismul. 1eci, sursa violentei din scoli nu este reprezentata de valori promovate aici sau in modelele de comportament pe care profesorii le propun elevilor. 2amilia apare in opinia elevilor drept p3str3toare a unor valori etico-morale fundamentale precum adev3rul si respectul, compasiunea si generozitatea. Ele sunt apreciate de toate categoriile de elevi ca fiind invatate de la familie in propor-ie de %4! pentru adev3r si de 5%! pentru respect. Conform aceluia.i sondaj al C(), %5! dintre elevii de .coala primara, 55,6! dintre cei de gimnaziu si 5+! dintre liceeni au declarat ca urm3resc programele televizate, in medie, cate # ore pe zi si c'iar mai mult in 7ee8-end. Elevii de toate v9rstele asociaz3 televiziunea cu vedetismul, se0ualitatea, lipsa de scrupule, violenta :intre %5-55!;, vulgaritatea<agresivitatea :intre ++-%%!;, minciuna, senza-ionalul, im*ogatirea. )proape #4! dintre elevii c'estiona-i au declarat ca scenele de violenta ii /ngrozesc si le induc un sentiment de nesiguran-a, intre 466! au tul*ur3ri de somn, mai ales cei din categoria de v9rsta 5-60 ani, iar apro0imativ 4! considera ca actele de violenta vizionate ii ajuta sa ac-ioneze in acela.i fel in rela-iile cu al-ii. Cum putem combate aceasta cultura dominata de violenta? In primul r9nd, tre*uie sa con.tientizam dimensiunile fenomenului si efectele sale

negative asupra comportamentului copiilor :evident, al3turi de alte cauze;. In al doilea r9nd, rezolvarea pro*lemei -violenta scolara- nu se poate realiza dec9t prin efortul comun al tuturor factorilor implica-i in educa-ie,cei mai importan-i fiind .coala si familia. =arteneriatul familie-.coala are in acest conte0t un rol foarte important. In practica .colara e0ista mai multe modalitati de cola*orare a invatatorilor cu familiile elevilor: - .edin-e cu p3rin-ii >cadrul organizat al unor analize riguroase asupra influentei e0ercitate de diferi-i factori, printre care si televiziunea asupra copiilor. - lec-iile si ser*3rile -inute in fata p3rin-ilor permit familiei sa vad3 manifest3rile elevilor, rezultatele muncii lor, tr3irile si comportamentul acestora? aceste activitati vor fi urmate de analize *azate pe discu-ii sincere, stima, cointeresare in o*-inerea eficientei ma0ime in educarea copilului. - vizitele la domiciliul elevilor sunt momente in care se realizeaz3 o cunoa.tere am3nun-ita a /mprejur3rilor de viata pe care le traiste copilul. )cum pot fi discutate si pro*leme legate de prezenta @A in viata sa. Invatatorul va afla care sunt motivele pentru care mem*rii familiei se uita la @A. Aa face diferen-a intre motivele de lunga durata si cele momentane :de e0emplu de alternativa pentru timpul li*er sau comportamentul p3rin-ilor;. =3rin-ii vor fi sfatuiti in privin-a rolului @A in viata de zi cu zi a copilului: 1. Interdictiile B Cenereaz3 lupta pentru putere dintre adul-i si copii B Scot la iveala rezistenta copiilor B 1au na.tere la proteste B (u reduc orele petrecute in fata @A 2. Programul zilnic B @A nu se su*stituie programului zilnic B 1urata de vizionare limitata in concordanta cu celelalte activitati 3. Pozitionare @A nu tre*uie sa fie in centrul spa-iului de locuit ci intr-un colt lini.tit, a.ezarea sa semnal9nd ca nu ocupa un loc central in viata familiei 4 . Selectia B)legerea emisiunilor pentru copii pe un anumit interval B(egocierea care si cate emisiuni pot fi urm3rite 5. Mi loc de in!ormare B @A nu este o recompensa B (u este pedeapsa, nici *a*Dsitter ". Colectivitate BCopiii nu tre*uie sa vizioneze singuri programe @A B1e cate ori se poate, partenerii copiilor sa fie tot copii, pentru ca nivelul acestora de receptare e mai *un dec9t al adul-ilor #. $iscutiile B =3rin-ii sa renun-e la interogare, amenin-are, ridiculizare in fata @A %.Prelucrarea B Copiii vad si recepteaz3 altfel emisiunile dec9t adul-ii, de aceea mai repede cele v3zute prin munca si gesturi. Ei au nevoie de dinamism in fata

