Sunteți pe pagina 1din 66

Alexqndrq Mqneq

**
llr)l:ji\
Itemi construigi Aueo modelul: evnludrii-pilot, lq nivel nqtionql, de fq finnlul clnsei .l lv-q (2ol2li evnludrilor internqtionqle (PlRts).

U*UI*#*M*

PIRtS
-i39r)ll\r'J-:\

Alexqndrn tltlnell

Gloudio

tdoctre

pregsttltoqre
pentru Eurrluqreq ntrflontrlfr

Teste

PIRtg
1ITBA ROTANA
Clqscr ei lUIteml Gonstntlsl dupi modelul:

Gr

r eyaluirtl-pllot,la nlyel ncflonal, de Io flnolul closel o lu.a (2Ol2l; r euoluirllor lnternoSoncle (PIRLs).
Deltq Gdrt Educotlondl

Editor: Delta Cart Educational


Tehnoredactare: Rogu Laurenliu Corectu16: autorii Design copertS: Rogu Laurenfiu Grafi cd computerizatd : Rogu Laurenliu

Pitegti Ap5rut2013 Editatein Rom6nia


@

Nr. Cert'llcat 02215

\f

ALIICERT

Copyright Editura Delta Cart Educafional

Comenzi: C.P. 6, O.P. 5, Gh. 1, Pitegti, Jud. Argeg web: www.deltacart.ro

Tellfax 0248-222.322 Mobil: 0729-006.565-Persoand de contact Georgiana Sandu


ISBN: 978-6O6-629-162-0
Tiparul executat de S.C. Tipografia Shik & $tefan S.R.L.

PIRLS (Progress in lnternational Reading Literacy Study), respectiv Progresul'in Studiul lnterna{ionat al Atfabetizdrii Ia Citire/Lectura evalueazd, pe scutt, pertormanlele elevilor de clasa a lV-a la
citire/lecturd.

scrise, cerute de cdtre societate gi/sau valoizate de cdtre indivi{ Elevii evaluali sunt la finalul invdlim6ntului primar. Ei citesc pentru a invdfa. Ceea ce evalueazd PIRLS vizeazd eficienta strategiilor de citire/lecturi utilizate de cdtre cititori in confruntarea cu o varietate de texte.

Conceptul deReadingLiteracydesemneazil,abilitateadeainlelegegiautilizaaceleformealelimbii

in cons6cin!6, achizilia capacitdlilor debazd la citire (alfabetizarea pentru citire) este priviti ca unul dintre procesele fundamentale ale gcolarizdrii, deoarece, prin intermediul sdu, se constituie baza invdt6rii

tuturor celorlalte discipline de studiu. PIRLS investigheazd un aspect important al alfabetizirii la citire: procesele de comprehensiune. l. Procesele de comprehensiune la citire sunt definite astfel: 1. ldentificarea gi regisirea informaliei explicit formulate. Exemple de sarcinide citire: tr identificarea informaliilor relevante pentru scopul specificat al procesului de citire; tr urmdrirea unor idei specifice; o cdutarea definiliilor unor cuvinte sau expresii; tr identificarea timpului 9i locului unei povestiri; o identificarea temei 9i a ideii principale. 2. Formularea de inferenle directe urmdregte realizarea de deduclii simple, pe baza textului citit. Exemple de sarcinide citire: tr deducereafaptuluicd un evenimenta cauzat un alteveniment; trformularea concluziei unei serii de argumente; o identifi carea generalizdrilor ficute in text; tr descrierea relafiilor dintre doui personaje.

3. lnterpretbrea gi integrarea ideilor gi informaliilor urmiregte utilizarea inlelegerii lumii, experienlei anterioare pentru gisirea de conexiuniintre ideile qi informa!iile prezente in textul citit.
Exemple de sarcinide citire:

informaliilor din text; tr distingerea mesajului global sau a temei textului; oformuiarea de deduclii logice la tonulsau atmosfera generald a naraliunii. 4. Abordarea critici textului, reflectarea asupra textului qi evaluarea personali a conlinutului, a structurii, a utilizirii limbajului, a instrumentelor lingvistice, a perspectivei 9i a specificuluiautorului. Exemple de sarcinide citire: tr evaluarea probabilitdlii ca evenimentele descrisein text sd aibd locin realitate; tr descrierea moduluiin care autorul a construit un final surprizd pentru textul sdu; E determinarea perspectivei autorului cu privire la ideea centrale a textului. Scopurile maiore ale citirii sunt: 1. Citirea/lectura pentru experienla literare concepe intregul demers ca pe relalionarea cititorului cu
E compararea

textul, astfelincat sd devind "angajat" in evenimentele imaginate, sd relalioneze cu personajele, cu atmosfera, literard de bazi a

sentimentele, sd aprecieze limbajul folosit. PIRLS folosegte ficliunea narativd ca formd textelor-suport pentru citire. 2. Citir6a/lectura pentru dobdndirea 9i utilizarea informaliei con@pe demersul ca pe relalionarea cititorului cu aspectele universului real, astfel incdt cititorul sd inleleagd lumea, s6 igi explice modul sdu de funclionare 9i si poatd accede dincolo de achizilia primard a informaliei, utiliz6nd-o in propriile ralionamente 9i aclir"ini. pIRLS folosegte in acest scop biografii, relatiri de evenimente, terte procedurale, articole

stiintificeetc. " Caracteristiciletestului

de citire/lectu16: o formatul itemilor: itemi cu alegere multipld (aproximativ 7-8), itemi cu rdspuns construit (4-5). Citeva din motivele rezultatelorslabe ale elevilor romini la testdrile PIRLS:

o lipsa de lecturd generalizat6; tr lectura informalional6 nu existd in curricula rom6neascd; tr schimbarea succesivd a programelor; tr lipsa de obignuinld a elevilorde a citi la prima vedere texte de dimensiuni lungi 9i de a rdspunde la acest tip deintrebdri.
Material informativ pentru invdldtori gi pdrinli

Testul nr.

I
1

Citegte cu atenlie textul de maijos!

$ingur pe lume
(fragmemt)

dupd Fiector

tutraiot

S-au scurs aga doi ani, 9i, cum nenea Acquin md lua deseori cu el la tArg, pe Cheiul-cu-Flori, sau pe la flordriile unde ne vindeam florile, ajunsesem si cunosc Parisul. Cu timpul i-am cunoscut monumentele, m-am plimbat pe cheiuri, pe bulevarde, prin grddini.
l-am vdzut statuile, am cdscat gura privind forfota mullimii... $i mi-am ficut treptat o idee despre ceea ce este viala unui mare ora9. lnainte de a se face grddinar, Acquin lucrase la pepinierele de la Grddina Botanicd, 9i acolo, in vecindtatea cdrturarilor, i se trezise 9i lui gustul de a citi 9i de a invdla. Ani de-a rdnduligi cheltuise banii pe cd(i 9i igi petrecuse ceasurile libere citind. Dar dupd ce se insurase gi incepuse sd i se inmulfeasci familia, timpul liber se impulinase tot mai mult. Trebuia sd-gi cdqtige pdinea cea de toate zilele, cd(ile au fost date uitdrii, dar nu irosite 9i nici vAndute ci puse cu grijd intr-un dulap. Cea dintdi iarnd petrecutd de mine in sAnul familiei Acquin a fost tare lung5. Atunci, ca sd-mi maitreacd de urdt in serile Iungi pe care le petreceam la gura sobei, am scos ci(ile vechi din dulap. Fiind mai putin somnoros 9i cudos din fire, citeam p6nd noaptea tdrziu. Dorinla mea de a invdfa ii reaminti grddinarului de vremea c6nd rupea cAte doi gologani din cei destina[i prdnzului ca sd-gi cumpere ca(i, 9i, curdnd, teancul din dulap se imbogdli cu alte cd(i noi, aduse special pentru mine de la orag. Alegerea lor o fdcea la int6mplare sau dupd titluri dar oricum, erau cdrli!Au st6rnitele la inceput pulind zdpdceald in mintea mea lipsitd de ocdlduzd,insd, cu timpul, zdpdceala s-a dus, iar ceea ce era bun in ele mi-a rdmas p6nd azi. Cdt este de adevdrat cd orice carte bund ififolosegte! Liza, mezina familiei, nu gtia si citeasc6, dar, tot vdz6ndu-md mereu cufundat cu nasulin cd(i, a avut gi ea curiozitatea sd afle ce md interesa atdt de tare la ele. Mai int6i a vrut s5-mi ia din mAnd cd(ile care md impiedicau sd md joc cu ea. Apoi, vazrind cd tot la ele md intorceam, m-a rugat sd-i citesc Ai ei. Aceasta ne-a legat gi mai mult prietenia. inchizAndu-se in sine, cu mintea vegnic treazd,

nefiind atrasd deloc de fleacurile 9i pdldvrdgelile de toate zilele, Liza era ficutd sd gdseascd in citit ceea ce a gi gdsit: hrana sufleteascd. Cdte ceasuri n-am petrecut noi astfel! Ea si6nd in fala mea, cu ochii linta la mine, iar eu citindu-i. Deseori, cdnd intAlneam cuvinte sau pasaje pe care nu le intelegeam, md opream 9i md uitam la ea. Rdmdneam aga c6teodatd multd vreme, caut6nd amdndoi inlelesul; apoi, dacd nu-l gdseam, ea imifdcea semn sd mergem mai departe, cu un gest care voia sd spund: ,,Lasd, mai tdrziu". Am invdfat-o sd 9i deseneze.Aduratdestul de multgi a fostgreu, darin cele din urmd am izbutit. Desigur cd nu eram nici eu un dascdl grozav. Ne inlelegeam insd, 9i buna infelegere dintre invdldtor 9i gcolar face deseori mai mult dec6t talentul. Ce bucurie a fost pe Liza c6nd a desenat ceva din care sd se recunoascd ce voise sd facd!Acquin m-a imbriiligat cu mult drag. Hei, Remi, spuse el, rdzdnd, vezi ce prostie fdceam dacd te lasam sd pleci de la noi? Liza o sd te rdsplateascd pentru asta mai t6rziu. ,,Maitdrziu", adicd atqnci cdnd avea sd vorbeascd pentru cd el nu pierduse speranla ca ea sd-gi recapete graiul. Doctorii spuneau cd deocamdatd nu se putea face nimic. ,,Mai tdrziu" insemna gi gestul trist pe care mi-l fdcea cdnd ii c6ntam. Voise, de asemenea, sri o invri! sd cAnte la harpd 9i foarte repede degetele ei se obignuiserd sd le imite pe ale mele. Firegte cd nu putea sd invele a c6nta din gurii 9i asta o necdjea cel mai mult. De multe ori am vdzut-o cu ochii plini de lacrimi gi numai eu gtiam c6t suferS. Dar,

blAndd gi bund cum era, supdrarea n-o linea mult. igi gtergea ochii gi zdmbetul ei resemnat imi spunea: ,,Mai
tArziu".

Vocabular:

il pepinierd: plantalie de rdsaduri sau puieli.

1. De c6t timp era Remi gdzduit la familia Aquin?

a) din iarnd; b) de un an; c) de doi ani; d) de multd vreme.

2. ln ce orag trdia familia Aquin?

a) Paris;
b) Franla; c) Remi; d) Cheiul-cu-Flori.

3. Cum a reugit Remi sd-gi facd o idee despre ce inseamnd un orag mare?

4. Scrie doud motive pentru care domnul Aquin renunlase la lectur6.

5. De ce ii amintea domnuluiAquin dorinfa lui Remi de a invdla? a) de vremea cdnd stdtea in preajma cdrturarilor; b) de vremea cdnd economisea bani pentru a-gi cumpdra cd(i; c) de vremea cdnd era copil gi citea foarte mult; d) de vremea cdnd cdrlile citite erau puse cu grijii intr-un dulap.
6. Numeroteazd enunlurile de maijos in ordinea in care s-au intAmplat evenimentele.

Numdrul

1a

fost rezolvat pentru tine. Remi o invafd peLiza sd deseneze gi sd cdnte la harpd

! ! !

1. Remi cunoagte oragul Paris.

DomnulAquin ii cumpdrd cd(i lui Remi.

Remiigi petrecea mai tot timpul citind.


Liza il roagd pe Remi sd-i citeascd 9i ei.

7. Din ce motiv a inceput Remi sd citeascd? a) pentru cd nu era somnoros din fire; b) pentru cd ii plSceau povegtile; c) pentru a avea o preocupare in serile lungi de iamd; d) pentru a o inveseli pe prietena sa, Liza. 8. De ce la inceput a) pentru cd b) pentru cd c) pentru cd d) pentru cd

cd(ile produceau confuzie in mintea lui Remi? citea prea multe cd(i in loc sd se odihneascd;
erau prea multe informafii in ele;
nu infelegea anumite cuvinte sau pasaje; lectura sa era la intdmplare,fdrd indrumare.

, I I I I I
I t

9. Ce inlelegi din expresia prin citit gdsise "hrand sufleteascd"? a) citituliliimbog5legte cunogtinlele despre lume giviald; Ol cititul este o sursd de idei gi informafii pentru minte; c) cititul este o sursd de trdiri gi sentimente pentru suflet; Olsufletul este hrand pentru trupul oamenilor.
f

O.Scrie un motiv pentru careLizaiilua cdrlile din mdnd lui Remi.

t\\t

a) orele petrecute impreund jucOndu-se; b) ceasurile petrecute impreund citind; c) timpul petrecut studiind harpa; d) orele petrecute invSfdnd sd deseneze.
12. inlocuiegte propozilia ,,Liza avea mintea vegnic treazd" cu una potrivitd ca sens.

a)Liza nu dormea niciodatd;


b) Mintea Lizei nu lenevea;

c)Liza era atentd mereu;


d) Liza era foarte inteligentd.
1

3. Din ce cauzd crezi cd Lisa era ,,inchis6 in sine"? a) pentru cd nu era atrasd de fleacuri; b) pentru c6 nu gtia sd citeascd; c) pentru cd voia doar sd se joace; d) pentru cd nu putea vorbi.

14. Ce speranld avea domnulAquin in privinla Lizei?

a) cd va invdla sd citeascd; b) ca-Si va recipdta graiul; c) cd va invdla sd deseneze; d) ca-gi va recipdta vdzul.
15. Ce o necijea pe Liza cel mai mult?

a) cd nu putea b) cd nu putea c) cd nu putea d) cd nu putea

desena; cdnta din gurS; cdnta la harpd;


citi.

16. Fiecdrui personaj ii corespund doud insugiri. Alege rdspunsurile desen6nd o sdgeatd ce unegte numele personajului cu insugirile potrivite, aga cum reies ele din text.

supdrdcioasd blAndd curajoasi buni

Remi Liza

posomordt
prietenos r6u

curios

17. Liza a avut diferite stdri sufletegti in povestire. Scrie doui stdri diferite pe care le-a avut gi explicd din ce motive.

18.

Ai aflat din text cd "orice carte bund ili folosegte". Ce crezi cd inseamnd acest lucru?

19. Alege-fi personajul preferat. Descrie de ce !i-a pldcut gi dd doud exemple din text care sd-!i motiveze alegerea.

trsKs

E'

ill

.r:ff=
j:::.:a::

Testul nr.2
Gitegte cu atenfie textul de maijos!

intiia zi de gcoalS
fragment din vol, "Cuore, inimi de copil" de E. de Amicis
Azi e int6ia zi de gcoald! Ca un vis au trecut, la !ar5, cele trei luni de vacanld! Mama m -a dus azi dimineald la gcoald, ca sd md inscrie in clasa a lV-a primard. Pe toate ulilele migunau copii. Cele doud librdrii erau pline de pdrinli, care cumpdrau: ghiozdane, caiete, condeie. in fala gcolii se ingrdmddise atdta lume, inc6t portarul 9i polilistulabia puteau sd !ini o rdnduiald la poartd. Pe cdnd stam ldngd poartd, simlii cd-mi pune cineva mdna pe umdr. Era profesorul meu din clasa a lll-a, cel cu pdrul rogu gi zbArlit, vesel, ca de obicei. El imi spuse: - Va sd zicd, Enrico, iatd-ne desparli[i pentru totdeauna! Lucrul acesta-l gtiam gi eu, dar cuvintele lui tot md intristard. Pdtrunserdm cu greu. Domni, doamne, femei din popor, megtegugari, ofileri, bunici, servitoare, fiecare cu cdte un copil de mdnd 9i cu certificatele de promovare in cealaltd, umpleau coridoarele gi scara, fdc6nd at6ta zgomotinc6t pdrea cd intrau la teatru. Era agitalie mare. Profesoarele treceau in sus gi in jos. in jurul directorului se aflau femei foarte ingrijorate, fiindcd nu mai erau locuri pentru copiii lor. Bdgai de seamd cd barba lui era mai cdruntd decdtin anul trecut. Mi se pdru cd uniidin bdieli crescuserd, aljii se ingrdgaserd. La etajul de jos, unde se gifdcuserd impd(irile, erau copilagi din clasa l, care nu voiau sd intre in clasd gi se opinteau ca nigte mdgdrugi. Trebuia sd-i tragd induntru cu de-a sila. Unii fugeau, allii, vdzdnd pe pdrinlii lor cd pleacd, incepeau sd plangd gi acegtia erau silili sd se inapoieze, ca sd-i m6ngdie sau sd-i ia cu d6ngii. Pe frdfiorul meu il inscriseserd in clasa profesoarei Delcati, pe mine in aceea a profesorului Perboni, la etajul de sus. La ora zece eram cu tolii in clasd: cincizeci 9i patru la numdr, intre care Derossi, acela care ia intotdeauna premiul l. Ce mici 9i tristd mi se pdru gcoala pe langa pddurile 9i munlii unde-mi petrecusem vara! Profesorul de acum e inalt, pdrul ii e cdrunt 9i lung, are o dungd addncd pe frunte. Glasul ii este gros, se uitd lintd la noi ca gi cum arvrea sd ne ghiceascd gAndurile. Nu r6de. Profesorul Perboni se pogoride pe catedrd gi ne dict6 ceva plimbdndu-se printre bdnci. Vdz6nd un copil rogu la fa[d gi cu chipul plin de bubulife, incetii indatd de a mai dicta, se opri, apucd obrazul bdiatului cu mdinile, il privi ad6nc, ilintrebd ce are gi-i pipdifruntea, ca si vadi dacd arde. in timpul acesta, un baiat, care stdtea la spatele lui, se ridicd 9i inceput sd se strdmbe la el. El se intoarse fdrd de veste, bdiatul se opri repede gi-gi plecd ugor capul, agteptAndu-gi pedeapsa. Profesorulii puse o mAnd pe cap 9i ii zise numai atAt: - Sd nu mai faci aga!Apoi se sui iar pe catedrd 9i incepu sd dicteze. CAnd sfArgi de dictat, se uitd cAtva timp la noi fdrd a vorbi gi apoi ne zise incetinel cu glasul lui cel gros, dar bldnd:Ascultali, copii! O sd petrecem un an impreund. Sper s5-l petrecem bine. invdlali gifili bunil Eu n-am familie! Voi sunteli familia mea! Vd am numai pe voi pe lumea aceasta! Nu mai am altd dragoste, alt g6nd, decdt al vostru! Eu vd iubesc; iubili-md 9i voi pe mine! N-ag dori sd md vdd silit sd pedepsesc nici mdcar pe unul din voi.Ardtafi-mi cd sunteli bdielide inim5. $coala noastrd sd fie o familie, voisd fili m6ngdierea gifala mea. Nu vd cer sd -mi fdgdduili acestea prin vorbe. Sunt sigur cd in inima voastrd fiecare din voi a gi rdspuns ,,da"; de aceea vd 9i mullumesc!

Se sund sfdrgitul orei. legird cu tolii in

linigte.

Bdiatul care se strdmbase, se apropie de el gi ii zise cu sfiald: lertali-md, domnule profesor! Profesorul il sdrutd pe frunte gi-i respunse: Du-te, copilul meu! Md intorsei acasd inveselit pentru cd imi era tare drag noul meu profesor, Perboni. $coala mi se pdrea acum tot aga de frumoasd ca inainte!

w
ei$E:,t,:r.

1. Cum fl cheamd pe bdiatul care povestegte prima zi de gcoald?

a) Perboni;
b) Delcati; c) Cuore;

d)Enrico.
2. De ce pe toate ulifele oragului ,,migunau copiii'? a) se incheia vacanfa de vard; b) era prima zi de gcoald; c) se incheia anul gcolar; d) aveau intdlnire la gcoald. 3. Ce cumpdrau pdrinliidin librdrii? a) cd(i, caiete, creioane; b) ghiozdane, caiete, condeie; c) cd(i, ghiozdane, creioane; d) uniforme gcolare 9i rechizite.

4. Cine ordona lumea la poarta gcolii?


a) profesoarele gi profesorii; b) directorul gi pdrinlii; c) portarul 9i polilistul; d) elevii gi profesorii.

5. De ce crezi cd barba directorului era mai cdruntd dec6t in anul trecut?


a) era mai bdtrdn cu un an; b) devenise mai nervos; c) pentru cd intinerise; d) era mult maiingrijorat. 6. Scrie patru feluri de persoane care erau pe coridoarele Scolii.

