Sunteți pe pagina 1din 11

C. 4.

Profesia de asistent social Asistena social poate fi privit din mai multe perspective: Ca profesie cu un statut propriu, obiective i caracteristici distincte; ca sistem de formare i educare a specialitilor; ca sistem instituional-administrativ, incluzndu-se aici sfera serviciilor,

activitilor practice desfurate n vederea soluionrii cazurilor. Din perspectiva exclusiv juridica, conturata prin prevederile detinut de: a* persoana care a obtinut diploma de licenta n cadrul unei institutii de nvatamnt superior cu specializare n domeniu, acreditata conform le!ii; b* persoana care detine diploma de asistent social ec+ivalata conform le!ii; c* persoana care detine diploma de asistent social eliberata sau recunoscuta ntr-unul dintre statele membre ale ,niunii -uropene, ntr-unul dintre statele apartinnd )patiului -conomic -uropean ori n Confederatia -lvetiana. .rebuie mentionat ca n te/tul ori!inal al le!ii se face referire la nvatamntul de lun!a durata, respectiv cel de " ani, si cel de scurta durata, respectiv de 0 ani, element care a disparut odata cu reformarea nvatamntului universitar din perspectiva 1eclaratiei de la 2olo!na, cnd ntre!ul parcurs universitar de pre!atire n domeniul asistentei sociale a fost redus la 0 ani. ntr-o perspectiva mai larga, se poate face referire la persoana care practica profesia de asistent social, ceea ce implica punerea n discutie ca aspecte definitorii nu numai a unei pre!atiri de specialitate, ci si a e/istentei unui cod de conduita, adica a unui set de norme, valori si principii specifice de actiune, precum si a unor forme specifice de or!anizare si control care sa asi!ure standardul de performata a membrilor individuali, dar si selectarea si instruirea celor care doresc sa devina profesionisti n domeniu. 3n plus, definitorii pentru asistentul social sunt si setul de abilitati si deprinderi necesare pentru practicarea acestei profesii, dar si scopurile si rolurile specifice subsumate lor pe care le ndeplineste profesionistul din acest sector de activitate. 1esi la nceputul secolului 4le/ner 56768 apud 2uzducea, %&&8* si punea ntrebarea daca asistenta sociala este o profesie, cercetarile teoretice dezvoltate au condus la concluzia ca asistenta sociala este o profesie, dar si o stiinta, bazata pe le!i, principii, teorii si metodolo!ie proprii. Debutul asistentei sociale ca profesie n Romnia este e!ii "##$%&&"

'uvernului (omniei, privind )tatutul asistentului social, titlul de asistent social poate fi