@A pentru a se decongestiona de frica, de agresivitate &. 'eprelucrarea B Copiii au nevoie de timp, durata fiind varia*ila la fiecare copil in func-ie de cat de puternic este acesta afectat emo-ional B )dul-ii tre*uie sa a.tepte pana c9nd copilul se ofer3 el /nsu.i sa discute. Cei mari nu tre*uie sa-si ascunda parerile, ci sa participe activ si sa discute cu copilul. Cadrul didactic tre*uie sa ac-ioneze pentru com*aterea efectelor negative ale @A asupra comportamentului elevilor si prin educarea acestora in spiritul prieteniei si tolerantei. Inca de la cele mai fragede v9rste, elevii tre*uie ca li*ertatea reprezint3 atri*utul cel mai de pre- al omului. Copilul tre*uie sa inteleaga ca nu-si poate alege singur conduita, deoarece li*ertatea sa de ac-iune ar putea restr9nge li*ertatea aproapelui sau. El va fi invitat sa ac-ioneze doar dup3 ce cere sfatul p3rintelui sau al cadrelor didactice. Aa respecta regulile grupului in care a intrat-clasa. I se vor oferi modele pozitive de comportament, vor fi orienta-i in alegerea prietenilor. In acest sens se pot folosi te0tele din manuale, jocurile de rol, dramatiz3rile. Iat3 c9teva dintre jocurile pe care le-am folosit: B=rietenul imaginar-copiii si imagineaza ca ajung la o casa, la un prieten de care vor discuta B2loarea fermecata-Elevii isi transmit unul altuia o floare, spun9nd o calitate a unui prieten BScrisori de la prietenii mei-corespondenta intre elevii din .coala sau din afara ei 1easemenea, activit3-ile desf3.urate in perec'i, in grup au eficienta sporita deoarece conduc la rela-ii de cola*orare, cooperare, *una /n-elegere, toleranta. In clasele a III-a si a IA-a la sf9r.itul capitolului E"ela-iile dintre oameni in cadrul grupuluiF se pot da teste, pentru ca Invatatorul sa cunoasc3 modul in care elevii percep anumite situa-ii privind rela-iile de prietenie. 1e e0emplu: 6. Ce este prieteniaG $. Ce a.tep-i de la un prietenG #. =rietenii tai sunt la fel ce tine sau diferi-iG Se pot realiza si proiecte :E=rietenul adev3ratF, ECopil3riaF, etc.;, povestioare create si pu*licate in revistele .colare. 1e-a lungul scolaritatii copiii vor fi invatati ca, tr3ind intr-o colectivitate, au anumite /ndatoriri fata de al-ii, ca pro*lemele lor devin pro*leme ale grupului. 1easemenea, vor /n-elege ca /ndeplinirea unor /ndatoriri nu este un lucru greu, daca, de mici, /ncearc3 sa respecte, sa ajute, sa fie politico.i cu cei din jur. =3rin-ii vor fi permanent implica-i in viata scolii, Hparticip9nd al3turi de copii la diverse activitati :spectacole, ser*3ri, /nt9lniri cu elevi de la alte scoli, concursuri, e0cursii;. In concluzie parteneriatul familie-.coala are importanta 'ot3r9toare in com*aterea violentei .colare. In fiecare din noi, adul-ii, orice v9rsta am avea, e0ista un copil. (u-l suprima-iI J3sa-i-l sa respireI 1a-i-i viataI )juta-i-lI Uita-i pentru o clipa

cine sunte-i si redeveni-i copii.)ici, pe planeta copil3riei vei redescoperi adev3rul, frumuse-ea si dragostea..Kucati-va al3turi de copiiI =rin joc transmitem afectiv si cognitiv interesul pentru cunoas-tere,pentru ac-iune, pentru frumosul natural si uman. Educatorii si elevii au un singur profesor comun: 1")C&S@E).

Forme de manifestare ale violentei in mediul scolar

Aiolenta in mediul scolar este un fenomen destul de comple0, cu o diversitate de forme de manifestare care justifica folosirea terminologiei specializate, rafinate: astfel scoala este spatiul de manifestare a conflictului intre copii si intre adulti-copii, iar raporturile de forta sau planul in care se consuma conduitele ofensive:ver*al, actional, sim*olic; sunt varia*ile importante in intelegerea fenomenului. 1e aceea cand vom folosi notiunea mai generala de EviolentaF vom desemna orice comportament al carui scop este prejudicierea sau distrugerea victimelor. In orice atac agresiv vom regasi apelul la forta pentru transformarea unui individ in instrument in folosirea personala, precum si apelarea la violenta pentru inlaturarea<devalorizarea semenului, perceput ca adversar. "evenind la aspectul comple0itatii si diversitatii violentei scolare vom ilustra aceste caracteristici apeland la cateva tipologii care permit su*linierea specificului acestui fenomen. )stfel, in functie de planul de manifestare al atacului, corelat cu tipul de prejudiciu adus victimei, se poate discerne intre violenta fizica si violenta psi'ologica ver*ala. - e!ectele violentei !izice vizeaza atat sanatatea si integritatea corporala a victimei, cat si evolutia sa psi'ologica: in plan cognitiv, autoperceptia negativa,i ar in plan emotional teama, depresie. - violentele verbale( psi)ologice afecteaza in principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, isi pierd increderea in posi*ilitatile proprii, devin on0ioase. Un studiu *ritanic a ajuns la concluzia ca in fiecare an 60 elevi au tentative de suicid determinat de actele de violenta de la scola, acelasi studiu mai arata ca 0! dintre victimele violentelor considera violenta ver*ala mai stresanta decat atacurile fizice :cu o distri*utie interasanta a raspunsurilor dupa varia*ila Ese0F, fetele considera atacurile fizice mai stresante, in timp ce *aietii se tem mai mult de violentele ver*ale;? iar #0! din victime afirma ca agresiunile le afecteaza capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor scolare. & alta tipologie a conduitelor de violenta in scoala, care com*ina mai multe criterii > planul agresiunii, ver*al<fizic, gradul de desc'idere, directa<indirecta si tipul de implicare a agresorului activa<pasiva > a fost realizata de K. Le*ert :6946; si include: M agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg? M agresiuni active fizice indirecte: lovirea unui su*stituit al victimei? M agresiuni active ver*ale directe: injura, ameninta? M active ver*ale indirecte: calomnia? M agresiuni pasive fizice directe: impiedicarea producerii unui comportament al victimei? M fizice indirecte: refuzul de a realiza o sarcina, de a da curs unei rugaminti? M agresiuni pasive ver*ale directe: refuzul de a vor*i?

