CHESTIONAR CARACTERIOLOGIC (H. Leonard, H. Schmieshek,p.88) 1. n general sunteti un om vioi si fara griji ? 2. Sunteti sensibil la jigniri ? 3.

Va dau uneori repede lacrimile ? 4. Dupa ce ati terminat cu bine o treaba oarecare, vi se ntmpla, totusi, sa va ndoiti ca ati facut bine si nu aveti liniste pna nu va convingeti nca o data ? 5. n copilarie ati fost ndraznet ca si ceilalti copii de vrsta dvs. ? 6. Dispozitia dvs. este schimbatoare - de la mare bucurie la deprimare ? 7. De obicei, ntr-o reuniune amicala, sunteti n centrul atentiei celorlalti ? 8. Sunt zile n care, fara vreun motiv evident, sunteti indispus si iritat, nct este mai bine sa nu vi adreseze nimeni ? DA NU 9. Credeti ca sunteti o persoana serioasa ? 10. Sunteti n stare sa va entuziasmati puternic ? 11. Sunteti foarte ntreprinzator ? 12. Uitati usor cnd cineva va jignit? 13. Sunteti foarte milos ? 14. Atunci cnd puneti o scrisoare n cutie, obisnuiti sa controlati cu mna, daca plicul a intrat ? DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

15. Aveti ambitia ca la locul de munca sa faceti parte din cei mai buni ? 16. Va este frica (sau v-a fost cnd erati mic) de furtuna si de cini ? 17. Cred despre dvs. unii oameni ca sunteti un pic pedant ? 18. Dispozitia dvs. depinde de ntmplarile prin acre treceti ? 19. Sunteti ntotdeauna agreat, simpatizat de catre cunoscutii dvs. ? 20. Aveti uneori stari de neliniste si de tensiune (ncordare) puternica ? 21. De obicei va simtiti apasat de ceva, deprimat ? 22. Ati avut pna acum crize de plns sau crize nervoase (soc) ? 23. Va vine greu sa stati pe scaun un timp mai ndelungat ? 24. Cnd cineva v-a facut o nedreptate, luptati energic pentru interesele dvs. ? 25. Sunteti n stare sa taiati un animal ? 26. Va supara faptul ca acasa perdeaua sau fata de masa sunt putin cam strmbe si le ndreptati imediat ? 27. Cnd erati copil, va era frica sa ramneti seara singur n casa ? 28. Vi se schimba des dispozitia fara motiv ? 29. n activitatea dvs. dispozitia fara motiv ? 30. Va nfuriati repede ? DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

31. Puteti fi, cteodata, cu adevarat exuberant, voios ? 32. Puteti uneori sa traiti un sentiment de fericire deplina ?

DA NU DA NU

33. De obicei, spuneti oamenilor n mod deschis parerea dvs. ? DA NU 34. Puteti distra o societate, puteti fi sufletul unei companii ? 35. Va impresioneaza daca vedeti snge ? 36. Va place o activitate cu mare raspundere personala ? 37. Sunteti nclinat sa interveniti pentru oamenii carora li s-a facut o nedreptate ? 38. Va este teama sa intrati singur ntr-o pivnita, ntr-o camera ntunecoasa ? 39. Preferati activitatile care trebuie facute ncet si foarte exact celor care pot fi facute repede si fara migala ? 40. Sunteti o persoana foarte sociabila ? 41. La scoala va placea (va place) sa recititi poezii ? 42. Ati fugit vreodata de acasa cnd erati copil ? 43. Vi se pare grea viata ? 44. Vi s-a ntmplat sa fiti att de tulburat de conflicte sau, necazuri, nct a fost imposibil sa mai mergeti la lucru ? 45. S-ar putea spune despre dvs. ca, n general nu va pierdeti prea repede buna dispozitie atunci cnd aveti un insucces (cnd nu va reuseste ceva) ? DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

46. Daca v-a jignit cineva, faceti primul pas spre mpacare ? 47. Va plac animalele ? DA NU DA NU

48. Va ntoarceti uneori din drum ca sa va convingeti ca acasa sau la locul de munca totul este n regula si ca nimic rau nu se poate ntmpla ? 49. Sunteti cteodata chinuit de o friica inexplicabila ca dvs. sau rudelor dvs. li se poate ntmpla ceva rau ? 50. Credeti ca dispozitia dvs. depinde de starea vremii ? 51. V-ar deranja cumva sa va urcati pe o scena si sa vorbiti n fata unui public ? 52. Cnd cineva va necajeste tare si cu intentie, ati fi n stare sa va iesiti din fire si sa va ncaierati ? 53. Va plac mult petrecerile ? 54. Va simtiti adnc descurajat cnd aveti deceptii ? 55. Va place o munca unde dvs. trebuie sa organizati mult ? 56. n mod obisnuit urmariti insistent scopul pe care vi l-ati propus, chiar daca ntmpinati obstacole ? 57. Poate sa va impresioneze ntr-att un film tragic, nct sa va dea lacrimile ? 58. Vi se ntmpla sa adormiti cu greu pentru ca va gnditi la problemele cotidiene sau de viitor ? 59. Fiind elev le-ati suflat colegilor sau i-ati lasat sa copieze dupa dvs. ? 60. V-ar displace sa treceti prin cimitir noaptea ? DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

