Sunteți pe pagina 1din 10

Metode i tehnici folosite in evaluarea impactului supra mediului

Metode si tehnici folosite in evaluarea impactului asupra mediului

Evaluarea impactului asupra mediului identific, descrie i evalueaz, n mod corespunztor i pentru fiecare caz, efectele directe i indirecte ale proiectului asupra urmtorilor factori: fiine umane, faun i flor, sol, ap, aer, clim i peisaj, bunuri materiale i patrimoniu cultural, precum i interaciunea dintre factorii menionai. Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdus n legislaia romneasc n vederea alinierii prevederilor sale la dispoziiile legislaiei internaionale i comunitare. Evaluarea impactului asupra mediului constituie unul din instrumentele de baz ale politicilor i legislaiilor moderne de mediu. Cea mai bun politic de mediu const n prevenirea generrii polurii la surs, ca prim opiune, n defavoarea ncercrilor ulterioare de tratare a rezultatelor polurii. Legislaia naional prevede c, evaluarea impactului asupra mediului trebuie realizat ct mai devreme posibil astfel nct, pe de-o parte, s existe toate premisele c nu se vor irosi resursele materiale i de timp pentru proiectarea unei activiti, iar pe de alt parte, informaiile despre proiect pe care titularul acestuia le poate furniza autoritilor competente s fie suficiente pentru realizarea evalurii impactului asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului se realizeaz pentru anumite proiecte, prevzute de legislaia n vigoare, din domeniile: agricultur, silvicultur, piscicultur, industria extractiv, producerea i prelucrarea metalelor, industria mineralelor, industria chimic, industria alimentar, industria textil, a pielriei, a lemnului i hrtiei, industria cauciucului, proiecte de infrastructur, turism i recreare. n prezent se pune un accent deosebit pe limitarea efectelor negative determinate de poluarea mediului asupra sanatatii si viitorului vietii pe Pamnt, iar problemele de poluare nu mai pot fi eludate.

De altfel, trebuie remarcat ca lupta mpotriva poluarii costa mult, cu toate ca tratarea deseurilor si efluentelor (scurgerea de masa lichida si gazoasa) antreneaza adesea economii de materii prime si de energie. Tarile industrializate aloca multe mijloace materiale tehnice si banesti necesare cercetarii n acest domeniu, Comunitatea Economica Europeana stabilind n acest sens obiective precise, cum sunt: prevenirea producerii de deseuri, reducerea cantitatilor acestora prin valorificarea lor, limitarea poluarii mediului ambiant. Dezvoltarea industriei si cresterea consumului de energie primara, antreneaza poluarea mediului ambiant (aerului, apelor, pnzelor freatice etc.), astfel nct aceasta activitate determina efecte negative asupra nivelului de sanatate al oamenilor. Procesele de conversie sunt nsotite de fenomene secundare, neenergetice ntre care impactul cu mediul nconjurator ocupa locul principal. Astfel, utilizarea energiei primare duce nu numai la cresterea confortului omului, ci n mod indirect si la unele efecte nedorite cum sunt: poluarea, modificarile scoartei terestre si transformarea n zone aride a unor spatii din ce n ce mai mari etc. Dezvoltarea energeticii afecteaza direct echilibrul naturii pe tot lantul energetic: extractie, instalatie de conversie (producere de energie electrica), acumulari de apa (baraje de acumulari hidroenergetice etc.), transport, distributie si utilizare a energiei electrice.

Impactul retelelor electrice asupra mediului

Impactul retelelor electrice asupra mediul ambiant poate fi privit din cel putin doua puncte de vedere, si anume : - influenta retelelor electrice asupra mediului ambiant; - influenta mediului ambiant asupra retelelor electrice.

Principalele tipuri de poluari pe care retelele electrice le genereaza asupra mediului nconjurator sunt:
a) b)

vizuala deteriorarea peisajului; sonora zgomote produse de functionarea sau vibratii ale elementelor (conductoarelor) retelelor electrice si n special, a transformatoarelor; zgomote produse de descarcarea corona pe liniile de nalta si foarte nalta tensiune;

c)

electromagnetica: efecte sonore si luminoase ale descarcarii corona, perturbatii radio si ale emisiunilor de televiziune, nfluente ale cmpului electric si magnetic asupra organismelor vii;

d)

psihica si pericole (riscuri) de accidente: teama provocata de apropierea de retelele electrice si de efectele vizuale si sonore ale acestora; accidente, cazuri mortale.

e)

ecologica ocuparea terenurilor; defrisarea padurilor; protectia naturii si a peisajului; influenta asupra instalatiilor si constructiilor, etc.

Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

modificari de peisaj si disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafata; modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte. Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de dezvoltare durabila, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (1530 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani). In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:

in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate;

unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).

Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.

Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului. Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila. Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:

depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora;

depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);

depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;

depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la

iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare.

terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale;

colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);

Scopul evaluarii impactului asupra mediului : - S furnizeze factorilor de decizie, informaii despre consecinele pe care un proiect/aciune propus l are asupra mediului - s promoveze atitudinea prietenoas fa de mediu i dezvoltarea durabil, prin identificarea msurilor adecvate de reducere a efectelor negative.

Obiectivele imediate ale evaluarii impactului asupra mediului ( EIM ): - imbunatatirea proiectului din punct de vedere al consideratiilor legate de mediu - asigurarea ca resursele sunt utilizate corespunzator si eficient - dentificarea msurilor adecvate pentru reducerea impacturilor poteniale ale proiectului propus - facilitarea informrii decidenilor, inclusiv stabilirea termenelor i condiiilor de mediu pentru implementarea proiectului propus

Obiectivele pe termen lung ale EIM : - protejarea sanatatii umane si a sigurantei - evitarea schimbarilor ireversibile si a deteriorarilor severe asupra mediului - prezervarea resurselor valoroase , a zonelor naturale si a componentelor ecosistemului Reducerea impactului inseamna: - masuri structurale cum sunt modificri ale proiectului sau amplasrii obiectivului, modificri inginereti, ale peisajului sau tratarea locului de construcie - masuri non-structurale , cum sunt stimulentele economice, legale, instituionale i politice, furnizarea de servicii pentru comunitate, instruire i ntrirea capacitii.

Compensarea impactului se aplica pentru remedierea impacturilor adverse reziduale care nu pot fi evitate : - reabilitarea locului sau mediului afectat , de exemplu prin imbogatirea habitatului cu specii de pesti disparute - restaurarea locului sau mediului afectat la starea sa initiala sau la una mai buna asa cum se intampla in cazul zonelor miniere , drumurilor forestiere , zonelor seismice - mutarea resurselor valoroase intr-o alta zona, de exemplu prin reconstructia unei mlastini , pentru a genera o zona echivalenta cu una pierduta ca urmare a desecarilor

Principalele efecte asupra calitatii factorilor de mediu:

-modificarea morfologiei si a peisajului, ocuparea de suprafete mari de teren pentru activitatile de exploatare (mine, cariere) si realizare a obiectivelor miniere de suprafata, (haldele de util, de steril minier si iazurile de decantare) ; -efecte negative de natura fizico chimica asupra subsolului, distrugerea prin consum a mediului geologic natural, a zacamintelor, degradarea solurilor si scaderea clasei de fertilitate -modificarea retelei hidrografice, a calitatii apelor subterane, disparitii de acvifere -poluarea aerului (pulberi, dioxid de sulf, etc), -poluarea apelor de suprafata si subterane (ioni de metale grele precum: cupru, plumb, fier, mangan, zinc, reactivi de flotatie, ape uzate miniere cu proprietati acide, etc) -poluarea solului (ioni de metale grele, ape uzate acide, pulberi, etc) -afectarea habitatelor naturale, vegetatie si fauna; -terenurilor, dezafectari si stramutari, afectarea surselor locale de alimentare cu apa, efecte psihologice asupra comunitatilor umane; -efecte produse dupa inchiderea exploatarilor miniere , ca urmare a potentialului de aparitie a unor fenomene de lesiere bacteriana in mine, halde de steril sau iazuri de decantare.

Concluzii Luarea n considerare a factorilor de mediu i impacturilor din faza de planificare i proiectare au ca rezultat evitarea impacturilor adverse sau minimizarea lor; aceasta necesit coordonarea aspectelor inginereti, de planificarea i de EIM pentru :

- a lua n considerare impacturile probabile pe tot ciclul de via al proiectului, inclusiv nchiderea obiectivului; - identificarea celor mai bune modaliti i mijloace realiste pentru reducerea impacturilor. - evitarea, reducerea sau remedierea impacturilor adverse - meninerea impacturilor adverse reziduale la un nivel acceptabil