==a Octlpa

. CelulS procarioti

vdzuti la

microscopul electronic.

pici la bacteria Escherichia coli:

1. perete celular; 2. citoplasmii cu
ribozomi; 3. plasmalem5; 4. nucloid.

, :

Structura ultramicrosco-

Celula procariota este sediul tuturor proceselor vitale.

TEMEDEEVALUARE Celula procaa oteste lipsll de: LUCRAR:PRACT:CE m emf mP ma Nd mdttd O lE ul se g se,teni i La celula procariot "deV ,ARN] 1l nucleoid; | bozomi; J perete celular . membrana citoplasmatic ;t, iu il Ce caracteristici prezinta membrana citoplasmatic ? i Completa,Spa,lle lacunarei 0 0rgan rele cibprasma e caracre sf e ce lelor rocar70re S r_N N N N a rom _c c cc c c c c c c c ce cc c c cc c c cc c [i Cum explical metabOlismul intens al celuielor procanote? spande,te fOarte repede? (: De ce o bacterie patogena se r OscO \ rCa a bacrerreF] :Exammarea } m m m aclrl blilis)_Oblineli O Cua urde bacteni,punand pu,n fan s s ntr] un vas cu ap caldu! Dup 2] 3 zile recoLa,,cu un ac spatulat sau cu o baghet de slcl ,pu,n matenal din polgh"a mucilaginoasa care a s] format Pune,l pe Olam ntr\ o picatur de ap vul Oi acopenl cu lameia Cu obieca 10X ve,obseW a celule mici,cilindHce,ciliate,lincolore Ad uga,pe o aF lamcu matena1 0 piCatu de fuxin bazic nc lz"|lamai acopeK , a mai bine con,nutui Celular Desena,o ,cu lamela Cu oblecjvul mare vel obSeW celul observat 61

."

CELULE EUCARIOTE
Celulele eucariote sunt caracteristice futuror organismelor care fac parte din cele 4 regnuri: protiste, fungi, plante gi animale. Ele au apirut dupi celulele procariote, in urmi cu l-3 miliarde de ani. sunt mai mari dec6t cele procariote (misoari zeci

^::t:.:l::1:r:!:,::

rrr. ffX::eucariote

T,J!,''l,Zi l!,i,,!8,'l,l!,,"v,3i"

..r,S,ff#J'trj:[ffi.]ffilht:T"::Hiffiff,f:J1XT1"HX;
membranei plasmatice, caxe a determinat apailia unui sistem de citromembrane;prin extindere, ele au condus la delimitarea mai multor compartilente. Astfel s-au constituit organitele celulare care au forme, dimensiuni, compozilie chimic[ 9i funcfii variate. ln raport cu funcfia indeplinit[, in celula eucarioti se pot identifica urmdtoarele compartimente principal e: membrana pl asmatic d, citop I asma

(cu organitele celularel. reticulul endoplasmic (R. E.), mitocondriile, plastidele, dictiozomii, lizozomii, vacuolele) Si nucleul. Toate au putut fi identificate qi studiate la microscopul electronic (fig. l).

In se pot C c i ln i exist ergas Ce simila As vacuo C( numi au dim Cc | fo 111 matur

8 9:

zute la nlicroU Fic i Ceiule v scopul eiectronlc: A\ celula vegetall: anima: B\ celul ; plasmatica; 1. membran 2. citoplasma; 3. plastid ; 4.lizozom; 5. cioroplast; 6. mitocondrie; 7. vacuo:|; 8. nucleol; 9. nucleoplasm ; 10. nucieu; 11. por nuclear; 12. reticul endoplasmic rugos; 13. reticul endoplasmic neted: 14. aparat Golgi; 15. ribozomi; 16. perete celu!ar: 17. centrioa .

E E D @ @ @ E E E E v D jD j ^

l,C` 0' =A

1.C |.Ar E I C ^ ^ R R / P 15

62

se

In funclie de prezenla sau absenla membranelor, organitere cerulare pot clasifica astfel:

D ]

mente.

rpozifie

::ntifica pFas [ JJ putut fl

Astfel, celula eucarioti vegetal[ con]ine plastide, ,n, ,u, mai multe permanente gi are un perete celular, de naturd celulozicd. 'acuole celula eucarioti animali este ripsitr de prastide, dar are o formaliune numiti centrozom; vacuolele sunt structuri temporare qi, atunci c6nd existi, au dimensiuni foarte mici. celulele eucariote vegetale qi animale sunt foarte diferite ca mdrime, :ormd gi funclie. Diferenlieri apar qi intre celulele tinere, embrionare qi cele :rature, specializate (v. tabelul).

. cu membrand dubld: nucleu, plastide, mitocondrii; ' cu membrand simpld: reticul endoplasmic, dictiozomi, raozomi,vacuole; . frrdmembranl: ribozomi, centrozomi, cili, flageli. in celulele eucariote, majoritatea o.guri,"to, sunt vii (protoplasmatice); existd insr 9i componente nevii (neprotoprasmatice) cum iunt: lncluziunile :rgastice, peretele celular gi vacuolele. celulele eucariote, vegekle gi animare, sunt celule tipice care au o struch,d similard, insl prezintd anumite particularititi (vezi,)g, i,,l ri;9i

O G b O

celula

spatiul celula )mpartim

CaFaCterinticI Celula tanara Celula diferenrata dimensiuh micd mare

forma

adesea sfericd sau

izodiametricd apropiat

poliedricd, alungitd etc. mun difettt

p IVV Ulul. I vacuale materii delq

centrail ps a rare

i::b,:1,:gg1t
cSnd exista pot fi

diferen!iate
frecvente

Care sunt deosebirile dintre celula eucarioti 9i cea procariotd? organitele celulare care se gdsesc numai la cerurere pranteror sunt; 'r nucleoidul; r'' nucreur; :. peretere cerurar; ,iio.onoiiir";
:', plastidele.

TEME DE EVALUA LUCRAR:PRACTIC

""ntrozomur;

'

".

Completali legenda celor doud desene. Analiza{i tabelur comparativ privind cerurere procariote gi eucariote (v. pag. 64). Eviden,tierea unor cerure ra ciuma-apetor (Erodea canadensis).