61. Va ngrijiti n mod deosebit ca acasa la dvs. fiecare lucru sa aiba un loc al lui ? 62. Vi se ntmpla dimineata sa va sculati prost dispus si necajit, stare care dureaza cteva ore ? DA NU 63. Puteti sa va adaptati usor la situatiile noi ? 64. Aveti uneori dureri de cap ? 65. Rdeti des ? 66. Fata de oamenii pentru care nu aveti consideratie, va puteti purta foarte prietenos, nct ei sa nu observe adevarata dvs. parere despre ei ? DA NU 67. Sunteti o persoana vioaie, plina de viata ? 68. Suferiti mult din cauza nedreptatii ? 69. Sunteti un prieten al naturii ? 70. Aveti obiceiuri ca atunci cnd plecati de acasa sau mergeti la culcare sa controlati ntotdeauna starea unor lucruri (de exemplu, daca e stins aragazul, daca sunt scoase din priza aparatele electrice, daca sunt ncuiate usile ? 71. Sunt sperios ? 72. Vi se poate schimba dispozitia n urma consumarii alcoolului ? 73.Caborati sau ati colaborat cu placere n trecut la cercuri teatrale de amatori ? DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

74. Va este uneori foarte dor de departari ? 75. De obicei priviti viitorul cu pesimism ? 76. Vi se poate schimba att de puternic dispozitia, nct sa aveti uneori un mare sentiment de bucurie, pentru ca apoi sa cadeti ntr-o stare de amaraciune ? 77. Va este usor sa creati buna dispozitie ntr-o societate, reuniune ? 78. De obicei, ramneti multa vreme suparat ? 79. Sunteti foarte puternic impresionat de suferinta altor oameni ? 80. n mod obisnuit, n caietele de scoala scrieti nca o data o pagina, daca se ntmpla sa faceti o greseala ?

DA NU DA NU

DA NU

DA NU DA NU

DA NU

DA NU

81. Se poate spune ca, n general, cu oamenii sunteti mai mult prudent si banuitor dect ncrezator ? 82. Aveti deseori vise cu situatii de spaima ? 83. Sunteti deseori terorizat de gndul de gndul ca, fiind pe peronul unei gari, va puteti arunca naintea trenului mpotriva vointei dvs. ? 84. n mod obisnuit, deveniti vesel ntr-un loc placut ? 85. n general, va debarasati usor de problemele apasatoare si nu va mai gnditi la ele ? 86. Cnd consumati alcool deveniti, de obicei, impulsiv ? 87. n discutii sunteti mai degraba zgrcit la vorba dect vorbaret ? DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

88. Atunci cnd trebuie sa colaborati la o reprezentatie teatrala, ati putea sa va nsusiti att de bine rolul, nct pe scena sa uitati complet ca sunteti un altul ? DA NU

Chestionarul determina manifestari caracteriologice dominante. El este alcatuit din ntrebari care, fiind clasate n 10 grupe (I-X), permit evidentierea unor trasaturi "accentuate" ale caracterului. Chestionarul poate fi utilizat individual sau colectiv. Timpul de lucru este liber, dar, n general, variaza ntre 30 - 60 minute, n functie de rapiditatea gndirii si de gradul de ntelegere al fiecarui subiect. La peste 50 % se poate vorbi despre personalitati "accentuate" care se caracterizeaza prin evidentierea unor trasaturi pregnante de caracter. (Valoarea 24 indica 100 % , valoarea 18 indica 75 % , valoarea 12 indica 50 % valoarea 6 indica 25 % ) Grupa I, cu 12 ntrebari, se refera la demonstrativitate Grupa a II-a, cu 12 ntrebari, se refera la hiperexactitate Grupa a III-a, cu 12 ntrebari, se refera la hiperperseverenta Grupa a IV-a, cu 8 ntrebari, se refera la nestapnire Grupa a V-a, cu 8 ntrebari, se refera la hipertimie Grupa a VI-a, cu 8 ntrebari, se refera la distimie Grupa a VII-a, cu 8 ntrebari, se refera la ciclotimie Grupa a VIII-a, cu 4 ntrebari, se refera la exaltare Grupa a IX-a, cu 8 ntrebari, se refera la anxietate Grupa a X-a, cu 8 ntrebari, se refera la emotivitate La etapa a doua n Tabelul de sinteza se noteaza valorile brute pentru fiecare grupa (I-X). Aceste valori se multiplica cu coeficientul stabilit pentru fiecare grupa, obtinndu-se astfel, un rezultat care poate varia de la 0 la 24. Cu ct rezultatul se apropie de valoarea 24, cu att este mai mare si gradul de semnificatie al trasaturii respective.

Coeficientul ajuta si la compararea cantitativa a rezultatelor, ntruct, prin nmultirea efectuata se obtin valori standard comparative. Valoarea 24 indica un procentaj simptomatic de 100 % Valoarea 18 indica 75 % Valoarea 12 indica 50 % Valoarea 6 indica 25 %