M agresiuni pasive ver*ale indirecte: negativism. @ipologia pe care o vom analiza in continuare surprinde specificul violentei in scoala, incercand sa determinam ce rol are functionarea scolii ca institutie educativa, in etimologia tuturor formelor de violenta descrise? in asam*lul conduitelor de violenta intro scoala se poate deose*i o violenta institutionala si o violenta non-institutionala . Aom prezenta aceste tipuri de violenta dupa care vom incerca sa determinam daca si ce relatie e0ista intre ele. *iolenta institutionala > decurge c'iar in functiunea scolii. Aiolenta scolara poate fi interpretata ca violenta institutionala ca atare, in sensul ca prejudiciul si suiferinta se realizeaza prin intermediul regulamentelor scolare, ele decurg din structurile organizationale si din raportul de putere instruita. In acest conte0t de e0emplu, etic'etarile, discriminarile, injuriile, atitudinile ironice ale unor profesori, anumite metode sau proceduri de orientare scolara, caracteristice unor pro*e de evaluare, toate acestea reprezinta forme de violenta. =entru a intelege resorturile si efectele violentei institutionale, devine foarte important studiul reprezentarilor elevilor asupra fenomenului de violenta intrucat marturiile cu privire la violenta scolara au un puternic caracter su*iectiv: cu alte cuvinte tre*uie sa ne raportam permanent la conceptul de violenta resemtita si su*iectiva. Intre principalele surse ale violentei institutionale putem enumera: M Conceptia si realizarea relatiei pedagogice e0clusiv ca relatie de putere, se defineste prin dinamica, profesorul domina elevii, elevii se lasa dominati. =uterea profesorului este legitima institutionala decurge din statutul sau si se manifesta in plan normativ, actional si a0iologic. "aportul de putere dintre profesor si elev creaza tensiuni intre cele doua parti, iar nervozitatea si stresul generat astfel devin elemente constitutive ale vietii scolare, reprezentand o forma de violenta. 1istanta intre conceptia profesorilor si cea a elevilor cu privire la relatia pedagogica, face ca aceasta sa devina o sursa de frustrare si violenta in scoala. In viata scolara frustrarea provine din opozitia intre asteptarile profesorilor si elevilor cu privire la relatia pedagogica.de su*ordonare si o*edienta, este din punct de vedere psi'omaletic o Erelatie oedipianaF deoarece presupunerepresiunea din partea educatorului. 1rept care elevii vor percepe scoala ca pe o institutie totalitara d4e tip frustrant. M 1ecalajul intre aspiratiile<valorile elevilor si oferta<practica scolara, vizi*il la urmatoarele paliere: - )titudinea profesorilor fata de elevi, pe de o parte, elevii vor sa fie tratati ca fiinte mature, responsa*ile, pe de o alta parte, profesorii isi percep elrvii ca fiind dependenti de stiinta lor? - @ipul de disciplina - elevii doresc un stil al disciplinei scolare *azat pe negociere, care sa tina cont de capacitatea lor de autodirijare in timp ce profesorii prefera stilul *azat de supraveg'ere si control e0cesiv? - @ipul de valori > elevii valoreaza aspectul practic al unui profesor si utilitatea imediata a cunostintelor, ei cred ca tre*uie sa isi asume o pozitie activa pe piata muncii si valorizeaza puternic profesia, profesorii valorizeaza inastructia scolara, cultura si moralitatea? - @ipul de profesor > elevii isi doresc profesori intelegatori, apropiati, desc'isi la dialog,

empatici, capa*ili sa personalizeze relatia pedagogica? profesorii isi doresc elevi linistiti si conformisti. @re*uie remarcat faptul ca forma de violenta cea mai frecvent evocata de profesori este zgomotul produs prin comunicarea neautorizata intre elevi, elevii percepand lipsa de comunicare ca fiind principala forma de violenta a profesorilor fata de elevi, alaturi de nedreptatea si lipsa de intelegere. )laturi de aceste forme de violenta institutionala, psi'ologica e0ista si forme de violenta fizica fata de profesori, cu aceasta precizare ne apropiem de incercarea de a e0plica ce tip de relatie e0ista intre violenta institutionala, care este in mare parte, violenta su*iectiva si violenta non-institutionala, care include numai conduitele de violenta intre elevi si nu are aparent nici o legatura cu profesorul si conte0tul educativ. Intr-o mare masura, cele doua forme de violenta coe0ista, au dinamica proprie, alimentata de cauze specifice, asfel violenta institutionala poate contri*ui la cresterea violentei nonfunctionale, cel putin din doua motive. - In primul rand, asa cum arata 1e*ar*ieu0 :6996;, toate violentele o*ictive, vizi*ile apar ca raspuns la cele su*iective, violenta institutionala potentiaza violenta noninstitutionala, creand frustari, pregatind starea psi'ologica de trecere la act co*orand pragul delincvential. 1e e0emplu nedreptatea sau etic'etarile profesorilor pot avea mai multe efecte posi*ile: fie o reactie violenta a victimei fata de profesor : aici ne aflam pe terenul non-institutional;, fie o conduita de vandalism, fie o conduita de evaziune. - In al doilea rand e0istenta si aplicarea consrangerilor de catre profesor dau ocazia elevilor sa deprinda, prin o*servarea unui model, e0act genul de conduita pro'i*ita de catre profesor prin normele<regulile scolare. 1e asemenea reputatia de elev violent, cu pro*leme de comportament, poate compromite prin efectul &edip, relatia pedagogica cu educatorul, acesta din urma recurgand la o serie de forme de violenta institutionala:comunicare restransa doar la mesajul instructiv, control e0cesiv, pedepse disproportionate in raport cu conduita;, pentru a preveni incidentele cu un astfel de elev. )m*ele tipuri de violenta sunt determinate de factori comuni, printre care cei mai importanti sunt: M )*undenta de modele de conduita agresiva din mass-media. @ot mai multi psi'ologi si sociologi sunt de acord ca scenele agresive, continute pe programele tv. si cinematografice pot constitui factori incitativi, care faciliteaza realizarea actelor agresive? M ,arimea scolii si suprapopularea ei. Cu cat scoala este mai mare cu atat scade posi*ilitatea unei supraveg'eri eficiente? M Esecul scolar. S-a demonstrat ca rata violentei scolare creste proportional cu indicele de esec.

