Bacteriile

Definitie: Sunt microorganisme, care apartin regnului procariota; cele mai vechi forme de viata, foarte raspandite in apa, sol, pe alimente, pe obiecte si organisme. Morfologie bacteriana: Forma bacteriana: Forma este un criteriu foarte important de clasificare si identificare a bacteriilor, acestea variind in functie de varsta, factori ereditari specifici si mediul de cultura. Principalele forme ale bacteriilor sunt: Forma sferica (specifica cocilor): o Sferica o voidala

o !anceolata o "eniforma Forma cilindrica sau alungita (bacili si bacterii nesporulate): o #u capete drepte (bacillus antracis) o #u capete rotun$ite (escherichia poli) o #u capete ascutite (fosiobacteriene fusiforme) Forma spiralat elicoidala cu aspect de virgula Forma de filament

Forme specifice: Pedunculate Filamentoase neramificate

Filamentoase pseudoramificate Filamentoase ramificate

%imensiunile bacteriene: Privite in ansamblu, putem observa o foarte mare varietate dimensionala, dimensiuni care varia&a intre cateva &ecimi de microni si pana la '(-') microni. %upa dimensiunea lor se impart in: Mici, sub ' micron * streptococcus stafilococcus Mi$locii, intre '-+ microni * salmonele, colibacillus Mari, peste + microni * clostr,dium

-ruparea bacteriana:
-

-ruparea diplo * este intalnita atat la coci, cat si la bacili, in care grupa este formata din . elemente (diplococcus pneumonice) -ruparea strepto * este o formatiune re&ultata din gruparea in lant a cocilor si bacililor (streptococcus laptis si streptoccocus temaris) -ruparea stafilo * este caracteristica cocilor, in care bacteriile sunt grame&i neregulate sub forma unor chiorchine de struguri (staph,lococcus aureus si staph,lococcus albus). -ruparile tetrada si sarcina * caracteristice cocilor sunt constituite din /, respectiv 0 bacterii cu inmultire intr-un singur plan, dar doua directii la tetrade si in . planuri distincte la grupararea sarcina (gaf1ia tetragena, sarcina lutea, sarcina flava). -ruparea in palisada proprie bacililor in care acestia sunt dispusi in paralel

Structura celulei bacteriene: 2acteriile au o structura celulara relativ simpla insa destul de bine de&voltata care se compune din: Perete celular Membrana citoplasmatica #itoplasma

3ucleoid

Peretele celular: este un element morfologic distinct cu o grosime variabila intre ')-+) nm alcatuit din peptidogl,can. Functiile peretelui celular: -

4sigura forma celului bacteriene prin compo&itia sa clinica #onstituie o bariere de sita moleculara, datorita structurii sale poroase Participa activ la procesul de crestere, de&voltare si divi&iune celulara 5ste sediul unor antigme de suprafata celulara, precum si a unor en&ime implicate in procesele de interactionare si modificare a mediilor pe care le ocupa

Membrana citoplasmatica: este o formatiune strans legata de peretele celular, o formatiune fina, elastica, subtire de '( nm alcatuita din + straturi intercalate, straturile e6terioare fiind mai dense decat cel interior.

Functiile membranei:

"ol de membrana semipermeabila selectiva care reali&ea&a schimburile care au loc cu mediul e6terior celulei bacteriene Sediul en&imelor implicate in procesul de respiratie si biosinte&a a componentelor ma$ore ale peretelui celular Participa direct la cresterea si divi&iunea celulei prin formarea septului de divi&iune si la formarea sporilor

#itoplasma: repre&inta o masa coloidala semifluida formata din 0(7 apa in care este dispersata o mare cantitate de molecule organice, ioni anorganici, en&ime si aci&i nucleici. 8n cadrul citoplasemei se gasesc mai multe formatiuni cum ar fi: Me&o&omii, sunt invaginatii ale membranei citoplasmatice "ibo&omii sau granulele lui Palade, sunt formatiuni corpusculare proteice si purtatoare de aci&i proteici in care se produce biosinte&a proteica. Sunt in numar foarte mare si confera citoplasmei aspectul fin granular. 8ncu&ii, care pot fi glicogenice, amidonale, lipidice sau polifosfati.

"olul deosebit de important al citoplasmei este repre&entat de procesele de biosinte&a proteica, de o6ido-reducere si de elaborarea unor to6ine bacteriene, iar la unele bacaterii find sediul formarii sporului.