Peste valoarea ce indica 50 %, autorul chestionarului promoveaza ideea de "personalitate accentuata" prin evidentierea unor trasaturi pregnante de caracter. Astfel, rezultatele chestionarului caracteriologic indica urmatoarele rezultate n ordine descrescatoare: Tipul exaltat este caracterizat prin traire intensa, uneori nemotivata, a starilor de bucurie, fericire, satisfactie si alternarea frecventa a acestora cu starile de tristete si disperare. Aceasta inconsecventa nregistrata determina modificari comportamentale, cu consecinte directe n planul actizitiilor, echilibru precar. Tipul distimic - deprimare accentuata, centrarea atentiei asupra aspectelor sumbre ale vietii, inhibitie ideomotora. Acest tip caracterial se evidentiaza printr-o mare fluctuatie a dispozitiei care se propaga n comportamentul elevului. Tipul hiperperseverent, hipertim si emotiv se afla la egalitate de puncte n testul aplicat elevilor cu deficienta mintala. Tipul hiperperseverent - este caracterizat prin sensibilitate la suparari, spirit razbunator, implicare emotiva de lunga durata n tot ce i se poate ntmpla. Tipul hipertim - caracterizat prin dispozitie preponderent buna, spirit ntreprinzator, activism nalt. Aceasta trasatura caracteriala este oarecum n contradictoriu cu deficienta mintala. Singura explicatie posibila este faptul ca elevii au completat nesincer. Tipul emotiv - indica sensibilitate, profunzime si finete a trairilor spirituale. La elevii cu deficienta mintala emotivitatea este o trasatura. La elevii cu intelect normal aceasta emotivitate poate fi caracteristica vrstei adolescente, cunoscuta ca perioada marilor schimbari. Adolescentul este mai sensibil la ceea ce se ntmpla n jurul sau, aceasta sensibilitate evidentiindu-se n comportamentul de opozitie adoptat mpotriva adultului.

Tipul anxios - este predispus spre fobie, timiditate, anxietate exagerata. Tipul impulsiv - impulsivitate sporita, control scazut asupra imboldurilor si tentatiilor. Sentimentul de anxietate traite de elev l face pe acesta sa adopte comportamente agresive care nu fac dect sa alimenteze sentimentul de culpabilitate si insecuritate. Opozitia impulsiva - se manifesta printr-o multitudine de fenomene care ntregesc comportamentul deviant al elevului, pasivitate, nesupunere, indisciplina, mnie, dezordine. Aceste doua tipuri de manifestare comportamentala contribuie la etichetarea elevului si marginalizarea acestuia de catre grupul din care face parte. Agresivitatea poate fi orientata mpotriva cadrelor didactice si ia forma unei opozitii sistematice sarcinilor scolare. Aceasta mai poate fi manifestata mpotriva colegilor sub forma de glume, tachinari, mbrncituri, atacuri corporale, mobilier si material didactic distrus. Tipul ciclotimic - alterneaza fazele hipertimice cu cele distimice. Se evidentiaza prin reducerea interesului fata de activitatea scolara, reducerea disponibilitatilor afective si energiei necesare n obtinerea performantelor. Acest elev trece de la apatie la exaltare. Tipul hiperexact - punctualitate, acuratete si pedantism exagerat. Tipul demonstrativ - egocentrism, teatralism si demonstrativitate comportamentala, autoapreciere neadecvata. Cele mai mari valori nregistrate la chestionarul caracteriologic scot n evidenta personalitatea pedanta a elevului aflat la perioada pubertatii. Aceste tendinte de caracter se manifesta n comportamentul elevului contribuind la determinarea si ntarirea pozitiva sau negativa a acestuia si indirect la adaptarea sau inadaptarea scolara .
Tabelul de sinteza al chestionarului caracteriologic (H. Leonard, H. Schmieschek)

Grupa I II III IV V VI VII VIII IX X

Nr. de ntrebari 12 12 12 8 8 8 8 4 8 8

Valori brute

Coeficientul Rezultat de nmultire 2 2 2 3 3 3 3 6 3 3

Procentaj

TEST DE PERSONALITATE (G .Bontila ). 1. i-e frica de ntuneric ? 2. i-e frica de furtuna ? 3. i-e frica de apa ? 4. i-e frica sa treci printr-un tunel ? 5. i-e frica sa treci pe un pod peste o apa ? DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

6. Cnd te afli pe o naltime, simti nevoia de a te arunca n gol ? 7. Te consideri fricos ? 8. Te sperii n timpul noptii ? 9. Auzi noaptea zgomote care te nspaimnta ? 10. Esti mereu pornit pe cearta ? 11. Visezi cteodata persoane care au decedat ? 12. ti rozi uneori unghiile att de tare nct sa te doara ? 13. i se ntmpla sa te blbi din pricina emotiei, fricii ? 14. Poti sa stai multa vreme fara sa vorbesti ? 15. Ai avut sau ai vreun tic nervos ? 16. ti place sa-ti schimbi des ocupatia, activitatea ? 17. i se face observatie ca esti distrat, neatent ? 18. ti place sa stai multa vreme n acelasi loc, sa faci acelasi lucru ? 19. Plngi uneori din pricina piedicilor care ti se pun n cale ? 20. Cnd te doare ceva, plngi mai mult dect o fac celelalte persoane ?

DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

DA NU DA NU

DA NU

21. i se face rau cnd vezi snge ? 22. Ai des dureri (de orice fel) ? 23. Simti deseori ca ti se taie respiratia ? 24. De obicei, te simti bine, puternic si sanatos ? 25.Cnd te scoli dimineata, te simti nca obosit ? 26. Te simti aproape mereu obosit ? 27. Te plictisesti cea mai mare parte din timp ? 28. Ai deseori dureri de cap ? 29. Sunt anumite feluri de mncare care ti fac rau ? 30. Sunt mncaruri pe care nu le poti mnca ? 31. De obicei dormi bine ? 32. stii ntotdeauna bine ceea ce vrei sa faci ? 33. ti este greu sa te hotarasti, atunci cnd vrei sa faci ceva ? 34. Ai superstitii ? 35. Ai vrut vreodata pna acum sa fugi de acasa ? 36. Te-ai simtit pna acum nclinat sa fugi de acasa ? 37. Ai fugit vreodata pna acum de acasa ? 38. i-e frica uneori sa traversezi o strada sau o piata larga ? 39. i-e frica sa stai singur ntr-o camera mica, nchisa ? 40. i-e frica de foc (incendiu) ? 41. Ai avut pna acum dorinta sa dai foc ?

DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

42. Verifici intotdeaua daca sunt incuiate usile inainte de a te culca, sa te convingi daca nu-i un hot ? DA NU 43. ti place sa stai de vorba cu prietenii tai, sa fii mereu n societatea acestora ? DA NU

44. ti place sa stai mai mult singur ? 45. Ceilalti prieteni sau colegi se feresc de tine ? 46. Te nfurii des ? 47. De obicei, esti dominator, ti place sa dai ordine, sa-i organizezi pe cei din jur ? 48. n general, esti fericit, multumit ? 49. Uneori crezi ca nu esti la fel ca ceilalti ? 50.Te gndesti uneori ca nimeni nu te ntelege ? 51. ti nchipui adesea ca tu ai o alta viata pe lnga aceea de toate zilele ? 52. ti nchipui ca ai fost un copil adoptat si ti este greu sa scapi de acest gnd ? 53. Ai gnduri care te obsedeaza, de care nu poti sa scapi ? 54. Esti deseori suparat de gndul ca lucrurile din jurul tau nu sunt n realitate ? 55. Te mprietenesti greu cu cineva ? 56. Te mustra uneori constiinta ca ai savrsit fapte urte ? 57. Consideri ca familia ta te iubeste mai putin dect pe ceilalti membri ai familiei ? 58. Te gndesti uneori ca nimeni nu te iubeste ? 59. ti este greu sa te obisnuiesti la locul tau de munca ? 60. ti este greu sa traiesti n liniste la tine acasa ? 61. Familia se poarta bine cu tine ? 62. Sefii tai se poarta bine cu tine ?

DA NU DA NU DA NU

DA NU DA NU DA NU DA NU

DA NU

DA NU DA NU

DA NU DA NU DA NU

DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

63. Te gndesti deseori ca cineva doreste sa te urmareasca ? 64. Esti nelinistit, vrea sa-ti faca rau ? uneori, la gndul ca

DA NU cineva DA NU DA NU

65. Te superi cnd cineva nu te lasa sa faci ceea ce vrei tu ? 66. i se ntmpla sa spargi anumite lucruri, atunci cnd te nfurii ? 67. Te nfurii uneori pentru lucruri care nu au nsemnatate ? 68. Ti-ai pierdut cunostinta vreodata ? 69. ti pierzi deseori cunostinta ? 70. Simti uneori ca vederea ti se tulbura ? 71. i-ar placea o meserie unde s-ar sacrifica / ucide animale ? 72. Ai dorit pna acum raul altuia ? 73. Ironizezi pe seama altora pna i faci sa plnga ? 74. Simti cteodata placerea sa faci rau unei persoane ? 75. Ai simtit uneori placerea sa faci rau unui animal ? 76. Ai avut vreodata dorinta sa furi ?

DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

Testul contine ntrebari la care subiectul urmeaza sa raspunda prin cuvintele "da" si "nu", dupa cum acestea corespund felului de a fi al subiectului. Testul poate fi aplicat att colectiv, ct si individual . Conform datelor experimentale, s-a stabilit ca toate valorile care trec de 120 indica tendinte patologice. Testul contine opt tendinte ale personalitatii: emotivitate simpla, psihoastenie, obsesii, tendinte schizoide, tendinte paranoide, tendinte depresive, impulsivitate si tendinte eliptoide, labilitate psihica, tendinte antisociale. Nr . de tendinte : 8 1. emotivitate simpla 2. psihastenie, obsesii 3. tendinte schizoide

4. tendinte paranoide 5. tendinte depresive 6 impulsivitate si tendinte eliptiode 7. labilitate psihica 8. tendinte antisociale Tendintele depresive sunt prezente si la elevi cu intelect normal, ntr-un procentaj mai mic. Aceste tendinte depresive provoaca comportamente specifice care au la baza un sentiment persistent de descurajare, lipsa de bucurii si nefericire, inconsecventa motivatiei n nvatare. Alta valoare evidentiata la aplicarea testului este cea nregistrata n cazul emotivitatii simple. Aceasta emotivitate se caracterizeaza prin discordanta reactiilor - bucurie, satisfactie, placere, tristete, mnie, descurajare - vis-vis de evenimentele declansatoare minime. Mecanismele de disimulare ale elevului mobilizeaza energie si atentia acestuia n detrimentul activitatilor scolare. Caracteristica pentru elevii deficienti mintali este labilitatea psihica. Aceasta tendinta are valoare foarte mare nregistrata. Tendintele schizoide si tendintele paranoide se afla n spectrul manifestarilor la deficientul mintal. Tendintele schizoide evidentiaza caracteristici ca introversie, sociofobie, rezistenta, refuzul de a se implica n situatii practice, frustrare, conduita bizara, nclinatia spre visare. Acesti elevi prefera activitatile solitare, dezvolta o slaba implicare afectiva n relatiile cu ceilalti. Tendintele paranoide manifestate la elevii cu deficienta mintala sunt caracterizate prin suspiciozitate exagerata, nencredere, retinere, distantare, neconfidentialitate, ermetizare. Acesti copii au slaba toleranta la esec si frustrare, prezinta incapacitate de a face parte dintr-o echipa, fiind marginalizati. Tendintele antisociale desemneaza incapacitatea elevului deficient mintal de a se conforma normelor sociale. Acestea se manifesta prin conduita insensibila, lipsa de regret si a sentimentelor de culpabilizare, impulsivitate, agresivitate, incapacitatea de a nvata din experiente negative, comportament conflictual. Acesti elevi denota instabilitate psihica evidentiata prin imposibilitatea de a se implica ntr-o relatie si/sau activitate de lunga durata. Supraestimarea capacitatilor de care dispune conduce la esecuri repetate si adoptarea strategiei incompetentei. Impulsivitatea caracterizata prin incapacitatea de stapnire a afectelor, izbucniri necontrolate, irascibilitate, ignorarea consecintelor negative. Acesti elevi au caracteristica definitorie manifestarea unui comportament exploziv, care poate atenta la integritatea fizica a celor prezenti.