Experienta scolii in prevenirea si combaterea fenomenelor de violenta

Scolile fac /n putine cazuri distinctia /ntre activitatile de preventie si activitatile de asistenta acordata elevilor cu manifestari de violenta si nu dezvolta programe coerente anti-violenta, pornind de la cunoasterea pro*lemelor cu care se confrunta. C'iar acolo unde e0ista actiuni destinate pro*lemei violentei, acestea nu conteaza pe implicarea efectiva a celor vizati, sunt putin popularizate /n r9ndul celor care ar tre*ui cu prioritate sa le cunoasca :autori, victime, elevi cu potential agresiv, parinti;, nu sunt organizate /n forme atractive pentru elevi si se limiteaza la e0puneri de documente sau de situatiipro*lema. Nn putine cazuri, violenta /n scoala este definita ca fiind o pro*lema institutionala. Nn majoritatea cazurilor, nu e0ista parteneriate sau cooperare reala nici la nivelul unitatii scolare :/ntre elevi, cadre didactice, parinti, conducerea scolii; si nici la nivel interinstitutional, care sa defineasca situatiile de violenta, sa ela*oreze strategii de preventie si control, sa monitorizeze si sa evalueze impactul acestora. ,asurile scolii viz9nd preventia si controlul fenomenelor de violenta sunt, /n cea mai mare parte, formale si stereotipe. Spre e0emplu, se confunda e0istenta unui regulament scolar sau a altor documente pe care scoala le-a initiat cu functionalitatea efectiva a acestora. "egulamentele devin dintr-un instrument util de prevenire si com*atere a violentei un mijloc formal de EacoperireF a lipsei de initiativa. Scolile investigate nu reusesc sa a*ordeze situatiile de violenta EascunsaF si nu dispun de mijloace adecvate de a evalua violenta su*iectiva :sentimentul de insecuritate al elevilor;. Sanctionarea elevilor violenti este, nu de putine ori, disproportionata /n raport cu gravitatea faptelor si, prin efectul de *umerang, multiplica deseori cazurile de comportament agresiv al elevilor considerati elevi-pro*lema. Sanctionarea nu este g9ndita ca o forma de prevenire. Nn alte cazuri, actele de violenta nesanctionate ajung sa influenteze si pe ceilalti elevi, devenind de multe ori modele de urmat. ,asurile de control si paza care predomina sunt cele *azate pe interventia politiei sau a altor reprezentanti ai autoritatilor de paza si protectie, /n defavoarea celor care se *azeaza pe formarea cadrelor didactice, a elevilor sau a consilierilor. Nn ceea ce priveste actele de violenta care au loc /n vecinatatea scolii, conducerea unitatilor scolare si cadrele didactice par sa acorde atentie acestora numai daca se manifesta si /n scoala, ajung9nd sa cunoasca actorii din vecinatatea scolii care au potential violent numai dupa ce un fenomen de violenta a avut loc. & asemenea a*ordare reprezinta un important 'andicap /n ela*orarea unor strategii eficiente de prevenire a situatiilor de violenta scolara. Consilierii scolari au o atitudine pasiva, ignor9nd atri*utiile si rolul proactiv pe care tre*uie sa-l ai*a /n comunitatea scolara, prin semnalarea ofertei de sprijin psi'ologic si

prin implicarea /n identificarea si rezolvarea pro*lemelor elevilor, ale profesorilor si ale parintilor, /n afara ca*inetului scolar.

Violenta elev-elev

,ajoritatea lucrarilor de analiza a fenomenului violentei scolare sustin ideea ca manifestarile conflictuale dintre elevi reprezinta cea mai rasp9ndita forma de violenta scolara, dar considera acest tip de violenta ca unul nespecific spatiului scolii deoarece se poate manifesta si /n afara acestuia, /n orice grup de copii si tineri. Este violenta ntre elevi un fenomen frecvent n scolile romnesti? Se poate afirma ca violenta /ntre elevi, /n diferite forme de manifestare, este un fenomen generalizat /n scoli. 1e cele mai multe ori, manifestarile violente dintre elevi :/n special formele EusoareF de agresivitate; sunt percepute ca atitudini si comportamente prezente /n orice scoala, Eo*razniciiF tolerate si specifice v9rstei si oricarui mediu scolar. Cele mai frecvente forme tin de domeniul violentei ver*ale :certuri, conflicte, injurii, tipete; si sunt considerate situatii tolera*ile si o*isnuite /n orice scoala, /n conte0tul social actual :violenta ver*ala a strazii, a mass-mediei etc.;. Nn acelasi domeniu al violentei ver*ale au fost mentionate cu frecventa ridicata si jignirile cu referire la trasaturile fizice sau psi'ice ale colegilor, comportament determinat deseori de specificul v9rstei adolescentei, c9nd elevii devin mai atenti si mai critici cu privire la diferite caracteristici fizice sau psi'ice, proprii sau ale celorlalti. Nn comparatie cu elevii din zonele rurale :unde nivelul de dezvoltare socio-economica a familiilor este de o*icei omogen la nivelul unei comunitati;, este de presupus ca elevii din scolile ur*ane provin din familii cu nivel socio-economic foarte variat. 1e aici apar si diferente privind modul cum se /m*raca, *anii de *uzunar, o*iectele personale utilizate /n spatiul scolii :rec'izite, telefon mo*il etc.;. Ca si /n cazul altor forme de violenta /ntre elevi, cauzele agresivitatii fizice > Ee0presie culturala a frustrarii /n spatiul scoliiF pot fi diverse: consecinte ale imo*ilitatii elevilor /n clasa pe parcursul duratei unei activitati didactice :si, de aici, nevoia de miscare /n timpul