7. De ce gcoala semdna cu intrarea la un teatru? a) datoritd asemdndrii celor doud construclii; b) pentru cd am6ndoud au ferestre gi scaune; c) fiindcd amdndoud aveau directori; d) din cauza aglomeraliei gi zgomotului. 8. C6!i copii erau in clasd? a) doudzeci gi patru; b) zece; c) cincizeci gi patru;

9. Cum ardta profesorul Perboni? a) scund, cu pdrul scurt gi cdrunt, cu o dungd addncd pe frunte; b) inalt, cu pdrul cdrunt gi lung, cu o dungd addncd pe frunte; c)inalt, cu pdrul cdnit gi lung, cu o dungd adAncd pe frunte; d) scund, cu pdrul lung gi cdrunt, cu o dungd adAncd pe frunte' 10. De ce crezi cd profesorul Perboni l-a cercetat pe copilul cu chipul rogu gi plin de bubulile? a) credea cd ii gtie chipul de undeva; b) voia sd vadd ce fel de bubulile are pe chip; c) era ingrijorat ce ar putea fi bolnav; d)ii atr6gea atenlia sd fie atent la ord.

11.

Scriedoud motive pentru care profesorul Perboni nu dorea sd pedepseascd niciun copil.

^f ^r ^J^J

12. Copilul care se strdmbase in spatele profesorului gi-a cerut iertare. Din ce motiv? a) nu voia ca profesorul sdil mai certeodatS; b) voia sdJ imbuneze pe profesor pentru a nu-l pedepsi;

c)a realizatcd dovedise lipsd de respectfald de dascdlulsdu; d) Si-a dat seama cd profesorul se supdrase rdu pe el.
1 3. Numeroteazd enunlurile de maijos in ordinea in care s-au intdmplat evenimentele. Numdrul 1 a fost rezolvat pentru tine. n La clasa a lV-a este repartizat profesorul Perboni . 1 . Biiatul cu mama sa pitrund cu greu in gcoala aglomerati. n Un elevse strdmbdin spatele profesorului. n Copiii din clasa I nu voiau sd intre in sdlile de clasd.. Profesorul Perboni le declard copiilor dragostea ce le-o poartd .

14.Bifeazd,din lista de maijos, patruinsugiri care ise potrivesc profesorului Perboni.

! mdndru n grijuliu I iubitor

!fericit
inalt

! bl6nd n fricos ! nepoliticos I


1

5. Alege o

situalie din text in care copiii nu voiau sd intre in sdlile de clasd. Explicd de ce.

16. Scrie un motiv pentru care gcoala i se pdrea micd gi tristd lui Enrico.

7. Care au fost sentimentele lui Enrico de-a lungul povestirii? La Tnceputul povestirii Enrico se simlea

pentru cd
La sf6rgitul povestirii Enrico se simfea

pentru cd
1 8. Ai vrea sd fii in locul lui Enrico? Alege gi explicd doar una din cele doud situafii.

Da, pentru cd

F-i.,i:': tiii.-:t:'

S'.i;,.

Testulnr.3
Gitegte cu atentie textul de maijos! Forurnbc.il
aclaptare de p, t"rftB:l/r"'o.w;kipedia"crglwikiiPorurnb

Plantd cultivatd pentru seminlele comestibile, aflate pe gtiulete. Porumbul provine din America Centrald gi se considere ci era cultivat incep6nd cu 7000 de ani inaintea erei noastre. Constituia hrana de bazd a maiagilor, aztecilor 9i a incagilor. Dupd legendd, Zeul Soare a trimis "grindina de aur" (porumbul) pentru a hrdni sq'_ oamenii. ln Europa a ajuns in secolul XV, in timpul lui Columb, impreund cu alte curioziteli aduse din Lumea Noud. La inceput era numit ,,gr6u indian". ln secolul al XVI-lea a inceput sd fie cultivat de cdtre italieni gi francezi. Datoritii spaniolilor gi portughezilor porumbul a ajuns in Africa. La inceput, porumbul nu era prea popular, se utiliza doar fdina produsd din acesta. De abia in secolul al X|X-lea a inceput sd fie cultivat masiv. Degi unele varietdli de porumb pot cregte p6nd la 7 metri in indllime, porumbul comercial este cultivat la o inrillime de aproximativ 2 metri. Porumbul dulce este de obicei mai scurt decdt varietalile de porumb de cdmp. Are tulpina inaltd 9i groasd, neramificatd, care se numegte popular "cocean", cu frunze lungi 9i asculite la vdrf, aspre. Pe aceeagi tulpind se gdsescflori feminine gi flori masculine. Florile masculine se gdsesc in v6rful tulpinii, grupate in inflorescenld sub forma unui spic. Florile feminine se gdsesc mai jos pe tulpind, grupate in inflorescenld, numitd gtiulete. Pistilul este foarte lung gi formeazd mdtasea porumbului. Fructul este o capsulS care conline amidon, substanle proteice gi uleiuri. Porumbul este bogat in vitaminele din grupa B, mai ales in vitamina B1 , care are efect asupra funcliondrii sistemului neryos, a mugchilor, a inimii 9i asupra producliei de globule rogii. Mai confine multe hidrocarburi, amidon, albumine, vitamina E, fier, fosfor, magneziu, zinc ai potasiu. Astdzi porumbul are o utilizare foarte variatd in alimentalie. Din faina de porumb (malai)se coc p6ine si prdjituri. Se adaugd la salate, iarfierbinte se servegte cu felurile de mdncare pebazd de carne. Se consumd gi sub forma pop-cornului sau fulgi de cereale. Conlinutul ridicat de grasimi (peste 6%) in germenii de porumb face din porumb o plantd din care se extrage ulei de foarte bund calitate, folosit in alimentalia dieteticd. Mdmdliga este un preparat tradilional de mdncare din RomAnia fricut din mdlai. Consideratd mdncarea ldranilor, datd fiind ugurinla cu care se prepard, era des folositi ca substitut pentru pdine in perioadele de vard cdnd munca grea efectutd la cAmp nu mai permitea prepararea pdinii de casd. in perioada modernd, gtiinla alimentaliei considerd mrimdliga ca avdnd un aport bogat de vitamine, aceasta fiind recomandatd mai ales persoanelor suferinde de boli de pldm6ni, afecliuni ale cdile respiratorii, anemicilol etc. ln industrie, boabele de porumb constituie materia primd pentru fabricarea spirtului, amidonului gi glucozei. in hrana animalelor porumbul se folosegte sub diferite forme: boabe concentrate, furaj, fan, coceni. Recoltele de porumb sunt mai sigure dec6t la alte plante fiind rezistent la secetd gi avdnd puline boli gi ddundtori. lmportanla deosebitd a porumbului decurge gi din alte avantaje ale culturii lui: dd produclii foarte mari, poate fi cultivat cu bune rezultate in condiliifoarte variate de climd gi sol, lasd terenulcurat de buruieni, poate fi cultivat ca a doua culturd dupd plantele cu recoltare timpurie, necesitd o cantitate mici de sdmdnld pentru semdnat, nu se scuturd la recoltare etc. ln tara noastrd porumbul cultivat pentru boabe deline, printre celelalte culturi, locul cel mai important, Prin suprafala cultivatd gi prin producliile mari oblinute, lara noastrd se situeazd in rAndul !drilor mari cultivatoare de porumb, ocup6nd loculint6iin Europa gi locul optin lume.

Este a treia cea mai importantd dintre cereale, dupd grdu Si orez,

Vocabular:
E

I I

pisfil-

organ femeiesc al plantei;

inflorescenfii - totalitatea florilor dispuse pe un lujer; substituit - inlocuitor.

Jto

ffi".r"ffi**m9
a) din America Centrald;

incercu iegte litera corespu nzdtoare rdspu nsu I u i corect!


b)Africa;
c) Europa; d) Lumea Noud.

2. Care parte a plantei este comestibild? ln cerc u i e gte I itera co resp u n zdto a re r d s p u n s u I u i co

rect!

a)rdddcina; b)tulpina; c)frunzele; d)seminlele.


3. Ce spune legenda?

incerc uiegte I itera corespu nzdtoare rdspu n su I ui corect!


a)Zeul Soare a trimis "grdul indian" pentru a hrdni oamenii. b) Columb a adus, ca o curiozitate, porumbulin Europa. c) ltalieniigifrancezii au cultivat porumbulin secolul alXVllea. d) Zeul Soare a t!'imis "grindina de aur" pentru a hrdni oamenii.
4. CAnd a ajuns porumbulin Europa? incercu iegte I itera corespu nzdtoare rdspu nsu I u i corect!

secolulXV; b)secolulXlV; c)secolulXVl; d) secolulXlX..


a) 5. Ce indllime are porumbul comercial?

Incercu iegte I itera cores pu nzdtoa re rdspu n s u I u i corect! a)7 metri;


b)2 metri;

c)5 metri;
d) 1 metru.
6.

Alege din listd, cu ajutorul sdge[ilor, cuvintele potrivite pentru a completa informaliile.

gtiulete, cocean, mdtasea porumbului, spic


Pistilullung formeazd Florile masculine se gdsesc in vdrful tulpinii, grupate in inflorescenld, sub forma unui Tulpina inaltd, groasd neramificatd se
Florile feminine se gdsesc maijos pe tulpind, grupate in inflorescenf5, numitd

7. Din ce motivldranii preferau mdmdliga? Incercu iegte I itera corespu nzdtoare rdspu n sul u i corect!

a)este maigustoasd dec6t pdinea;


b) are mai multe vitamine dec6t p6inea; c) se prepard mai ugor decAt pdinea; d) aveau mai multd fdind de porumb.

8.De ce din porumb se extrage ulei de foarte bund calitate? lncercuiegte litera corespu nzdtoare rdspu nsu Iu i corect! a) datoritd existenfei tehnologiei adecvate;
b) datoritd conlinutului bogatin grdsimi; c) datoritd con!inutului bogatin vitamine; d) datoritd cereriifoarte mari din magazine. 9. Scrie

patru Substanle nutritive pe care le conline porumbul.

10. Ai aflat din text cd porumbul este bogat in vitamina 81. Marcheazd cu X, in tabel, asupra cdror pd(i din organism are vitamina B1 efecte benefice. sistemul osos n sistemul nervos globule rogii n mugchi globule albe tr n rinichi inima tr ficat

! I

11. Grupeazd etichetele in perechi potrivite:

,---------4 I hr"n" oamenilor

N I industrie N I

fabricarea spirtului, amidonului gi glucozei. boabe concentrate, furaj, fdn, coceni. mdlai, pop-corn, fulgi de cereale, ulei.

hr"n" animalelor l/---=---2

12. De ce recoltele de porumb sunt mai sigure dec6t ale altor cereale?

incercuiegte litera corespunzdtoare rdspunsului corect!


a) necesitd mai pulind muncd pentru ingrijirea lor; b) sunt mai intinse pe teritoriul Romdniei; c) sunt mai rezistente la secetS, au mai puline boli gi ddundtori; d) nu au nevoie de paznici pentru protejarea lor.
13. Culturile de porumb prezintd numeroase avantaje. Scrie doui motive care sd sustind aceastd informatie din text.

14. De ce Rom6nia se situeazd in r6ndul tdrilor mari cultivatoare de porumb?

1 5. Ce ai aflat din textul citit? in ce rc u iegte I itera co resp u n zdto a re rd spu n s u I u i co

rect!

a) informalii despre porumb; b) o poveste despre porumb; c) informalii despre mdmdligd; d) o poveste despre grdul indian.

g^J^J

w
-

Testul nr.4

-ffiwffi"
Rinitii din tezi
fragment din vol. "Hai in

Citegte cu atentie textul de maijos!

luni"

de Laura Olteanu

Rdloiul Mac Ai maimula Cocofifi erau tare ingrijorali. De cAteva zile se mutase in apartamentul vecin marele profesor de aritmeticd Plus. Dacd ar fi venit un profesor de dans sau de muzicd, ar fi fost cu totul altceva, dartocmai de aritmeticd? Pe acegti profesori nu-i intereseazd dacd elevii sunt simpatici - 9i ei erau - 9i nici dacd acegtia se imbracd mai nu gtiu cum - gi ei se imbrdcau - vor sd gtie doar cdt de repede rezolvd problemele de matematicd.Asta este, ei confund6 copiii cu calculatoarele. Un asemenea vecin era foarte periculos. Putea sd-i pund la incercare in orice moment. Sd le ceard, de exemplu, in ascensor, ca de la etajul patru p6nd la parter sd rezolve o problemS. De aceea Cocofifi nici nu mai mergea cu ascensorul, urca 9i cobora pe scdri. Darpe lumeaasta maisuntgighinioane. lntr-o dimineald, tocmai cdnd Cocofifi, agezate pe o treapte, copia in grabd rezultatul unei probleme din caietul lui Mac, a cobordt 9i profesorul Plus pe scard. ln primul moment, profesorul entuziasmat a ldudat-o: Ce elevi silitoare! Doarcd, dupd aceea, rdsfoind caietul lui Cocofifi, se spune cd profesorul Plus s-arfi tdcutgalben, apoi violet, dupd care, de furie, ar fi inceput sd strige: ,,Ruginea secolului! Sd respir acelagi aer cu elevi care chinuiesc matematica 9i chinuiesc Ai bietele cifre!" C6liva puigori care erau de fald au rdmas 9i ei cu ciocul deschis, muli de indignare. Ba, cAnd Mac Ai Cocofifi cobordrd scara, se dddurd la o parte, ca gi c6nd le-arfi fostteamd sd nu ia vreo boald molipsitoare. Apoi, in goaptd, spuserd unul spre altul : ,,Ce rugine! Ce rugine!" Dar profesorul Plus i-a invitat pe cei doi certali cu matematica, in elicopterul ce-l agtepta la poartd. MacAi Cocofifi, convingi cd i-a iertat, au inceput nerdbddtori sd-l intrebe undeii duce la plimbare. C6nd au aflatdestinalia era prea tarziu ca sd mai sard din elicopter. CesicauteeiinT, araAritmeticii?Cum eraacolo?
asemenea excursie sd se pregdteascd din timp: moneda cu care acolo poli ob{ine orice este doar calculul

Trebuie mers, pentru cd e greu de povestit le spuse profesorul. Dar cine doregte sd facd o

aritmetic. Taxa la tramvai sau autobuz este rezultatul corect la o operalie aritmetici. Nu-l gtii, egti catapultat afard. Vrei sd cumperi o pdine sau o inghelatd, un balon sau un caiet, trebuie sd rezolvi alte
calcule. Nu le-ai rezolvat, pleci cu miinile goale. Ivlac ai Cocofifi erau disperali. Ce sefdceau daca profesorul Plusii lisa in faraAritmeticii? Cocofifi, veseld, il rugd pe profesorsd-i ducd gi pe ei la meciul de fotbal. Poate vrei sd spui la intrecerile de matematici! o ldmuri profesorul. Aici nu se facintreceri ale picioarelor, ci meciuri ale minlii, a continuatel. Suporterii ce or fi strigOnd, se intrebard elevii nogtri: <Nu te ldsa, Diferen[d!, Hai, Totalule!, Fault, lnmullire?!> Cate superficialitate! nu se putu abline profesorul Plus 9i ii lud grdbit spre o clddire care in mod evident era spital 9i incd unul de urgenld, pentru cd maginile Salvdrii intrau gi iegeau. Nu suntem bolnavi, se trase inapoi Mac.

lnsd norocul pdrea sd le surddd din nou: o mullime de afige colorate anunlau <Marele meci".

;'?lJ;i?iixi;!::liXx:i?gh.i1ffifl:lj,'"ipridideausdcarecifrerupte,m' De unde ii aduceli, de la rdzboi? se interesd Cocofifi.


sur

schilodite, cocogate!
ca e'l
d

e'lezd

,.

"''

TltiT:iilffi,fl.#i::"{:*1.]j,;

intdmpldrile acestea s-au petiecut demult, adicd in "" urmd cu o sdptdm6nd. Acum Cocofifi std la masd 9i-9i rezolvd singurd problemele. lar dacd i se intdmpld sd mai scrie strdmb cdte o cifrd igi cere scuze: <Stai sd-!iindrept piciorugul>, 9io redeseneazi frumos. A9a cd nu e chiar at6t de rdu sd ai printre vecini un profesor de aritmeticd. lar dacd il cheamd 9i
Plus, e 9i mai grozav!

: :*

%%%

Vocabular:

A bzd: lucrare de control semestriald la clasele V-Xll; a aritmeticd - ramurd a matematicii care se ocupi cu studiul numerelor gi al operafiilor.
1.De ce rdfoiul Mac Ai maimula a) in apartamentul vecin b) in apartamentul vecin c) in apartamentul vecin d) in apartamentul vecin Cocofifi erau Tngrijorali ? se mutase un profesor de muzic5; se mutase un profesor de aritmeticS; se mutase un profesor de dans; se mutaserd doi puigori.

2. De ce era periculos pentru Mac Ai Cocofifi un astfel de vecin? a) putea s6-i oblige oricind sd-gifacd temele la matematicd; b) putea sd le ceard sd nu se mai imbrace fistichiu; c) putea sd-i pund la incercdri legate de matematicd oricdnd; d) putea sd-i certe cd nu prea invdlau la matematicd.

3. De ce crezi cd s-a supdrat Plus dupd ce i-a rdsfoit caietul lui Cocofifi?

4. De ce puigorii s-au ferit de Mac Ai Cocofifi c6nd au cobordt scara?

5. Ce cuvinte ili spun cd Mac ai Cocofifi nu invdlau bine la matematicS? a),,cifre rupte, schilodite, cocogate"; b),,confundd copiii cu calculatoarele"; c),,cei doi certali cu matematica"; d),,Mac Ai Cocofifi erau disperali". 6. Unde i-a dus cu elicopterul Profesorul Plus pe Mac ai Cocofifi? a) in lara Marelui Meci;
b) in lara Tezelor; c) in Jara Matematicii;

d) in lara Aritmeticii.
7. Dd

doui exemple

din text prin care sd ardli cd moneda in laraAritmeticii era un calcul aritmetic.

8. De ce erau dezndddjduili Mac ai Cocofifi cd profesorul i-ar fi putut ldsa in lara Aritmeticii?
a) negtiind sd calculeze depindeau de profesor; b) erau speriafi de severitatea profesorului; c) negtiind [ara nu se puteau descurca singuri; d) se temeau sd nu plece profesorul singur cu elicopterul.

l*,'

9. in ce consta ,,Marele meci"? a) intreceri de atletism; b) intreceri ale picioarelor; c) intreceri de fotbal; d) intreceri de matematicd.

..:-

'

10. Cine erau rdni[ii? a) exercilii gi probleme gregite; b) cifre rupte, schilodite, coco$ate;

c) cifre strAmbe, cocogate, rupte; d) numere rupte, schilodite, cocogate.


11. De unde veneau rdnilii? a) de pe stadionul de fotbal; b) de la rdzboi',

c) din maginile Salvdrii; d) din caietul de tezd al lui Cocofifi.


12. Numeroteazd enunfurile de mai jos Tn ordinea in care s-au intdmplat evenimentele. Numdrul 1 a fost rezolvat pentru tine. Profesorul ii duce pe Mac Ai Cocofifi in lara Aritmeticii. 1. Profesorul de aritmetici Plus este noul vecin al rifoiului Mac ai al maimulei Gocofifi. Cocofifiigi rezolvd singurd problemele la matematicd.

I I I

f, Rdni[ii proveneau

Profesorul Plus se supdrd c6nd ii vede caietul de matematicd al lui Cocofifi. din caietul de tezd al elevei Cocofifi.

13. Cum s-a schimbat comportamentul lui Cocofifi de-a lungul povestirii? pentru cd La inceputul povestirii Cocofifi era

La sfdrgitul povestiriiCocofifi era

pentru cd

14. Care este

"Ruginea secolului! Sd respir acelagi aer cu elevi care chinuiesc matematica gi chinuiesc Ai bietele cifre!"
a) Profesorul nu putea inhala acelagi aer cu elevii sdi; b) Profesorul nu voia sd stea alSturi de elevi certali cu matematica; c) Profesorul e mAndru de elevii sdi foarte buni la matematicd; d) Unii elevi nu invald la matematicd gi gregesc exercifiile. 15. Realizeazd corespondenla intre personaje gi afirmaliile lor.

Crocofifi
Mac

Ge

elevi silitoare!

Ce rugine! De unde ii aducefi, de la Nu suntem bolnavi!

Profesorul Pus Puigorii

rizboi?

16. Alege din text un personaj care [i-a pldcut / nu !i-a plScut. Descrie ce [i-a pldcut / nu !i-a pldcut Si d6 doud exemple din text care sd-!i motiveze alegerea.