SCALA DE ANXIETATE (J. Taylor) 1. De regula, sunt linistit si e greu sa fiu scos din sarite. 2. Nervii mi sunt dereglati nu mai mult dect la alti oameni. 3. De obicei, dorm linistit. 4. Rareori am dureri de cap. 5. Rareori obosesc. 6. Aproape ntotdeauna ma simt destul de fericit. 7. Am ncredere n propriile puteri. 8. Aproape niciodata nu rosesc. 9. n comparatie cu prietenii, ma simt destul de ndraznet. 10. De obicei, am dispozitie buna. 11. Rareori am palpitatii sau o greutate pe inima. 12. De obicei, minile mi sunt calde. 13. Sunt timid, dar nu mai mult dect altii. 14. Binenteles, mi lipseste ncrederea n propriile puteri. 15. Uneori mi pare ca sunt de nimic. 16. Periodic ma cuprinde o neliniste att de accentuata, nct pot sta locului. 17. Noaptea adorm cu greu. 18. Nu-mi ajunge tarie de caracter pentru a nfrunta dificultatile. 19. As vrea sa fiu tot att de fericit cum sunt, dupa parerea mea, altii. DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

20. Uneori mi pare ca am n fata greutati pe care nu le-as putea nfrunta. 21. Deseori visez. 22. Observ ca-mi tremura minile cnd ncerc sa fac ceva. 23. Somnul mi este nelinistit, adesea se ntrerupe. 24. Ma nelinistesc mult posibilele esecuri. 25. Uneori simt frica, chiar daca nu ma ameninta nimic. 26. Ma concentrez cu greu asupra unei activitati sau nsarcinari. De obicei, lucrez cu o mare ncordare. 27. Nimeresc usor n ncurcatura. 28. Aproape tot timpul sunt ngrijorat din cauza cuiva sau a ceva. Sunt predispus sa iau totul n serios. 29. Deseori plng. 30. Deseori am stari de voma. 31. Ma nelinisteste mult propria sanatate. 32. Deseori ma tem ca voi rosi. 33. Situatia mea n mijlocul celor care ma nconjoara ma ngrijoreaza mult. 34. Situatia materiala ma ngrijoreaza mult. 35. Uneori ma gndesc la asa lucruri, despre care n-as vrea sa vorbesc. 36. Am avut perioade cnd grijile mi furau somnul. 37. Uneori, cnd sunt ntr-o ncurcatura transpir si ma jenez mult. DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

38. Chiar si n zilele racoroase transpir repede. 39. Cteodata sunt att de agitat, nct nu pot adormi. 40. Sunt o persoana iritabila. 41. Uneori ma simt absolut inutil. 42. Uneori mi pare ca sistemul nervos mi-e dereglat si, din clipa n clipa, mi voi pierde cumpatul. 43. Deseori simt ca ceva ma nelinisteste.

DA NU DA NU DA NU DA NU

DA NU DA NU

44. Sunt cu mult mai sensibil dect majoritatea oamenilor. DA NU 45. Aproape tot timpul mi-e foame. 46. Nu-mi plac schimbarile survenite pe neasteptate. 47. Viata mea decurge aproape ntotdeauna ntr-o tensiune continua. 48. Asteptarea ntotdeauna ma enerveaza. DA NU DA NU DA NU DA NU

Chestionarul este destinat examinarii gradului de anxietate. Contine afirmatii la care persoana examinata raspunde prin "da" sau "nu". Testarea se face individual sau colectiv si dureaza 15 - 30 minute. 1.Grad mediu cu tendinte spre grad scazut de anxietate - de la 5 - 15 puncte 2.Grad mediu cu tendinte spre grad ridicat de anxietate - de la 15 - 25 puncte 3.Grad ridicat de anxietate de la 25 - 40 puncte 4.Grad foarte ridicat de anxietate de la 40 - 45 puncte

4. TEST DE INTELIGEN GENERAL (Platon Carolina.) Testul de fata este corelat cu cele mai cunoscute scale Stanford-Binet, Terman, Wechsler (adaptat la ortografia si scrierea din vocabularul romnesc, p 137) . Testul se aplica persoanelor care au mai mult de 13 ani si poate fi administrat sau colectiv. Testul are un tabel cu raspunsurile corecte si un tabel de corespondenta ntre rezultatul la test si vrsta mintala . Instructiuni: Raspundeti la ntrebarile testului (1-90), lucrnd ct se poate de repede, fara a neglija acuratetea. Daca doriti, puteti face calcule si scrie rezultate pe o pagina separata. Nu meditati prea mult la o ntrebare . Sariti-le pe cele care vi se par grele, pentru a va rentoarce la ele daca mai aveti timp. Iata cteva exemple de ntrebari cu raspunsuri corecte : a ).Barbat este pentru baiat asa cum femeie este pentru: (1)tnar;(2)copil;(3)doamna;(4) fata; (5)multime.................................(4) b).Ce numar urmeaza n seria de mai jos? 2 , 4 , 6 , 8.........................(10) c). Urmatoarele cuvinte pot fi aranjate pentru a forma o propozitie .