marcat de conte/tul social, politic si cultural al perioadei cuprinse ntre nceputul anilor 9%& si nceputul celui de al doilea razboi mondial, care a promovat o noua perspectiva asupra problematicii sociale; acest fapt a avut un impact pozitiv asupra evolutiei profesiei de asistent social. 3n fapt, aceasta perioada este cea care marc+eaza trecerea de la forma de a:utorare crestineasca a celor aflati n situatii de dificultate la forma profesionalizata de oferire a suportului prin intermediul serviciilor sociale. )tatul si-a asumat principalul rol n pre!atirea asistentilor sociali. ;rima scoala de asistenta sociala a fost scoala )uperioara de Asistenta )ociala <;rincipesa =leana< din 2ucuresti., nfiintata n 67%7 sub coordonarea =nstitutului )ocial (omn condus de 1imitrie 'usti. 3n fapt, initiativa dezvoltarii profesiei de asistent social si continutul pro!ramei au apartinut lui 1imitrie 'usti, >enri >. )ta+l si colaboratorilor acestora. scoala a functionat sub conducerea ?eturiei @anuila si a Aeniei Costa-4oru, doua dintre colaboratoarele apropiate ale profesorului 'usti, specializate n asistenta sociala n universitati americane de presti!iu. ;rocesul de formare al asistentilor sociali s-a desfasurat initial ntr-un pro!ram de pre!atire universitara de patru ani, ntre 67%7 si 6787, dupa care, ntre 6787 si 67#7, s-a trecut la forma de cole!iu, cu pro!ramul redus la trei ani. ;ro!rama de formare cuprindea cursuri de psi+olo!ie, sociolo!ie, metodolo!ie si te+nici de interventie, sanatate publica, le!islatie. ;e perioada functionarii sale, scoala de asistenta sociala romneasca a fost considerata ca fiind una de frunte n -uropa si n lume 5(adulescu, %&&B*. 3n spri:inul acestei afirmatii este faptul ca n 67#% este publicat unul dintre putinele manuale de asistenta sociala din lume la acea data: Prevederi sociale. Metode si tehnici n asistenta sociala, avndu-i ca autori pe =. @atei si >.>. )ta+l. 1upa al doilea razboi mondial 567""*, cnd !uvernarea este preluata de ;artidul Comunist, iar influentele sovietice sunt din ce n ce mai pre!nante, profesia de asistent social intra ntr-un con de umbra. =deea de societate perfecta, si promovarea ima!inii unei false bunastari sociale promovate de ideolo!ia acelei perioade au facut ca profesia de asistent social sa para inutila, ntruct se considera ca nu mai e/istau probleme sociale. ;e acest fundal, n 67#7, ;artidul Comunist decide desfiintarea asistentei sociale 5Camfir, %&&%*. Asistentii sociali au fost orientati spre alte domenii, iar scoala de Asistenta )ociala s-a desfiintat. ;rofesia de asistent social a disparut din nomenclatorul profesiilor si de pe piata locurilor de munca. )c+imbarile comple/e care au survenit n plan social, economic, cultural si politic dupa (evolutia din decembrie 67D7 au creat cadrul favorabil relansarii nvatamntului de

asistenta sociala n (omnia, si implicit, a profesiei de asistent social. Astfel, n 677& 5considerat ca fiind momentul de initiere a construirii statutului stiintific al asistentei sociale n (omnia 5Eeamtu, %&&B** este nfiintata n cadrul ,niversitatii 2ucuresti specializarea de Asistenta )ocialal, iar din 6776 si n cadrul ,niversitatilor din =asi, Clu:, .imisoara. 3n 6776 o parte dintre facultatile de teolo!ie nfiinteaza specializarea .eolo!ie-Asistenta sociala. 3n anii urmatori, reteaua de pre!atire universitara a asistentilor sociali s-a e/tins, si alte universitati, cum sunt cea din Fradea, Alba =ulia, )ibiu, 2rasov, .r!oviste nfiintnd aceasta specializare. Cu privire la calitatea formarii profesionale a asistentilor sociali n cadrul universitatilor romnesti, merita subliniate mai multe aspecte: 5Eeamtu, %&&B*: admiterea n nvatamntul prezinta atributul accesibilitatii, pentru ca ofera oportunitatea de nscriere oricarui solicitant; n termeni de calitate a celor care devin <candidati< la profesia de asistent social acest lucru nu se prezinta ntr-un mod satisfacator. -valuarea e/clusiv pe baza rezultatelor obtinute n ciclul scolar anterior elimina posibilitatea testarii candidatilor cu privire la abilitatile si motivatia necesare intrarii n acest ciclu de pre!atire. n unele zone e/ista o supraoferta institutionala comparativ cu nevoia nesatisfacuta de asistenti sociali. Astfel, zona de est a tarii, unde este concentrat apro/imativ un sfert din populatia tarii, si este considerata re!iunea cu cele mai mici venituri, deci implicit cu o problematica sociala mai intensa, e/ista un sin!ur centru universitar care pre!ateste asistenti sociali, respectiv ,niversitatea din =asi. ;e de alta parte, zona de vest sau centrala a tarii, unde nivelul de trai este mai ridicat, si ca atare nevoia de servicii este mai redusa, prezinta oportunitati de formare pentru asistenti sociali mult mai mari, n universitati ca: Fradea, (esita, .imisoara, Arad, Clu:-Eapoca, 2rasov, Alba =ulia , )ibiu. formarea profesionala n asistenta sociala poate fi considerata ca fiind acceptabila, n fiecare centru universitar implementndu-se modele consacrate de:a n spatiul an!lo-sa/on n special, sau francofon. -/ista nsa aspecte asupra acceptabilitatii carora se poate comenta: calitatea curriculumului, construit mult timp n functie de resursele de personal de pe plan local, si cu tendinte de suprancarcare; abordari suprateoretizate ale aspectelor specifice, cu accent pe ac+izitia de cunostinte factuale, n detrimentul competentelor; lipsa materialelor de specialitate actuale si cu acoperire interuniversitara; formarea insuficienta a cadrelor didactice titulare.