Testul nr.5 Citegte cu atenfietextulde mai jos! Decembrie de Mircea Sintimbreanu iarna guie, fdrd idpad6. O iarnd sadea, aga cum e in calendar pe fila lui decembrie: cu zdpadd groasd, pe care se vdd piezAndu-se in zare nigte urme de schiuri. Eh, dar anul dsta calendarul meu e mincinos- $i mor de necaz. Tocmai in decembrie e mincinos. Unde-i zdpada? E drept, zilele trecute a inceput sd fulguiascd. Un sfert de ceas m-am tot uitat la nori. Urmaream steiutele de nea ce se cerneau de sus gi md durea inima de toli /' tutgii care poposbau in bdltoace, in fdntAnd sau chiar pe nasul meu, topindur"lRg R vrutsd cadd to[i unul peste altul, sd creascd zipada mare, mare, vdzaidcu ochii. Dar dupd vreo jumdtate de ord fulguiala s-a oprit' De atunci s-a mai pornit sd ningd rar de vreo cdteva ori. Cum vedeam un fulg rdtdcit prin vdzduh, deschideam radioul sd ascult buletinul meleorologic. Auzeam aceeagi 9i aceeagi poveste: cel pulin scade ,,Ninsoare in munli". ln munli, in munlil Darin sud-estul fdrii? Eh, la urma urmei, bine cd
Cred cd sunteli de aceeagi pdrere: cel mai frumos anotimp e iarna. Dar nu

L \"/ L J f;t:. / P r

iemperatura. CanO me trez6am dis-de-dimineafd, drumul era inghelq!, ganlul bocnd,.toate bdltoacele o'cni de gheafd. gi o gtergeam cu patinele in ganlul din fala casei. Dar dupd doud-treiture se fdcea ora opt, tre6uia ia dtec la gCoatd. Cu nici un pre! in fala casei.n-u mai puteam rim6ne. Md lua mama la zor. imi luam traisia cu c54i gi patinele gi-o gtergeam pe ulifd in sus, spre gcoald. Unde vedeam o palmd de ghea!6, md opre'am, legam la repezeald patinele, 999... in sus gi-n jos. Dar pe la zece, ghea[a se inmuia gi atunci md duceam 9i eu la gcoald. ' Am incercat gi cu sdniula pe dealul din dosul satului. De acasd parcdzdream din loc in loc nigte peticele de zdpadd.barde-abia prindea sdniula sd zboare, cd se 9i poticnea giapoi luptd-te s-o scoti. Pe urmd, in cdteva zile, halal decembrie, s-a topit gi pojghi{a asta. CAt despre schiuri, sd nu mai vorbim. in decembrie dsta, rareori aveam norocul sd gdsesc o poc! cideam in p6rtie pentru amAndoud. Cdnd igi lua vdnt o tilpicd, cealaltd se incleia in noroi 9i nas. Lise sldbiseri cataramele, legdturile, vreo trei guruburi s-au gi pierdut. RAdeau copiii de mine. Dar ce, n-aveam dreptate? Socotifi 9i voi 3... 5... 8... 10 decembrie, 9i nici ozipadd ca lumea. Eram sigur, de altfel, cd nici n-o sd mai ning6. gi culmea! leri diminea!5 cdnd m-am trezit, alb peste tot. Cdzuse o zdpadd grozavd: de unspreiece centimetri jumdtate, dar afdnatd, nu se putea schia, nici patina. Atunci m-am dus la gcoald. Dar toati vremea md uitam pe geam gi-mi cregtea inima: ningea intruna! De la ora 9 n-am mai avut rdgaz sd privesc pe geam. M-a scos domnul profesor de matematicd la lecfie. Temele nu le scrisesem, iar de frac[ii n-aveam habar. Nici de luptele pergilor cu grecii, la istorie, nici de complement, la gramaticd, nici nu desenasem harta Romdniei la geografie. Vd spun drept, nu-mi prea venea la indbm6nd, dar md g6ndeam: ,,incd o ord, 9i zburd cu schiurile pe deal". Bine c-a venit iarnal $i ce iarnS! in sfArgit, clopolelul a sunat. Ne-am ridicat ca tolii in picioare. Primul la ugd am fost eu. Dar nu puteam iegi. Pe umdrul meu se ldsase mAna domnul diriginte: Andrei, tu rdmdi la pregdtire pAnd la orele doud Si, dupd masd, de la treijumdtate. Ai rdmas in urmd la toate disciplinele. Ce era sd fac? Am rdmas in clas6. Am venit 9i dupdmasd. Pe la patru, auzeam copiii chiuind pe un exerciliu, apoiincd unul, giincd unul. iardomnuldiriginteimidddea ulife, Md trezeam cu creionul chimic intre dinli, privind pe fereastrd. Departe, printre prunii din livadd se zdreau nigte mogAldele migcdtoare: schiorii!Acum urc5... S-au oprit... Coboar6! Tli, ce alunecd!Am ajuns acasd seara, cu inima cdtrdnitd 9i dinlii violeli. M-am agternut pe fraclii. $i pe complement. Am stat pdnd seara tdrziu. La orele unsprezece, din aparatul de radio se auzea: ,,in sud-estul ldriininge bogat". N-are decAt sd ningd. larna asta n-are nici un farmec' Pe c6mpuri, zdpadae de doud palme, dar prea sunt grele fracfiile astea. Uf, de nu le-orfi pus la primdvard? De ce taman in decembrie... cdnd ninge at6t de bogat?

'

'

a) ianuarie;

b)noiembrie; c)decembrie; d)martie.


2. Din ce cauzd i-l ,,durea inima" peAndrei? a) pentru cd avea multe teme de efectuat pentru a doua zi; b) pentru cd fulgii se topeau neform6nd zdpadd; c) pentru cd schiurilor li se sldbiserd cataramele, legdturile; d) pentru cd in fiecare zi, pe la ora zece, se topea gheafa.
3. Ce asculta la radioAndrei?

. '

a) buletinul informativ; b) muzicd Sigtiri;

c)teatru radiofonic;
d) buletinul meteorologic. 4. Cum era dis-de-dimineatd afard?

5,

Cine erau,,mogdldefele migcdtoare"?

a)schiorii; b)patinatorii; c)fulgii;


d) copiii. 6. Scrie

doui activitdfi

pe care le

fdceaAndreiin orele cdnd lipsea de la gcoald.

7. Transcrie din text cdte o propozilie potrivitd pentru intrebuinlarea fiecdrui obiect din tabel.

Patine Sdniuta Schiuri


8. De ce i1 oprise dirigintele peAndreiin gcoald? a) pentru cd trebuia sd facd ordine in clasd; b) pentru cd nu-gifdcuse temele; c) pentru cd rdmisese in urmd cu lecfiile; d) pentru cd fusese indisciplinat la ore.
9. Ai aflat din text cd in ziua

ninsoriiAndrei nu invdfase gi nu-gi fdcuse temele. Realizeazd corespondenla, cu ajutorul sdgefilor, intre discipline gi temele lor.

geografie istorie gramatici matematicd

complement

fracfii harta Rominiei


luptele pergilorcu grecii

1 1

De ce nu mai avea iarna nici un farmec pentru Andrei?

Numirul

12. Numeroteazd enunlurile de maijos in ordinea in care s-au intdmplat evenimentele. 1 a fost rezolvat pentru tine. Profesorul diriginte il opregte pe Andrei la gcoald. Bdiatul incearcd patinele, sania 9i schiurile in loc sd meargd la gcoald. lncepe sd ningd. l.Andrei este supirat ci nu este zipaddin decembrie. Andrei e supdrat pentru cd nu poate iegi afard .

f ! I

13. Scrie

doui

gregeli pe care crezi cd le-a fdcutAndrei astfel inc6t a rdmas in urmd cu lectiile.

14. Care din variantele de maijos ar putea fi un final de poveste potrivitcu imagine datd?

a)Andrei chiulegte de la gcoald gischiazd printre pruniidin livadd. b)Andrei participd la un concurs de schi organizat de gcoala sa. c)Andrei a recuperat lecliile neinvdlate iar acum se bucurd de zdpadd. d)Andreifuge de la gcoald gi se duce la munte pentru a schia.
1

5. Ce alt titlu ai alege pentru acest text?

in a gtepta re a zlpezii; b) Buletinul meteorologic; c) Profesoru I de matematicd; d) Ce nu gtiaAndrei?


a)

16.Aivrea sd fiiin locul luiAndrei? Alege giexplicd doar una din cele doud situalii.
Da, pentru cd Nu, pentru cd

Testul nr" 6 Citegte cu atenlie textele de maijos!

Termitele
httB:iltraveEene-vuay.e oan/e
u

rioziati/Eerntte!e"

h eln i

Termitele sunt insecte impropriu denumite,,furnici albe". De fapt, sunt t**ffi itf Muguroi rude cu gdndacii. Termitele trdiesc in colonii, ca gi albinele sau furnicile, de circa 400.000 de indivizi pe cuib. Ele pot fi intAlnite pe toate continentele, exceptie fdcAnd doarAntarctica, in stepele 9i padurile din larile calde.

din Australia

Existd 2300 de specii de termite

in intreaga lume. Unele ataci

anumite tipuri de lemn, altele nu man6ncd lemn deloc.

Cdsulele castorilor se pare cd nu sunt cele mai inalte construclii cunoscute in regnul animal. ,,Casa" termitelor este at6t de solidd, cd rezistd 9i la greutatea unui elefant, dacd acesta se trAntegte peste ea.

Pe dinafard, termitiera seamdnd cu o ciuperca uriagd sau cu o


coloand cioplitd neregulat. Ating inallimi de p6na la 15 m, cu un diametru de doud ori mai mare decat lalimea, apropiindu-se astfel de dimensiunile unei constructii omen-egti cu 4-5 etaje. Fiecare specie de termite igi construiegte termitiera altfel. in unele regiuni ale globului pdmantesc i9i giupeazd locuin{ele, formAnd adevarate orage, prevdzute cu strdzi gi treceri subterane. Aceste orage se intind pe zeci de kilometri gi dainuie multe secole. Permanent, in interiorul locuintei termitelor, se mentine o anumitd temperaturd,realizatd insugi prin sistemul constructiei. in termitierd se profileazd totfeluide arcade boltite, culoare, sdlispalioase. ln ,,incdperile" de pe margine termitele cultivd ciuperci, in cele interioare depoziteazd oud 9i cresc larve. ln centrul construc{iei se afld o camerd deosebit de incdpdtoare, cu pereli grogi. Aici locuiegte matca tuturor termitelor, o fiin!5 de dimensiuni enorme. Savanlii au supranumit-o ,,regind" fiind de 30 de ori mai corpolentd dec6t restul indivizilor. ln funclie de rolul pe care il au in cadrul coloniei, existd termite-lucrdtoare, care nu sunt mai mari de 3 milimetri, 9i termite soldali care pdzesc toate trecerile. Acestea din urmd sunt cu mult mai mari, ating6nd chiar 9i 2 centimetri. Lucrdtoarele construiesc cuiburile propriu-zise, folosindu-gi saliva drept ciment. Soldalii sunt cei mai agresivi membri ai familiei. inarmali cu fdlci puternice 9i cu dinli asculili, ei pdzesc fortdreala de invadatori, de pildd de furnicile rdzboinice. Ei indeplinesc Ai rolul de gardd personald, care sd le apere pe lucrdtoare atunci c6nd acestea pleacd in cdutarea hranei. La nevoie, soldalii recurg la un rdzboi chimic: o glandii specializatd aclioneaza asemenea unui pistol cu apd, lansAnd un lichid toxic. Regina depune cate un ou pe fiecare minut gi din aceastd cauzd nu se deplaseazd decdt foarte rar 9i pe distanle foarte mici. Regina este ingrijita gi hranitd de celelalte termite. Populalia termitierei cregte vertiginos. Ca sd-i asigure spaliul necesar, termitele construiesc mereu incdperi noi in vechea locuinlii, pe care o inalld neincetat.Termitele rod tot ceea ce le iese in cale, dar in mod deosebit le place lemnul. Singurul lemn pe care nu-l pot roade este cel de tek, acesta fiind extrem de tare. in regiunile in care nu au la indem6nd lemne de ros, ele atacd constructiile de orice fel. Care este atunci motivul pentru care termitele invadeazi agezdrile omenegti? Oamenii s-au mutat in habitatele termitelor gi au indepdrtat cea mai mare parte a resurselor Mugurii arboreal . din Mexic vegetale folosite de acestea. Pentru a trdi, termitele trebuie sa mdndnce gi atunci se hrinesc cu construcliile din lemn create de om, ca de exemplu case gi hambare. Except6nd pagubele pe care le pot aduce construcliilor, termitele sunt

vieluitoare folositoare. Termitele menlin echilibrul ecologic, jucdnd un rol important in menlinerea sdndtalii padurilor tropicale. De asemenea ele rod copacii cdzuli, lemnele gi frunzele putrede, ierburile rupte. Nenumdratele galerii 9i locuri de trecere din locuinlele lor afdneazd pdmdntul, il aerisesc ai
ajutd la formarea solurilor fertile. Termitele reprezintd o importantd sursd de hrand pentru felurite pdsari, numeroase mamifere gi reptile.

"f,

Care este mediul de

viali

al termitelor?

a) degertulafrican; b) stepele 9i pddurile din ldrile calde; c) zona rece aAntarcticii;

d)pddurile de tek.
2. Cum suntorganizate termitele?

a)in roiuri;
b)in turme; c)in colonii; d)in stoluri.
3. Gdsegte pentru fiecare no[iune numdrul corespunzdtor'

indivizi sPecii termite-soldali termitiera


termite-lucrdtoare

2cm
15 m

2'300
400'000

3mm

4. Unde locuiegte regina termitelor? a)in camera de pe margineatermitierei; b)in camera din centru, incdpitoare,cu pereli grogi; c)in camerele interioare cu ou6 9i larve;. d) in camera cu temperatura cea mai ridicatd.
5. Grupeazd

etichetelein perechi potrivite:

onstruiesc cuiburile,

"".rte

nr"na

6. Explic6, pe baza textului, cdtde rezistentd este "casa"termitelor'

7. Cu ce poatefi comparatdotermitierd ca dimensiune? a) cu un labirint; b) cu indllimea unuielefant; c) cu un orag omenesc; d) cu o construclie omeneascd;

g.Aiaflatdin text cd, in unele regiuni, termiteleigigrupeaz6locuinlele, form6nd adevdrate "orage".


Scrie doud caracteristici ale acestor"orage" pe baza informaliilordin text.

9. Care sunt arm6le termitelor - soldafi?

a) numdrul mare de indivizi din fiecare colonie; b) saliva folositd drept ciment pentru construclia. perelilor; cifelci puternice, dinli asculifi, o glandd cu lichid toxic; d) culoirele, trecerile subterane intortocheate din muguroi'

Lucrdtoarele consfruresc cuiburile gi pleacd in cdutarea hranei'


La nevoie, solda{ii recurg la un rdzboi chimic.

12. Din ce cauzd termitele nu pot roade lemnul de tek? a) este extrem de moale; b) este extrem de Parfumat; c) este extrem de tare; d) este pdzit de oameni. 13. De crezi cd termitele construiesc mereu incdperi noi? a) pentru cd fiind mici au foarte multd energie; b) pentru cd trebuie sd road6 permanent ceva; c) pentru cd populafia termitierei cregte vertiginos; d) pentru ca termitiera sd creascd in indlfime'
14. Din informaliile din text ai aflat cd termitele atacd agezdrile omenegti. Care este motivul?

15. Cum se pot intinde termitierele pe zeci de kilometri?

a) construiesc cuiburile propriu-zise, folosindu-gi saliva drept cim-ent; bi construiesc mereu incdperi in vechea locuinld, pg cgre o ina46 neincetat, c) construiesc Ai unesc nenumdrate galerii 9i locuri de trecere; d) grupeazd locuinlele, form6nd orage cu strdzi 9i treceri subterane'

16. Din informaliile din text ai aflat cd termitele menlin echilibrul ecologic din pddurile kopicale. Scrie doui motive care sd suslind aceastd afirmafie.

17. Ce ai aflat din textul citit? a) informalii desPre termite; b) o poveste despre regina furnicilor;

c) informafii desPre insecte; d) o poveste despre muguroiul g6ndacilor'

E'*;.
Testul nr.7 Citegte cu atenlie textul de maijos! Veveritele Maqa, Daga qi Saqa dupb Virginla Waters
Veverilele Maga, Daga gi Saga trdiau odinioard in Marile Pdduri, impd(ind o locuinld intr -un copac bitrdn gi trainic. ln fiecare toamnd lopdiau prin Marile Pdduri, in cdutare de alune pe care sd le mdnAnce in timpul iernii geroase. Cum nu era destul loc in cdsufa lor ca sd incapd toate proviziile adunate, ascundeau o parte din alune intr-o scorburd de copac de pe cealaltd parte a pajigtii. intr-o zi friguroasd de iarnd, veverilele se trezird flSmdnde. Se dezmeticird bine, cdscard 9i se strecurard din cdminul lorcald in frigul necrulStoral diminelii. ,,Mi-e at6t de foame, inc6t ag fi in stare sd mdnAnc un copac intreg cu alune", spuse Maga. ,,Mie imi e atdt de foame incdt ag m6nca un cal", addugd Daga. ,,Nu vorbili prostii! Veverilele nu ar m6nca niciodatd un cal, doar suntem vegetariene", spuse imediat Saga. ,,$i mai ales, nu vom mdnca nimic dacd tot stdm aici, g6ndindu-ne la ce am putea m6nca.", continui ea. "Hai sd ne migcdm!"

Pornird de-a lungul pajigtii inzdpezite inspre copacul lor cu hrand. Ajung6nd ele cam la
jumdtatea grumului, se oprird ingrozite de o priveligte teribild: niciodatd nu le mai fusese dat sd vadd aga ceva. lgi dddurd seama cd drumul le era blocat de cel mai mare perete de zdpadd pe care I -au vdzut vreodatd: pdrea ca ajunge pAni in cer, fdrd inceput 9i cu siguran!5 fara de capdt. $i ce credeli cd au fdcut ele atunci? Maga era deja furioasd. Se gAndea: ,,Nu suport sd vdd zidul 6sta de zdpadd in fala ochilor! Nu e drept sd se afle aici, nici n-a fost aici inainte. Nu suport sd nu oblin ceea ce doresc. Trebuie sd am alunele acelea! Le merit ! Cine a pus ziduldsta aici, artrebuisd fie distrus! in timp ce Maga g6ndea astfel, se tot inv6rtea in cerc, pdni ce ameli, apoi incepu si loveascd peretele cu ldbulele gi cu capul provoc6ndu-gi ditamai durerea de cap. Daga se intristS, gdndind: ,,Este groaznic cd peretele dsta a apdrut aici. E cea mai groaznicd treabd care mi s-ar fi putut intAmpla. Nu o sd mai ajung niciodatd la alunele acelea. Probabil ca nu voi mai ajunge vreodatd sd mdn6nc. Peretele va rdmAne aici pentru totdeauna, eu voi muri de foame gi totul este din vina mea. Ce prostie din partea mea si ascund alunele in partea cealaltd a pajigtiilAr fi trebuit sd imi dau seama cd aga ceva o sd se int6mple!" Daga era aga de supdratd pe ea insdgi incdt se agezd in zdpadd in fala peretelui, pl6ng6nd: ,,Nu-s bund de nimic! Chiar cd nu-s bund de nimic!" Saga incepu sd igi spund: ,,Hmmm. Un perete, c6t de ciudat! Mi -ar pldcea si nu fie aici, pentru cd ?mi e foame, dar la urma urmei e deja aici 9i nu vdd de ce nu ar trebui sd fie doar pentru cd mie nu imi place. E un ghinion 9i nu-mi convine, dar supdrAndu-mi din cauza asta nu il voi face sd dispard gi cred ca treburile ar putea sta gi mai prost." Astfel, Saga decise si accepte cd existd peretele mai degrabd dec6t sd se incdpdlAneze in dorinla ei ca acesta sd dispard, cum fdcuse Maga sau sd facd din prezenla lui o catastrofd, dupd cum reaclionase Daga. Ca urmare, ea nici nu s-a ales cu o durere de cap ca Maga, de la lovitura datd in zid, nici cu degerdturi ca Daga, din cauza gezutului in zdpadd. incepu sd se gAndeascd la ce arfi de fdcut in situatia dat5. CAte soluliiag putea gdsi pentru aceastd problemd? Sa agtepli pdnd ce soarele va topi zdpada. Sd sapi o gaurd prin perete. Sa te caleri de cealaltd parte a peretelui. Sd incerci sd ocolegti peretele. Sd cauli alune altundeva. Sd te muliin regiuni maiinsorite, fdrdzitpadd. Sd adormi la loc, ca sd vezi dacd totul nu e doar un vis. Atunci Saga le vorbi suratelor: "ContinuAnd aga, nu faceli decAt sd inrdutdfili situalia! Furia sau supdrarea vd impiedicd sd gdsilio solulie la problemd!Terminali 9i ajutalimd la sdpat!"

l,

t22

c.,w
'
aceasta.

Agadar, cu toate au inceput sd sape in zidul de zdpadd. in timp ce sdpau, din ce in ce mai

F ffiffi

vesele, chifcdiau un c6ntec de lucru al veverifelor 9i aproape incepea sd le facd pldcere mun
Nu peste mult timp erau deja de partea cealaltd a peretelui, Tmbulzindu-se spre copacul unde ascunseserd alunele. ,,Spersdinvdlalio lecfie din intAmplarea asta!", zise Saga. "Pentru veverile furioase sau care se supdrd, nici alune nu se scuturd! Aga cd dacd vre{i de mdncare, stali calme gi fili rafionale!"

Vocabular:
E rafional: cumpdnit, chibzuit, cu judecatd,
1

De ce veverilele gi-au adunat proviziile in copacul de pe cealaltd parte a pajigtii? a) pentru cd le pldcea sd lopdie prin Marile Pdduri; b) pentru cd era un copac bdtr6n gitrainic; c) pentru cd nu incdpeau in scorbura lor; d)pentru cd erau maiin siguran!5 acolo.