Daca propozitia este adevarata, scrieti, n spatiul rezervat, litera A . Daca propozitia este falsa , scrieti litera F . Nu copacii verzi niciodata sunt......................................................(F) (Cuvintele pot fi aranjate n propozitia Copacii nu sunt niciodata verzi, care este falsa ).
Lucrati mai departe n acelasi fel. Retineti ca n alfabetul utilizat n probleme sunt excluse literele , . , , s. Timp de lucru-45 de minute.

1.Trompeta este pentru cntat asa cum carte este pentru : (1) distractie ; (2) citit ; (3) muzica ; (5) relaxare. 2.Automobil este pentru roata asa cum este un cal pentru : (1) picior ;(2) coada ; (3) galop ; (4) vagon ; (5) condus. 3. Ce urmeaza n seria de mai jos? 3 9 15 21.. 4.Vaca este pentru sura asa cum un om pentru : (1) grajd ;(2) lapte ; ;(3) casa (4) ferma ; (5) restaurant . 5. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Care este al saptelea nr. dupa nr. aflat chiar naintea lui 6? 6. Urmatoarele cuvinte pot fi aranjate pentru a forma o propozitie. Daca propozitia este adevarata, scrieti litera A. Daca propozitia este falsa, scrieti litera F. Arde lemnele pot nu uscate. 7.La fel procedati si cu urmatoarele cuvinte : Pe plutesc vapoarele niciodata apa nu.

8. Ce urmeaza n seria de mai jos? 1 3 5 7 .. 9. Urmatoarele cuvinte pot fi aranjate pentru a forma o propozitie. Daca propozitia este adevarata, scrieti litera A. Daca propozitia este falsa, scrieti litera F. O minge jucat fotbal cu este. 10.Neglijent nseamna : (1) fara griji ;(2) interzis ; (3) neimportant ; ( 4) grijuliu . 11. Ion are 10 lei . Daca ar avea cu 3 lei mai putin ,ar avea n jumatate ct Gicu. Cu cti lei are Gicu mai mult dect Ion? (a) 7 lei ;(b) 4 lei ; (c) 2 lei ; (d) 13 lei . 12. El este pentru al lui asa cum ea este pentru : (1) mine ; (2) al lor ; (3) ai lui ;(4) al ei ;(5) ai ei . 13. Care obiect multimii de mai jos? (1) radio ;(2)baterie ;(3) televizor ; (4) telefon . 14. Care cuvnt nu apartine multimii de mai jos ? (1)a vedea ; (2) a auzi ; (3) a mirosi ; ( 4) a vorbi . 15.Daca numai pasarile au pene, care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate : (1) Pasarile cuibaresc primavara; (2) Toate penele sunt usoare ; (3) serpii nu au pene. 16. Care cuvnt nu apartine multimii de mai jos ? (1) arhitect ;(2) constructor ; (3) instalator ; (4) doctor. 17. Ce urmeaza n seria de mai jos? 90 85 75 60 40 ... 18. Ce numar urmeaza n seria de mai jos ? 22 33 44 55 66 ... 19. Botanist este pentru sociolog asa cum plante este pentru : (1) femei ; (2) probleme ;(3) societate ; (4) sociologie. 20. Daca o persoana este nebunita, ea este : (1) ignoranta ; (2) maniaca ; (3) socata ; (4) tulburata . 21. Ata este pentru haina asa cum fir este pentru : (1) captuseala ; (2) radio ; (3) funie ; (4) plasa ; (5) metal. 22. Igiena se practica pentru : (1) apa ; (2) sanatate ; (3) portelan ; ( 4) piosenie. 23. Ce litera urmeaza n seria de mai jos? A C E G I .. 24. Care nr. n-ar trebui sa faca parte din seria de mai jos ? 1 19 8 5 145 127 .. 25. Scrieti litera la fel de departata de prima litera a alfabetului pe ct este de departat primul i de cel de - al doilea din cuvntul inegalabilii.

26. Care litera n-ar trebui sa faca parte din seria de mai jos ? A U Q E O I

27.

este pentru

asa cum

este pentru :

(1)

; (2)

; (3)

;(4)

28. Urmatoarele cuvinte pot fi aranjate pentru a forma o propozitie. Daca propozitia este adevarata, scrieti litera A. Daca propozitia este falsa, scrieti litera F. Dintii nu sunt falsi naturali dintii. 29. Ce numar urmeaza n seria de mai jos ? 18 12 15 10 12 8 .... 30. Urmatoarele cuvinte pot fi aranjate pentru a forma o propozitie. Daca propozitia este adevarata, scrieti litera A. Daca propozitia este falsa, scrieti litera F. Distruge bombardamentul orase poate si nu oameni .

31. Daca A si B sunt litere , scrieti C numai daca 5 si cu 5 fac 10 , n care caz nu scrieti altceva dect D .

32

. este pentru

asa cum este

pentru :

(a)

; (b

; (c)

(d)

. ; (e)

33. (a) ; (b) ; (c)

este pentru ; (d) ; (e) .

asa

cum

este pentru :

34. Ce numar n-ar trebui sa faca parte din seria de mai jos ? 2 6 17 18 54 162 .. 35. Ce litera urmeaza n seria de mai jos ?