recreatiei, care poate genera agresivitate fizica /ntre elevi;? lipsa unei Eculturi a joculuiF, ceea de face ca jocul sa se transforme /n agresivitate fizica: copiii nu mai stiu sa se joace, nu mai sunt /nvatati cum sa faca acest lucru trasaturile specifice v9rstei :nevoia de li*ertate si de manifestare a propriei individualitati, de impunere /ntr-un grup, inclusiv prin violenta fizica;? aparitia unor EgastiF ca manifestare a su*culturilor scolare? provenienta din medii socio-familiale si culturale foarte diferite sau defavorizante etc. Cnd si unde se manifesta violenta ntre elevi? 2ormele variate ale violentei /ntre elevi se manifesta diferit /n conte0te diferite. =auza presupune un timp si un spatiu /n care elevii nu se afla su* stricta supraveg'ere a cadrelor didactice si care ofera posi*ilitatea relatiilor directe /ntre elevi :care sunt limitate pe parcursul activitatii didactice din cauza metodelor de predare, a conceperii si repartizarii sarcinilor de /nvatare, a asezarii mo*ilierului scolar etc.;. @oate acestea permit manifestarea diferitelor atitudini si comportamente, inclusiv a celor care tin de domeniul violentei /ntre elevi. Cine fata de cine este violent? Un alt aspect a fost cel referitor la tipurile de elevi<colectivitati /ntre care apar manifestari de violenta. Cele mai frecvente situatii de violenta se /nt9lnesc /ntre elevii din aceeasi clasa :apro0imativ %0! dintre raspunsurile directorilor si cele ale elevilor;. =onderea ridicata a unor astfel de situatii se e0plica prin faptul ca interactiunea dintre elevii aceleiasi clase este mai frecventa dec9t relatiile elevilor din clase diferite :/n timpul orelor si al altor activitati scolare, /n pauze, /n cercurile de prieteni;, fapt care creeaza premisele aparitiei mai multor situatii de violenta /ntre elevi. 1e asemenea, cu frecventa ridicata au fost mentionate si situatii de violenta /ntre elevi din clase diferite, de acelasi nivel scolar. Nntre elevii care frecventeaza diferite niveluri de /nvatam9nt apar forme specifice de violenta: *ataie, agresivitate ver*ala, furturi etc. )ceste forme de violenta au fost cu pondere mai ridicata la nivelul scolilor cu clase I-AIII :unde diferenta de v9rsta dintre copiii din clasele mici fata de cei din clasele finale, de p9na la ani;, comparativ cu unitatile de /nvatam9nt post o*ligatoriu. Nn cazul acestor forme de violenta, cel mai adesea, copii de v9rsta mai mica sunt victimele elevilor din clasele mai mari.

Violenta elevilor fata de profesori

Cum se manifesta violenta elevilor fata de profesori? 2ormele de violenta ale elevilor fata de profesori sunt variate, de la comportamente care nu sun t/n deplina concordanta cu regulamentul scolar si cu statutul de elev la forme mai grave, care tin de violenta fizica sau care intra su* incidenta legii. 1ata fiind varietatea situatiilor de violenta a elevilor fata de profesori, mentionate de categoriile investigate, am grupat tipurile de comportament /n trei categorii: a; comportamente neadecvate ale elevilor /n raport cu statutul lor, care presupun lipsa de implicare si participare a acestora la activitatile scolare: a*senteismul scolar, fuga de la ore, actele de indisciplina /n timpul programului scolar, ignorarea voita a mesajelor cadrelor didactice. )cestea sunt aspecte EpasiveF ale fenomenului de violenta scolara. Cei mai multi profesori si parinti sunt de parere ca aceste comportamente aduc /n timp grave prejudicii elevilor si scolii si apar ca urmare a unor regulamente scolare deficitare, a unor relatii pedagogice Eprea democraticeF sau a influentei negative a mediului e0trascolar. Nn multe cazuri /nsa, aceste tipuri de atitudini si comportamente nu sunt catalogate drept violente si tin de domeniul situatiilor care sunt Etrecute cu vedereaF at9t timp c9t nu capata intensitate ridicata, desi intra /n contradictie cu prevederile regulamentului scolar :conform caruia calitatea de elev presupune frecventarea cursurilor si participarea la toate activitatile scolare;, sunt deranjante pentru cadrele didactice si au consecinte negative asupra rezultatelor scolare *; comportamente care implica agresiune ver*ala si nonver*ala de intensitate medie si