3ucleoidul: este alcatuit dintr-o molecula de 4%3 unic bacterian, materia nucleara fiind concentrata in centrul celulei, fara a fi delimitata de o membrana distincta fata de citoplasma. 8n cromo&omul bacterian este stocata informatia genetica necesara autoreplicarii , precum si organi&area structurala si functionala a celulei bacteriene.

!asmidele: pot pastra informatia genetica aditionala si sunt situate in pro6imitatea nucleoidului.

Formatiuni particulare

8n afara structurilor absolut necesare unei celule bacteriene, intalnim si formatiuni particulare specifice unor specii bacteriene: #apsula: Microcapsula Macrocapsula Strat mucos 9oogleea

5ste constituita din material macromolecular de consistenta gelatinovascoasa ce contine apa :(7 si alte substante specifice speciilor la care se manifesta. #apsula bacteriana se produce odata cu patrunderea unei bacterii intr-un corp receptiv si are rol de aparare bacteriana impotriva procesului de fagocito&a. #ilii, falgelii au rol pentru deplasare in medii hidrice. Pillii (fimbriile) sunt formatiuni filamentoase, rigide, scurte, nefle6ibile. Pillii bacterieni sunt de . tipuri: #omuni, cu rol in aderarea bacteriilor la suprafetele celulelor %e se6 sau de con$ugare, cu rol de transfer al materialului genetic in timpul procesului de con$ugare.

-licocali6ul este alcatuit dintr-o masa de filamente poli&aharitice, structura ce formea&a in ansamblul sau o pasla ce asigura fi6area bacteriilor la celule. Se formea&a doar in ca&ul patrunderii bacteriei intr-un organism.

Sporul, este o forma de re&istenta bacteriana care ia nastere cand bacteria a$unge in conditii nefavorabile de mediu, cu rolul de conservare al bacteriilor (&eci, chiar sute de ani).

#lasificarea bacteriilor: "egnul M 35"4 cuprinde: '. 4rheobacterii * sunt organisme anaerobe, primitive, care populea&a habitate restranse cu conditii e6treme (apele termale, &ona arctica, solurile saruroase si acide) .. 5obacteriile * cuprind bacteriile propriu-&ise care populea&a o gama larga de aerobe si anaerobe (vibriocholeroe). 4cestea se impart in : a. 2acterii de putrefactie b. 2acterii fi6atoare de a&ot c. 2acterii de fermentatie +. #,anobacteriile * sunt algele albastre-ver&i pre&ente in toate mediile acvatice, pe solul umed sau pe stanci umede, in i&voare sau oriunde se afla umiditate persistenta (e6. #leiul pamantului).

Fi&iologie bacteriana:

Metabolism bacterian: Metabolismul bacterian repre&inta totalitatea transformarilor bioclinice en&imatice implicate in activitatea lor biologica, prin care substantele nutritive din mediu sunt transformate in constituenti proprii, energie si produsi de metabolism. #aile metabolice sunt: #atabolice (de de&asimilatie) * consta in degradarea compusilor nutritivi din mediu si eliberarea energiei in celula 4nabolice (de asimilatie) * reactii de sinte&a a componentilor celulari 4nfibolice (donare) * consta in reactii metabolice citocentrale, cu functie de eliberare de energie si de furni&are de precursori pentru biosinte&a. 4naplerotice (au6iliare) * introduc diversi metaboliti in diverse cicluri metabolice esentiale.

Principalele caracteristici ale metabolismului bacterian: 5ste un metabolism fle6ibil, ce permite adaptibilitatea crescuta la mediu a bacteriilor 5ste un metabolism reglat genetic 5ste un metabolism intens, permite o multiplicare e6trem de rapida in doar .(-+( minute 5ste un metabolism cu o eficienta ma6ima cu mecanisme similare, sau mai comple6e decat cel al organismelor superioare

3utritia bacteriilor: repre&inta toatalitate proceselor prin care bacteriile preiau si utili&ea&a anumite substante din mediu pentru acoperirea nevoilor energetice si plastice. 4ceste substante nutritive trebuie sa contina: Macrobioelemente #, ,;,3,S,P,<,Mg,#a,Fe Microbioelemente 9n,Mn,3a,#l,Mo,Se,#o,=,>

%upa sursele de hrana, bacteriile pot fi: 4utotrofe ;eterotrofe Mi6otrofe

#resterea si reproducerea bacteriana: #elulele bacteriene cresc datorita noilor constituienti celulari re&ultati din procese de biosinte&a. 4ceasta crestere se opreste la un moment dat cand incepe divi&iunea celulara.

!a bacterii au fost identificate mai multe modalitati de multiplicare: Prin divi&iune Prin inmugurire Prin fragmentare Prin corpi elementari