A C F G . 36. este pentru asa cum este pentru :

(a)

; (b)

; (c)

; (d)

; (e)

37. Ce numar n-ar trebui sa faca parte din seria de mai jos ? 21 20 18 14 11 .... 38. Sud este spre nord - vest asa cum este vest pentru : (a) nord ; (b)sud -vest ; (c) nord - est ; (d) sud -est . 39.Care numar n-ar trebui sa faca parte din seria de mai jos ? 2 4 100 38 20 7 .. 40. Care cuvnt nu apartine multimii de mai jos ? (a) tristete ; (b) melancolie ; (c) regret ; (d) doliu . 41. Ce litera urmeaza n seria de mai jos ? A C B D F E G .. 42. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1 6 17 18 19 . Scrieti nr. care apare n seria de mai sus pe att de departe naintea lui 14 pe ct K este departat de F n alfabet . 43. Daca toti oamenii au haine, atunci oamenii mari au : (1) haine mari ; (2) haine mai putine ; (3) haine ; (4) putine haine. 44. Ce numar urmeaza n seria de mai jos ? 18 24 21 27 24 30 .. 45. Nazistii au jefuit orase prin : (1) arme ; (2) mitraliere ; (3) distrugere ; (4) furturi ; (5) bombardare . 46. Ce numar urmeaza n seria de mai jos ?

66 63 57 45 ..

47. (1) ; (2) ; (3)

este pentru asa cum ;; (4) . ; (5) .

este pentru :

48. Ce numar urmeaza n seria de mai jos ? 2 96 7 18 5 ... 49. Plan este pentru spatiu asa cum o linie este pentru : (1) patrat ; (b) cerc ; (3) unghi ; (4) dreptunghi ; (5) plan . 50. Cti kilometri poate alerga un cine n 3 minute , daca viteza lui este jumatate din cea a unei masini care merge cu 40 km la ora ? 51. Un canoe are ntotdeauna : (1) pnza ; (2) apa ; (3) vopsea ; (4) lungime . 52. Ce numar urmeaza n seria de mai jos ? 65 68 72 77 83 .. 53. Cte litere din rndul de mai jos sunt n vecinatatea unor vocale, dar dupa R sau K ? P A U L E G K A T L O I R Q O Z 54. . Ce numar urmeaza n seria de mai jos? 2 A 9 B 6 C 13 D ... 55. Cte litere din seria de mai jos se afla naintea lui A ? A B K M X J T T V C R R P L 56. 20 de oameni pot sapa 40 de gropi n 60 de zile. n cte zile pot sapa 10 oameni 20 de gropi ?

57. Cte litere din rndul de mai jos se afla nemijlocit naintea unui nr. impar si imediat dupa un nr. mai mare ca 6 ? Y 1 9 A 4 B 3 14 19 C 8 9 D 12 E 17 58. Presupunem ca Soroca este n capul listei, iar Orhei este al cincilea , n timp ce Chisinau se afla pe lista egal departat de ele. Daca orasul Cahul este nainte de Orhei si Balti este chiar dupa : (a) Soroca; (b) Balti ; (c) Chisinau ; (d) Orhei; (e) Cahu. 59. Una dintre seriile de mai jos este n ordine inversa fata de cealalta, cu exceptia unui nr. Scrieti nr. 60. Un sfat comprehensibil este : (1) rau ; (2) comprehensibil ; (3) inteligibil ; (4) bun ; (5) reprobabil. 61 .Care dintre cuvintele de mai jos este apropiat ca sens de cuvntul este ? (1) a fi ; (2)sunt ; (3) locuieste ; (4)exista ; (5) veste. 62. Care cuvnt nu apartine multimii de mai jos ? (1) un ; (2)o ;(3) niste ; (4) ea . 63. Un mercenar este : (1) soldat ; (2) trunchi ; (3) ;detectiv (4) vas . 64.Plic este pentru pic asa cum stoc este pentru : (1) poc; (2) mic; (3) ac ; (4) soc ; (5) apa . 65. Nenduplecat este opusul lui (1) prost (2) deosebit (3) tolerant (4) ncapatnat . 66. Jumatate din bani aflati n buzunarele unui copil plus nca un leu reprezinta restul de la cumparaturi . Daca el are n buzunar 15 lei, ct este restul ? 67. Care dintre cuvintele de mai jos are acelasi sens ca si cuvntul democratie ? (1) anarhie ; (2) absolutism ; (3) puterea poporului ; (4) dinastie ;(5) clasa . 68. Daca un tren are trei min. ntrziere si ntrzie n continuare cte 3 secunde pe minut , cte min. trebuie sa mai mearga pentru a avea ntrziere de o ora ? 69. Care dintre cuvintele de mai jos este apropiat ca sens de cuvntul sterge ? (1) permite ; (2) elimina ; (3) gustos ; (4) curat . 70 . Fetele au ntodeauna : (1) inimi bune (2) haine (3) chicoteli (4) plete (5) figuri . 71. Un motociclist mergnd cu 30 km la ora se afla naintea altui motociclist care merge n acelasi sens cu 50 km la ora. Ce distanta n km se afla ntre cei doi motociclisti., daca pentru a-l ajunge din urma pe primul, cel de-al doilea are nevoie de15 minute ? 72. Suparare este foarte apropiat ca nteles de : (1) alegere ; (2) democratie ; (3) spiridus ; (4) resentiment ; (5) regret . 73. Un automobilist parcurge o jumatate din drum cu 30 km la ora, iar cealalta jumatate cu 60 km pe ora . Daca ntregul drum are 20 de km , cte minute i trebuie automobilistului pentru a-l parcurge n ntregime ? 74. A B D este pentru CBA asa cum QRT este pentru ..... 75. Daca 2 este A si 6 este C si 8 este D , iar 12 este F ,cum ati scrie Beaded , folosind cifre n loc de litere ? 76. Cnd face supa, matusa Ana pune 1 pastaie de fasole la fiecare 2 boabe de mazare . Daca a pus n supa 300 de boabe de mazare si pastai de fasole, cte dintre ele sunt boabe de mazare ? 77. Nici un cine nu poate cnta , dar unii cini pot vorbi. Daca ar fi asa , atunci 1) unii cini pot cnta, 2) toti cinii nu pot cnta ,