2. De ce o veverifd nu poate mdnca un cal? a) pentru cd este prea micd; b) pentru cd estevegetariand; c) pentru cd aceastd carne nu e comestibild' d) pentru cd iarna nu existd caiin pddure.
3. Ce hotdrdgte Saga pentru a potolifoamea siegi gisuratelorsale? a) sd plece spre proviziile de iarni adunate de ele; b) sd mdn6nce nigte resturi de mdncare; c) sd se roage sd vind primdvara mai devreme; d) sd culeagd alune din copacii Marilor Pdduri.

4. Cu ce problemd se confruntd veverilele la jumdtatea drumului?

5. Cum reacfioneazd fiecare veverild in fala problemei ivite (drumul blocat de peretele de

zdpadi)?

Completeazd tabelul dupd model.

zdpadd in fala ochilor!


Nu suoort sd nu obtin ceea ce doresc!

era aga de suparata pe


ea ins5gi incdt se agezd in

zdpadd in fala peretelui, "Nu-s bund de nimic!

6. Numeroteazdenunlurilede maijosin ordineain cares-auintdmplatevenimentele. Numdrul 1 a fost rezolvat pentru tine.

I I I I

Veverilele pornesc sd-gi ia proviziile de alune. Veveritele hotdrdsc sd sape in zidul de zdpadd. Drumulveverilelor este blocat de un zid de zdpadd Fiecare veverild reaclioneazd diferitin fala obstacolului . 'l . Veverifele Maga, Daga gi Saga triiau Tntr-un copac din Marile

%%% %

Piduri'

7. Cum reugesc veverilele si ajungd la alune? a) au agteptat sd se topeascitzipada; b) au lovitzidul cu ldbutele; c) au sdpatin zidul de zdpadd; d) s-au cd[drat pe zidul de zdpadd. 8. Veverilele erau vesele dupd gdsirea soluliei problemei lor.

Folosegte

doui situalii din text pentru

a susline aceastd afirmalie.

9. Ce spera Saga? a) ca Maga gi Daga sd fie mai atente la ce le spunea ea; b) sd nu se mai int6lneascd vreodatd cu o asemenea situalie; c) suratele ei sd inve{e o lec[ie din aceasti int6mplare; d) sd ajungd cdt mai repede la copacul cu alune. 10. Fiecdrui personaj ii corespund

doui insugiri.
Maga Daga Saga ralionald
lenegd

Alege rdspunsurile desen6nd o sdgeatd ce unegte numele personajului cu insugirile potrivite.

harnicS
furioasd

curioasd fericita calmd


tristd

temdtoare talentatd rdzbundtoare veseld

11

. Care este mesajul desprins din enunlurile de mai jos?

,,Pentru veverile furioase sau care se supdrd, nici alune nu se scuturd! Aga cd dacd vreli de mdncare, stali calme gi fi,ti rafionale!"

a) Nu poli gdsi alune dacd egti furios sau supdrat. b) Pentru a gdsi solulia la o problemd trebuie sd fii calm 9i rafional. c) Unele veverile sunt furioase gi supdrate, altele sunt calme gi ralionale. d) Numai cei calmi 9i ralionali gdsesc m6ncare.
12. Ce alt titlu ai alege pentru acest text? a) Veverifele fldm6nde; b) Zidul inspdimdntdtor;

c) O lec[ie de viafd; d) Supdrarea veverilelor.


13. Ai vrea sd fii in locul uneia din veverile? Completeazd numele veverilei alese de tine. Alege gi explicd doar una din cele doui situalii.

Veveri[a

Da, pentru cd

Wsffi6w
E:== ,#

@ WW#ffiwaffi
Testul nr.8
Citegte cu atenlie textul de maijos! Cum il

ficu Cepelicd si plingi

pe Cavalerul

Pitligici

fragment din vol. "Aventurile lui CepelicS" de Gianni Rodari


Mog Dovleac igi isprdvise cdsu[a de-abia in ajun, 9i trebuie sd gtili cd incd de c6nd era copil nu visase decdt la asta: sd aibd patru pereli ai lui. Fiind sdrac, a putut s6 economiseascd doar c6te o cdrdmidd pe an. A reugit d-abia spre bdtrAnele sd se apuce de construit. Muncise astfel toatd viala pentru a reugi sd termine micula casd ca un porumbar. Mog Dovleac tocmai ii povestea lui Cepelici prin ce greutdli a trecut, cdnd la celilalt capdt al satului se indlld un nor de praf. Se auzeau peste tot zgomote de ugi gi ferestre inchise in grabd. Toli se ascundeau in case ca in preajma unei furtuni. Norul de praf se rostogolea cu repeziciune pe ulila satului, bubuind asuzitor 9i ajunse in dreptul casei lui Dovleac. Era o caleagcd trasi de patru armdsari, mai precis, de patru Castraveli, cdci precum desigur ali observat in fara aceasta toli erau legume sau fructe. Din caleagcd cobori un personaj mdtihdlos, invegm6ntat intr-o mantie verde, peste care capul, ca pe o tipsie, apdrea rogu gi umflai ca un fruct prea copt. Era cavalerul Pdtldgicd, mare administrator al castelului conteselor Ciregiamare. Cepelicd socoti cd noul venit nu putea fi un om prea cumsecade, de vreme ce toli fugeau din calea luigi, prevdzdtor, se trase mai la o parte. Deocamdat6 cavalerul nu fdcea nimic inspiimAntdtor. Numai ochii ii fulgerau. Nu scotea nici o vorbd, ci doar cldtina din cap 9i il lintuia cu privirea pe mog Dovleac. Pe bdtr6n il treceau toate nddugelile. Nemernicule! strigd Pdtl5gici. Ho{ule! Rebelule!iliinchipui cd aisd huzuregti, ai, in palatul pe care ai avut nemaipomenita neruginare sd [i-l clddegti pe terenul conteselor? ' mog Dovleac, insugi domnul conte Cireagd mi-a dat ingdduinfa - indlfimea voastrd, ingdimd sd-mi clddesc aici cdsu!a. treizeci de ani, odihneascd-i sdmburele in pace. Terenul - Contele CireiSd a rdposat acum acesta este proprietatea conteselor! Hai, ia-!i tdlpdgifa! Gura! Maivrei ceva ? Tdlharule! se auzi un glas. -Ticdlosule! Cine a cr6cnit? Lasd cd gdsesc eu ac de cojocul tdu! - Parcd de cojocultdu n-o sd se gdseascd un ac! se fdcu auzitd din nou vocea misterioasd. Cavalerul vdzu deodatd rdsdrind in fala lui pe Cepelicd dar nici prin minte nu-i trecea cd prichindelul acesta, cu tot aerul lui !an!og, arfi avut cutezanla sd-i vorbeascd astfel. ll lud totuqi la rost: unde te-ai mai infiinlat gi tu ? De ce nu egti la lucru ? - De Eu - spuse Cepelicd - sunt student. - $ice naiba studiezi? Unde-fisunt hArloagele? - Lu, inallimea voastrd, ii studiez pe ticdlogi. Vedeli chiar adineauri mi-a iegit unul in cale 9i - cercetez mai indeaproape. vreau sd-l Un ticdlos ?Aicitolisuntticdlogi. Dacd aigSsitvreunul nou, aratd-mi-l9imie... - cu pldcere indllimea voastrd, rdspunse cepelic6, clipind gtrengdregte din ochi. $i scoldnd din buzunar o oglinjoara i-o vdri dintr-odatd sub nas. latd, indl[imea voastrd, privili-l! Pdtldgicd privi curios gi zdri in oglinjoard un chip rogu ca para focului, cu gura tiiatd ca o despicdturd 9i cu o pereche de ochi mici, careJ priveau iscoditor gi plini de rdutate, intr-un cuvdnt propria-i mutrd. Agadar, prichindelul i9i bdtuse joc de el. Cavalerul igi iegi din minli, se repezi la Cepelicd gi-iinfipse mAinile in chicd. aoleu! se vdicdrea Cepelicd, fdrd s5-9i piardd -Au, insd cumpdtul. Indllimea voastrd, pe onoarea mea, avefi prea multd fo(d pentru un singur ticdlos,

zdu, parc-alifi un batalion de ticalogi!

eu minte! gi trase atAtde tareinc6t rdmase cu un smocde pdrin m6nd. nu se int6mple fiind vorba, la urma urmei, de pdrul unei cepe. Cumplitul Cavaler simli mai intdi o usturime grozavd in ochi, apoi lacrimile incepurd sd-i curgd ca dintr-un izvor giroinduJ in cascade pe obraji. Strada se umezi gi ea de parcd trecuse magina de stropit. Fiind un om fdrd inimd, cavalerul nu avusese pdnd atunci prilejul sd pl6ngd iar ceapd nu curdlasein viala lui. Sdri nducin trdsurd gi porniin goand. Cepelicd se tdvdlea de rAs. Mulfumesc, mul[umesc mult! rosti mog Dovleac in timp ce igi gtergea aiurit sudoarea de pe frunte. Una dupd alta, se redeschiserd toate ferestrele. Megterul Strugure trase gi el obloanele gi strigd

-Teinvd! $i se int6mpld atunci ceea ce nu putea si

cuprins de entuziasm: Pe legea mea, iatd-l pe unicul care a reugit sd-i stoarcd lacrimi cavalerului. De unde egti, bdiete?
1. De cine era trasd trdsura?

a) de patru b) de patru

armdsari; castraveli; hambar; ilegal;

c)de

PdtlSgicd;

d) de un cavaler.

2. Cum era cdsula lui mog Dovleac? a) era mare cdt un b) era construitd

c) era micd precum un porumbar; d) era veche de treizeci de ani.

3. De ce a durat atAt de mult timp construclia casei lui mog Dovleac?

4. Ce sunt personajele din text?


a) dulciuri gi fructe; b) fructe gi legume; c) produse lactate; d) fiinfe omenegti.

5. Cum gi-a dat seama Cepelicd fdrd s6-l vadd pe PdtlSgicd cd acesta era rdu? a) lipa la mog Dovleac; c) avea ochi iscoditori; b)toli fugeau din calea lui; d) era un personaj mdtdhdlos. 6. Cu ce compard autorul capul lui PdtlSgicd? a) cu o tipsie; b) cu o mantie verde; c) cu un personaj mdtdhrilos; d) cu un fruct prea copt. 7. Cu ce se ocupa Pdtldgicd?

8. Ce cuvinte ili spun cd mog Dovleac era inspdim6ntat de PdtlSgicd? a),,muncise toata viala" b) ,,nu visase decdt la asta" c) ,,igi gtergea sudoarea de pe frunte" d) ,,il treceau toate nddugelile" 9. Cum descoperd Cepelicd ,,ticalosul"? a) cercetAnd ,,hA(oagele" de student; b) luptAndu-se cu cavalerul Patldgicd; c) clipind gtrengdregte din ochi, d) pundndu-l pe Pdtldgica sd se uite in oglindd.

*ffiffi

10. Pe cine a vdzut Pdtlagicd in oglindd?

a) pe mog Dovleac; b) pe el insugi; c) pe CepelicS; d) pe inamiculsdu.


11. Cum a reacfionat Cepelicd cAnd a fost tras de pdr de Pdtldgicd?

12. Explicd motivul pentru care Pdtldgicd a izbucnit in lacrimi.

13. Ce simlea mog Dovleac fald de Cepelici in finalul povestirii? a) vinovd{ie;

b) precautie; c) recunogtinfd;

d)uimire.
14. De ce era entuziasmat megterul Strugure?

l5.lntdlnirea cu Cepelicd a fost importantd pentru mog Dovleac. Explicd de ce.

16. Numeroteazd enunlurile de mai jos in ordinea in care s-au intiimplat evenimentele. Numdrul 1 a fost rezolvat pentru tine. n patagica furios il trage de pdr pe Cepelic6. Toatd lumea se ascunde la venirea cavalerului Patlagica . Cavalerul o ia la fugd pldng6nd. paflasicd ii cere lui mog Dovleac sd-gi pdrdseascd casa. n Cepeticd il ironizeazd pe cavaler. 1. Mog Dovleac igi terminase de construit casa.

! ! !

1 7. Scrie un mod (o faptd) prin care PdtlSgicd dovedegte cd este un personaj rdu. Demonstreazd cu un enunf din text. Model: Pdtligicd voia sd-l goneascd pe mog Dovleac din casa sa. El a spus: ,,Terenul acesta este proprietatea conteselor! Hai, ia-!i tdlpdgila!'

18. Ai eitit despre isprava lui Cepelicd. Descrie ce !i-a pldcut la el gi dd doui exemple din text care sd motiveze pdrerea ta.

Testul nr.9
Citegte cu atenlie textul de maijos!

Koala

t*xt adapt*t dupd http://www.e-pets.rolarticoleisirnpaticull-koaia


sau ursul australian, dar nu aparline familiei urgilor. El este un mamifer
Koala este un animal micu! 9i simpatic. Este numit frecvent ursul koala

marsupial, ca multe alte speciide pe teritoriul australian. Koala atinge doar 80 de cm lungime gi aratd ca un ursulef de plu9. Ajuns la maturitate, cdntdregte aproximativ 14 kilograme. [n salbdticie, poate trdi 20 de ani, in captivitate, pdnd la '12 ani. Enciclopedia australiand descrie o imagine fascinantd a ursului Koala: "Koala are corpul robust, bland deasd 9i mdtdsoasd de culoare gri-cafenie, urechi rotunde gi mari, gi un bot mare, dur, asemdndtor unei trompe" La fel ca 9i cangurul australian, koala este un marsupial (marsupium in latind inseamnd "buzunar" sau "pungd"). ln momentul in care se nasc, puii nu au bland, sunt orbi gi nu au nici urechi. Nefiind complet dezvoltali intrd, fird sd fie ajutali, in marsupiul mamei. Acegtia cresc Ai se dezvoltd in urmdtoarele 6 luni, hrdnindu-se exclusiv cu laptele matern. Puii rdmdn dependenli de p6nd Dupd 6luni, mama incepe sd-9i hrdneascd puiul cu o substanld numitd la 12luni. lor mamele "pap", in completare cu laptele, care il ajutd pe acesta si treacd mai ugor de la lapte la frunzele de eucalipt. in aceastd perioadd puiul urcd pe spinarea mamei sale, [in6ndu-se cu putere in timp ce aceasta se caldrd pe copaci. Numele koala provine dintr-un cuvAnt indigen care face aluzie la faptul cd animalul bea foarte pulind apd. Dar cum poate el trdi fdrd apd? Asimildnd roua 9i umezeala din frunzele de eucalipt cu care se hrdnegte. Koala mdnAncd aproximativ 50 de soiuri diferite de eucalipt. Un koala adult consumd zilnic aproximativ un kilogram de frunze, mestecdndu-le bine, fdrd grabd. Dinlii sunt adaptali la dieta erbivord. Ei igi petrec cea mai mare parte a timpului sus in eucalipli, cobordnd doar pentru a se deplasa la un alt copac. Frunzele de eucalipt au valoare nutritivd scdzutd, de aceea koala face eforturi pentru a-gi conserva energia. Somnul lung este una dintre metode, iar metabolismul lent ii ajutd sd o pdstreze c6t mai mult. Ritmul metabolic fiind lent, atunci gi animalul este destul de incet in migcdri. Este un bun c5ldrdtor, dar pe sol este stdngaci. Fiecare urs Koala are un copac preferat. Acest animal igi marcheazd copacul gi teritoriul gi, de

asemenea,

igi petrece o mare parte din timp comunicAnd. Mamele gi puii comunicd intre

ei

folosindu-se de un lipdt asemdndtor plAnsului unui copil, care este un semnal de avertizare sau de primejdie. lntrucAt sunt animale nocturne, cea mai mare parte a zilei o petrec dormind, cocofali pe cele mai inalte crdci ale copacilor. lncomod? Se pare cd nu, iar pozilia aceasta le oferd o proteclie excelentd impotriva eventualelor animale de pradd.

La inceputul secolului existau milioane de koala

pe

continentul australian. Populalia de koala din Australia a suferit, in ultima perioadS, un declin important din cauza mai multor probleme: vAnatul excesiv pentru bland, dezvoltarea urbanS, incdlzirea globald, incendiile dese, defrigdri care o lasd fird singura sa sursd de hran6, eucaliptul. Dacd se iau mdsuri pentru prevenirea distrugerii lor ira[ionale, este posibil ca perspectivele sale de supravieluire sd creascd.

Vocabular:

ilerbivor:

il

care se hrdnegte numai cu plante;


i

metabol i sm.' total itatea tra nsformdrilor ch m ice 9i biologice, pe care le suferd substanlele intr-un organism viu. ln urma

il n utritiv

acestui proces rezultd energia necesard corpului. : hrdnitor, bogat in su bstanle h rdn itoare.

b*

1. Ce fel de animal este koala?

a) mamifer marsupial; b) urs australian; c) animal micu[; d) ursule! de plug.

^/ ^t^J^J^J

2. Ce semnificd numele "koala"? a) animal cdldrdtor; b) animal care bea pu[ind api; c) animal care sta in eucalipt; d) animal cu marsupiu.
3. ln ce zond a lumii trdiegte koala?

.. ,x)in Africa;

b) in subsolul australian;

c)in Australia;

d)in pddurile de eucalipt.


a) dimineata;

b)dup6-amiaza;
c) la prdnz; d) noaptea. 5. Cu ce sunt hrdnifi puii nou-ndsculi? a) cu frunze de eucalipt; b) cu muguride eucaliPt; c)cu lapte; d) cu diferite specii de Plante.

6. De ce dupd nagtere puii intrd in marsupiul mamei?

7. Cum poate supraviefui koala cu foarte pufind ap5?

Ce parte a corpuluieste adaptatd la dieta erbivord?

a) membrele; b) dinlii; c) blana; d) capul. 9. Scrie

doui informalii din text care explicd dependenfa puiuluifald de mama

sa.

0. Din ce motiv koala face eforturi pentru a-gi conserva energia?

a) pentru b) pentru c) pentru 'd) pentru

cd le place sd doarmd foarte mult; cd se deplaseazd greoi pe sol; cd frunzele de eucalipt sunt pulin hrdnitoare; cd nu sunt animale active.

\.\\

12. Ce reprezintd sunetul emis de koala asemdndtor lipdtului de copil? a) un semnal de adunare a grupului de koala; b) un semnal de avertizare sau de primejdie; c) un semnal de gSsire a hranei;

d) un semnal de marcare a teritoriului.


13. Koala igi marcheazd teritoriul. De ce crezi cd fac acest lucru?

a) pentru a cduta o sursd de hrand;


b) pentru se hrdni cu frunze de eucalipt;

c) pentru a gti celelalte specii cd acela este locul sdu; d) pentru cd trdiesc in locuri protejate.
14. Scrie modul de protec[ie a lui koala impotriva prdddtorilor.

15. Ai aflat din text cd puii devin independenli dupd vArsta de 12 luni. Ce crezi cd lnseamnd acest

lucru?
a) Australienii ii iau in ocrotirea lor; b) lgi cautd singuri hrand gi addpost; c) Trdiesc aldturi de pdrinli; d) Vor fl protejali in rezervalii naturale. 16. Completeazd descrierea lui koala pebaza informaliilor din text.

Lungime
Greutate
Botul este dur, asemdndtor cu

Blana

17. Din informaliile din text, ai aflat ci specia koala este pe cale de disparilie. Scrie trei motive care sd sustind aceastd afirmatie.

18. Ai aflat din text cauzele care au condus la micaorarea numdrului de koala. Transmite un mesaj oamenilor pentru a salva aceastd specie.