1esi de remarcat, relansarea acestei profesii s-a facut ntr-un conte/t social confuz si instabil, n care nici populatia, nici decidentii politici ai momentului nu cunosteau rolul asistentului social n sistemul bunastarii sociale. Astfel, rolul asistentului social a fost denaturat si subestimat, iar pr!+iile sociale, economice, :uridice si metodolo!ie necesare practicarii acestei profesii lipseau. ;e la :umatatea anilor 97& rolul asistentului social era redus aproape n e/clusivitate la interventii n criza n special n domeniul familiei si copilului si acordarea de prestatii sociale sau beneficii si servicii cu impact pe termen. <2locarea< asistentului social preponderent pe oferirea de prestatii sociale, a diminuat importanta pre!atirii de specialitate si a facut ca rolul asistentului social sa fie unul formal, capabil de a fi preluat de orice an!a:at din sistemul administratiei, indiferent de profesie sau pre!atire. Acest fapt a n!reunat si mai mult demersul de afirmare si promovare a profesiei de asistent social. 1esi cu vocatie umanista, cei care se numeau impropriu <asistenti sociali< nu aveau pre!atirea necesara practicarii acestei profesii, ceea ce a condus la erori si lipsa de profesionalism n abordarea problematicii de specialitate. 3n ciuda acestor dificultati, se poate spune ca perioada de dupa 6778 a adus o crestere a vizibilitatii asistentei sociale n sfera serviciilor sociale si reaparitia posturilor de asistent social pe piata muncii. F contributie importanta au avut-o asistentii sociali an!a:ati n cadrul or!anizatiilor ne!uvernamentale, care au ncercat promovarea acestei profesii pe baza rezulaltelor notabile obtinute, dar si asistentii sociali tineri care au rolul unui factor de presiune n crearea posturilor n serviciile de asistenta sociala si n dezvoltarea metodolo!iilor specifice de lucru. (olul lor era destul de putin cunoscut la nivel local, n plus, nu e/istau structurile de lucru necesare desfasurarii activitatii. 3n aceste conditii, activitatea asistentului social s-a desfasurat de foarte multe ori n conditii ostile, marcate de obstacole n aplicarea practicii profesionale. ,n rol important n lansarea profesiei de asistent social au avut-o or!anizatiile ne!uvernamentale internationale, care pe ln!a faptul ca au <absorbit< primele 0-" promotii de asistenti sociali, au avut un rol central n promovarea metodolo!iei de lucru specifica, particularizata n functie de domeniul de interventie. Colaborarea dintre structurile !uvernamentale si cele private a fost una foarte buna, astfel ca la momentul lansarii diferitelor servicii n acest sistem, e/istau resurse umane si modele de lucru viabile. ,n punct de referinta n cresterea vizibilitatii profesiei de asistent social l-a constituit crearea n 677D a )erviciilor ;ublice pentru ;rotectia Copilului, n care au fost