^ E ^R R P 15

Acoperifi cu lamela gi observati preparatur ia microscop cu obiectivul ,rr". v"!i identifica: membrana, peretele celular, nucleul, vacuolele, citoplasma gi plastidele vezi (cloroplastele)

'

.eu.c?rlole Detagati o frunzd din varfurturpiniigi puneli pe o ramd intr-o picdturd de ap6.

?? ??? ?

microscopul optic. Notali componentele

[ T U 11] ]

( - .'y. . Observafi 9i alte celule eucariote la s

celulare observate gi desenafi schematic cele vizualizate.

63

un mod..

acestei Celula procarioti Celula eucarioti

toate celelalte organisme

':

| |:,11,1111111111] " dimenstune

cleu n companimentare |c

bacterii gi alge albastre-veai 3-4 miliarde ani in urmd

0,2-ca,va mi!imiCroni ;bsent (prezent un nucleoid)

siab

1-3 miliarde ani in urmi zeci-sute microni (unele chiar macroscopice)

orezent plastide _ _______ F

ribozomi q
] genStiE

rioida si foarte se:ectiv nucleoid fdrd membrand circular, situat in qCSlggid` 3000 direct

plasticitate 9i permeabilitate mare nucleu cu membrani nucleard

prezett h nudeW ` 30000 dOrO

| b|
numar de prOteine divizlune

mitozi 9i meiozd

j ` )ELU ,
|_

LA

E Membranele celulare au ca principal

rol delimitarea spaliului celular in

mai multe comPartimente. qi pasiv de Ele indeplinesc qi importante funclii privind transportul activ lpide permite care asigurdnd starea de echilibru a celulei (homeostazia), este substanle, Fig.1,Membrana plasmatic integrarea in mediul de via!5. un dublu stratlipidic fonnatt dintrE forma Membrana plasmaticd ptoteieazd mediul intern al celulei conferi h,l pe care sunt dispersate proU celuld. celulei gi asigurS intrarea qi ieqirea diferitelor substanle inldin teine. Toate membranele celulare au o structurd 9i o organizare molecularS exteriorul celulei unitare. Ele sunt alcituite, inprincipal, din lipide qi proteine' reprezentate mai ales, de fosfolipide, se distribuie in doud

a.` specifo peman hids k 1 bB interioE C. -smtd formaI C

PE

. :ipid (CO:eSterol) fosfolipid

Lipidele, fosfolipide straturi in care sunt inglobate proteine ( , . ,). Dublul strat de sunt in conaclioneazdca o barier[ intre doud medii apoase. Pdrlile hidrofile ale hidrofile P5(i1e ele. inte tact cu proteinele, iar cele hidrofobe vin in contact cu hidrogen de fosfolipidelor sunt orientate spre extedor qi formeazalegdturi atracliile upr; ."i" hidrofile (cozile) sunt orientate una spre alta, ceea ce cre$te '). hidrofobe qi resPinge aPa ( (de Compozilia fifiaica influenleazi fluiditatea membranei plasmatice exemplu, colesterolul reduce fluiditatea prin membrand)' Proteinele sunt de diferite tipuri. Ele se afl5 pe fala interna sau extemS sunt hidrofile, a membranei, precum qi transmembranar. cele de la exterior iar cele din interior - hidrofobe.

: . Polaritatea membranei Plas-

matice. 64 L

Proteinele reprezinta componenta funclionalS a membranei plasmatice. nefiind Deoarece componentele structurale se pot deplasa liber, proteinele plasmatice distribuite uniform, impreuni cu lipidele, ele conferi membranei

D comp L (Sub pecth acest L gg stram ale l lignin epide lorla` \ 1 indl

#i#li;1+ftif{":',,.J$:*fi
,,

la\ \

rosroripidic;

,
4 1b

r:':1T,:[ o;;,T,:i'orob

(coadd);

3. glucide;

4. colesterol.
C:

o :p

,l transmit sclllnale sprc

actt Che ce cc ex n h,cddaz x [g unOsc ccluleie dc acelasi tip(astfel estc pOsibil V de rlnlte fOmleaztt un fel deg ica ce susline mclllbrana. 1

PERETELE CELULAR
dOua :ipide iCon] lC ale cn cu Cliile

e'unttlor; insi prin Laprantc, ,".,1:^T'tt'f";t;;., i" membran"; pt"'n*ii"." , (subslanfa ;;#,'T't'o'rea
perelelui plasticitate' k?#:ffi .?#,:"y:,lii,;Ji#1.: perelerui cerurarr"Lo^lt"',t o".r^rrta

Existd la bact, compozilia .t,i*i.onl,tiuperci si celulel

se deosebegle

il;,

pectind

pr.d;ri;:"-l.t-:tr'ra,'tli.

si hemicerrli:]3) :,

gto';;;ilIt'din

molecule Iunsi'd"

ffi"i.:

';l'l;;;

f T,?tr

(dc fIIe,
ce. Iind
ntice

pe fala internd ,,o'u'"'p*;;;;"'re$terii straturi pi depozirdri a da 4 datorita fonnarii o. roi are metaborismurui ;::'un reprezintri produse .",1: -'oi..ro;;;;;; secundare dOu rrsxrna djn cerurere ;ftea i EE vttt in celulele dlilit',d: lesutului eprdermice ceara din curicula o.,*1 .1culel9r "r.. Rolulper.r"tur..r,llleretele lbane rezistent ( i: ix 0.. *rnL ror ra acfl une, ; o"rrne m spaliu a plantelorii *o. a.,13** rezisten{a Jr"ri.oi, * i'lta uaviationatd. furnrna' t pto'i" lo4a

celulare'

l,\!''

"-";;j;, li#;:i#"nna ;';il:l1"ase'

o

").

il.;;;, ttr'r"['

uid pernea

bi r pen

:'; :::T.:' rru, rpd I i m aj ori

o*1"t.*., Ji.,,:;ilf
ra,;;

:;'0"#i nfelor solubile in

ca I e.

intporla

"" nu de ran sporr.

Jiil,"ir#

apd.