care reprezinta o ofensa adusa statutului si autoritatii cadrului didactic: refuzul /ndeplinirii sarcinilor scolare, atitudini ironice fata de profesori, zgomote /n timpul activitatii didactice, miscari ale elevilor neautorizate de profesor :intrarea si iesirea din clasa;. )ceasta este a doua categorie de manifestari violente ale elevilor fata de profesori, /n ordinea producerii lor in mediul scolar. Jipsa de implicare a elevilor /n activitatea didactica si refuzul fatis al /ndeplinirii sarcinilor ce le revin :neparticiparea la activitatea din clasa, nerezolvarea temelor pentru acasa etc.; sunt determinate fie de lipsa interesului si de scaderea motivatiei elevilor pentru ceea ce /nvata, fie ca reactie a acestora fata de diferite atitudini si comportamente ale cadrelor didactice. Elevii /si *at joc de profesorii care nu se /m*raca modern. Cadrul didactic este ironizat pe coridor, susoteli, *ataie de joc. )dolescentii sunt preocupati foarte mult de cum arata? e un lucru *un asta, dar are si urmari... Copiii nu suporta sa fie nedreptatiti si sa primeasca note la o materie in functie de celelalte. Uneori, atitudinea ironica a elevilor :/n special fata de evaluarea profesorilor; este sustinuta si /ncurajata c'iar de catre unii parinti, care considera ironia o modalitate /ndreptatita de manifestare a li*ertatii elevilor fata de anumiti profesori din scoala, care Emerita acest lucruF. Cel mai adesea, profesorii incrimineaza astfel de comportamente si se simt vulnera*ili /n fata elevilor. c; comportamente violente evidente. )ceasta a treia categorie de comportamente violente ale elevilor fata de profesori cuprinde comportamente agresive evidente, care presupun agresiune ver*ala si fizica: gesturi sau priviri amenintatoare, injurii, jigniri, amenintari ver*ale, lovire si agresiune fizica, agresiune indirecta :asupra masinii sau a altor *unuri ale profesorilor;. Ca o concluzie a capitolului de fata, putem afirma ca violenta elevilor fata de profesori este o realitate /n scolile rom9nesti, fapt care reprezinta un semnal de alarma asupra calitatii climatului scolar si a relatiilor pedagogice si, implicit, asupra /ntregii vieti scolare. )ceasta, cu at9t mai mult cu c9t manifestarea unor asemenea comportamente este /nsotita deseori de o atitudine generala devalorizanta fata de scoala ca institutie de educatie.

Violenta in mediul scolar

In mod traditional scoala este locul de producere si transmitere a cunoasterii, de formare a competentelor cognitive, de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara, de intelegere a raporturilor cu ceilalti si cu noi insine. Scoala tre*uie sa profileze caractere, sa-i educe tanarului placerea de a invata, dorinta de a reusi si de a face fata sc'im*arilor pe piata muncii. In acest conte0t, a vor*i despre violenta acolo unde ne asteptam sa gasim cele mai *une conditii pentru formarea si dezvoltarea armonioasa a personalitatii, poate parea un fapt cel putin neverosimil. In ultimii ani, violenta in randul minorilor a constituit su*iectul a numeroase dez*ateri mediatice. @otusi cunostintele noastre in acest domeniu sunt destul de lacunare, singurele date certe provin de la ,inisterul de interne si vizeaza diferite tipuri de infractiuni comise de minori: omoruri, tentative de omor, vatamari corporale grave, violuri, furturi, tal'arii. )tunci cand vor*im despre violenta scolara nu putem sa ne limitam la actele de violenta care cad su* incidenta legilor ,inisterul de Interne nu arata decat o parere a realitatii acestui feonomen. K)OUES =)I( :$000;: repereaza $ tipuri de violenta in mediul scolar: - violente o*iective - care sunt de ordinul penalului crime , delicte si asupra carora se poate interveni forntal? - violente su*iective - care sunt mai su*tile, tin de de atitudine si afecteaza climatul scolar

:atitudini ostile, dispret, umulire, sfidare, a*sentele de la ore;. & forma de violenta e0trem de raspandita in mediile scolare este violenta ver*ala, engelzii folosesc termenul PUJJQI(ES - pentru a desemna atacurile ver*ale, intimidarile e0ercitate prin amenintati, injurii, umilinte. In al doilea rand, a califica un fapt C) AI&JE(@, inseamna a emite o judecata de valoare asupra acelui fapt. Kudecata corespunde unor norme sociale determinate de cultura unei societati, dar ea se face si in functie de valorile grupului de apartenenta. 1e asemenea violenta ver*ala nu este perceputa in aceiasi maniera de elevi si profesori. Elevii o minimalizeaza in timp ce profesorii o supraevalueaza. @ermenul de violenta este folosit /n mod frecvent, el devenind /n ultimii ani o rutina lingvistica /n programele nationale, pu*licatii, rapoarte si statistici, productia academica si /n media. Violenta n scoala este orice forma de manifestare a unor comportamente precum - e0primare inadecvata sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tac'inare, ironizare, imitare, amenintare, 'artuire? - *ruscare, /mpingere, lovire, ranire? - comportament care intra su* incidenta legii :viol, consum<comercializare de droguri, vandalism > provocarea de stricaciuni cu *una stiinta >, furt;? - ofensa adusa statutului<autoritatii cadrului didactic :lim*aj sau conduita ireverentioasa fata de cadrul didactic;? - comportament scolar neadecvat: /nt9rzierea la ore, parasirea clasei /n timpul orei, fumatul /n scoala si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului scolar /n vigoare. 2enomenul violentei scolare este e0trem de comple0, iar la originea lui se afla o multitudine de factori. Scoala insusi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta, ea reprezinta un loc unde elevii se instruesc, invata, dar este si un loc unde se sta*ilesc relatii, se promoveaza modele, valori, se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva, afectiva si morala a copilului. Clasa scolara constituie un grup ai carei mem*rii depind unii de altii, fiind supusi unei miscari de influentare reciproca de a determina ec'ili*rul functional al campului educational. E0ista din ce /n ce mai mult recunoasterea comple0itatii si diversitatii pro*lematicii violentei /n Europa. Statisticile institutionale masoara at9t delincventa reala si crima, dar mai ales mo*ilizarea serviciilor de politie si judiciare. Nn ele se avanseaza ideea de cuantificare a violentei si acordarea importantei victimelor, aceasta put9nd sa reprezinte esentialul /n ceea ce priveste cifrele violentei scolare.