an!a:ati un numar mare de asistenti sociali, ceea ce a determinat implicit si o dezvoltare a unor proceduri si instrumente de lucru specifice. aparitiei a fel de important este si momentul e!ii nr. B&8$%&&% privind sistemul national de asistenta sociala, care face

referire la importanta resursei umane profesionalizate n desfasurarea activitatii de asistenta sociala 5(adulescu, %&&B*. @isiunea asistentului social consta n participarea la rezolvarea problemelor sociale comunitare, asi!urarea unui nivel minim decent de viata si cresterea calitatii vietii !rupurilor sociale vulnerabile, n mbunatatirea functionarii sociale a persoanelor 52uzducea, %&&8*. 1e aici necesitatea ca asistentul social sa detina anumite deprinderi specifice, dar si cunostinte teoretice 5psi+olo!ie, sociolo!ie, drept, etc*, dar, nu n ultima instanta, sa aiba vocatie. 3n fapt, aceasta reprezinta o conditie primordiala a practicarii acestei profesii. @isiunea asistentului social nu poate fi atinsa dect n conditiile n care acesta detine un anumit sistem de valori. Acesta reprezinta o componenta-c+eie a profesiunii, deoarece activitatea de asistent social nu este, n nici un caz, una caracterizata prin neutralitate, ci reprezinta un proces de influentare si transmitere de valori. 4iecare asistent social ar trebui sa si construiasca un stil propriu, o combinatie ntre partea stiintifica a asistentei sociale, <stocata< n cunostinte si teorii, si ba!a:ul de valori si abilitati cu care specialistul se implica n e/ercitarea profesiei 5Eeamtu, %&&0*. )e poate afirma deci ca stilul personal al fiecarui profesionist reprezinta un mi/ ntre cunostinte de specialitate, acumulate n efortul de studiu, valori, deprinderi si abilitati, la care se adau!a e/perienta profesionala si cea de viata, calitatile personale, efortul de autodezvoltare 5idem*. 3n linii !enerale, valorile pe care asistentul social ar trebui sa fundamenteze procesul de a:utor sunt: respectul fata de persoana si demnitatea acesteia respectarea intimitatii; respectarea confidentialitatii; respectarea dreptului la optiune si autodeterminare al clientului! dar si respectul fata de traditiile si modelul cultural local! cooperarea cu actorii sociali locali! adaptarea interventiei la specificul comunitatii si adecvarea acesteia n functie de valorile sale culturale 52uzducea, %&&8*. 4.;. 2iesteG 567#6, apud .ompea, %&&0* opereaza o alta clasificare a valorilor -principii care ar trebui sa !+ideze asistentul social n activitatea sa: acceptare atitudine neutra individuali"are exprimarea sentimentelor orientata spre un scop si implicare emotionala controlata confidentialitate autodeterminare. 2utrHum 567B#* furnizeaza o alta clasificare, de aceasta data mai restrnsa, a valorilor pe care ar trebui sa le nsuseasca orice asistent social: respectul pentru