Ce ai aflat din textul citit? a) informalii despre dugmanii lui koala; b) informalii despre via[a lui koala; c)o poveste despre ursulelii koala; d) o poveste despre Australia.

ffi

Testul nr.10

,-*+ff',ffi.ffi-"
Mica sireni

Gitegte cu atenlie textul de maijos!

o iubeau deoarece era tare drdgu[d 9i ajuta pe toatd lumea. Acum, sigur credeli cd mica sirend trdia foarte fericitd in mijlocul prietenilor ei in palatul minunat. Ei, daci credeli acest lucru, vd ingelali. Mica sirend era foarte nemullumitd de soarta ei, deoarece nu-i
palat superb de corali. Toate animalele mdrii
pldcea sd fie sirend. Cea mai mare dorin!5 a ei era sd fie un copil obignuit. lntr-o zi, cdnd mica sirend ofta amarnic, dintr-odatd a apdrut in fala ei o zAndfermecdtoare care i-a spus: Draga mea, am venit pentru cd egti o sirend foarte bund 9i doresc sd-!i

A fost odatd, ca niciodatd o micd sireni. Trdia in addncul mdrii intr-un

- cea mai arzdtoare dorinld pe care o ai. G6ndegte-te bine ce-!i indeplinesc -

doregti, pentru cd odatd pronunlatd dorinfa nu mai poate fi retrasd! Nu trebuie si md gAndesc mult, deoarece de ani buni imi doresc sd fiu un copil adevdratl Ascultd, te rog, dorinla mea, zdnd bund! Vreau sd am picioare in loc de inotdtoare pentru a deveni un copil adevdrat. Dorinla !i se va indeplini. Pdcat doar cd nu !i-ai dorit sdndtate. Sdndtatea este comoara cea mai scumpd pe pdmdnt. Dar, ili doresc noroc! Sd fii un copil la fel de bun, c6t de bund egti ca sirend! i-a spus zdna gi a dispdrut. Deodatd s-a auzit un zgomot 9i un vdjdit teribil. Apoi totul s-a intunecat. Mica sirend nici n-a apucat si-gi ia remas bun de la prietenii sdi, animalele din mare, cd s-a 9i trezit imediat intr-o cdsuld de la marginea oragului. este aici!strigd fericitd. Ce repede mi s-aindeplinit dorin!a! Ce bine e sd fii om! -Cefrumos Fiindcd era o creaturd inteligentd, a invdlat foarte repede obiceiurile oamenilor 9i 9i-a facut mulli

prieteni.
lntr-o seard, mica sirend, care n-a mai simlit pdnd atunci nicio durere, avu o durere ingrozitoare de mdsea. O, mai bine rdmdneam sirenS! se pl6ngea ea. Vai mie! Vai mie! E bine sd fli copil, dar doar dacd egti sdndtos. Vai mie, vai mie! De ce n-am rdmas sirend? $i intr-un tdziu, adormi pldng6nd. Adoua zi diminea!5 insd durerea dispdruse. Mica sirend i-a povestit Cristinei, prietena ei, c6t de tare a durut-o mdseaua seara trecutd. sd mergi la dentist! a spus Cristina. Chiardacd acum nu te mai doare mdseaua. Dacd -Trebuie nu, atunci durerea va reveni mult maitare. Mica sirend a pdlit. Cum? La dentist?! Nici nu gtiu cum edentistul! De unde sd fi gtiut? Pe vremea cdnd era sirend nu avea nevoie de nici un fel de medic. gtii ce? a intrebat Cristina. Sd ne jucdm de-a dentistul! Atunci ili vei putea inchipui cum e la dentist. gi nu ili va maifi fricd. Dacd omulcunoagte ceva, acel ceva devine mai pulin infricogdtor. Mi-e fricd 9i de gdndul de a porni la dentist. $i sd md agez in scaunul dentistului! Sd-mi deschid gura! Nu, nu, nu!Vreau sd md intorcin mare! De-ag fi rdmas sirend! Cdt eSti de fricoasd! Nu tdgdduiesc cd gi eu sunt pulin emolionatd, cAnd trebuie sd md duc la medicul stomatolog. Nu pot sd spun cd este un lucru pldcut, dar nici atdt de groaznic ca sd fii at6t de speriatd. Hai sd ne jucdm de-a dentistul!Agazd-te comod in scaunul acesta cu spdtar 9i gdndegtete la ceva frumos. De exemplu la jocultdu preferat, ori la cineva pe care-l iubegti mult. Bine, imediat md voi g6ndi la ceva frumos, se bucurd mica sirend. imagineazd-li cd ne ducem la dentist. -Acum Acum, mica sirend s-a putut gdndi mult mai ugor la drumul spre dentist. Urmdtorii pagi: a suna la u9d, a intra in salonul de agteptare, a intra in sala de tratament, a se ageza in scaunul dentistului, au

urmatfdrd nici o problemd. deschide-li gura! Eu voi bdz6i ca o muscd. GAndegte-te cd o muscd b6zdie ldngd tine. -Acum Dintr-o datd sunetul perforatorului nu va mai fi atdt de nepldcut. Auzi cum zboard mugtele in jurul tdu? Bravo! Egti foarte curajoasd! Nu putem nega cd sirenei nu-i pldcea jocul de-a dentistul. Dupd ce au exersat de mai multe ori, rddea la gAndulcd o muscd a intratin gura ei 9i acolo bdzdia.

Ce-i adevdrat, e-adevdrat cd tratamentul uneori doare un pic. Dar mult mai pufin decdt te-a - mdseaua. durut ieri $tii ceva? Azi trebuie sd md duc la dentist a anunlat Cristina. Pofi veni cu mine 9i
eoti

%%. % w

s-au dus ra dentist. Au ocupat roc in sara de agteptare. "rnteresant, nici nu e at6t deingrozitoraici!" s-a gdnditsirenain sinea ei.Aluato revistd 9i privea imaginile interesante. lntre timp a uitat cu totulcd este la dentist. Atunci s-a deschis uga gi asistenta a chemat-o pe Cristina. Cristina a rugat-o ca, in mod special,

eritS::Tr"Jlll*"""

instrumente giin mijloculcamerei scaunul dentistului. Cristina s-a agezat 9i a deschis bine gura. Doamna doctor i-a verificat pe rAnd dinlii. gdsit o carie buclucagd! a spus glumind doamna doctor gi a apucat perforatorul. - Am Asistenta a agezat in gura Cristinei o fevugcd indoitS. "Prin conducta aceasta se absoarbe saliva" i-a explicat sirenei. Sunetul perforatorului n-a fost deloc o muzicd pldcutd dar mica sirend s-a gdndit la jocul lor 9i a zAmbit. ln timpul tratamentului, Cristina a stat relaxati gi pe c6nd perforatorul ar fi pricinuit o durere mai mare, a giincetat bdzditul. Doamna dentist a pus o pastd albd in gaura fdcutd, adicd o plombd. -mi fie - Ce repede s-a terminat! a oftat uguratd sirena. Nu e o distraclie, dar nici nu trebuie sd teamdl Adoua zi, in timp ce se ducea gi sirena la dentist se gdndea la joc Ai la totfelul de lucruri plScute. Astfel nu i-a fost greu sd fie foarte curajoasd cdnd doamna doctor i-a plombat mdseaua. $i pentru cd s-a terminat durerea, mica sirena se bucura din nou cd este copil adevdrat.
1. Care era cea mai mare

sd poatd intra 9i prietena ei cu ea. Astfel mica sirend a intrat in sala de tratament. A vdzut multe

dorinld a sirenei?

a) sd fie iubitd de oameni; b) sd plece departe de oameni; c) sa fie un copil obignuit; d) sd fie iubitd de vieluitoarele mdrii. 2. Cine a ajutat-o pe sirend sd devind copil ? a) zdna c)vieluitoarele mdrii; b) prietena sa, d)doamna doctor.

fermecdtoare; Cristina;

3. Ce transformdri s-au petrecut in corpul sirenei c6nd a devenit copil?

a) solzii i s-au transformatin picioare; b) branhiile s-au transformatin pldmdni; c) a inceput s-o doard mdseaua; d) inotdtoarea s-a transformat in picioare. 4. Scrie

doui propoziliidin

text care redau magiafacutd

dezlnd.

5. Scrie un motiv care explica inteligen[a sirenei.

6. Ce dorin!5 considera zAna cd este cea mai importantd? Explicd de ce, alegdnd o situa[ie din text.

7. Cu cine a comparat sirena bAzditul perforatorului? a) cu zgomotul unei motociclete; c) cu bdzAitul unei mugte; b) cu zumzetul unei albine; d) cu o muzicd placutd.

.,**'ffi

ffi

8. Ce rol avea ,,levugca indoitd" din cabinetul stomatologic? a) de a acoperi gaura formatd de perforator; b) de a absorbi saliva in timpul tratamentului; c) de a gduri mdseaua ce trebuie plombatd; d) de a ridica scaunul pe care stau pacienfii. 9. Mica sirend a avut diferite stdri sufletegti de-a lungul povestirii. trei stdri diferite {e de

Mica sireni era

pentru c6.....
nu-i pldcea sd fie sirend.

10. De ce crezi cd a zdmbit sirena cdnd a auzit sunetul perforatorului?

11. Care este cel mai util lucru pe care il face Cristina?

a) o ajutd pe siren6 sd devind un copil adevdrat; b) o ajutd pe sirend sd-gi dep6geascd frica de dentist; c) std cuminte cdnd merge la medicul stomatolog; d) se joacd cu mica sirend ,,de-a dentistul'.
12. Scrie

doui lucruri

pe care le invald sirena pentru a depdgi frica de dentist.

13. Numeroteazd enunlurile de mai jos in ordinea in care s-au intdmplat evenimentele. Numdrul 1 a fost rezolvat pentru tine. Sireneiii era frici sd meargd la dentist. 1. Mica sireni igi dorea foarte mult si fie fiinfi omeneasci. n Mica sirend merge cu curaj la cabinetul stomatologic. E Pe mica sirend o doare mdseaua. Cristina o ajutd pe sirend s6-9i depdgeascd teama de dentist. JZdna o transformd pe sirend in copil.

'14.

Ce alt titlu potrivit ar putea fi pentru aceastd povestire? a) Copilul gi sirena; b) Durerea micii sirene; c) Perforatorul infricogdtor; d) Teama de dentist.

15.

Alege-li personajul preferat din text. Explicd aceastd alegere pe baza informafiilor din text.

Testul nr.

11

Citegte cu atenlie textul de maijos!

lvlrea pe lurne a unui greierag albastru fragment din vol. "Poznage intAmpldri cu un greierag albastru" de Sabin Opreanu
Martie plutea ca o rochie de mireasd. Voalul ei invSluia pur 9i m6ng6ietor meleagurile din imprejurimile satului de munte, sat de oameni harnici, a cdror vrednicie era cunoscutd pAnS-n depdrtdri. La marginea satului nostru de munte, cine gtie cum, un firicel de iarbi se inillase de un cotgi tremura neajutoratin bdtaia vdntului. Deodatd, se iscd o ploaie primdviratica. o picaturd cdzu grdbitd pe vdrful firului de iarbd gi acesta incepu sd vibreze ca o coardS de vioard. ce-o fi oare? o picdturd fermecatd? Firul de iarbi se aplecd ugor sub greutatea cereascd a picdturii de ploaie. ca o palmd pdrinteascd il ocroti gi-l ascunse in cdugul ei primitor. Dar, pesemne, minunea cdzutd din nori nu era o picdturd de ploaie obignuiti. Nici pomenealS!Ar fi trebuit sd se simtd bine in dulcea imbrdligare vegetald, sub aripa asta de dor

nemirginit. --

Heil!! Mai stai locului, c5 md g6dili!, fogniin bdtaia v6ntuluifirul de iarbd. picdtura de ploaie nu aude gi iu veOe... Sau ceea ce face e numai pe inleles-ul ei impdrdtesc. al bollii ceregti 9i n-o sd lind seama tocmai de childitul bietului fir de Doar a cdzut din imperiul nemdrginii -pere(ii calematei (a9a i se pdrea a fi cildura firului de iarbd) se strecurd iarbd! Foindu-se nervoase intre

ca o nevdstuicd 9i ajunse pe lutul umed de ldngd tulpina firigorului de iarbd. Cri, cri, cri!!! [69ni, deodatd, in aerul tare al pddurii dela marginea satului nostru de munte.

Firul de iarbd sb idcu stand de piatrd din pricina fricii! Falnicii arbori clipird cu ramuri dezgolite 9i

privird nedumeri[i

in toate pd(ile. Pdsdrile incetard brusc sd mai batd din aripi 9i coborArd pe

aeroporturile accidentate din pdd urea intunecoasd. Firul de iarbd abia mai respira. Rdddcinile arborilor se cutremurau. Tot pdsiretul era acum cuibdrit in movilele cu ridicdturi 9i adAncituri de frunze vechi' cri, cri!se auzi, iardgiin vdzduhul vibrdnd ca o lamd de olel. -Cri, Ce-o fi? se intrebau cu toatele 9i cu tolii. Strigdtul dsta ne-a scos din !6!6ni!!! Cri, cri, cri! fulgerd incd o datd. Dragele mele, dragii mei, aga ceva nu s-a mai pomenit de cdnd ne gtim! Din teama pe care- am putihlal Cine o fi monstrul care se apucd sd urle cri-cri in plind primdvard?!... Ne-a bdgat pe tofi in sperieli de nu ne revenim plnd la toamnd!... gi avem de lucru, nu glumd, dragi copil! Trebuie sd imbobocim, sd inverzim, sd scoatem petale mdtdsoase, sd ciripim peste dealuri 9i cdmpii! Of, atAtea avem de fdcut, dar, cu emolia de-acum, nu gtim pe unde o sd mai scoatem cdmaga!!! Cri, cri, cri! ! ! inspdimdntd necunoscutul timpanele naturii. lubili copii, trebuie sd intru gi eu in poveste, dacd-miingdduili' Ca iutor al acestor rdnduri, sper sd-mi oferili favoarea. Nu e nici o primejdie in tot ce s-a petrecut pdnd acum. Nu vd speriali, dragii mei! S-a int6mplat ceeb ce trebuia si seintAmple, degi nu era prevdzutin calendarul naturii. Ei, se mai ingealS gi ea, sdraca, uneori... S-oinlelegem, doare prietena noastrd cea mai bund!

simlit-o- adineiuri poate sd ni se int6mple nigte bazaconii nemaipomenite... Aga ceva nu poate fi cu

marginea satului de munte, cu oameni buni 9i harnici, s-a ivit pe lume, din picdtura de apd fermecatd,-un grei6r albastru. Da albastru, asemenea cerului senin de vard gi nu urdt 9i negru ca o boabd de cafea greierug albastru. frajitd! Ptiu, darce indrug eu aici?! Doar pricepelifoarte bine ce inseamnd un L-am luat binigor pe firavul greierug in cdugul palmelor. Cine egti tu, drdgu! greierug albastru? De ce ai venit pe lume? Eu suni C1, cri,iri'iAtenliunel Sunt semnalul de alarmd care pune in migcare toate magindriile naturii! Rog: Sd se trezeascd toaie magindriile naturii! Sd se trezeascd la viald toate plantele 9i toate g6zele zbu*rdtoare sau nezburdtoare! R6ndunicile 9i alte pdsdri cdlStoare sd batd mai repede din aripi 9i id se grdbeascd spre cuiburile lor de aici! To[i pomii fructiferi sd dea muguri degrabi, fiindcd e multi treabd! Ghioceii sd cucereascd in cea mai mare vitezi tinutul! Sd se instaureze primdvara! Cri, cri, cri!

ium v6 spuneam, nu e prilej de intristare, ci de mare bucurie.

Pe acest meleag ales de la

F.W *#

ffiffi

-z ^/a^J^J4
I
l.Crind se petreceint6mplarea?

aprilie; b)intr-onoapte; c)in martie;


a)in

d)dis-de-dimineald.
2. Unde trdiau oamenii vrednici?

a)intr-un satde cdmpie;


b) intr-un orag de munte; c) pe meleaguri Tndepdrtate;

d)intr-un satde munte.


3. De ce vibra firu| de iarbd? a) din cauza vdntului de primdvard; b) din cauza greutdfii picdturiide ap6; c) din cauza !ipdtului necunoscut; d) din cauza ploii primdvdratice.
4. Ce cuvinte ili spun cd firu| de iarbd era infricogat?

a),,tremura neajutorat'; b),,se fdcu stani de piatrd"; c) ,,se indllase de un cot"; d),,se aplecd ugo/'.
5. Unde a ajuns picdtura de apd de pe firul de iarbd? a) pe pdmdnt;

b)in vdzduh; c)petulpind; d)intr-o balt5.


6. De ce crezi cd picdtura de apd era fermecatS?

7. Ce stare

?i crea picdturii de apd cdldura firului de iarbd ? a) de nelinigte;

b)despaim6; c)de nervozitate;


d) de curiozitate.

8. Explicd expresia din text " aeroporturile accidentate din pddure"

9. Ce alt titlu ai alege pentru acest text? a) Greieragul gi pddurea; b) Palania unuiautor; c) Vestitorul primdverii ; d) Picdtura de ploaie.

10. Grupeazd etichetele in perechi potrivite:


,

,
:-j--%n i' - '-'*',*

_+..

copacr
-\*-4"
..

_-flori ; -_*=:*:_
-._-pdsiri ;.--*---*-....
11. Scrie doud stdri prin care trec vieluitoarele naturii la auzul strigdtului.

Explici fiecare stare cu ajutorul unui enunf din text.


Stare

Explicafie

12. Explicd de ce crezi cd autorul l-a luat pe greierag cu atenfie in palme.

13. De ce venise greierele albastru pe lume? a) pentru a trage un semnal de alarm6; b) pentru a speria vietdlile naturii; c) pentru a fi prietenul autorului; d) pentru crea o magie in naturd.
14. Scrie trei modalitdli prin care se puneau in migcare ,magindriile naturii"

15. Explic6 de ce considerd autorul cd natura

seingelase'

16. in povestire, autorul intrepdtrunde elemente reale cu cele imaginare. Scrie un lucru care ar putea fi real

Scrie un lucru care ar putea fi imaginar

w www
Testul nr.12 Citegte cu atenlie textul de maijos!

Delfinii
http : /lwww.
Ium

eaco p i i I a r. roi a n i m

a I

e/d elti n i ild e lfi n i i. p h p

Ca 9i ,,rudele" lor (balenele), delfinii sunt mamifere marine gi nu pegti, cum (cu temperatura corpuluiintre 35 si 36 grade Celsius - apropiatd de a oamenilor),

ar lSsa impresia infdtigarea gi comportamentul lor. Au sdngele cald

inteligente, comparativ cu alte mamifere. Unde intAlnim delfini? Cele peste 35 de rase de delfini trdiesc pe ldngd coastele marilor 9i oceanelor (mai ales in zonele cu climd tropicald). Corpul delfinului este foarte bine adaptat pentru viala in apd. Pielea este perfect netedd, ceea ce ii permite sd inoate ugor gi repede. Coada este puternicd, formatd din mugchi, delfinii inotand prin migcarile sus-jos ale acesteia. De asemenea, coada mai este folositi de delfini gi ca o metodd de ,,vAnare" a pegtilor. CAnd ,,hrana" iese la suprafatd sau sare din apd, delfinul lovegte cu coada, amelind pegtele, care este mdncat cdnd cade inapoi in apa. Aripioarele de pe piept au rol de ,,cdrmd", prin migcarea lor delfinul pastrdnd direc(ia de inot. Totodate, delfinii se ating cu aceste aripioare, in timp ce inoatd impreund - unul ldngd altul - ca semn al ,,prieteniei". Ochii sunt acoperili de o membrana lipicioasS, cu rolul de a-i feri de obiecte sau plante 9i de frecarea cu apa. Delfinii respird prin pldmAni gi nu prin branhii. Au un fel de gaurd in cregtetul capului, prin care respird, iegind la suprafald. Sunetul care se aude c6nd expird se asemdnd cu un guierat de sirenS. Delfinii dorm pulin, in reprize scurte, plutind la suprafala apei gi ridic6ndu-se din cdnd in cdnd pentru a respira. ln timpul somnului, creierul delfinului este activ pe jumdtate, deoarece respira[ia nu este involuntard - ca la oameni - ci voluntar6, adicd delfinul ,,se gdndegte" sd respire, lucru pe care noiil facem din instinct. Comunicarea este tot o dovadd a nivelului inalt de inteligenfd, delfinii folosind doud tipuri de sunete: vocalizele 9i aga-numitele ,,ecouri". Sunetele sunt scoase prin gaura din cap, vocalizele fdc6nd posibild comunicarea intre delfini. ,,Ecoul" constd ?n emiterea unor sunete, sub forma unor vibralii, care ajung la obiectul sau animalul din fa!a, intorcdndu-se m un ecou. Astfel, c6nd simte vibraliile intoarse, delfinul gtie deja mdrimea, forma 9i viteza cu care se deplaseazd respectivul
,,obstacol".

nasc pui vii gi sunt animale foarte prietenoase, sociabile 9i extrem de

Viafa delfinului incepe dupi 12 luni de sarcinS a femelei. Micul delfin are la nagtere aproape un metru lungime 9i urmeazd sd stea aproape lipit de mama lui in urmdtorii 5 ani. Delfinii au la maturitate peste 4 metri tuhgime. Media de viald a delfinilor este de 30 de ani. in tot timpul cdt puiul inoatd aldturi de ea, mama-delfin este deosebit de protectoare gi afectuoasd cu el. il invald cum sd se hrdneascS, cum sd comunice 9i - cel mai important - sunetele pe care aceasta le scoate, pentru ca miculul sd se obignuiascd cu ,,glasul" ei. Un amdnunt important este acela cd fiecare delfin scoate sunete specifice doar lui, care nu seamdnd cu cele ale oricdrui alt delfin. Sunt foarte jucdugi. Jocurile ocupd mult din timpul delfinilor. Delfinii inoatd repede ceea ce ii protejeazd de posibilii prdddtori. Sunt foarte protectori unii cu ceilalfi. ln cazul in care sunt atacali formeazd mdnunchiuri de mai mul{i delfini pentru a se putea apdra mai bine. Egudrile ,,in masd" ale delfinilor se datoreazd, de obicei, ,,pilotajului" gregit al unui individ din grup, care este bolnavsau rdnit. Delfiniiaclioneazd dupd principiul ,,to!i pentru unul". Viala delfinilor este ameninlatd, in primul rdnd de oameni, care ii vAneazd sau ii caplureazd. Alte ameninldri sunt: poluarea mdrilor 9i oceanelor, schimbdrile climatice, reducerea resurselor de hrand ale delfinilor prin suprapescuit sau pescuit ilegal. Delfinii

sunt neobignuit de prietenogi cu oamenii gi sunt interesali de


ac{iunile pe care acegtia le fac. Oamenii de gtiinld considerd cd legdtura dintre om gi delfin poate crea o punte de comunicare intre noi gi lumea de sub ape.

1. Cefel

deanimalesuntdelfinii?

a) mamifere b)

peSti;

marine;

c) crustacee;

d) reptile.