Cauzele Violentei !colare

1atorita uriaselor disponi*ilitati privind mediatizarea, suntem, din nefericire, aproape zilnic martorii deferitelor forme de manifestare a violentei cum ar fi raz*oaiele, crime, jafuri, tal'arii, distrugeri ca de altfel si otravirea lenta, spre e0emplu ai unei persoane este o conduita agresiva, dar nonvidenta :pentru ca violenta poate fi si asupra sinelui si nu numai in afara su*iectului;. "espingerea cvasi-generalizata a naturii instinctuale a violentei nu inseamna, insa si ignorarea unor influente *iologice asupra ei cum ar fi: -influente 'ormonale - masculii sunt mult mai agresivi decat femelele datorita diferentelor de natura 'ormonala -influente neuronale - e0ista anumite zone ale corte0ului care in urma stimularii electrice faciliteaza adoptare de catre indivizi a comport amentului agresiv. -influente *io-c'imice :cresterea alcoolului in sange, scaderea glicemiei pot intensifica agresivitatea;. )tunci cand se vor*este despre violenta in scoala se considera drept surse anumiti factori e0teriori scolii: mediul familial, mediul social ca si unii factori ce tin de individ, de personalitatea lui. ,ediul familial reprezinta cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor. Cele mai grave forme de manifestare a violentei in cadrul familiei sunt *ataia si incestul cu consecinte e0trem de nefavora*ile asupra procesului de dezvoltare si maturizare psi'ocomportamentala a copilului. In ceea ce priveste *ataia cei mai atenti RteoreticieniF sustin ca aceasta metoda are o du*la valoare: retroactiva - durerea fizica si morala resimtita pentru o conduita gresita si proactiva, adica in'i*area pentru viitor a unor asemenea acte comportamentale. Ja randul sau, mediul social contine numeroase surse de influente de natura sa induca, sa stimuleze si sa intretina violenta scolara: situatia economica, sla*iciunea mecanismelor de control social, criza valorilor morale, mass-media dar nu in ultimul rand

lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. @rasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele intr-o stransa relatie cu comportamentele violente. )stfel, intre factorii pso'ologici implicati in etiologia infractiunilor prin violenta, Panciu si "adulescu mentioneaza trasaturile de natura egocenetica: diminuarea sentimentului de responsa*ilitate si culpa*ilitatea, insta*ilitate emotionala, sla*iciunea mecanismelor voluntare de autocontrol. Ja aceste trasaturi individuale se adauga pro*lemele specifice adolescentei care este o perioada de transformari profunde pe plan fizic, psi'ic si social. In aceasta perioada atat de dificila, dialogul parinti-copii si profesori-elevi este a*solut necesar. Incaierarile, *ataile intre elevi se isca in scoala din nenumarate cauze, inclusiv conditiile meteorologice au un rol catalizator : se vor*este despre Rlegea termica R a agresivitatii pe *aza o*servatiei ca cele mai multe violente se produc in zonele sau anotimpurile calduroase. Elevii stiu ca vor primii diverse recompense pentru comportamentul lor violent: o atentie mai mare din partea celorlalti si uneori, respect si accesul la un anumit statut. (edreptatea profesorului de altfel este o forma de violenta? elvii doresc ca profesorii sa aplice egalitatea de tratament in cazul tuturor colegilor, cand in aplicarea sanctiunilor nu se respecta ec'itatea tratamentului pt toti avem de-a face cu o violenta psi'ologica indreptata impotriva elevilor. Eric 1e*ar*ieu0 a identificat urmatoarele tipuri de violenta ale elevilor impotriva profesorilor, asa cum le percep acestia din urma: -zgomotul, motiv o*sedant pentru profesori care insista ca au nevoie de liniste pentru-ai realiza o*iectivele? -refuzul de a comunica sau de a realiza sarcina indiferent de forma cu care se e0prima acesta : sa*otaj, negativism, rezistenta pasiva, evaziune, esc'iva etc. -miscarile elevilor :intrarile-iesirile din clasa; neautorizate de profesor. Ja randul lor profesorii descriu urmatoarele conduite evidente ale elevilor fata de ei: priviri si gesturi amenintatoare, injurii si jigniri, a*sentism, refuzul indplinirii sarcinilor, galagia si indisciplina, cele mai grave fiind insa considerate injuriile si jignirile. In general profesorii isi e0plica aceste conduite ale elevilor apeland la factori precum: nivelul scazut de cultura, nemultumirea de sine, copierea comportamentelor agresive de la alti covarstnici, programul scolar incarcat, a*senta motivatiei pentru activitatea scolara, consumul de alcool si droguri. =rogramele initiale pana in prezent impotriva violentelor scolare nu au condus la rezultate satisfacatoare, datorita faptului ca mediul social saturat de violenta nu sustine eficienta acestora. E0ista diferente interindividuale la nivelul elevilor cuprinsi /ntr-o institutie scolara, /n ceea ce priveste adoptarea comportamentelor violente. Elevilor violenti le sunt asociati cu preponderenta o serie de factori individuali, precum: toleranta scazuta la frustrare, dificultatile de adaptare la disciplina scolara, imaginea de sine negativa, insta*ilitatea emotionala, lipsa sau insuficienta dezvoltare a mecanismelor de autocontrol, tendinta catre comportament adictiv, sla*a capacitate empatica. @oate aceste caracteristici pot fi interpretate si ca modalitati individuale de raportare a elevilor la provocarile mediului scolar, mediu care aduce cu sine frustrari, impunere a unui anumit tip de disciplina, insuficienta valorizare a potentialului real al elevilor, a individualitatii lor specifice, cu efecte /n planul imaginii de sine si a trairilor acestora. ,ai mult, se constata tendinta unor cadre didactice, dar si a unor parinti, de a identifica