persoana; unicitatea fiintei umane ; ncrederea n capacitatea de crestere si de"voltare a fiecarui individ. ?alorile !enerale si cele specifice pe care asistentul social trebuie sa le aiba n vedere n activitatea sa se re!asesc n codul deontologic al profesiei de asistent social, cadru care re!lementeaza relatia asistent social-client. Acesta se ntemeiaza, n opinia lui .imms 567D0* pe o suma de principii !enerale: 6. sa respecti clientul; %. sa l accepti pentru ceea ce nseamna el nsusi #. sa nu :udeci si condamni clientul; ". sa respecti dreptul la autodeterminare al clientului; 8. sa respecti ncrederea lui . Cea mai cunoscuta versiune a codului deontolo!ic al profesiei de asistent social, cu valoare de reper pentru cei mai multi profesionisti o reprezinta cea adoptata de Asociatia Eationala a Asistentilor )ociali din )tatele ,nite ale Americii 5EA)I*, n vi!oare din anul 67D&. Caracterul sau de ndrumar se refera la aspecte ca: comportamentul si conduita asistentului social ca profesionist; responsabilitatile etice ale asistentului social fata de client; responsabilitatea etica a asistentului social fata de cole!ii sai; responsabilitatile etice ale asistentului social fata de or!anizatiile an!a:atilor si an!a:atorilor; responsabilitatile etice ale asistentului social fata de profesia sa; responsabilitatea etica a asistentului social fata de societate. Aceleasi elemente se re!asesc si n $odul international de etica pentru asistentul social profesionist adoptat de =nternational 4ederation of )ocial IorGers , n 677". 1in toate acestea, se poate concluziona ca asistentul social poate fi descris ca fiind < un individ ncarcat de valoare< 5'oldstein, 67B0 apud .ompea, %&&0, p. "86*. 3n baza acestor valori, orice asistent social va admite ca participarea clientilor, autodeterminarea si confidentialitatea reprezinta :aloanele fundamentale n raport cu care ar trebui sa si desfasoare activitatea. =ntervine nsa si o nota necesara de particularizare a acestora, de implementare n practica, fara de care ele ramn nespecifice, si ca atare, nu pot fi considerate ca fiind repere. (ecomandarea respectarii acestor valori si principii este curprinsa n nsasi le!ea care descrie statutul asistentului social din (omnia 5nr. "##$%&&"*, ceea ce ntareste nca o data caracterul lor definitoriu pentru aceasta profesie. =mplementarea specifica a acestor valori face trecerea spre cmpul practicii asistentei sociale, si ca atare, spre tipurile de clienti, !rupurile-tinta pe care le deservesc profesionistii n activitatea lor.

@a:oritatea asistentilor sociali nu ramn la nivel de generalisti! ci se specializeaza n asistarea unui anumit se!ment de clienti. Astfel, o parte dintre acestia ramn n domeniul teoretic si se implica n dezvoltarea de politici sociale sau planificarea strate!iilor din domeniu, dar ma:oritatea devin totusi practicieni, prefernd domeniile n care pot interactiona cu clientii. 1in aceasta perspectiva, se poate propune o clasificare a tipurilor de asistenti sociali : asistenti sociali a/ati pe asistarea copilului si familiei, precum si cei care care practica asistenta sociala n scoli; statisticile arata ca mai mult de 8&J dintre asistentii sociali sunt specializati n aceasta directie. asistenti sociali care activeaza n domeniul medical si al serviciilor de sanatate publica; asistenti sociali care profeseaza n domeniul sanatatii mentale si a abuzului de substante; acestia mai sunt cunoscuti si sub denumirea de asistenti sociali clinicieni; asistenti sociali care planifica si dezvolta politici n domeniu; acestia au si atributii de fundraisin!. Asistentul social se ocupa in principal cu recuperarea si 5re*inte!rarea psi+o-sociala si profesionala a persoanelor cu probleme speciale: deficiente psi+ice si$sau fizice, comportament antisocial 5delicventa*, probleme sociale diverse. 1esfasoara o activitate comple/a si variata: analizeaza influenta factorilor sociali asupra starii de sanatate mentala si a comportamentului uman, acorda consultatii privind drepturile si obli!atiile asistatilor, colaboreaza cu institutii sau or!anizatii care au obiective similare, participa la elaborarea metodelor si te+nicilor de lucru, propun masuri de a:utorare sau recuperare. -/ercitarea profesiei de asistent social este avizata de Cole!iul Asistentilor )ociali din (omania si autorizata de @inisterul @uncii si ;rotectiei )ociale. Asistentul social indeplineste o misiune sociala care are la baza valorile si principiile fundamentale ale profesiei: :ustitia sociala, demnitatea si unicitatea persoanei, inte!ritatea persoanei, autodeterminarea, confidentialitatea, importanta relatiilor interumane, furnizarea serviciilor cu competenta si in beneficiul clientilor. -/ercitarea libera a profesiei si independenta profesionala confera asistentului social dreptul de a actiona si a lua decizii in beneficiul clientilor sai si deplina raspundere a acestora.