2. Undetrdiescdelfini?

a)ladelfinarium; b) numaiin apele curgdtoare;


c) pe coastele mdrilor gi oceanelor;

d)in submarine.
3. Ce parte a corpului este folositd cu rol de cArmS? a) coada; b) aripioarele de pe piept; c) mugchiispatelui;

d) capul.
4. Scrie cele
t.

doui atribufiiindeplinite

de membrana aflatd pe ochii delfinului.

il.
5. Care este semnul de prietenie intre delfini? a) inoatii impreunS; b) se ating cu aripioarele; c) scot anumite sunete;

d) plesc6ie din fdlci.


6. Scrie

doui pd(i ale corpului care sunt perfect adaptate la viala in ap5. Explicd, folosind informaliile din text, rolulacestora. cd 1.
2.
7. Scrie
1.

cd

doui

lucruri pe care le invatd puiul de la mama sa.

-pentru independenlipuii? 8. C6nd devin -pentru


2.
a) dupd 12 luni; b) dupd 5 ani; c) la 30 de ani;

d) niciodati. 9. Explicd prin ce se deosebegte respirafia delfinuluide cea a oamenilor.

10. Care sunt cele doud tipuri de sunete folosite de delfini pentru a comunica?

a) semnele gi gestut ile;


b)

vocalele gi ecourile;

?,",y''"*y J^J
c) !ipetele 9i guierdturile;

11. Ce dovedesc modalitdlile de comunicare lntre delfini?

a) cd sunt organizaliin grupuri; b) cd igi doresc sd vorbeascd mereu; c) cd au un nivel inalt de inteligenfd; d) cd sunt adaptali la mediul acvatic.
12. Descrie, cu ajutorul informaliilor din text, modul de funcfionare a "ecoului',.

13. Explicd o metodd prin care delfiniiigi procurd hrana.

14. Cu ce igi ocupd o mare parte din timp delfinii?

a) cu emiterea sunetelor; b) cu cdutarea hranei; c) cu ingrijirea puilor; d) cu joaca.


15. Scrie

doui insugiri ale delfinilor. Descrie-le cu ajutorul unor enunfuri din text.
lnsugiri
Descriere

16. Scrie trei cauze care amenintd viata delfinilor.


1.

2. 3.
17.

Ai aflat din text cd delfinii ac{ioneazd dupS principiul ,,to!i pentru unul". Ce inlelegi prin asta?

18. Ai aflat din text cauzele care au condus la micgorarea numdrului de delfini Transmite un mesaj oamenilor pentru a proteja aceastd specie.

19. Ce ai aflat din textul citit?

a) informalii despre viala delfinilor; b) informalii despre viafa in mdri gi oceane; c) o poveste despre delfini; d) o poveste despre un mamifer marin .

Testul nr. 1 3
Citegte cu atenfie textul de mai jos!

Habarnam viseazd Fragment din vol. ,,Habarnam in oragul Soarelui.' de Nikolai Nosov
Cred cd unii dintre cititorii mei au fdcut de mult timp cunogtin!5 cu ,*Aventurile lui Habarnam 9i prichindufe' ale prietenilor sdi". Era vorba acolo despre o !ar6 din basme in care trdiau prichindei 9i aOiia tetile gi bdielagi mdrunlei de tot sau, cum li s-ar mai putea spune, pitici. laca un asemenea piticu!-prichindu! era 9i Habarnam' -'-'-- ' '$i traia eiin Oragul Florilor, pe strada Clopofeilor, imprzund crl prietenii lui $tietot, Pierdetot' povestegte in ce fel megterii gurubel 9i piutiid, pictorul iubule!, doctoiul itituta 9i mul[i allii. in carte se pii"'ninO"ii au sdvbrgit o'ciiatorie cu balonul, cum au ajuns in Oragul V-erde siin Ora$ul Zmeilor, ce au pornird pe vazut pe acolo gi ce au invdlat din cele vdzute. Odatd intorgi din cdldtorie, prichindeii-se. trestie 9i din apd de o conductd peste pod rdul Castravelilor, un constniiascd s6 rucru,'ie apucaie facd toate f6nt6ni arteziene intocmai acelora pe care'le vdzuserd in Oragul Verde. Piticii izbutird sd ei fdrd sd Oupa ce traserd iurent electric ai-gi puserd telefon, pentru ca.sd poatd discuta intre ""eri"", mji iasaOin'casd 9i instalard televizoare, ca fiecare sd aibd spectacol.de.cinema la el acasi. in urma cdlStoriei Habarnam devenise mai degtept 9i seapucase s-d invele a citi gi a scrie, p'arcursese in intregime gramatica gi mai toatd aritmetica, ajunsese.. sd dezlege pricind, proOt"1n", ba vru chiar sd se apuce Oi stud-iul fizicii, dar uite cd tocmai atunci, nu se gtie din ce ie razgan'Oi sd mai Tnvele. Fiindcd ajunsese in sfdrgit Si el sd cunoascd.slovele ca lumea, st6tea acum iite iniiegi aplecat deasupra ca(iloi gi le rdsfoia de zor, numai cd nu citea tot ce-ar fi trebuit, ci numai pfa"6" lui mai mu1 gi mai cti seama basme. Citind intr-una la basme, elincetd si maiinvele 9i, ""-i cum s-arspune, capul ise umplu de visuri. Tot'atunci sb intamptd si se imprieteneascd gi cu o prichinduld, care se numea Bumbila 9i cdreia, nu mai pulin decAt iui, ii mersese vestea cd-i plac grozav basmele. Uneori igi povesteau.unul altuia basme, dar'cel mai muit le pldcea sd se intrebe intre ei ce e mai bine sd ai: tichia minunatd sau covorul zburdtol fluierul vrdjit sau ciubotele fermecate. Odat6 au discutat doud zile in gir, 9i Habarnam a izbutit s6-i dovedeascd Bumbi[ei cd mai bine

- --il;;;1iaifJt,

de toate fdrS sd munceasca. ROica nici mdcar nu are nevoie sd invele- E.de ajuns sd invele inv6iteascd bagheta gi sd spunS: ,,Vreau sd gtiu aritmetica sau limba francezl" 9i deodatd se
pomenegte gtiind aritmetica gi vorbind franluzegte. O-datl, Habarnam seintilni cu eumbila pe malul r6ului. Se agezard amAndoi pe unul dintre nenumdralii castraveli care crescuserd prin jur. Dejisoarele s6 afla sus pe cergiincdlzea pdmAntulin lege, lui Habarnam gi Bumbifei nu le era prea cald, deoarece castravetele pe care gedeau, intocmai ca pe o lavild, era destul de rdcoros, iar deasupra lor se intindeau, ca nigte umbrele vezi, uriage, frunzele late ale castravetelui. Tare mult arfi dorit Bumblla si vorbeascd despre basme, dar, nu se gtie de ce, Habarnam tdcea cu incdpifAnare gi fafa ii era aiAt de acrd gi de amdrdtd, incdt prichindula nici nu indrdznea sd-i vorbeascS. Gdndegte-te gi tu, spuse Habarnam, gesticul6nd intruna, la noi toate sunt aga, nu gtiu cum sd-[i explic, cum n-ar trebui sd fie. in oragul nostru hu se intAmpls nici o minune, nu se petrece nici un tet be vralitorie. Cu totul altceva era in vremurile strivechi! Pe atunci se intAlneau la fiecare pas vrdjitori, zgripluroaice, ba chiar c6pcduni. Nu degeaba sepovestegte despre ei prin basme' b; inletege, nu degeaba, incuviinld Bumbifa. Dar sd gtii cd nu numai in timpurile vechi au existatvrajitori. Exidtd giastizi, insd nu oricine poate sd-iintAlneascd' Dar cine ar putea sd-i intdlneasce, md rog, tu? Ce vorbegii, ce vorbegti! spuse Bumbiladind din mdini. Tu doar md gtii cAt sunt de fricoasd. Tu insd cred cd ai putea sd stai de vorbd cu un vrdjitor, pentru cd egti foarte curajos. Cred 9i du cd sunt curajos, intdri Habarriam. Numai cd nu pricep de ce nu m-am int6lnit pdnd

dec6t orice este sd ai o baghetd magicS. Lucrul cel mai d6 seamd --spuse Habarnam - este cd cel care are bagheta rrytsice poate sd

'

acum cu nici unul. Fiindcd pentru aga ceva nu ajunge numai curajul, spuse Bumbila.Am citit eu intr-un basm cd trebuie sd sdvdrq6Stitreifapte bune la r6nd.Atunci, in falata apare un vrdjitorgiifidd totceJceri.

'

- la te uitd - se minund Habarnam - gi, dupd tine, care faptd se socotegte bunii? Dacd, de exemplu, am sd md trezesc de dimineald gi am sd md spdl cu apd rece gi cu sdpun inseamnd cd fac o
faptd bunii? - Bineinleles, spuse Bumbila. Dacd are s5-i fie cuiva greu gi tu ai s5-i aju{i, dacd cineva are sd fie necdjit gi tu ai sdl mdngdi, tot fapte bune or sd fie. Chiar gi atunci c6nd ai spune "mullumesc" cuiva care te-ar ajuta pe tine ar insemna cd te-ai purtat frumos. Pentru cd intotdeauna trebuie sd fii recunoscdtor gi politicos. 9i, eu nu gdsesc cd e greu sd faci toate astea, zise Habarnam. - Ei Ba e chiarfoarte greu - il contrazise Bumbila - pentru cd cele trei fapte bune trebuie sdv6rgite la r6nd, iar dacd se nimeregte sd pice printre ele o singurd faptd rea, atunci nu mai iese nimic Ai egti nevoitsdiei totul delainceput.incdunlucrusd glii:faptabundesocotitdbundatunci cdndofaci fdrd sd te gdndegti cd ai sd tragi de pe urma ei cine gtie ce foloase. - Cred gi eu, incuviinld Habarnam. Ce fel de faptd bund mai e gi aia pe care o faci din interes? Astdzi ma mai odihnesc, dar de mdine incep sd fac fapte bune, gi dacd toate cdte mi le-ai spus sunt adevdrate, atunci bagheta magicd are sd fie curdnd in mAinile noastre.
f .in ce orag trdiau prichindeii?

Wffi

a) Oragul Florilor;
b) OragulVerde; c) OragulZmeilor;

d)Oragul Clopoleilor.
2. Cu ce au fdcut cdlitoria prichindeii? a) cu avionul; b) cu trenul; c) cu balonul;

d)cu automobilul.
3. Cine erau prichindeiigi prichindulele? a) fetife 9i bdielei ndzdrdvani;

b)fetile 9i bdiefagi mdrunlei; c) piticule gi pitici isteli; d) fete 9i bdiefi fermecali.


4. Scrie

trei construclii realizate de prichindei in oragul lor.

5. Scrie

doui beneficii ale instaldriicurentului electricin oragul Prichindeilor..

6. Cum se schimbase Habarnam in urma cdldtoriei? Habarnam devenise mai

pentru cd

7. De ce a incetat sd maiinvele Habarnam? a) pentru cd seimprietenise cu Bumbila;

b) pentru cd citea tottimpul basme;


c) pentru cd i se pdrea un efort prea mare;

rc.*

d)pentru cd ise pdrea prea dificil.

"%,

%, "%

8. Scrie care a fost consecinla (urmarea) faptului cd Habarnam citea numai cdrti cu basme.

tq

9. Din ce motiv lui Habarnam gi Bumbifei nu le era cald intr-o zi foarte cdlduroasd?

a) erau protejali de nigte umbrele vezi; b) stdteau pe malul rdcoros alr6ului; c) stdteau la umbra frunzelor unui castravete;

d)frunzele copacului le asigurau umbrd.


1

0. Scrie

trei obiecte magice despre care discutau Habarnam 9i Bumbifa.

11 . Explicd de ce

considera Habamam cd bagheta magicd era cea mai importantS.

2. Scrie un enun! din text care explicd de ce Habarnam era tdcut gi amdr6t.

3. De ce considera Bumbila cd Habarnam poate sta de vorbd cu un vrdjitor? a) pentru cd era curajos; b) pentru cd era iste!; c) pentru cd erafricos;

d) pentru cd era magician.


1

4. Ce trebuia sd facd o persoand pentru a se putea intdlni cu un vrdjitor? a) si spund o formulS magicd; b) sd citeascd o carte de magie; c) sd facd trei fapte bune la rAnd; d) sd caute bagheta magicd.

15. Scrie

doui exemple

de fapte bune date de Bumbila.

16. Explicd ceinsemna,,ofaptd bund" in conceplia Bumbifei.

1 7. Alege-li personajul preferat din text. Explicd, ajut6ndu-te de informafiile din text, de ce ili place acest personaj.

ge^tr

F#ffiwTestul nr. 14 Citegte cu atenlie textul de mai jos!

Mierla Mirela invati cum si nu se necijeasci dupi Virgina Waters


Doamna Mierld stdtea agezatd pe cuibul ei, clocindu-gi oudle. Era foarte mAndrd mai ales de doud dintre ele, fiindcd erau lucioase, frumoase la privit 9i minunate de gezut pe ele. Al treilea ou era chiar mic, ugor asimetric Ai urdt. Doamna Mierld abia dacd bdgd de seamd cd era gi el pe acolo. intr-o bund zi, puii Doamnei Mierld iegird Oin oud. Din oudle mari iegird doi

gtearsd, pe care o numi Mirela. Apoi, ea igi petrecu tot timpul invd!6ndu-i pe copiii ei toate cele necesare pentru a supravieluiin lume. l-a invdlat cum se construiegte un cuib, cum se culeg seminfele, cum sd igi ia zborul, cum sd aterizeze, regulile de bazd ale curdteniei pentru o mierld gi mulie altele. Vai, dar ce repede invdfali voi doi! ciripi Doamna MierlS mdndrd cdtre fiii ei. Tu va trebui sd muncegti mai mult, Mirela, dacd vreisd lii pasulcu fraliitdi. ,,Eu sunt intotdeauna la distanld de o pand in spatele fralilor mei" suspind Mirela. ,,gi ei imi fac viafa gi mai grea prin faptul cd rdd impreund de mine. Sunt aga de furioasd gi tristd pentru cd nu reugescsd invd!ca ei, incAt lucrurile imi ies gi mai rdu!" egti singura mierld din c6te cunosc, care cdntd fals, se pldnse Doamna Mierld. -Tu ,,Chiar cd o sd devin o mierld foarte proastd! lar mama, Tiberiu gi Claudiu se poartd cu mine aga de urdtl Dar dacd le vorbesc despre asta, nu fac decAt sd rAdd de mine gi sd md critice in continuare",

fii splendizi, pe care ii numi Tiberiu 9i Claudiu, iar din oul mic iegi o fiicd

suspind Mirela. lntr-o seard, in loc sd igi facd temele, adicd sd caute prin imprejurimi mAncare pentru pdsdri, Mirela stdtea intr-un a(ar amdr6td. nefericire sd fiu o mierld neindem6naticd 9i care c6ntd fals! Niciodati nu o sd fiu mai bund -iarCe de atdt, familia mea nu o si md iubeasci gi nu o sd md aprecieze niciodatd. Ar fi poate mai bine sd md las mAncatd de o pisicS, ciripi Mirela cutremuratd. Ce cdntec ciudat cAnli!ciripi o voce de pe o creangd.Crezicdvadeveniun glagdr? Mirela se uitd in sus gi vizu o vrabie cu ochi strdlucitori. cd glumegti! Nimic din ce fac eu vreodatd nu reugegte. Parcd nu ag fi buna de nimic. - Cred Pdcat cd vorbegti agalspuse vrabia. Mie nu mise pare cd ardli rdu, chiargi pentru o mierld. - Spui asta fiindcd nu mi cunogti! Nimeni nu md place, nici mdcar propria familie! mie mi se pare cd egti prea severd cu tine insd[i. Asta nu te ajutd sd devii o mierld mai - Pai vrabia. bund, spuse Pun pariu cd ai o multime de sentimente nepldcute, care fac ca indeplinirea sarcinilortale de mierld sd fie 9i mai grea. dreptate! ciripi Mirela. insd ce ag putea sd fac? -Ai ln primul r6nd este important sd in{elegi de unde i(i vin acele sentimente dureroase. Doar dupd aceea putem incerca sd le indepdrtdm. Urmeazd-md..., spuse vrabia. Mierla zburd dupd vrabie p6nd la un vigin 9i se agezd pe o creangd l6ngd ea. pe Baronul de GaildAlbastrd.Ascultd ce are de spus despre asta, zise vrabia. - Uite-l Nu mai suport! se vdita Baronul de GaildAlbastrd. Pdsdrile acelea nu artrebuisd md trateze aga! Ar-trebui pedepsite pentru cd se poartd urdt cu mine. O sd le invS! eu minte sd se mai puni cu mine! guierd Baronul. cd simlea baronul? intrebd vrabia. - Ce creziexactca mine atunci c6nd suntfurioasd, ciripi Mierla. Pun pariu cd era furios. -VorbeaascultS-l pe tipul acela. El e Gelu, Porumbelul pldngdcios, spuse Vrabia. -Acum Sdracul de mine, suspind Gelu. Nu suntin stare sd fac nimic ca lumea! Purgi simplu nu sunt bun de nimic. Sunt un porumbel prost gi nepriceput gi nu vdd cale de iegire din asta. exact ca mine atunci cdnd md simt tristd gi neincrezdtoare, spuse Mirela. $i std acolo - Aratdfdrd pldng6ndu-se sd facd nimic pentru a schimba situalia. Cred cd gieu fac aga cdteodatS. Dacd ili creezi aceste sentimente gdndind intr-un anumitfel, ce crezi tu ai putea face ca si le - intrebd vrabia. schimbi?",

cei din jur (aga trebuie sl f iel)in preferinfq (aga mi-ar plScea mie sd se intAmple). fatd -'- de soart6 9isa spun catrilii mei nu artrebuiia raCa de mine, ag putea sd imispun cd mi-ag dori ca oc ei sd inceteze, dar cd pot sd suport atunci cdnd acegtia md sdcdie'

-$tiulAgputeasdimispunaltelucrurimieinsdmi,casSmSsimtaltfel. Aga esie, respunse viabia. in primul rdnd, ca sd eliminifuria, trebuie sd schimbiprete|fiile

---tn

cum autoinvinovd[egti gi sd te accepfi aga -buna

- in ,t doilea rAnd, continui . , _ _x ^^-r,_ i^, i^ L,-^ ^^ h^1.. "91i. nimicRindca nu pot sd zborsau sd c6nt la felde bine cafralii de dcialpun cd nu iJnt -in Mirela' mei,' ag puteasd md acceptaga cum suntgisd muncescmai multcasd devin mai bunS! exclamd ' cd lar pe mdsurd ce inve{i sd te necajegti pe tine insdli maipulin, zise-vrabia, ilivei da seama mierlS. de datoria mai bine ifi indeplinegti s5 la cum poli s5 te gAndegti mai clar
.

vrabia, ca sd elimini tristelea trebuie sd incetezi sd te

--nsa cunogtinlele necesare mullumesc, vrabie! '


Vocabular:

c'd, nu trebuie s5 fiu nefericitS, mai ales ci eu am ceva ce ei nu 9u. EY.at ?cyr pentru a crea sentimente mai bune gi gtiu cum s5 imi rezolv problemele! lfi

.--_t^u )^-,^^ f,ri-^r^ ? va intdmpla", decise Mirela, in ,,Voi reugi sd transform viala in ceva mai bun, indiferent ce se timp ce zbura linigtitd sPre casd.

a glagdr - melodie
1.

de succes; cAntec la modd.

Scrie un motiv pentru care Doamna Mierld nu prea bdgain seamd al treilea ou.

2. Scrie trei
1.

lucruriinvdlate de puide la mama sa.

2. 3.
3. Cum

invdla Mirela in compara[ie cu fralii sdi? c) era maicongtiincioasS;. a)erd


b) nu invdla la fel de

mairapidd; repede;

d) nu dorea sd invele ca ei.

4. Ce temd avea Mirela intr-o seard? a) s6 invele cum sd-gi ia zborul; b) si exerseze cdntatul; c) sd caute prin imprejurimi m6ncare; d) sd inve[e cum se culeg seminlele. 5. Ce fel de mierld credea Mirela cd va deveni?

a) proastd;

c) tristd;

b)istea[d;
6. De ce era Mirela supdratd pe fra[ii sdi? a) pentru cd nu o ajutau la exercilii; b) pentru cd rAdeau de ea 9i o criticau; c) pentru cd invdlau mai repede dec6t ea; d) pentru cd erau maifrumogigi inteligenli.

d) neindemdnaticd.

7. Care a fost gdndul cel mai rdu al Mirelei? a) sd se lase m6ncatd de o Pisicd; b) sd plece de acasd; c) sd nu o mai intereseze de mamd 9i de fralii sdi; d) sa-gi urascd fralii 9i mama.

eS.- *.s

ffiffi

8. Ce credea vrabia cd va deveni cdntecul Mirelei? c) un glagdr; a) melodie frumoasd; d) un imn vestit. b) un c6ntecciudat; 9. Numeroteazd enunlurile de maijos in ordinea in care s-au intAmplat evenimentele.

Numdrul I a fost rezolvat pentru tine.

tr

I I I

Gel u, Porumbel ul plAngdcios, este neincrez6tor in propriile

fo(e.

