Mjiloace de combatere a violentei scolare cauzate de televiziune

Cresterea fara precedent a cazurilor de violenta din scoli este un motiv de ingrijorare pentru toti factorii educativi. Ultimul studiu realizat de specialistii Institutului de Stiinte ale Educatiei pune in evidenta urmatoarele aspecte: - in 90, ! din scolile generale ale "omaniei se manifesta violenta intre elevi, in # ! elevii fiind violenti fata de profesori, in $%, ! cazuri profesorii fiind violenti fata de elevi. Cauzele comportamentului agresiv al copiilor si adolescentilor sunt multiple. & parte dintre ele au fost realizate c'iar de catre elevi intr-un sondaj de opinie realizat de catre C() si dat pu*licitatii in decem*rie $00+. ,ajoritatea elevilor c'estiona-i cred ca .coala are cea mai mare influenta in ceea ce prive.te /nsu.irea unor valori civice si socio-profesionale ca: li*ertatea de e0presie, creativitatea, competenta, comportamentul activ, cultura civica, spiritul de competi-ie, formarea culturala, succesul, patriotismul. 1eci, sursa violentei din scoli nu este reprezentata de valori promovate aici sau in modelele de comportament pe care profesorii le propun elevilor. 2amilia apare in opinia elevilor drept p3str3toare a unor valori etico-morale fundamentale precum adev3rul si respectul, compasiunea si generozitatea. Ele sunt apreciate de toate categoriile de elevi ca fiind invatate de la familie in propor-ie de %4! pentru adev3r si de 5%! pentru respect. Conform aceluia.i sondaj al C(), %5! dintre elevii de .coala primara, 55,6! dintre cei de gimnaziu si 5+! dintre liceeni au declarat ca urm3resc programele televizate, in medie, cate # ore pe zi si c'iar mai mult in 7ee8-end. Elevii de toate v9rstele asociaz3 televiziunea cu vedetismul, se0ualitatea, lipsa de scrupule, violenta :intre %5-55!;, vulgaritatea<agresivitatea :intre ++-%%!;, minciuna, senza-ionalul, im*ogatirea. )proape #4! dintre elevii c'estiona-i au declarat ca scenele de violenta ii /ngrozesc si le induc un sentiment de nesiguran-a, intre 4-66! au tul*ur3ri de somn, mai ales cei din categoria de v9rsta 5-60 ani, iar apro0imativ 4! considera ca actele de violenta vizionate ii ajuta sa ac-ioneze in acela.i fel in rela-iile cu al-ii. Cum putem combate aceasta cultura dominata de violenta? In primul r9nd, tre*uie sa con.tientizam dimensiunile fenomenului si efectele sale negative asupra comportamentului copiilor :evident, al3turi de alte cauze;. In al doilea r9nd, rezolvarea pro*lemei -violenta scolara- nu se poate realiza dec9t prin efortul comun al tuturor factorilor implica-i in educa-ie,cei mai importan-i fiind .coala si familia. =arteneriatul familie-.coala are in acest conte0t un rol foarte important. In practica .colara e0ista mai multe modalitati de cola*orare a invatatorilor cu familiile elevilor:

- .edin-e cu p3rin-ii >cadrul organizat al unor analize riguroase asupra influentei e0ercitate de diferi-i factori, printre care si televiziunea asupra copiilor. - lec-iile si ser*3rile -inute in fata p3rin-ilor permit familiei sa vad3 manifest3rile elevilor, rezultatele muncii lor, tr3irile si comportamentul acestora? aceste activitati vor fi urmate de analize *azate pe discu-ii sincere, stima, cointeresare in o*-inerea eficientei ma0ime in educarea copilului. - vizitele la domiciliul elevilor sunt momente in care se realizeaz3 o cunoa.tere am3nun-ita a /mprejur3rilor de viata pe care le traiste copilul. )cum pot fi discutate si pro*leme legate de prezenta @A in viata sa. Invatatorul va afla care sunt motivele pentru care mem*rii familiei se uita la @A. Aa face diferen-a intre motivele de lunga durata si cele momentane :de e0emplu de alternativa pentru timpul li*er sau comportamentul p3rin-ilor;. =3rin-ii vor fi sfatuiti in privin-a rolului @A in viata de zi cu zi a copilului: 1. Interdictiile B Cenereaz3 lupta pentru putere dintre adul-i si copii B Scot la iveala rezistenta copiilor B 1au na.tere la proteste B (u reduc orele petrecute in fata @A 2. Programul zilnic B @A nu se su*stituie programului zilnic B 1urata de vizionare limitata in concordanta cu celelalte activitati 3. Pozitionare @A nu tre*uie sa fie in centrul spa-iului de locuit ci intr-un colt lini.tit, a.ezarea sa semnal9nd ca nu ocupa un loc central in viata familiei 4 . Selectia B)legerea emisiunilor pentru copii pe un anumit interval B(egocierea care si cate emisiuni pot fi urm3rite 5. Mi loc de in!ormare B @A nu este o recompensa B (u este pedeapsa, nici *a*Dsitter ". Colectivitate BCopiii nu tre*uie sa vizioneze singuri programe @A B1e cate ori se poate, partenerii copiilor sa fie tot copii, pentru ca nivelul acestora de receptare e mai *un dec9t al adul-ilor #. $iscutiile B =3rin-ii sa renun-e la interogare, amenin-are, ridiculizare in fata @A %.Prelucrarea B Copiii vad si recepteaz3 altfel emisiunile dec9t adul-ii, de aceea mai repede cele v3zute prin munca si gesturi. Ei au nevoie de dinamism in fata @A pentru a se decongestiona de frica, de agresivitate &. 'eprelucrarea B Copiii au nevoie de timp, durata fiind varia*ila la fiecare copil in func-ie de