;rofesia de asistent social poate fi e/ercitata de catre persoana care indeplineste urmatoarele conditii: este cetatea roman, cu domiciliul in (omania; este licentiat sau absolvent al unei institutii de invatamant de specialitate, acreditata de stat in conditiile le!ii; detine avizul Cole!iului Asistentilor )ociali din (omania pentru e/ercitarea libera a profesiei de asistent social; nu se !aseste in vreunul din cazurile de incompatibilitate sau nedemnitate prevazute de prezentul statut. Cum se obtine avizul de exercitare a profesiei? Asistentul social isi poate desfasura activitatea numai dupa aprobarea cererii de inscriere ca membru in Cole!iul Eational al Asistentilor )ociali din (omania. Aprobarea cererii duce in mod automat la inre!istrarea in (e!istrul national al asistentilor sociali din (omania si la eliberarea avizului de e/ercitare a profesiei. Care sunt actele necesare? 1ocumentele necesare aprobarii cererii sunt: diploma de licenta in cadrul unei institutii de invatamant superior cu specializare in domeniu, forma de lun!a durata, " ani, acreditata conform le!ii; diploma de absolvire a unei institutii de invatamant superior cu specializare in domeniu, forma de scurta durata, 0 ani, acreditata conform le!ii; diploma de asistent social ec+ivalata conform le!ii sau diploma de asistent social eliberata sau recunoscuta in unul dintre statele membre ale ,niunii -uropene, in unul dintre statele apartinand )patiului -conomic -uropean ori in Confederatia -lvetiana; documente medicale; certificat de cazier :udiciar; declaratie pe propria raspundere ca nu se afla in situatii de incompatibilitate cu statutul de asistent social. Care sunt formele in care asistentul social isi poate desfasura activitatea? Asistentul social isi poate desfasura activitatea in re!im salarial sau independent, cu drept de libera practica in sectrorul public sau in sectorul privat. Cum se obtine atestatul de libera practica? ;entru obtinerea atestatului de libera practica, asistentul social trebuie:

sa faca dovada ca a practicat asistenta sociala o perioada de cel putin 8 ani pana in momentul depunerii cererii; sa nu fi fost !asit vinovat de Cole!iu in cazul unor anc+ete privind practica de asistenta sociala; sa depuna la Cole!iu: cererea insotita de curriculum vitae, o scrisoare de motivatie si recomandari din partea a 0 asistenti sociali.

Exercitarea profesiei de asistent social este incompatibila cu: persoana care nu are capacitate deplina de e/ercitiu; promovarea sau apartenenta la o !rupare scoasa in afara le!ii; folosirea cu buna stiinta a cunostintelor profesionale in defavoarea clientului; desfasurarea de activitati de natura a aduce atin!ere demnitatii profesionale de asistent social sau bunelor moravuri. Este nedemn de a exercita profesia de asistent social: asistentul social care a fost condamnat definitiv si irevocabil, c+iar daca a fost reabilitat, pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii in impre:urari le!ate de e/ercitarea profesiei de asistent social; asistentul social caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a e/ercita profesia, indiferent de durata, prin +otarare :udecatoreasca sau disciplinara. Care sunt drepturile asistentilor sociali? Asistentul social are dreptul: sa contribuie la dezvoltarea profesiei cu scopul de a raspunde in mod adecvat nevoilor sociale; sa-si apere profesia; sa asi!ure cresterea increderii societatii in asistenta sociala; sa fie desc+is noilor domenii de interventie; la libera practica, potrivit le!ii; la apararea si reprezentarea intereselor profesionale de catre Cole!iu; la accesul informatiilor privind e/ercitarea profesiei; la pre!atirea continua in domeniul asistentei sociale.

Care sunt obligatiile asistentilor sociali?