Mierla Mirela este tristd pentru cd invald maigreu dec6tfra[iisdi . Mirela pleacd increzdtoare spre casd. n Baronul de GailSAlbastrd este furios pe celelalte pdsdri.. Vrabia o sfdtuiegte pe Mirela cum sd elimine sentimentele gi gdndurile negative {. Din ouile doamnei Mierli ies trei pui: Tiberiu, Claudiu 9i Mirela.

10. Cum se simlea Baronulde GaildAlbastrd? Motiveazdfolosindu-te de informatiile din text. pentru cd Baronul de Gai[dAlbastrd era

11 . Cum se simlea Gelu, Porumbelul plAngdcios? Motiveazd folosindu-te de informa(iile din text. pentru cd pl6ngdcios Gelu, Gelu. Porumbelul oldnqdcios

era_ era

2. Scrie doud sfaturi prin care vrabia

incearci s-o facd pe mierld

sd se simtd mai bine.

din text.

Sfatulvrabiei
pentru a eliminafuria:

Gum inlelege mierla Mirela?

pentru a eliminatristefea:

3. Care este mesajul desprins din enunlul de

,,Voi reugi sd transform viala in ceva mai bun, indiferenf ce se va intdmpla".


b)Viala este bund cu mine chiardacd sunt indiferent;
c) Dacd via[a se transformd voi deveni indiferent; d) imi pot face via[a mai frumoasd indiferent de greutSli
14. Care au fostsentimentele Mirelei de-a lungul povestirii? Lainceputul povestirii Mirela se sim[ea
;

maijos?

pentru cd pentru

ci

La sfdrgitul povestirii Mirela se simlea

15. Crezi cd mama 9i fralii Mirelei procedau bine cu ea? Alege gi explicd doar una din cele doud situalii.

Testul nr. tr5


I. Noliuni introductive despre deqertul Sahara Ge este Sahara? - Sahara cu cele 9.000.000 km2 este degertul cel mai mare de pe Pdm6nt. Acoperd aproape toatd partea de nord a continentului african, reprezentdnd o treime din suprafala continentului. Denumirea ,,Sahara" provine din limba arabd, in dialectul tuareg inseamnd ,,degertulde nisip". Sahara dateazd de aproape 3 milioane de ani. Formele de relief reprezentative sunt dunele de nisip (acumuldri mari de nisip sub forma unor dealuri sau creste). Existd dune de nisip in Sahara inalte de 180 de metri. Sahara are diferite rduri subterane care ies la suprafald de multe ori, form6nd oaze (zone izolate de vegetalie 9i apd). Clima din Sahara - Zona degertului Sahara este cea mai fierbinte de pe glob. Precipitaliile sunt minime, foarte sporadice. Chiarin regiunile cele mai umede ale Saharei este posibil sd ploud o sdptdmAnd, doud gi apoi sd nu mai plou6 anila rdnd. Temperaturile sunt extrem de ridicate vara. Cu toate acestea, se poate ajunge la temperaturi foarte scdzute pe timpul noplii. Astfel, iarna, pe timpul noplii, temperatura scade pdnd la -10 grade, pe cdnd vara atinge in timpul zilei 58 de grade Celsius. Se spune cd"ziua se fierbe oul in nisip iar noaptea ingheald apa

in burduful cdmilei". Aceste varialii mari de temperaturd, de la zi la noapte, au determinat formarea


degertului prin crdparea rocilor, fdrdmilarea lorgi transformareain nisip. V6ntul saharian este fierbinte, uscat gi puternic provocdnd deseori violente furtuni de nisip. Este foarte ugor sd te rdtdcegtiin acest degert datoritd formelorde relief care suferd schimbdri destul de des, din cauza vdntului care igi schimbd direc{ia. Flora gi fauna din Sahara - Fauna din degertul Sahara include cdmile, antilope, struli, capre, gazele, scorpioni, vulpi de degert, gop6rle gi vipere de nisip. Flora desertului Sahara include diferili arbori gi arbugti, cactugi, curmali, palmieri, cimbru si mdslini. Populatia din Sahara - Populalia din aceasta regiune este foarte redusd numeric din cauza temperaturilor extreme. Majoritatea populaliei degertul Sahara este formatd din triburi nomade de arabi, mauri, berberi, beduini, tuaregi din care tribul berber este cel mai cunoscut. Araba este limba vorbitd cel mai frecvent prin degert. Pe l6nga cregterea animalelor, come(ul cu caravanele prin degert a devenit o importantd ramurd economicd a acestor popoare nomade. Agricultura este practicatd in anumite zone din degert cu ajutorul unor plante rezistente la secetd. Celebrele piramide din Egipt sunt situate in degertul Sahara, ceea ce il face o destinalie turisticd atractivd. ll. Sfaturi pentru o cildtorie in degert
CdlStoriile in zone degertice impun anumite masuri de siguranld. Daca viziteziolard degertici, urmeazd pagii de maijos pentru a gtice aide ficut. Pasul 1. Perioada de viziti. De obicei primevara Si toamna sunt cele mai bune perioade pentru a calatori in degert. in perioada verii, cdldtoria este mult prea greu de suportat din cauza cdldurii. Pasul 2. lmbriciminte. Cdndviziteziozona degerticd, este bine sa alegi haine din fibre naturale (bumbac, in). Fibra naturald ajutd la procesul de rdcorire al corpului. Hainele trebuie sd fie lungi, sd acopere bralele 9i picioarele pentru a proteja pielea de nisip, soare si vAnt. Chiar daca nu mergi intr-un safari in degert gi doar vizitezi un orag degertic, simplul fapt ca mergi pe jos necesitd incdlfdminte comodS, plind, nu decupatd, pentru a-!iferi pielea de soarele puternic. gurii, care se leagd in formula binecunoscutd a beduinilor. Trebuie sd mai ai la tine: pdl6rie, ochelari de soare, loliune

Un accesoriu special, de nelipsit, este egarfa/basmaua pentru acoperirea capului, protejarea gdtului 9i a Apa. Apa este deosebit de importante in ldrile degertice. Trebuie sd ai la tine in permanentd rezerve

antisolard. Pasul de apd.

3.

Pasul 4. Prosoape. Prosoapele sunt foarte utile c6nd cdletore$ti in degert deoarece le poli folosi in multe moduri. Dacd ai probleme cu magina 9i rdm6i blocat, poli acoperi ferestrele cu ele, pdnd vin ajutoare, pentru a te proteja de soare.

Vocabular: il nomad. persoand/grup care nu are agezare statornicd intr-un loc, care se mutd dintr-un locin altul;

fl

dialecf.'limbd particulard a unuiorag/unei regiunicare diferd in parte de limba generald a nafiunii.

articoI adaptatdupd http://www.roportaLro/articole/desertul-sahara-4483.htm

46

Sahara este degertul cel mai mare de pe Pdmdnt. Ce alte record s-a maiinregistrat aici? a) cea maicdlduroasd zond; c) cea mai v6nturoasd zond; b)cea mai umeddzond; d) cea mai friguroasd zond;

2. Ce sunt acumuldrile de nisip sub forma unor dealuri? a)oaze; c) dune;

b)cdmpii;

d)cazemate.

3. Ai aflat din text cd este foarte ugor sd te rdtdcegti in degert. Explicd din ce motiv.

4. Cum

seformeazdoaza?

5. Ce vrea acest text sd spund prin enunlul ,,Ziua se fierbe oul in nisip iar noaptea ingheald apa in

burdufulcdmilei"?
a) cd ziua poli gdti oud iar noaptea poli bea apd;

b)cd nisipulfierbe oul iar burdufulingheafi apa;


c) cdt de extreme sunt varialiile de temperaturd intre zi gi noapte; d) cit de fierbinte e nisipul ziua gi cAt de rece e apa noaptea. 6. Cum sunt precipitaliile in S ahara?

Precipitaliile sunt

pentru cd

7.

Pe baza informa[iilor din text, descrie cum s-a format degertul.

8. Care este limba vorbitd cel maifrecvent prin degert?

a)maurd;
b) berberd;

c)arabd;

d) dialectultuareg.

9. Din ce cauzd in degert trdiesc pulini oameni? a) din cauza lipsei apei gi hranei; b) din cauza temperaturilor extreme; c) din cauza numdrului mic de localitdti; d) din cauza conflictelorintre triburile nomade. 10. Cum este organizatd majoritatea

populalieiin degertul Sahara?

a)in popoare;

b)ingrupurimici;
c)in cete mari; d)in triburinomade.
11. Scrie doud

ocupa{iiale populafieidin degertul Sahara.

Ce face degertul Sahara o destina,tie turisticd


a) triburile de tuaregi; b) fauna giflora deosebitS;

\\\.q
atractivd?
pentru

c) piramidele din Egipt;

d)dunelede nisip.
1

3. Cui ii sunt ad resate sfaturile pentru

cdlitoria in degert?

a)turigtilor; b) cercetdtorilor; c) copiilor; d) locuitorilor din degert.


14. Descrie

pentru c6ldtoria in degert. doui caracteristici ale hainelor recomandate p

Hainele trebuie
"t.

si fie:

ci....

2. 15. Explici cum te pot ajuta prosoapelein degert.

neapdratintr-o cdlStorie in degert. Gdndegte{e dacd doregti sd vizitezi degertul Sahara. Utilizeazd ceea ce ai citit in ,,Nofiuni introductive despre degertul Sahara" gi ,,Sfaturi pentru o cdlitorie in degert" gi explicd de ce ai
16. Scrie patru lucruri pe care trebuie sd le ai

dori sau nu ai dori sd faci aceastd vizit6.

7. Care fragment din text

?!i

spune de c6nd timp existd Sahara?

a)Climain Sahara;
b) Populalia din Sahara; c) Sfaturi pentru o cdldtorie in degert;

d) Ce este Sahara?
1

8.

in acest articol, existd doud moduri diferite de a afla despre Sahara: o Noliuni introductive despre degertul Sahara; o Sfaturi pentru o cdldtorie in degert.
Care dintre aceste tipuri de informalii [i se par mai interesante gi de ce?

E':''"

Testul nr.16

9 ffiffi
Nu vreau

Citegte cu atenlie textul de maijos!

inci sd mi culc!

Andrei, e timpul si te culci! - ii spune bdielelului mama sa. Andrei insd este ocupat cu maginutele sale gi nici gdnd sd lase joaca. Copilul protesteazd, dar pdnd la urmd mama reugegte sd-l culce. Abia trec cdteva minute, Andrei igi scoate capul:

Andrei! Ce creatura mai e 9i asta? strigd surprinsAndrei. Cine egti tu? Nu te cunosc! Ce haios egti! Spiriduld. Tatdl meu este Ene, cel care aduce somnul.Am venitsa-l ajut petata. -Suntceva? Mi-ai putea face un mare serviciu. At6t de tare md plictisescin patul meu! Dac-arfi $tii dupd mine, n-ag dormi niciodatd pentru a md putea juca tot timpul. Tu md poli ajuta ca Ene sd nu mai intre niciodatd in camera mea. Spiriduld e foarte m6ndru cdAndrei presupune cd el poate face aga ceva.

acumceesteincameraaceasta.$igtiliincarecamerdanimeritSpiridufd?Da,da,incameralui -

-Mi-esete! Andrei trece cu pas de melc prin sufragerie. Dupd multd tdrdgdnareAndrei trece fdrd pofta in camera sa. ln aceeagi seard, undeva departe, spiridugul Ene se pregdtea din nou pentru a veni pe Pdm6nt. Aflali cd, el presard pe genele copiilor un praf fermecat ca acegtia sd adoarmd. . Dar voi ltlgtitLpoate cd 9i Ene are un copil, Spiriduld, un ndzdrdvan tare curios care igi bagd nasul peste tot! Tot timpul il necdjegte pe Ene sd-l ducd gi pe el pe PdmAnt. ln seara aceasta s-a hotdrdtinsd, ca in taind, s6J insoleascd totugi pe tatdl sdu. Dupd cum gtifi, Ene card in spinare un sac mare cu praf-de-somn. Spiridugul cel micvarsd pulin praf din sacAi se vdrd in el. .Ehei!Asta da,zborl Spiridu[d amelegte, nu altceva. Ajungi pe PdmAnt el pdrdsegte neobservat sacul. incd este amelit. igiinchide ochii gise sprijind de un ferete. C6nd igi ridibd ochii o, vai!, Ene e deja departe, Spiridula nu-l maivede! Darel nu std supdrat multtimp. Dau o raitd pe Pdmdnt, tot voi mai avea timp sd-l caut pe tata, gdndegte el mullumit. Sd vedem

- Uite, am in buzunar un pumn de praf-de-nesomn magic care te poate line treaz pdnd dimineala.Am sd-l presaraici, in fala ugiitale. se bucurdAndrei.Aga potsi md joccdtvreau! -Super! Eu md duc mai departe sd vdd lumea, ii spune spiridugul. Mdine te voi vizita din nou! Andrei se joacd bucuros cu maginulele. Cascd, ii ldcrimeazd ochii, dar el nu bagd in seamd. Adoua zi,Andrei estefoarte palid, are cearcdne sub ochi. Prieteniiil cheamd la joacd. place sd alerge. Oricum - Sd organizdm un cros! propune Miki. Andrei se bucurd, pentru cd-i vrea sd-i arate el lui Miki care-i batjocoregte pe cei rdmagiin urmdl Pe locuri, filigata, start! Se avdntd toatd ceata. Dar ce se int6mpld? Unul dintre bdieli se t6r6ie la urmd! Distanta dintre el 9i ceilalli concurenli cregte din ce in ce mai mult! Cine este el? Ei, da, Andrei!AtAt e de obosit, inc6t nici nu fuge, ci se tdrdie ca un melc. Miki e cAgtigdtorul. Rdde deAndrei. Andrei simte parcd picioarele i-ar fi din burete. Nici nu se mai joacd cu prietenii sdi. Se duce acasd abdtut. Dar nici acasd n-are chef de nimic. Dupd - masd se poate uita la emisiunea pentru copii, dar nici mdcar interesantul film de aventuri nu-i poate capta atenfia. ll doare capul, abia igi poate line deschigi ochii. Noaptea apare din nou Spiriduld. Cum stai? Nici acum nu vrei sd dormi? Andrei arvrea sd spund cd mai bine doarme, darse rdzgAndegte. Bineinleles cd nu vreau sd dorm!Te rog sa presari din nou nigte praf-de-nesomn in fala ugii! Andrei din nou igi petrece treaz noaptea. Dar acum, joaca cu maginufele nu mai este o $i bucurie. Scotocegte printre jucdrii, dar nimic nu-l intereseazd cu adevdrat. La micul dejun, mama ii servegte felul sdu preferat de mdncare: musli cu lapte. Numai cd Andrei este atdt de slSbit de oboseald, incAt nu poate line lingura. Este nevoit sd renunte la m6ncarea sa preferatd. Dupd micul dejun iese in parc cu copiii. Lumina ii deranjeazd ochii. jucdm cu mingea? intreabd copiii. Dar mdinile gi picioarele luiAndrei sunt atAt de grele, - Ne parcd i-ar atdrna nigte bile mari din fier.

n-am chef, spune cu voce stinsS. Jucali-vri fdrd mine. -Azi Andrei doregte doar sd doarmd. Ce prostu[ am fost! Omul nu poate avea chef pentru toate, decdt dacd s-a odihnit bine. Doar atunci ll distreazd joaca. Doaratunci ii cade bine mdncarea. Doaratunci se poate juca cu prietenii. intre timp, Ene il cautd pe Spiriduld peste tot, dar nu-l gdsegte nicdieri. "Sper cd n-a fdcut nici o ispravd neastAmpdratul !". ln urmdtoarea seardAndrei il roagd pe Spiridu[d: Sd nu mai presari praf magic pe prag! Nu mai vreau sd rdm6n treaz in noaptea aceasta. Mi dortoate. Nici copiiinu mai vorsd se joace cu mine pentru cd sunt prea obosit.

suntem nici obosili. Ce interesanli sunteli voi, oamenii! Bine, atunci i[i voi presdra praf-de-somn pe gene. Dupi pulin timp sosegte 9i Ene. E fericit cdnd il vede pe Spiriduld. Dar cAnd aflS cd ndzdrdvanul l-a ajutatdoud nopli la rdnd peAndrei sd rdmAnd treaz, il mustrd serios: Noi ne'd'escurcdm fdrd somn, dar la oameni lucrurile stau altfel. Dacd un om nu doarme poateimbolndvi. Tu ai vrutsd-l ajuli peAndrei, dar pufin a maifostsd nu-ifaci vreun rdu. se destul, Andrei dddu din cap, in semn de aprobare, apoi inchise ochiigi cdzu intr-un somn ad6nc. va gdsi sub - De aziincolo, rosti in goaptd Ene, dacd seara se culcd la timp, atunci dimineala pernd o recompensd. Daracum s-o ludm din loc. Mulli copii agteaptd somnul sdndtos! Andrei dormi pdnd tdrziu, aproape pAnd la amiazd. Ce bine am dormit! Ce foame mi-e! Nemaipomenit! E soare! Pot merge la gtrand cu prietenii! CAnd dori sd-gi facd patul, sub perna gdsi o bild nemaipomenitd din praf magic' Ce minunat strdlucegte! Mul{umesc, prietene Spiriduld! se bucurdAndrei. 1. De ce nu voiaAndrei

Nu inleleg, spune Spiriduld. Noi, spiridugii somnului nu dormim niciodatd. $i totugi nu

si doarmd?

a) pentru cd se plictisea in Pat; b) pentru cd visa ur6t; 2. Unde !inea spiridugul Ene praful-de-somn? a) in sac;
b)

c) pentru cd voia sd se joace; d) pentru cd vorbea cu Spiridu!5.

c) intr-o bilS;

in buzunar;

d) pe prag.

3. Cum a ajuns Spiriduld pe PdmAnt? a) s-a ascuns in visele copiilor; b) l-a rugat pe Ene sd-l ia cu el;

c) s-a ascuns in sacul tatdlui sdu;

d) printr-o int6mplare magicd.

4. De ce era Spiriduld amelit? a) din cauza prafului-de-somn;

c) din cauza lipsei aeruluidin sac;

b)dincauzazborului;

d)din cauza lipsei somnului.

5. Cum l-a ajutat Spiridu{a peAndrei sd nu doarmd? a) a presdrat praf-de-somn magic pe genele sale; b) l-a linut de vorbd toatd noaptea; c) i-a pus o bild magicd sub pernd;

d) a presdrat praf-de-nesomn magicin fala ugiisale.


6. Scrie

trei activitSli pe careAndrei nu le mai putea face pentru cd nu dormea noaptea.

7. Cum s-a simlitAndrei pe parcursulintrecerii de cros? La inceputul intreceriiAndrei se sim[ea

pentru cd pentru cd

La sfdrgitul intrecerii Andrei se simlea

50

8. Scrie

doud propoziliidin text care aratd de ceAndreis-a hotdrdt sd doarmd noaptea.

9. Ce

^{ ^rs^tr

cuvinteilispun cdAndreinu ardta bine?


a) ,se tArAie ca un melc"; b) ,,mAinile gi picioarele sunt at6t de grele"; c),,este at6t de sldbit de oboseale"; d) ,,este foarte palid, are cearcdne sub ochi".

0. Ge reprezenta bila cu praf magic pentru Andrei? a)o c) o recompensd; b)un d) o amintire.

magie; cadou;

11.Aiaflatdin text cd spiridugiise deosebeau de oameni. Demonstreazd cu ajutorul atutorul a trei enunturi dln text. Deosebirea
1

Enuntul din text

2. 3.

12. Spiridugul Ene este un personaj importantin aceastd poveste. Explicd de ce.

3. Numeroteazd enunlurile de maijos in ordinea in care s-au intdmplat evenimentele. Numdrul 1 a fost rezolvat pentru tine. Spirioula face o magie caAndreisd nu mai doarmd. n Andreise hotdrdgte sd renunle la magia luispiriduld gisd doarmd . n Spiriduta se ascundein sacultatdluisdu. Ene explicd de ce este important somnul pentru oameni. n Andrei devine din ce in ce mai obosit.

I !

{.Andrei

nu

voiasi doarmiin nicio noapte.

14. Care este mesajul principalal povegtii?

l5.Autorul nu !i-a spus cdint6mplarea reprezintd un vis al luiAndrei. r Scrie un motivcare sd demonstreze cd arfi pututfi un vis.

a Scrie un motiv care sd demonstreze cd nu

arfi pututfi un vis.

Testul final nr. 1 7 Citegte cu atenlie textul de maijos!