J .E // KF

Membrana

plasmatici
realizeazd

Ot

solulie

sens, d,

schimburile permanente de substanfe dintre celuli gi mediul

prin mr
proteine canale proteine receptor proteine enzime proteine markeri proteine de suslinere
elu w 11::

a. recunosc celulele de acelagi tip - b. rol de suslinere a membranei 5 c. culeg informafii din exterior

exemp
absorbi

A d. permit transportul prin membrand

i[\ X emlCeld a a O i k ma :1E casi:

in vacu cea int

inconjuritor.

R da %T iK [

Ca

nutului
Tu

. ce deosebiiistructurare sunt intre praimaremd gi peretere cerurar? , De ce rezisti plantele la actiunea v6nturilor gi a ploilorZ ' Evidenlierea pereterui cerurar. Montali pe o rami, intr-o picdturd de apd, o probd la alegere: fragment de tal, epidermd, celule de drojdii, hife de
lor un strat transparent, sublire - este peretere cerurar; ra cerurere moarte ob.s.ery3te prin secliuni remnoase de tei, soc etc., peretere cerurar
evidenliat, colorat brun-rogcat.
mucegaiuri etc. Analizali la microscop. La celulele vii vefi observa la exteriorul

peretete ln :: F cetutar 1 vegetatX C^ p;;[A;; I - celulozS;[, "; ;.1. tignind. chitina] "r. pectina;

presiun

CE

din ceh ofilirea

Celula Fo

este mz

fiind

prinme

Are

loc Su

dittiu

SCHIMBURILE DE SUBSTANTE PRIN MEMBRANA CELULARA

Toate transformrrile care au loc in celuld sunt rezultatul schimbului de materie qi energie cu mediul inconjur5tor. celula preia toate substanlele care lrec prin membrana plasmaticl.

Membrana plasmaticr are o permeabiritate serectivd, deoarece ,,selecteazd" substanfele care o traverseazd. Ea este semipermeabild,
treacd gazele, apa qi anumite substan{e dizolvate sub formr de ioni sau molecule gi este impermeabild pentru substanlele cu molecule mari (macromolecule). Permeabilitatea este legatd de existenla,,porilor" din membrand. iar fo4a ei motrice o reprezintd diferenla de concentralie de o parle gi de alta a membranei. Transportul diferitelor substanle prin membrana plasmaticd se face pasi' qi activ. For{ele pasive. Transportur pasiv serealizeaza prin difuzie gi osmoz6. Difuzia este fenomenul prin care morecurele a doud substanie (gazoase sau lichide) puse in contact se deplaseazr de la o concentratie maimare spre o concentralie mai micd. ca urnare are loc o intrepdtrund".. u celor doud substante p6nd la egalizarea concentraliilor i-, -). Moleculele

ldsdnd, sit

h -

in
concenl

de

c[tr
in

Fig. 1.L:chidui cO10rat a difuzat printre moleculeie de apa pana la reaa zarea unul echillbru al cOnV centrag::on 66

care face posibild osmoza.

( mici (frrd sarcini negativl) cum sunt 02, H,O, CO. travers eazd,rapid,prin difuzie dublul strat lipidic al membranel plismatice. Intre soluliile de pe cele dour fefe ale membranei plasmatice, datorita diferenlei lor de concentra{ie apare o presiune numiti -presiune osmoticd.

conceIl

proteiu
Prr

transpo

zintlpo

K*inir a ieqi q

plasmolizi attt in prin care moleCulele unei Substante a 13nomenul fcE e |" aW T e G E] 111 I :PF ij:VISCV N l : i 't ;;;;;",til.i:q:ti::T:':,?::'jlf rvr vb*^- r - lana Ia l(,Pdrrr9o IX.l];;:ffi
""Y.1 :ii:.1'::::ii llmultte ad deN ICem] J r _. . . .,__1__^:_1^X` :3i a rE a\ n C d mai : i r E indg g

.;;; l

.J"triili" pttltt"tu apei din::1.d:

123
deplasmollzl

,-;; , ; apei in ciuld este mai mare decAt in exterior' : igi micqorea'a t'ott.r*'t' C? "t"u:t.-li ,:easta *:j: 0 [:*TZl Kattdp dc hR ]11 g = l mttesteV9111111ulc ,ImediulcXtemCOnccniatlaapel J )E Sg (O , -. Osmoza: :dlctt m cclul de mdecdc cu ttreutat:T ) dv Y 11 1 IT . agadentulidecOncemg SimpOV 1. lichid extracelular; 2' Plasmac|1 i: j r\ lem6; _ rul unor 3. lichid intracelular' actiV Ctte Se,CC,u ttut rinspo g
,,-,. i., structura membranei' transportatoare qi anume: mecanisme folosite de proteinele

apa iese

li sitranSpoml acts

(flg.3). P o

q O
proteind
iransPortatoare

hidrofil
)1,

hidrofOb

caz, mo

te

culele s e

dep las e az

_in

ensl-l
1

fl:*:::t:]i::

j:

ClE in mCmbrana4asm r m

_N"* A : rru J, . .\ . #'j 0'r lobicei' se modifici conrbrma$a ;,, :e.| ;:';r:il.fi';;.."i" De tot"t..ta b t?:'TA' E:iF i:lfi permite O"ptu'u"u i"'ii*e "t' Na+ t--.sporlatoare, penffu a-i
p. ,citc.
riea caz, transportul se produce-

:-,^ --^Ai^-t,.lrri rle. impotriva,gr:9::TY"l:

F" As intracelR Tc E HO _ ]d g 1 `7S

Pin citozd sunt etiminali

hormonii,

subsfanfele secretoarc etc.

prin mecanismele amintite qi totusetc. nu pot ffaversa membrana plasmatica

pdtrund in celuli Prin citoz6.

Unelemacromolecule,diferiteparticulemateriale,unelemicroorganism.

Citozaestefenomenuldeformareaunorveziculemicicareinchidaceste aduc in aceasta (l;.:- 5). tipuri de substanle qi le elimini din celula sau le

Care

Exp'
PresiLit. Exc

. /t: PlaS
Fig.5. Citoza: 1. citoplasmd;
2. exterior;

NaCr'
pent--

3. dublu strat liPidic.

exocitozd

endocitozd

o: Dlari=

(": ii)' La pseudopodelor. Fenomenul se numeqte fagocitozd celule animale (dar 9i p,opa.tut. o au leucocitele (mai ales, macrofagele). Alte se numeqte ,rrri" c"t.rl" vegetale) pot ingloba particule lichide. Fenomenul
pinocitozd

Uneleceluleanimalepotinglobaanumiteparticulesolidecuajutorul om' aceasta

( i.