Asistentul social este obli!at sa pastreze confidentialitatea in le!atura cu situatiile, documentele si informatiile pe care le detine in scop profesional, cu respectarea le!islatiei in vi!oare si a metodolo!iilor adoptate de catre Cole!iu. Asistentul social are obli!aia de a-i e/ercita profesia potrivit prevederilor le!ale n vi!oare privind e/ercitarea profesiei de asistent social, precum i a normelor profesionale specifice din domeniul asistenei sociale. Asistentul social este obli!at s promoveze i s respecte valorile profesiei, metodolo!ia e/ercitrii profesiei, precum i !+idurile de bun practic n domeniu, aprobate de ctre $olegiu, asi!urnd n acest mod realizarea calitii actului profesional. Asistentul social trebuie s i mbo!easc permanent cunotinele profesionale i s caute n mod consecvent s i ridice standardele de calitate ale e/ercitrii profesiei, precum i n domeniul cercetrii, semnalnd autoritii profesionale practicile ilicite n domeniu, precum i cele care ncalc dispoziiile codului. Care sunt responsabilitile asistentului social? Asistentul social: i desfoar activitatea pe baza principiului independenei profesionale, care i confer dreptul de iniiativ i decizie n e/ercitarea actului profesional, cu asumarea deplin a rspunderii pentru calitatea acestuia. =ndependena asistentului social nu poate pre:udicia n niciun fel interesele beneficiarului serviciului profesional. pledeaz pentru condiii de via care s conduc la satisfacerea nevoilor umane de baz i promoveaz valorile sociale, economice, politice i culturale, compatibile cu principiile :ustiiei sociale. este obli!at s i e/ercite profesiunea cu responsabilitate, n conformitate cu competenele corespunztoare treptelor de competen%& profesional& dobndite. are urmtoarele responsabiliti sociale: s acioneze pentru a facilita accesul la servicii specifice i posibilitatea de a ale!e pentru persoanele vulnerabile, dezavanta:ate sau aflate n dificultate; s promoveze condiiile care ncura:eaz respectarea diversitii sociale i culturale; s promoveze politicile i practicile care ncura:eaz contientizarea i respectarea diversitii umane; s faciliteze i s informeze publicul n le!tur cu participarea la viaa comunitar i sc+imbrile sociale care intervin; s asi!ure servicii profesionale n situaii de ur!en, n condiiile le!ii i a

normelor privind e/ercitarea profesiei de asistent social; s recunoasc importana fundamental a relaiilor interumane i s le promoveze n practica profesional, ncura:nd relaiile ntre persoane cu scopul de a promova, reface, menine i$sau mbunti calitatea vieii; s se asi!ure de respectarea drepturilor fundamentale ale omului i de aplicarea le!islaiei internaionale la care (omnia a aderat.

Asistentul social trateaz toate cazurile date spre asistare, n funcie de concluziile evalurii riscului, nevoilor i resurselor. Asistentul social va trata cu prioritate cazurile copiilor aflai n dificultate, fiind activat n mod automat principiul interesului superior al acestora,n condiiile $onven%iei '() cu privire la drepturile copilului , n acest sens avnd obli!aia de a se autosesiza. *sisten%ii sociali vor avea n vedere ntotdeauna c& propriul lor comportament repre"int& un model pentru membrii comunit&%ii! actionnd n consecin%&. Cand inceteaza calitatea de membru al Colegiului asistentilor sociali? Calitatea de membru inceteaza in urmatoarele situatii: la cerere; prin deces; a fost condamnat printr-o +otarare :udecatoreasca definitiva pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni in impre:urari le!ate de e/ercitarea profesiei de asistent social si pentru care nu a intervenit reabilitarea; are stabilita pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a e/ercita profesia, pe durata stabilita, prin +otarare :udecatoreasca definitiva; in situatiile de incompatibilitate intervenite ulterior obtinerii calitatii de membru si nesolutionate in termen de 0 luni de la o instiintare de avertisment a Cole!iului.