3) toti cinii nu pot vorbii. 78. Nici un om nu este bun , dar unii oameni nu sunt rai . Atunci : 1) toti oameni nu sunt rai , 2) nici un om nu este rau , 3) toti oamenii nu sunt buni. 79. Rul Alb si Rul Verde au o lungime totala de 850 km , iar Rul Verde este cu 250 km mai scurt dect rul Alb . Ct de lung este Rul Alb ? 80. Sandu si Ion au participat la o serie de concursuri . Sandu a pierdut 68 de lei , la doua concursuri consecutive, pierd cu 6 lei mai mult la al doilea concurs dect la primul . Totusi, la al doilea concurs a pierdut cu 4 lei mai putin dect Ion . Ct a pierdut Ion la cel de-al doilea concurs ? 81. Ciorapii de dama au ntotdeauna: (1) fire de matase ; (2) culoare atragatoare ; (3) parfum ;(4) greutate; (5) ochiuri dese . 82. Ce numar urmeaza n seria de mai jos ? 9 7 8 6 7 5 ..

6+54483. Un snop de banane are cu o treime mai multe banane dect al doilea snop. Daca snopul mai mic are cu 3 banane mai putin dect primul, cte banane are primul snop ?

84

. este pentru

asa cum

este pentru

(a)

(b)

(c)

(d)

(e)

85. Pasarile nu pot dect sa zboare si sa sara , dar viermii se pot tr . Atunci : 1 )pasarile mannca viermi; 2) pasarile nu se trasc ; 3 ) pasarile se trasc uneori : 86 . Cutiile au ntodeauna : (1) unghiuri ; (2) forma ; (3) lemn ; (4) sfori . 87. Care numar . este cu att mai mare dect 10 , cu ct el este mai mic dect diferenta dintre 30 si 10 ? 88. Sandu are o colectie de doua ori mai valoroasa dect a oricarui dintre cei trei colegi ai sai . stiind ca valorile colectiilor celor trei sunt egale si ca toti patru si-au vndut colectiile , a cta parte din ntreaga suma i-a revenit lui Sandu ? 89. Pasare este pentru peste asa cum avion este pentru : (1) barca ; (2) balena ; (3) vapor; (4) submarin . 90. Cuvintele urmatoare pot fi aranjate pentru a forma o propozitie . Daca este adevarata, scrieti A. Daca este falsa , scrieti F . Volum o care bine definit nu are .

1). Conform tabelului raspunsurilor corecte , se va calcula numarul raspunsurilor corecte ( un raspuns corect - un punct ). 2). n tabelul de corespondenta ntre rezultatul la test si vrsta mintala se va afla vrsta mintala corespunzatoare punctajului realizat . 3). Rezultatul obtinut se va nmulti cu 100. Tabel de corespondenta ntre rezultat si vrsta mintala : ex. 60 raspunsuri corecte corespunde unei vrste mintale de 216.Acest numar este mpartit la vrsta mintala n luni.

2- 94 9 - 109 16 -124 23 - 138 30 -153 37 -168 44 -183 51 -197 58 -212 65- 227 72 -242 79 - 256 86 -271

3 - 96 10 - 111 17 - 126 24 -140 31 -155 38- 170 45 -185 52 -199 59 - 214 66 -229 73 -244 80 - 259 87 - 273

4 - 98 11- 113 18 -128 25 -143 32 - 157 39- 172 46 -187 53 -202 60 - 216 67 -231 74 -246 81 - 261 88 -275

5 -100 12 - 115 19 - 130 26- 145 33 - 159 40- 174 47 189 54 - 204 61 - 218 68 -233 75- 248 82 -263 89 - 278

6 -103 13 - 117 20 -132 27 -147 34 - 162 41 -176 48 -191 55 -206 62 - 221 69 -235 76 -250 83- 265

7 -105 14 -119 21 -134 28 -149 35- 164 42 -178 49 -193 56- 208 63 -223 70 - 237 77 -252 84 -267

8 - 107 15 - 122 22 -136 29 - 151 36 -166 43 -181 50 -195 57- 210 64 - 225 71 -240 78 - 254 85 -269

Grila de evaluare a testului de inteligenta aplicat

DISTRIBUIA PUNCTAJELOR IQ 140 si mai mult 131 - 140 111 - 130 91 - 110 71 - 90 Sub 71
CLASIFICARE PROCENTAJ

Excelent Superior Bun Normal Slab Inferior

1% 3% 26 % 42 % 24 % 4%