.r)'

'';;;;;;;a:qq!

e R S
tt';ltt
.,

A A A n ] D v u D ] C e E ^ Y

f:?';fu" 3

tf"t-'1" _.

-;lja;*fi1x
,)!
.t"''
''/l'

!t

u S S R

't':""

C
R E ] ] ] ^ ^ ^

Permeabilitatea

1:-n
--4

selectivi

membranelor plasmatice este

l:

--a

*#"'
, ,1 ;i. Fagocitozi: 1. nucleu;

a:_:!
::;-,. -r.

controlati
9i

Pinocitozi:

de fo(e Pasive
active.
68

1. lichid extracelular;

D E

2. citoplasmd; 3. particule solide incluse cu ajutorut pseudopodel::

2. citoplasmS;

3. veziculd cu lichid inclusd in citoplasmi

prin invaginarea membranei celulare'

::_

TEME DE EVALUARE LuCRARIPRACTiCE

d aceste

s). i d @

]x

eW d umm @ d w

R V c

dutt dtt_

V J V a dV

:jutorul
aceastl erdar,i O ullleste

w V S:l

a numJ daca e du acettda nu a dus h imd

plante.

Plasmoliza celulari gi oflirea unei

lrt t LTFLAUMA
citoplasma este masa fundamentali a celulei care ocupi spa{iul dintre membrana plasmaticd gi membrana nucreului, la nivelul ei desfrgurandu-se principalele funcfii vitale. Este formatd" din hiatoplasmd (substanfd funda_ mentall ce confine organitele celulare) citoschelet. Si ' Hialoplasma (matrixul citoprasmatic) este un lichid v6scos, incolor qi semitransparent.
Starea ei fizicd,proprie materii

vii,

un amestec de particule coloidale gi molecule prinse in ochiurile unei relele; ele se afl[ in stare de dispersie nu difuze azd,pinmembrani. 9i Mediul de dispersie este apa, iar fazadispersatd o constituie _ particulere coloidale, foarte mici numite micele, formate din substanle office; ele se afl6 inh-o continui migcare browniand.

este de sistem coloidal.Aceasta este

Hialoplasma este alcdtuitd, in pincipal, din apd (peste 60%o), subsfanfe minerate gi subsfanfe organice.

69

Micelele
al citoplasmei.

se

pot aglomera in complexe care mdresc gradul de vdscozitate

Citop
:aitocondr

:urenli cit
Orga

Particulele coloidale sunt foarte avide de apd, ceea ce favarizeazi reac{ii1e

chimice. CAnd scade cantitatea de apd in celuld, atunci se produce ,,deshidratarea" sistemului coloidal, iar procesele metabolice sunt incetinite. Peste o anumitd limit[, deshidratarea nu mai este reversibild. Coloizii pot trece uqor de la starea de sol (fluid) la starea de gel (aspec: de gelatind). Trecerile, in general, sunt reversibile gi influenlate de cantitatea de api, temperaturd, unele substanle, starea de activitate a celulei etc. (de exemplu, citoplasma celulelor din semin{ele negerminate se afli in stare de gel; cdnd seminlele incollesc trec in stare de sol).
Citoplasma celulelor tinere (avdnd metabolismul intens) se caracterizeaza

ialoplasr

ip

de ceh

in

aI

:ormaliur

printr-o stare de sol; la celulele imbitr6nite, unde metabolismul este mai lent. cregte gradui de v6scozitate al citoplasmei qi apare starea de gel. incllzirea celulei la 50-75"C sau tratarea cu anumite substanle (acizi. alcooli etc.) produce coagularea hialoplasmei - proces ireversibil. Moleculele proteice din hialoplasm[ se dispun sub fbrma unor filamente

Datorita lui celula are o anumitd form[ qi pozilie a organitelor pe care le ancoreazd. in ochiurile acestei retele sunt re{inute molecule de apa. divergi ioni gi diferite substanle organice. Aceasti structuri, specificl citoplasmei cu toate componentele sale. realizeazd o suprafald enormd, in care diferitele substanle se intAlnesc q;i pot intra in reac{ie (,:1.. i).
acesta inctuziuni ergastrice

COm a.S se a ere s b.Co c.C Gas a.re nite:c coml a.ml

Evid( 00b apel( mllc Cu E de la apa, citop

E :

reticul endoplasmic
lizozom nucleu

OR

i:,; 'i

$psfiul dintre membrana

plasmatici gi membrana nucleari

nucleol cromatind aparat Golgi

vacuolS

RI
Str
cisterne ;i meml R.

formeazi citoplasma in care se gisesc organitele celulare.

(granul

centriol citoplasmd E R 1A _ p lttrtiP

R.E.G in
R.

exempl Ro
substan

71

Citoplasma este componenta Starea fizicd a citoplasmei este de sistem coloidat.

TEME-DE EVALUARE LUCRARIPRACTICE

fundamentali a celulelor vii.

'

-:d

.safiile lacunare cu noliunile corespunzdtoare: a citoplasmei esfe

m e d i u't d'e'
.

::i,.,...............,..-

d,;,
";

cotoidate ;:i""i;, ...,........,.........; ',,ttw |afti

cu tete

;S

: e celulare care se miscd activ in hialoplasmd sunt: nucteut; vacuotete; gi a ctorpl aste tor. I,.S^Y^",!?Otas.mei E- lligcarea cloroplastelor pe-preparate
'

il

,ito"onJn:iiu] itoroptastele.
microscopice

de ciuma_ ",':,i::::.,f;?::':),j:#.:.i I :',rt -r ."'i,Jin""r. are aceastd pense, detasar, r"',.il,ffi _ . {"i .': de tetegraf (Tradesciaryy.p.t. ;l;,#iil:ilHifl :[?:1*ffi

p".f,irj ,n,r_o picdturd de *-:. cu lamela gi observati,la mi"roscop'"li"o""i,rr, mare : :e din jurut peretetui cetular migcdrile
si olr-il"ri""rliiJL,"ror.

prr"ti_i

w i

J Ja

d_ g

NITELE CELULARE

A all
]ULUL ENDoPLASMIc(Ro E.)

