Sunteți pe pagina 1din 21

Dreptate, Egalitate, Fraternitate 1848

Obiectivele politice

Obiectivele nationale

Obiectivele sociale

- construvtionalist - regimuri reprezentative - extinderea dreptului de

-autonomie -Inlaturarea dominatie

-Rezolvarea problemelor sociale

ale muncirorilor
- desfintarea privilegilor

straine
- unificarea politica pe baze

vot
- liberalism si democratie

nobiliare
- egalizarea sociala
- desfintarea iobagiei

nationale

Nicolae Golescu

Proclamatia de la Islaz 1. Independenta sa administrativa si legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si Vlad V 2. Egalitatea drepturilor politice 3. Contributie generala 4. Adunarea generala compusa de reprezentanti ai tuturor starilor sotietatii

Ioan Maiorescu

1810-1877

5. Domn responsabil, ales pe cinci ani, si cautat in toate starile sotetatii

1811- 1864
C.A. Rosetti

Nicolae Balcescu8. Libertatea absoluta a tiparului 12. Emancipatia manastirilor inchinate

17. Desfintarea rangurilor titulare ce nu au fonctii


18. Desfintarea pedepsei degradatoare cu bataia 22. Convocarea indata a unei Adunante generale estraordinare constituante, alese spre a face Constitutia tarii pe temeiul acestor 21 articole, decretate de popolul roman

1819-1852

1816-1885

Nicolae Constantin Golescu s-a nascut 1810

la Cmpulung Muscel si a decedat pe 10 decembrie 1877 la Bucureti. A fost prim-ministru al Romniei in 2 mandate. Dei c provenea dintr-o familie de boieri, Nicolae Golescu s-a implicat n micarea liberalilor radicali, fcnd parte din comitetul revoluionar din 1848 alturi de Ion Ghica, Nicolae Blcescu, Ion Heliade Rdulescu i altii.

Constantin A. Rosetti s-a nascut pe 2 iunie 1816

la Bucureti si a decedat pe 8 aprilie 1885 la Bucureti . Deseori numit C.A. Rosetti e fiu al sptarului Alexandru Rosetti i al Elenei Obedeanu , a fost om politic i publicist romn, unul din conductorii Revoluiei de la 1848 din ara Romneasc i ai luptei pentru Unirea Principatelor Romne.

Ioan Maiorescu s-a nscut in. 1811 la Bucerdea

Grnoas, Alba si a decedat pe 24 august/5 septembrie 1864 la Craiova . Tatl lui a fos Titu Maiorescu.A fost un profesor romn de istorie, director al colii Centrale din Craiova, agent diplomatic al guvernului rii Romneti pe lng dieta german de la Frankfurt pe Main.

Nicolae Blcescu s-a nacut pe 29 iunie 1819

la Bucureti si a decedat pe 29 noiembrie 1852 la Palermo. A fost un istoric, scriitor i revoluionar romn. In 1843 impreun cu Ion Ghica i cu Cristian Tell ntemeiaz societatea secret Fria, care avea n vedere pregtirea micrilor revoluionare de la 1848. In 1848 in februarie particip la revoluia din Paris.

n Moldova, micarea revoluionar a avut un caracter

panic, ea mai fiind denumit n epoc i revolta poeilor i s-a concretizat printr-o petiie n martie 1848 i printr-un program n august 1848.

Vasile Alecsandri

Petitia-proclamatie a boierilor si notabilor moldoveni Mihail Sturza 1. Sfanta pazire a Regulamentului, in tot cuprinsul seu si fara noci o rastalmacire 2. Secarea coruptiei prin pravile inadins facute si a adusurilor ce izorasc din acea coruptie

4. Grabnia inbunatatire a stari locuitarilor sateni


1821-1890 7. Privighetorii sa se aleaga dupa glasuirea Regulamentului fara nici o inraurire a carmuirii 15. Ridicarea morala si sotiala a clerului 28. Seantele tribunalelor sa fie publice 30. Fiecare pamantean sa aiba dreptul de a adresa jalba Obstescii Adunarii 33. Pe temeiul art. 57 din Regulament, Camera sa aiba dreptul de a face Ddomnului punere inainte a tot felul de lucruri privitoare la folosul obstesc 1820-1873 34. Infiintare grabnica a unei garde cetatenesti prin toate targurile tarii, alcatiuta atat de romani, cat si de straini proprietari 1819-1859

A.I. Cuza

1794-1884 Al Russo

Nscut n Brlad La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar

la 24 ianuarie 1859 i al rii Romneti, nfptuindu-se astfel unirea celor doua ri romne. n anul 1848, Moldova i ara Romneasc au fost cuprinse i ele de febra revoluiilor europene. Revolta moldovenilor a fost suprimat repede, dar n ara Romneasc revoluionarii au preluat puterea i au guvernat n timpul verii. Tnrul Cuza a jucat un rol suficient de important pentru a i se evidenia nclinaiile liberale, avute n timpul episodului moldovenesc