drept cauze psi'o-individuale ale comportamentului violent ceea ce, /n fapt, reprezinta, de multe ori, strategii de reactie a elevilor la frustrari si impuneri ale mediului scolar. )naliza evidentiaza faptul ca violenta /n scoala nu poate fi e0plicata, prevenita, ameliorata sau com*atuta fara a e0amina si mediul familial, acesta av9nd un rol esential /n dezvoltarea copilului si a mecanismelor de autocontrol a impulsurilor violente. Se constata un anume grad de consens /n r9ndul majoritatii actorilor investigati privind e0istenta /n scoala a unor pro*leme ca: dificultati de comunicare elevi-profesori, impunerea autoritatii cadrelor didactice, stiluri didactice de tip autoritar ale profesorilor, distorsiuni /n evaluarea elevilor. )lte aspecte de natura scolara identificate drept cauze posi*ile ale violentei au fost: prejudecatile profesorilor /n raport cu apartenenta etnica a elevilor, v9rsta si e0perienta didactica, programe scolare /ncarcate. In "omania un studiu e0perimental realizat pe elevii de liceu a descoperit ca cele mai frecvente forme de agresivitate a profesorilor fata de elevi sunt in ordine descrescatoare: folosirea tonului ridicat, evaluarea neo*iectiva, intimidarea elevilor, adresarea de injurii, jigniri, amenintarea, lovirea, e0cluderea de la ore, folosirea cuvintelor o*scene, ignoranta, nervozitatea permanenta, ironia, a*senta raspunsului la solicitari.

M suri de combatere a violenei colare Deoarece lucrurile tind s se agraveze n viitor, profesorii, autorit ile i cu prinii elevilor ncearc s gseasc soluii pentru protecia i securitatea colilor. n acest sens, n 2007, Guvernul a aprobat o strategie de reducere a violenei n coli. Aceasta presupune nmultirea orelor de educaie fizic i de activit i culturale, ore de consiliere, dezbateri cu prinii i consiliere psihologic . 1.Respectarea strict a Regulamentului colar i al Regulamentului de Ordine Interioar prin : -cunoaterea coninutului acestor regulamente de catre fiecare elev si printe -aplicarea strict, prompt i corect a prevederilor acestor regulamente, cu comunicarea acestor msuri c tre cei n cauz -popularizarea actelor i sanciunilor administrate, n rndul elevilor i p rinilor, ca mijloc de descurajare a acestor acte. 2.ntrirea pazei i ordinii n coal prin : -contracte cu instituii de paz si protecie, -supravegherea permanent a colii cu ajutorul unor camere video( unde e posibil) -accesul n coal se va asigura pe o singur intrare. -imbuntirea serviciului pe coal al cadrelor didactice pentru evitarea oricaror evenimente nedorite, supravegherea atent a elevilor . -sesizarea prompt ctre organele de ordine ale statului a oricaror evenimente sau acte de violen ce s-au manifestat sau risc s se produc n unit ile colare, colaborarea strns cu poliia local sau de proximitate i cu jandarmeria. -supraveghere atent a elevilor sau grupurilor potenial-agresive, desf urnd activiti de prevenie a faptelor negative. 3.mbuntirea activitii educative prin: -teme de dirigenie pe tema, delincvenei juvenile, violenei de orice fel ; prezentarea unor cazuri aprute n pres i analizarea acestora cu elevii -consilierea psihologic a elevilor cu probleme comportamentale precum si a celor care sunt victime ale violenei sau unor forme de abuz ; programe de prevenie cu accent pe dezvoltarea personal , psiho-emoional a elevilor ; -consilierea diriginilor, profesorilor, p rinilor pe problemele comunic rii i relaion rii cu copiii.

-desfsurarea unor programe i proiecte educaionale , n parteneriat cu instituiile furnizoare de sevicii n combatere a infracionalit ii.

4.ntrirea legturii colii cu familia i comunitatea local prin: -o mai strns colaborare cu familiile elevilor , cu biserica , cu prim ria, poliia, justiia, instituiile sanitare. - comunicarea cu prinii. -aciuni profesori-elevi-prini-psihologi-cadre medicale-politi ti-jandarmi, pentru realizarea de activiti de informare i prevenire a unor fapte sociale reprobabile. 5.Alte msuri : -introducerea uniformelor colare, a unor nsemne distinctive pentru elevii din fiecare coal, a legitimaiilor de elev, interzicerea utiliz rii telefoanelor mobile etc.