':

,:::J#^.mozate.
,^R

R. E. este un sistem tridimensional de canalicule, vezicule qi El face r.gen ., irL"ri"_u.unu

plasmaticl

membrane

r _jpect neted (reticulul endoplasmic neted _ R. E. N.) sau rugos .- _ se asociazd cu iboz.omii
, "naopfur.ic hematiile;;;;. --i R. E. se aflI o substanfd in continud mi$care.

(reticului

G. Iipseqte din

granular _

'If;.i?"*,in
E i 1T

cerurere

"

';;;;;;."iuoo,,.u
P

inrensd (de

@ 0E
A a Q :Fttm 71 ` ] ] E ] \E \ R

o.r*rt*,];:ffi :1,ffiI'artimentarea
' R' E' are rol mecanic
'R'

celulei,

as

gur6nd o mare suprafa --

lega1i.r. E transportd proteinele sintetizate de Ia ribozomi la cisternele aparaturui pentru a fi ,,impachetate,, Gore. in vezicule

. R. E. G. este.f::I'1.:t,j.,e,

qi participd la diferenlierea vacuomului. E' N. este rocur sintezeiiipid"rir; uL ror gi in metaborismul glicogenuJu

p."i.i,,,";;ffiffi:lii

@ @ R h

.".r.ro.ii.

h
vezicule

DICTIOZOI4TT
i: "r.dr:t;l::;nictiozomii Ei sunt arcStuifi, il general, din nigte sdcure{i aplatizali,suprapugi - isten:; - ditatafi la capete gi inconjurai i;;;;; ut::l"cisterneirg$.rormaait,i"r"-,"'.:r#;';:f^'[!!r:r?iil'Ii,o;
c

(numi{i si aparatut Gotgi) sunr aeezafi

Fig.2. AparatulGotgi.

p.ot"inri" iiiipia.r" care ,,curg,, dinspre R. E polizahlng;g . si f. ,,i*p*heteazd,, in vezicule care r.c: mlgra spre membrana prasmaticd; ta cetut"ti vegetale v-vr@r' ir qi fungi, ru,gl, apal aparatur Gorr este implicat gi

stirile patologice au un aspect granulos. RoI' 'Li se atribuie roir".ito., nrna rui numerogi in cerurere . Prelucreazd secretoar_ stocheaza

v ps 1] 2

9i

Sintetizeazd,

in formarea pereterui celular.

LIZOZOIVfiI ,Tffil,,","1111,,1!'llr:rii..r'I alcalin. puse in libertate, FH."?#rfi enzimele devin active. in numdr ma." in ..tut"t. fagocirare (leucocite) i: ..r,"tr.rir1ffigdsesc 9i
Ror' Sumt considerafi ,,o.rganele digestive,, are celulei. Ei distrug prin enzimerr eliberate, unele substanle gi farticul"i" .oair. care pitrund in cerul,, precum fragmente deteriorate de s. celule ui i.rr*i.'sunt,,mitur[tori,,ai celulelor.

40deenzim"iffi

Structuri. Liz

dar

len Dere ml,c iaba

RIBOZOMII
irtr-o
50-250J7m.

w o

""rul-Giiili1290_0_de ibozomi. Ei mesoard

ata$ate de membranu de unele molecule de ARN

Structuri. Ribozomii (numili gi corpuscurii lui parade) mici, ovale sau sferice, care se grsesc

J J rre tt milv /ui gJ] F

il pot fo.,,u qi.ugr.i, Ti-G unut.lr-ritori^.a. ' |ilo_zomii con(in ARili qi prot.in,

sunt structuri foar.re ribere in inheaga hialoprasma "u*oi.inJ.rn,sau suri:

ataga:.

"".#Jl;Xt:ffi,,
structuri.

sunt sediur sintezeiiroteinelorpe baza informaliei eredirare

n D ] R @ ]

VACUOLELE
vacuolere sunt derimitate de o membranr simpld (tonopras, sorufie apoas' de srrurminerale, glucide, acizi organi

nent

Au forma unor vezicure prine

piglenli
72

in ,r"1. ,u"rol. se gdsesc s. "i,Z*iri"ZL. (de exemplu, cei Jare.ofo."-e fio.if.;. Poziqia, forma qi numdrur vacuoreror ,*iurecu v,rsta gi tipur cre celurd.

";r;-;;";),oi-o

tezen.
(coles

. glicc

(in cel

..',il;il;;;;;"d*

pennanent' in mari Si au un caractel : \'esetale, vacuolele sunt intreaga numdr' ocupind aproape spa{iul din "" 90% p.rir"rrJi*l"ti """""rtrt ocupl .- ind impins ru

ROZOMUL
..:t
, )

animale :tl kentrul celular)este specific ryjorilatr-celulelor i' nucleulu a ;':.lil in aprop ere
i

,,'ur este arc'tuit dintr_o"zona

.

ffi ;'" ti l" r"'ei"El; citoplasmaticr 1" densi in care apar

;i;;..lulaia,

cilindrici num \lt centrioli' in formarea tusului de diviziune'

P li w centrali

membran6,

LuzIUNILE ERGASTICE

COtt] E lb V b l v Cmstituie 3i e celul] U x S lV : orgttiCCU ?rganice.

[r

.arqi rezultali din activitate" -""0."]'::

perma-

i'::*t];;;}|a!i

:lT; 31O lIE ha li |v i:3:V I v T naI= u S W :i id Ic,OXdtt d E Iide tti q b:il cI I i

',fi ;i:i:':ffi a

','T":J,{.'ii:l.i*::l'1,:.lill;"*::.ffi

Structura unui cil sau flagel'