cat de puternic este acesta afectat emo-ional B )dul-ii tre*uie sa a.tepte pana c9nd copilul se ofer3 el /nsu.i sa discute. Cei mari nu tre*uie sa-si ascunda parerile, ci sa participe activ si sa discute cu copilul. Cadrul didactic tre*uie sa ac-ioneze pentru com*aterea efectelor negative ale @A asupra comportamentului elevilor si prin educarea acestora in spiritul prieteniei si tolerantei. Inca de la cele mai fragede v9rste, elevii tre*uie ca li*ertatea reprezint3 atri*utul cel mai de pre- al omului. Copilul tre*uie sa inteleaga ca nu-si poate alege singur conduita, deoarece li*ertatea sa de ac-iune ar putea restr9nge li*ertatea aproapelui sau. El va fi invitat sa ac-ioneze doar dup3 ce cere sfatul p3rintelui sau al cadrelor didactice. Aa respecta regulile grupului in care a intrat-clasa. I se vor oferi modele pozitive de comportament, vor fi orienta-i in alegerea prietenilor. In acest sens se pot folosi te0tele din manuale, jocurile de rol, dramatiz3rile. Iat3 c9teva dintre jocurile pe care le-am folosit: B=rietenul imaginar-copiii si imagineaza ca ajung la o casa, la un prieten de care vor discuta B2loarea fermecata-Elevii isi transmit unul altuia o floare, spun9nd o calitate a unui prieten BScrisori de la prietenii mei-corespondenta intre elevii din .coala sau din afara ei 1easemenea, activit3-ile desf3.urate in perec'i, in grup au eficienta sporita deoarece conduc la rela-ii de cola*orare, cooperare, *una /n-elegere, toleranta. In clasele a III-a si a IA-a la sf9r.itul capitolului E"ela-iile dintre oameni in cadrul grupuluiF se pot da teste, pentru ca Invatatorul sa cunoasc3 modul in care elevii percep anumite situa-ii privind rela-iile de prietenie. 1e e0emplu: 6. Ce este prieteniaG $. Ce a.tep-i de la un prietenG #. =rietenii tai sunt la fel ce tine sau diferi-iG Se pot realiza si proiecte :E=rietenul adev3ratF, ECopil3riaF, etc.;, povestioare create si pu*licate in revistele .colare. 1e-a lungul scolaritatii copiii vor fi invatati ca, tr3ind intr-o colectivitate, au anumite /ndatoriri fata de al-ii, ca pro*lemele lor devin pro*leme ale grupului. 1easemenea, vor /n-elege ca /ndeplinirea unor /ndatoriri nu este un lucru greu, daca, de mici, /ncearc3 sa respecte, sa ajute, sa fie politico.i cu cei din jur. =3rin-ii vor fi permanent implica-i in viata scolii, Hparticip9nd al3turi de copii la diverse activitati :spectacole, ser*3ri, /nt9lniri cu elevi de la alte scoli, concursuri, e0cursii;. In concluzie parteneriatul familie-.coala are importanta 'ot3r9toare in com*aterea violentei .colare.

In fiecare din noi, adul-ii, orice v9rsta am avea, e0ista un copil. (u-l suprima-iI J3sa-i-l sa respireI 1a-i-i viataI )juta-i-lI Uita-i pentru o clipa cine sunte-i si redeveni-i copii.)ici, pe planeta copil3riei vei redescoperi adev3rul, frumuse-ea si dragostea..Kucati-va al3turi de copiiI =rin joc transmitem afectiv si cognitiv interesul pentru cunoas-tere,pentru ac-iune, pentru frumosul natural si uman. Educatorii si elevii au un singur profesor comun: 1")C&S@E).