A fost poet, prozator, eseist, memorialist i critic

literar romn ideolog al generaiei de la 1848. Este autorul volumului Cntarea Romniei. S-a nscut n familia unui boier de vi veche, dar cu o situaie social relativ modest. Copilaria i-a petrecut-o la ar. La 1829 o cumplit epidemie de holer i-a secerat familia.Rmas orfan de mam, Alecu Russo e trimis de parintele su la studii n Elveia. Majoritatea lucrrilor au fost scrise n limba francez i au aprut postum n traducerea lui Alecsandri, Odobescu. 1848 - Particip la micarea revoluionar din Moldova

n anul 1848, ntreprinde msuri de reprimare a

micrii revoluionare a tinerilor boieri din Moldova, care au prezentat n prealabil domnitorului un memoriu cu revendicri n 35 de puncte. ns memoriul ntocmit de ei, care de altfel nu cuprindea dect dorine moderate i mai mult de ordin administrativ, i-a servit numai ca motiv pentru arestarea celor considerai periculoi. Cei care au putut, au emigrat. ntre acetia s-au aflat Mihail Koglniceanu i Alexandru Ioan Cuza

A fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru,

diplomat, academician romn, membru fondator al Academiei Romne, creator al teatrului romnesc i a literaturii dramatice n Romnia, personalitate marcant a Moldovei i apoi a Romniei de-a lungul ntregului secol al XIX-lea.

La Blaj, au avut loc trei mari adunari nationale, cea

mai importanta fiind cea din 3-5 mai care a cuprins 40.000 de oameni Aici Simion Barnutiu adopta programul revolutiei Petitia Nationala, care cere egalitatea in drepturi a natiunii romane cu celelalte natiuni din Transilvania, oficializarea limbii romane, desfintarea iobagiei etc.; cererile au fost refuzate de maghiari. In aceste conditi Avram Iancu trece la organizarea unei armate revolutionare in Muntii Apuseni.

Al. P. Ilarian

Petitiunea nationala 1. Natiunea romana razimata de principiul libertatii, egalitati si fraternitati pretinde independenta sa nationala 3. Natiunea romana cere fara intarziere desfintarea iobagiei fara nici o despagubire

Lajos Kossuth

1827-1877

4. Libertatea industriala si comercila si desfintarea vamilor 7. Natiunea romana cere libertatea de a vorbi, de a scrie si a tipari fara de nici o censura.

1802 1894

Simion barnutiu 11. Natiunea romana cere potarea clerului romana intocmai cu cleruluire celorlalte natiuni 13. Infintarea scolilor romane 14. Natiune romana pofteste sa se faca constitutiune noua pentru Transilvania 16. Natiunea romana protesteaza impotriva uniuni Transilvanei cu Ungaria 1808-1864

Avram Iancu

1824-1872

S-a nascut in Bezded, Judeul Slaj si a decedat pe 23

octombrie 1877 in Sibiu. A fost un jurist, istoric, lingvist, ministru romn din Transilvania, unul din principalii organizatori ai revoluiei de la 1848, membru titular al Academiei Romne din anul 1868. Alexandru Papiu-Ilarian a fost unul dintre organizatorii i conductorii Revoluiei Romne de la 1848 din Transilvania. A participat la Adunarea Naional de la Blaj din 18/30 aprilie 1848 i la cea din mai 1848.

S-a nascut pe 19 septembrie 1802 la Monok si a decedat

pe 20 martie 1894 in Torino . A fost un revoluionar maghiar, guvernator de facto al Ungariei n timpul Revoluiei de la 1848 i un mare orator.

S-a nascut pe 21 iulie 1808 in Boca, judeul Slaj si a

decedat pe 28 mai 1864 in Snmihaiu Almaului. A fost un istoric, filozof, om politic i profesor universitar, unul dintre principalii organizatori ai Revoluiei de la 1848.

S-a nascut pe 1824 la Vidra de Sus si a decedat

pe . 10 septembrie 1872 in Baia de Cri, Hunedoara a fost un avocat romn transilvnean care a jucat un rol important n Revoluia de la 1848 din Transilvania. A fost conductorul de fapt al rii Moilor n anul 1849, calitate n care a comandat armata romnilor transilvneni, cu ajutor austriac, mpotriva trupelor revoluionare maghiare ale lui Lajos Kossuth

Revolutia a fost inabusita de interventia directa a:

I Otoman, I Habsburgic si I Tarist


A amplificat sentimentul national A lansat un program politic care va duce la Marea

Unire din 1918 A relevat solidaritatea nationala si caracterul democratic