` ] c C w c um

73

PC C R

J L04

CO

strinsi legituri
unii cu alfii. Fiecare constituent are o

Constituenfii celulari sunt in

TEME DE EVALUARE LUCRARIPRACTiCE i Care sunt deosebirile privind structura,i ro!ulR E N.,iR E.G.? li Ce se ntampll Cu proteinele produse la nivelul R E.?Dar cu lipidele? I DescneJ legatunle stabilne de aparatul Golgi cu difelntele Organle celulare. i Enzime"digestive"se g sesc n: dictiozomi; :: lizozomi: : unele vacuole; :..ribozomi ] Urm a drumul parcurs de o bacte e intrat n celul . i Comp!etali Spaliile lacunare cu noliunile cOrespunzatoare: n g Go/gFa E trlmaroarele c .c araral c2.c c c c .u 3.c c c c c c c c yactlorere stJ17r E JmerOase n r.c...c S rrempOrare n N u ceryre " N E .. c a t7maroarele rarlc 7.c c 2c , 3c .c C c c c c c cu c c c cu c c c c c O cerrrOz tt se,re m d cem rere.c .c c c E Formar d c cc ic eSre c c c cc .c are _ m .....c S c c c c c ccc c c c c c c c c c c c c c c c c c c cE 'Completa,un tabel dupa modelul de malioS:

Rol

,.centrai; .ipide, p:

Res:

litocor:
-,xidare: :nergie.,,
sintetiza:

structuri specifici
gi un anumit rol in viafa celulei.

:nzimelc: .aATP). -

Pro:

bD j@ n e @ N

Q Evidenlierea incluziunilor ergastice. . Detagali un fragment din endospermul unei seminfe de dovleac sau floareasoarelui. Puneli-l pe lamd gi colorali cu sudan lll. La microscop se vor observa

Fig. 5.Celule cu amldon dln tuber-

culul de cartof.

formafiuni sferice de culoare galbeni care reprezintd grdsiniie. . Detagali un fragment din endospermul unei seminle (de gr6u, porumb, fasole) sau din lesutul de depozitare de la cartof. punefi fragmentul pe lami, intr-o picdturd de api gi adaugali iod in iodurd de potasiu. Acoperili cu lamela; excesul de colorant se va absoarbi cu o sugativd sau hartie de filtru. observali celulele cu obiectivul mic ai apoi cu cel mare. Grauncioarele de amidan vor apdrea colorate in albastru; la cartof ele sunt ovale (fig. S), la fasole elipsoidale, la porumb - poligonale, iar la gr6u - sferice.

'Pr_:lucidele

. Detagafi o frunzd de culoare galben-brund care acoperd bulbul de ceapd gi pune[i-o intr-o solulie de 10-15% glicerini in api, dupd care fierbeli-o pe o
spirtierS. Desprindeli un fragment pe care il veti ageza pe o lamd intr-o picdturd de apd. Acoperili cu lamela gi la microscop veli observa in celule cristale concrescute de oxaiat tio calciu.

nolecule: :himica .,

1 m,:_

'A

L;

nai micl
:libereazi Ace-.
:rganisrr.

C
MITOCONDRIILE T /1itocondr lc sunt organite cclulare prczente intoate cclulelc eucanotelor aerobe,asezatc,de regul clipsoidal,dar pot fl ,in apropicrea nucleului. Folllla,i numttmHor depind dc tipul de celulc.M10Htatea au folllla i sfe ce,in follll dc bastona etc. ( brele mu chilor Sunt mai numcroase in celulcle cu acts smati,celulcle hcpatice,cclulele aflate in diviziunc ctc.). NIlitocondHilc se inultiplictt p Structura. Prczint] invagintte nlmleroasc c n diviziune,fragmentarc sau inmugurirc,i . ,care contin clllZime se transmit de la o gcneratic celulartt la alta,pe linic matem de folllllal elartt sautubulz in m proccscle metabolice celularc. aciz nuclcici(ADN si2 S ).

:l folositt
.n aite

fo::

itate inten

Conr: ;
. ATF-.

'O

n:

Cea
-,.

'

-:

o777 br O Ob ^ . [Cca intcmtt follllcaZtt prin

'Dec:' -

Unde : ,,. oX :

nc-

externd
:'g.
1.

interni

(b 11)Ce intcW In inteorul mitocondHci( si organicc,incluss

Com!.=

J )Se gttsesc dife te substanle mineralc

Structura unei mitocondrii.

Ce es: uare !.

74 n

Rol. Mitocondriile au rol esen{ial in respira}ia celulard, fiind considerate ,,centralele energetice" ale celulelor. Ele au rol gi in sintezele de proteine gi lipide, precum gi in transportul diverqilor ioni. Respira{ia celulard cuprinde toate procesele biochimice din citoplasm[ qi mitocondrii carc duc la eliberarea de energie. Energia este eliberati prin oxidarea compuEilor chimici pAnd la sutrstanle minerale simple. Aceastd energie este apoi inmagazinatd in moleculele de AIP (aci<l adenozin-trifosforic) sintetizate prin fosforilarea ADP-ului (acid adenozin-difosforic), sub acliunea enzimelor localizatepe cristele mitocondriale (adicd cupla.rea unui radical fosfat la z\TP). in concluzie, mitocondriile constituie sediul formdrii AIP-ului. Procesul respiraliei celulare are loc in doud etape ( ).
C 2 2 (

Grisfe/e mdrcsc de aprcximativ 10 ori supnfala intemd a mitocondriei.

O mitocondrie mdsoard 104

mm.

Fig. 2. Schema respirafiei celulare.

ducozaar?F Prima etapl

(glicolizd)

H2 =

o o k b

Mitocondriile

sunt ,,centralele
PJE a sc producc in hialoplasnl undc are locprocesul de glicoliz] : '777 si,mai rar,proteinele sunt descompusc,m lipSaB glucidele,lipidele genulv ,m molcculc mai mici;sc clibcrcazi cncrgic m cantitac mic chiIIlictt cstc ullllatoarca: l llloli glucoz (2 moli ATP).Reactia

[:

-2 moli acid piruvic+2 moll ATR E I O tt arc loc in lllitocondric,inprczcnta oXigcnului:inoleculele mai mici(dc aCid piruvic)sunt dCgradatc cllzimatic pantt la co2+H2 ;Se elibereaz o cantitatc marc dc energic(36 moll AIP). Aceast encrgie este folosittt in toate procesele metabolice vitale,din os etc.).Ea poate orgallism(COntracliilC muscularc,condllccrca impulsului neW fl folosittt ca atarc in sintcza dc molcculc organicc sau poate fl transfollllat Fn altc follllc dc cncrgic:elcct c ,rnecanic ,calorictt sau lunlinoas .

energetice" ale celulelor. Ele sunt sediul formirii ATP-ului, substanta care stocheazi energia,

TEME DE EVALUARE Completali spaliile lacunare cu noliunile corespunzdtoare:

.
L=:ale

. ATP-ul se

numegte';......

gi are proprietatea de a i..........;...........,!............1fo\ositd ,........i..........,.

Cea mai mare cantitate de ATP se formeazd in:

ribozomi; hialoplasmd; mitocondrii;

, Unde este eroarea? Mitocondriile au rol in:

dictiozomi,

' ',
.:

' oxidarea substanlelor; sinteza ATP-ului; respiralia celulard; transportul intracelular. De ce miiocondriile pot fi denumite ,,centralele energetice" ale celulelor?
Ai

Comparali structura mitocondriei cu cea a reticulului endoplasmic

a aparatului Golgi. Ardtafi asemindrile gi deosebirile.

Ce este respiratia celulari? Care sunt deosebirile dintre cele Coud etape ale respiraliei celulare?

75

| L

Epidermi cu stomate'
Ion-

i'a pute: :are va :

./(
plastulu

'ir
:cestei. Gi

AT

in alte 5 Fc Fc

:tiliza:.

noleci nolecl
se elir:

Pr

Fiq. '! ' 511us1ura unui cloroplast:

1. membrand externi; 2. membrand internS;

3. stroma; 4. grana;
5. tilacoid.

c D Q o h D R r D @ C S b D e @ @ @ N @ L T e D U d D e

76

r-

ll \al

Rol. Funcfia principal5 a cloroplastelor este fotosinteza - procesul prin care organismele cu pigmenti clorofilieni sintetrzeazd substante organice din cele anorganice in prezenta CO2,H2O gi a luminii (fig. D. Schema reacfiei este:

co^ elucoza + o^4 z z + H^ol*tB) z

clorofilSv
Fotosinteza paxcurge dou5 faze: de luminl gi de intuneric. . infaza de lumind, reactiile au loc la nivelul granei. Pigmenlii clorofilieni absorb energie luminoas5. O parte o transformd in urergie chimici, prin scindarea moleculelor de ap[ (fotoliza apei):

- alergie

2 H.O 2

, 2H* +2 HO'Y-lY clorofild

Fig.2. Fotosinteza.

Ionii de H* desfac moleculele de CO, gi elibereaz[ astfel carbonul, care va putea inha in combina(ii de sintezi. Radicalii HO- vor elibera oxigenul caxe va fi eliminat la exterior:
2 HO-

HzOz

-+ HrO + tlz O24.

O altepaxte din energia luminoasi este folositi penfru sinteza ATP-lui. de tntuneric, rea4iile chimice se desfigoari in shoma cloron accasta. plastului sub actiunea ellzilnelor care sc gttsesc i obtinCrca glucozei.FollllzCa _ATP\ ul este folosit pcntm rcduccrca CO acesteia ttc loc prin rcactii invcrsc glicolizei. Glucoza va lua dlumul unor cttilllctabolice prccunl:depozittte,convcrsic in altc glucide(alnidOn,celuloz] ,fllctoztt etc.),lipide sau proteinc. reciproc. Fotosintcza si respira!ia stlnt proccsc carC Se complctcaz energia solartt in cncrgie chilllic Fotosinteza transfollll , care va n "in utilizattt in respiratiC( 3).in fOtOSintez,cncrgia solarh cstc,,lnchis u molcculcle organicc,iar in rcspiratie eSte,,lnchisI''ln cca mai marc parte n Fig. 3. Giclul energetic creat de fotosintezi gi respirafie. molccule de ATR Z PHn fotosinteztt sc elimin 2 in aCr si se consurlla C02'iar in respiratie sc climintt C02'i SC Consum] 02E

.\of*o

TEME DE EVALUARE APL:CATa

y'-

w-E*
Plastidele sunt organite specifice plantelor Gloroplastele realizeazi cel mai grandios proces metabolic -

q Descne,ua raStructura unui cloroplast 2. Prin ce se deosebesc celelalte plastide de cloroplaste? ni 1.Sintezele organice au loc t, cloroplaste;b nlitocondril:.. ribozomi; lizozomi` toare: ` Completal SpaJile lacunare cu no,unile corespunz Lj R v .IPr:I] TT. riIIIITsill are loc a do a Faz rg.c Se rransForma m er c c c c c c c c c c c c FormareaL .cccccccccc red cereac c ccc " n l B prln ce se deosebesc cioroplastele,i mitOCOndrille? J. Prin ce se aseam procese complementare. f. xplicaJ de ce fOtOsinteza,i respira,a sunt dOu fOtosinteza Notali: care inluenleaZ Prolecta,un experiment asupra factori:ou ment,rezulatele oblnute,i COncluzlile matenalul folosit,lpul de expea

fotosinteza. 77

Se preconizeazd ca pin ,reprcducerea fotosintezei" in

laborator sd se obfrnd subsfanfe

Struci Memt' .;himbul i:1 Se Contr-

:ucleard. c,
celule vegetale

ce pot fi folosite in hnna omului gi a animalelor. Hidrogenul rezultat din fotoliza apei ar putea ft captat
gi folosff drept combustibil
nepoluant.

celule animale

Cario:

-ariolimfi
m
R

:crm5 de iLam:-:e mdrgel, Fieca:.

M ~ ~ A o

:ceputul : :icroscop
Nucle :orpuscul:

lmaginali-va un scenariu: Pe Terra, fotosinteza produce mai pulin oxigen decdt consumd vieluitoarele prin respirafie, dupd urmdtorul plan: cauzele acestui fenomen; efectul avut asupra mediului; concluzii.
Eviden,tierea substanlelor organice produse in fotosintezd . [-ua!i un ghiveci cu o mugcatd 9i !ine!i-l la ?ntuneric cAteva zile, pentru ca planta sd con-

ielimitati
Jeclangdi-r

Nucle:

diviziur:

sume rezervele de amidon din frunze. Aduceli apoi planta la lumind

gi

Rol..l

acoperili o frunzd cu o bandi de staniol. Dupd c6teva ziie, rupeli frunza gi fierbeli-o in alcool pentru a dizolva clorofila (in apd este insolubild). Puneli

'

apoi frunza intr-o solulie de iod. Veli constata cd zona acoperitd nu se coloreaze, spre deosebire de restul frunzei care se coloreazd in albastru, . ) Explicali ce reaclie caracteristicd iodului in prezenla amidonului ( s-a int6mplat!

. Prir : :entru sin::

jar qi ,,ser,

':
:.
,r. Evidenlierea amidonului in

Evidenlierea cromoplastelor la morcov (Daucus carota). Efectuafi o secliune transversalS finii printr-o ridicini de morcov. Puneli-o pe lami intr-o picdturd de apd 9i acoperili cu lamela. Cu obiectivul mare al microscopului veli observa in celule numeroase cromoplaste de formd acicularS, inconjurate de o citoplasmi abundentd. Evidentierea cromoplastelor la patldgeaua rogie (Licapersicum esculentum). Oblineli o secliune find prin partea cdrnoasd a fructului. Puneli-o intr-o picdturd de apd pe lamd 9i acoperi{i cu lamela" Cu obiectivul mare veli observa cromoplaste rogii-portocalii, de formi sfericd sau ovoidali.

Descc:r

me-l
Cariac Nucle:

Comc:

Cromz:

frunza de mugcati.

., Daci :

NUCLEUL

reintrodu:": inscrr e: rubrici: c gilor cel'- :

stocarea

Evide-:'

Nucleul coordoneazi procesele biologice celulare fundamentale. El es:. prezent la majoritatea celulelor eucariote (excepfie fac hematiile adulte s celulele vaselor conducdtoare liberiene mature de la plante); este situat c.
obicei central.

. Rea:
s?u pr -

cunosl-

la mic:

nucle :,'

Majoritatea celulelor au un singur nucleu, dar existd qi ceiule binuclear. (hepatocitele) sau polinucleate (fibra musculari striati). Forma caracteristicl este, se obicei, cea sfericd, iar dimensiunile sur-. de ordinul milimicronilor (3-40 mp), nucleul fiind insd in raport constant d.
113

PeT:

unei '-Lugor

10X9.
contu'-

-l14 cu citoplasma.

78

Structuri. componentele structurale ale nucleului sunt:

nuclearS, carioplasma qi 1-2 nucleoli

( .. . ).

membrana

Membrana nucleard este dubld, strdbdturr de pori prin care se face schimbul inre nucleu gi citoplasmS. Membrana extem[ prezinti atagali ribozomi
gi se continui cu membrana reticulului endoplasmic. carioplasma (nucleoplasma) este formatd dintr-o parte lichidi numiti cariolimJd - o solulie coloidald cu aspect omogen - gi o parte dispersatr sub
T R Q

formi de filamente lungi, subliri

qi incoldcite, care constifiie cromatina. La microscopul electronic, fibra de cromatind. apare sub forma unui girag

de mdrgele format din proteine pe care se infhqoard molecula de ADN. Fiecare fibrr de cromatini reprezint[ un cromozom despirarizat, care la

inceputul diviziuni celulare se condenseazr gi astfel poate

microscop.

fi vintalizat

la

e @ ] E O O

/eci l n ^] 3,| =a,| _ eti _Se siru, ] Ce u j w g j

Nucleolul. celulele pot avea unul sau doi nucleoli. Ei au forma unor corpusculi dengi, sferici sau elipsoidali, lipsili de o membrani proprie; sunt delimitali de o cromatinl nucleari mai condensati. Nucleolii con{in ARN, ADN gi proteine. Ei se dezorganizeazdinaintea declanqirii diviziunii nucleare qi se reasambleazd,la sfirqitul acesteia. Au rol in diviziunea celulari precum gi in biogeneza ribozomilor. RoI. 'Nucleul reprezint5,,centrala informalionala qi de control" a celulei,
dar qi ,,sediul" ereditSlii. ' Prin conlinutul de acizi nucleici, nucleul poartd qi transmite informatia pentru sinteza proteinelor.

Structura nucleului:
'l

. membrani nucleari; 2. pori nu-

cleari; 3. nucleoplasmS; 4. nucleol;

5. cromatind.
TEME DE EVALUARE

LUCRAR PRACTICE
" Descoperili eroarea! in structura nucleului intrd:

,',. membrana nucleard; carioplasma; ., membrana nucleolului; ,.i. nucleolul. .i. Qernplshlii spaliile lacunare cu noliunile corespunzdtoare: Carioplasmaestealcdtuitddin............... gl.................

Cromatina esfe

.............

La inceputul diviziunii apar ...................

Dacd se extrage nucleul din celula unei amibe, migcdrile inceteazi. prin ce concluzie puteli desprinde? 'l . inscriefi componentele celulare dupd rolul lor intr-un tabel cu urmitoarele rubric|. circula{ia celulard, sinteza proteinelor gi a lipidetor, degradarea compugilor celulari, secrelia celulard, respiralia celulard, controlul activitdlii celulare, stocarea de energie, eliberarea de energie. : Evidenlierea nucleului.
reintroducerea nucleului, acesti funclie se reia.

:l

N ucleol

i se caracterizeazd prin : ...........

Nucleul a fost descopeit in anul 1831 de R. Brown in celulele de orhidee. Cromatina se coloreazd intens cu anumili reactivi bazici.

El este

:ulte gi -uat de
ucleate

' Realizali sec,tiuni flne prin v6rfurile vegetative ale unor plante (riddcind, tulpind) sau prin diferite organe animale, fibre ale mugchilor scheletici etc., dupd metodele cunoscute. Folosili 9i preparate fixe din laboratorul gcolii. observati preparatele la microscop. Desenali celulele studiate gi nota{i forma, mdrimea 9i numdrul
nucleilor. Comparati rezultatele studiului la diferite celule gi desprindefi concluziile.

Nucieu: este centrul coordonator al tuturor functillor celulei. 79

le sunt
tant de

' Pentru analiza nucleului folosili un fragment din epiderma superioard a unei frunze de ceapd. Picura{i peste secliunea agezatd pe lami o solutie Lugol (l + I K). Puneli lamela gi analizali preparatul la microscop cu obiectivul 10X gi 20X. cum apar nucleii acestor celule? Notati observaliile alituri de conturul schematic al unei celule desenate cu componentele vizualizate.

rltn(,

*rl,/L4,ut