Lucian Licurici invali sd lumineze dupi Virgina Waters


Lucian Licurici zdceain tufigul de liliacai privea abdtutin pdm6nt.

ingrozitor este sd fii un licurici care sd nu poatd lumina! La fel de bine ag putea fi considerat o muscd sau un gdndac. Un licurici care nu poate sd lumineze nici nu poate fi numit un licurici. Sunt o rugine pentru familia mea!" Lucian sta posomorAt gi privea cum r6nd pe r6nd, ceilalli licurici incepeau sd lumineze, pe mdsuri ce soarele trecea in amurg. Din toate celelalte puncte de vedere, era un licurici perfect.Avea o pereche elegantd de antene, aripi minunate gi o coadd lungd, supld. ,Probabit cd ceilalli gtiu un secret pe care eu nu-l cunosc"- gAndi Lucian, ,,altfel cum de reugesc ei sd luminezeglsd sc/lpeascd,intimp ce eu, oricdt agincerca, nu potscoate nici mdcaro scdnteie?!" Lucian decise cd se cam sdturase sd tot fie un licurici fdrd lumini, aga cd igi pdrdsi culcugul din tufigul de liliac Ai porni intr-o expedifie pentru a descoperi secretul cum sd se aprindi 9i el. Un prim popas ilfdcu in tufigul cu floricele dulci, unde licuriciul Laura strdlucea aprins. pun o intrebare. Ag vrea sd gtiu ce te aprinde incdt sd incepi sd - Bund-ziua, rosti el, vreau sd ili luminezi? sunt sigurS, dar cred cd acest tufig e cauza: de cdte ori md apropii de floricele astea - Nu pline cu miere, md aprind. minunate, Asta insd nu-i era prea mult de ajutor lui Lucian, cdci degi era tot in tufigul cu pricina coada lui era la fel de intunecatd. Mullumi fetei 9i zburd mai departe. Se opri mai apoi intr-un un mdr ionatan, unde i9i avea sdlagul licuriciul Gurild. trebuie sd teintreb ceva cu adevdrat important, spuse Lucian. -Gurild, Miammm, deeliciosss, spuse Gurild. Nu pot vorbi prea bine cu gura plind, continud el, gtergdndu-se delicat la gurd cu o frunzd de mdr ionatan. Gurifi, trebuie sd te intreb ceva serios. Ce ili aprinde lie lumina? - Asta este, de bund seamd, o intrebare simpl6: merele ionatan imi aprind lumina. Luminez - atunci c6nd mugc dintr-un mdr ionatan sau dintr-o altd delicatesd. admirabil gi - Meritd sd incerc ai eu, zise Lucian 9i lud el o inghiliturd dintr-un mdr aflat in apropiere. Nimic, nici un pic de lumini. Lud atunci o mugcdturi uriagd 9i seinecd, dartot nu reugi sd lumineze. Se pare cd nici merele ionatan nu sunt sortite sd imi aprindd luminifa, spuse dezamdgit 9i porni in-zbor spre licuriciul Sebastian. ll gdsiintr-un tufig de mure, lumindnd ritmic pe c6ntecul unei privighetori care dddea un concert in apropiere. Lumina sa este impresionantd! am sd-!i pun ointrebare foarte importantd, spuse Lucian. - Sebastian, Sssssttt, scrAgnidin dinli Sebastian.Asta e partea mea preferatd din c6ntec. - Spune acum, zise Sebastian, in timp ce luminila sa se stingea incet, odatd cu ultimele triluri ale privighetorii. Ce intrebare este atdt de importantd, inc6t mdintrerupi din ascultatul concertului?" ili aprinzi lumina?, intrebd Lucian. -Cum Nu eu, privighetoarea o aprinde cu vocea ei melodioasd: ori de cdte ori o aud cdntdnd, lumina mea se aprinde gi rdmdn aga pdnd ea tace. Lucian agteptd ca privighetoarea sd inceapd o altd melodie, in speranld cd ii va aprinde gi lui luminifa. lnsd din picate, lumina sa rdmase neaprinsd. De data asta igi intinse aripile gi zburd drept spre Tereza Licurici care sclipea intr-o tufd de laur.Ea era consideratd drept unul dintre cei mai in{elepli licurici 9i era respectatd pentru lumina sa care ddinuia mai mult decAt a altora. -Amceva tare important sd te intreb!, spuse Lucian din nou. Cum reugegti sd ili aprinzi lumina? - Ooo, pdi sunt mai multe feluri in care ili pofi aprinde lumina, rdspunse gdnditoare Tereza. $i degi existd o mullime de moduri, un singurlucru le poate face sd funclioneze.. iaracela egtiTU." pot indiferent cAt md - Nu inleleg, murmurd Lucian. Am incercat totul 9i nu o aprinde strdduiesc.
,,CAt de

ffi Hffiffi

Nici nu-i de mirare rdspunse Tereza. Nu funcfioneazddacd te simli trist, nervos sau stresat, laolaltd. Primul pas pe care pofisd-lfacieste sd te linigtegti. $i cum sd fac asta? intrebd Lucian. - G6ndindu-te la lucruri care te linigtesc. Sentimentele provin din g6ndurile tale. incearcd sd te - la gindegti cea mai linigtitoare imagine care ili vine in minte. Lucian igi imagind cd std intins intr-un cdmp mare, plin cu trifoi, intr-o dupd-masd insoritS. Cu c6t se inchipuia mai clarin cdmpul de trifoi, cu atdt se simfea mai linigtit. eSti pregdtit sd inveli sd-!i aprinzi lumina. Al doilea pas este sd te gdndegti la ce ili face -Acum pldcere. $i Lucian se g6ndi la imaginea lunii pline, intr-o noapte cdldufd de vard in care o adiere de vAntii atingea aripile. Oft6 de plicere. Se simtea fericit pentru prima oard dupd atdta vreme. uitd-te la lumina ta! spuse Tereza, iar Lucian se intoarse gi aruncd o privire peste umdr.
9i mai ales dacd egti pulin din toate trei

-Acum Reugise! Uaau! Cum am reugit sd fac asta? intreba el. avut gdnduri bune! Ori de cAte orite gdndegti la ceva bun, te bucuri gi lumina ta se aprinde. -Ai Dardacd se va stinge iargi nu o sd o pot aprinde din nou? intrebd Lucian in timp ce lumina se stingea deja incet.

Acesta este al treilea pas. Pentru a menfine lumina aprinsd trebuie sd elimini mereu - negative gdndurile gisd le menlii pe cele pozitive. Lucian se gdndi numai la lucruri care ii pldceau gi lumina rdmase aprinsd. lnseamnd cd prietenii mei licurici se aprindeau pentru cd fdceau lucruri care le aduc pldcere. La fel gi eu md pot aprinde gAndindu-md la lucruri care md bucurd, trase Lucian concluzia. ai dreptate, fu de acord bldndaTereza. Ce-arfi sd repeli ce fdceai adineauri? -Acum galbeni, spuse Lucian 9i luminila sa pdlp6i pentru o clipd. -Trandafiri de soare, mai spuse el apoi 9i luminila sa clipi de doud ori. -Apus Lumina lunii gi flori de cAmp, continud el gi clipi repede de trei ori. Am reugit, am reugit! Toatd - pentru purea a md aprinde se aflSin mintea mea! spuse Lucian, sclipind fericitin lumina lunii. $i de atunci incolo, Lucian deveni faimos printre licurici pentru lumina sa minunatd, pe care o aprindea gdndindu-se la lucruri frumoase, care ii fdceau pldcere.
'1

De ce considera Lucian cd nu poate fi numit licurici? a) pentru ce nu era perfect; b) pentru cd ardta ca o muscd; c) pentru cd nu lumina; d) pentru ci ardta ca un g6ndac.

2. Pentru cine se considera o rugine licuriciul?

3. Cum ardta licuriciul Lucian? a) avea o pereche de aripi elegante, antene minunate, coadd lungd gisupld; b) avea o pereche elegantd de antene, aripi minunate, coadd lungd gi supld; c) avea o lumind minunatd pe care o aprindea gdndindu-se la lucrurifrumoase; d) avea o frumuse[e perfecti cu o coadd lungd, supld gi luminoasd. 4. Cum credea Lucian cd reugescsd lumineze ceilalli licurici?

a) printr-o magie; b)invdldnd de la pdrinliilor; c) fdcdnd multe repetilii; d) gtiau un

secret.

5. Unde a plecat Lucian?


a) b)

intr-o expedifie; intr-o tufd de liliac;

c) pe o pajigte cu floricele dulci; d) pe un cdmp mare, cu trifoi.

6. Stabilegte corespondenfa, cu ajutorul sdgelilor, intre numele licuriciului gi locul unde se afla.

licuriciul Laura licuriciul Tereza licuriciul Lucian licuriciul Sebastian licuriciul Gurild

tufi tufi

de mure de liliac

mir ionatan

tufi

de flori dulci

tufd de laur

7. Ce ii fdcea pe fiecare licurici sd se aprindS? Stabilegte corespondenla.

Laura

Gurifi

Sebastian

cdntecul privighetorii

florile cu miere

mirul ionatan

9. Cum a procedat Lucian la sfaturile ferezei? Completeazd cu propozilii din text.

Sfaturile Terezei
Pasul 1: Mai int6i trebuie sd te linigtegti. Pasul 2: Pasul 3: Completeazi tabelul Numdr de clipiri
pdlp6i pentru o clipd luminila clipi de doui ori luminila clipi repede de trei ori
11. Fiecdrui personaj ii corespund 2 insugiri.

Ce

ficea licuriciul Lucian

Lucian se gAndi numai la lucruri care ii plSceau gi lumina rdmase aprinsd. modelul dat La ce se gdndea Lucian licuriciul trandafiri galbeni

10.

Alege rdspunsurile desenAnd o sdgeatd ce unegte numele personajului cu insugirile potrivite.


posomordt bl6ndd nervoas6

rdbditoare
certdre! abdtut infrico$at

in[eleaptd
12. Care a fost concluzia lui Lucian?

54


[ ,

mai jos in ordinea in care s-au intdmplat evenimentele. Numdrul 1 a fost rezolvat pentru tine. Licuriciul Lucian, prin puterea minlii, qeugegte sd lumineze. Ll Licuriciul Laura strdlucea cdnd se apropia de florile cu miere . tr Licuriciul Sebastian strdlucea cAnd asculta c6ntecul privighetorii. ' E Licuriciul Gurild strdlucea c6nd m6nca un mdr ionatan 9i alte delicatese. lnleleapta Terezail sfdtuiegte pe Lucian cum sd lumineze. 1. Lucian Licurici era abitut pentru cd nu putea lumina.

13 Numeroteazd enunlurile de

dffi-#

14. Care au fost sentimentele lui Lucian de-a lungul povestirii? La inceputul povestirii Lucian se simlea pentru cd

La sfArgitul povestirii Lucian se simfea


pentru

ci

15. Care crezi cd este mesajul desprins din enunlurile de mai jos?

,,Toatd puterea pentru a md aprinde se afld in mintea mea!'


a) dacd ai putere ai gi minte; b) md aprind cu putere dacd sunt inteligent; c) unii licurici au putere, allii au minte; d) cu ajutorul puterii minlii pot reugi ce-mi propun.
16. Cum crezi cd oamenii ar putea sd igi lumineze viefile?

a) cu ajutorul energiei electrice; b) hrdnindu-se sdndtos gi fdcAnd mult sport; c) g6ndindu-se la lucruri frumoase, care le fac pl6cere; d) strdngdnd mulli bani.
17. Ce alt titlu ai alege pentru acest text?

a) Prietenii licuriciului Lucian; b) Noaptea licuricilor; c) infelepciunea licuriciului Terezai d) Minunata lumind a licuriciului Lucian.
18. Ai vrea sd fii in locul licuriciului Lucian? Alege 9i explicd doar una din cele doud situafii.

Da, pentru c5

Nu, pentru

ci

't'r*e'

/i ijj{j:;

'?i;.ii.;,

"

'E::n*..

Citegte cu atenfie textul de maijos!


Teama de gregeli a Dorei

dupi Virgina Waters


,,Doamne", spuse Dora, ,,sd dai greg este la fel de rdu ca gi cum ai fi in mijlocul unei mullimi de

oamenicare r6d gite aratd cu degetul."


De fiecare datd c6nd se gdndea la o nereugitd, Dora se simlea cuprinsd de o fricd puternicd. lnima ii bdtea tare, m6inile ii tremurau 9i respiralia ii devenea sacadatd. ,,Gregeala," spunea Dora, ,,este cel mai rdu lucru din lume. Ce ag putea face ca sd nu dau greg niciodatS? ,,O sd imi fac griji tot timpul despre tot ce ar putea sd meargd rdu 9i o sd fac planuri cum sd md descurc in fiecare imprejurare." De atunci, Dora invd[a pdnri la miezul noplii in fiecare seard, memordnd pe de rost fiecare pagind a fiecdrei cd(i. Apoi stdtea treazd pdnd la cinci dimineala, imaginAndu-gicam tot ce ar putea sd meargd prosta doua zigi planific6ndu-gicum sd facd fald fiecdreisitualii. ,,Ce md fac dacd izbucnegte o furtund in timp ce sunt la gcoald?" se gAndi Dora. ,,$tiu ce o sd fac! O si duc cu mine un balon cu heliu la gcoalS 9i o sd zbor pAnd acasd! Dar dacd o sd ne invadeze fiinle de pe o alta planet5? Mi-ag impdrli cu ei, la nevoie, sandwichul cu unt gi salam. Dar dace ag fiin pericol sd pierd o intrecere de alergSri la gcoald? Mi-ag imagina cd md urmdregte un urs mare 9i urAt! Aga ag fugi mai repede." Dora era aga de ocupatd cu gAndurile negre despre gregeli gi cu incercdrile de a le preveni, incdt nu prea mai avea timp sd doarmd. lntr-o zi se trezi la ora unsprezece intdrziind astfel la gcoald. ,,Tot programul acesta de prevenire a gregelilor este un egec. Nu o sd am niciodatd suficient timp ca sd md gAndesc cum sd previn toate gregelile posibile. Va trebui sa gdsesc o altd cale pentru a nu gregi niciodatd. Singura metodS, decise ea in cele din urma, este sd nu md mai apuc de nici un lucru cdt de cdt riscant sau dificil 9i in acest fel nu voi putea sd dau greg! Nu o sd md mai duc la gcoald, astfel nu voi risca sd iau notd micd la teste, si nu gtiu rdspunsul la intrebdri sau sd pierd vreo intrecere. Nu o sd mi mai joc de acum incolo cu $tefania 9i Bianca - ele intotdeauna vor sd meargd sd ne ddm cu rolele sau sd sdrim elasticul gi acolo a9 putea sd nu md descurc perfect. $i nu o sd md mai duc nici Ia lecliile de balet 9i nici la cele de flaut." Singurele lucruri lipsite de pericolul de a da greg care ii mai rdmdseserd Dorei de fdcut erau mAncatul gi dormitul, aga cd asta fdcea tot timpul. intr-o zi, Dora adormi 9i visd ci mergea singurd prin pddure intr-o noapte furtunoasd. Dorei i se fdcu fricd. Deodatd i se tdie rdsuflarea, deoarece auzi un altfel de guierat. ,,Asta nu e v6ntul!" tresdri Dora. Privi peste umdr in spate gi vdzu cea mai ur6td gi infricogStoare creaturd dintre cdte vdzuse vreodati. Avea cel pulin doi metri gijumdtate, blana 9i ochii rogii, gura mare cu dinli asculi{i gi gheare lungi. $i era foarte aproape. Creatura mdrdi din nou...Dora o rupse la fugd. Cu cdt fugea mai departe, cu atdt auzea mai tare rdgetul creaturii in urma ei. Nu mai fusese niciodatd atAt de speriatd. Simli cd nu mai poate sa facd nici un pas mai departe. ,,Hei, stai un pic, dsta e doar un vis!" igi dddu seama. ,,Nu se intAmpld cu adevdrat!" Dora se opri brusc ai creatura din spatele ei fdcu la fel. mai poli sd md sperii, a9a cd termind - Nu cu rdgetul dsta! strigd ea. Tu exigti doar in mintea mea, te-am creat in visul meu gi pot sd te fac si dispari! Hai mai bine sd ddm mana 9i sd fim - spuse prieteni, creatura. Nu vreau sd-!i fac nici un rdu.

ii ardtd cartea sa de viziti pe care scria: ,,Gregeala. Dacd li-e fricd de mine, o sd te urmdresc peste tot." Adicd eu imi produc singurd frica de

- Oare cum fac asta? intrebd Dora. gregeli?


56

l.:1,-

a::! i'

,:..-; '

. :,4,,-.:-1lrl.:.1t

j:. t:i:'

..ti;:iir+,-!

bine, spuse creatura, toatd lumea face gregeli gi rateazd unele lucruri c6teodatd, dar nu - Ei igi creeazd frica de gregeald. Tu ili creezi singurd frica prin faptul cd te gAndegti tot timpul toatd lumea la nereugite. De fiecare datd crbezi creatura numitd ,,Frica - de - Gregeald", care sunt chiar eu. in realitate, egti o persoani care c6teodatd dd greg, iar alteori reugegte - ca tot restul lumii. - O, deja md simt mult mai bine, spuse Dora. Cred cd inleleg ce vrei sd spui - dacd schimb felul in care md gAndesc la nereugite, nu imi va mai fi fricd de ele. Ag putea chiar sd md gAndesc cd nu imi place sd dau greg, darcd nu este chiaraga de groaznic dacd mi seintdmplS aga ceva." Pe mdsurd ce Dora vorbea, creatura se fdcea din ce in ce mai micd. Cdnd fetita termind de vorbit, aceasta ajunsese de mdrimea unui degetar. "O s6 te pdstreztottimpulaga de micd,"ii promise Dora creaturii. De atunci incolo, cdnd Dora simlea cum creatura apare 9i incepe sd creascd, igi spunea,,dacd gregesc din c6nd in c6nd nu inseamnd ca voi gregi intotdeauna' gi imediatsimlea cum creatura se micAoreazd la loc. Dora mai gregea intr-adevdr din c6nd in cdnd, dar nu ii mai era fricd de asta. Era hotdrAtd sd incerce lucruri noi 9i diflcile 9i sd facd lucrurile cdt mai bine pentru cd aga era mult mai pldcut. Nu mai considera o catastrofd teribild fiecare gregeald 9i nu se intrista prea tare din aceasta cauz6.

Vocabular:

sacadat: cu intreruperi dese gi scurte; intermitent, ritmic.

1. Cdt de rdu era pentru Dora sd gregeascS? a) la fel de rdu ca gicum arfi sd caziintr-o groapd adAncd giintunecatd plind de pdianjeni; b) la fel de rdu ca gi cum te-aiint6lniintr-o noapte cu o creaturd mare, urdtd 9i fioroasd; c) la fel de rdu ca gicum aifi in mijlocul unei mullimide oameni care rdd gite aratd cu degetul; d) la fel de rdu ca gi cum ai lua o notd micd la teste sau ai pierde vreo intrecere.

2. Scrie cum se simlea Dora cdnd era cuprinsd de frica nereugitei?

a) inima bdtea tare, mdinile tremurau, respiralia era sacadatd; b)stdtea treazd pdnd la cinci dimineafa; c) simlea cd nu mai poate sd facd nici un pas mai departe; d) ise tdia rdsuflarea, picioarele seinmuiau, mdinile se crispau.
3.

Ceinsemna gregeala pentru Dora?


a) cel b) cel c) cel d) cel

mai mai mai mai

bun lucru din lume; rdu lucru din lume; interesantlucru din lume; dureros lucru din lume.

4. Scrie

doud acliuni pe care Dora voia

si

le

facd pentru a nu gregi niciodatd.

5.

Ai aflat din text cd Dora igi fdcea planuri pentru prevenirea gregelilor. Pune in coresponden[d, cu ajutorul sdgelilor, situafiile inchipuite cu solu[iile gdsite.

Situatii

Solufii
gi-arimpd(i sandwichul
gi-ar imagina cd o urmdregte un urs

arzbura cu balonul cu heliu

6. Ce a decis Dora atunci cdnd programul de prevenire a gregelilor s-a dovedit a fi un egec? a) sd faci singurele lucruri lipsite de pericol: sii doarmd 9i sd mdnAnce;

b)sd ceard ajutorul creaturiifioroase care-i apdrea mereu in vis;


c) sd nu se mai apuce de niciun lucru riscant sau dificil; d) sd nu se maijoace de acum incolo cu $tefania gi Bianca. 7. Scrie doud activitSlicare

ise pdreau riscante 9i dificile Dorei.

8. Completeazd descrierea creaturiidin pddure, dupd modelul dat.

lnfd{igarea lndltimea Blana Ochii Gura


Din{ii

ur6td gi infricogdtoare

Ghearele
9. Cum a realizat Dora cd nu are cum s-o sperie creatura? a) pentru cd nu era fricoasd; b) pentru cd nu o ajungea, c) pentru ci era prietenoasd; d) pentru cd era doar un vis.
1 0. Fiecdrui personaj ii corespund douiinsugiri. Alege rdspunsurile desen6nd o sdgeatd ce unegte numele personajului cu insugirile potrivite.

neincrezdtoare frumoasd premiantd in[eleaptd


11 .

neast6mpdratd

Dora
Creatura

prietenoasd indiferentd infricogatd

Ce ai inleles tu din ceea ce scria pe cartea de vizitd a creaturii?

12. Ce fdpturd crea Dora c6nd se gdndea la nereugite? a) Creatura cea urAtS;

b) Frica-de-Gregeald; c)Teama-de-gcoald; d) Gregeala catastrofald.

13.Crezi cd creatura o pldcea pe Dora? Ce fapt din povestire ili demonstreazd acest lucru?

Hgd"

I
=

14. Care dintrevariantele de maijos arputeafi un final de poveste potrivit? a) La gcoald, din cauza fricii, Doraincepe iarsd gregeasc6. b) Creatura o forleazd pe Dora sd se duc6 la gcoal6. c) Creatura o ajutd pe Dora la lucrurile noisidificile de la gcoal6. d) Fiind acum increzdtoare, Dora incepe sd se ducd iar la gcoal5. 15. Care este mesajuldesprins din

enunlulde maijos?

,,Dacdgregesc din cdnd in cdnd nu inseamni ca voi gregi intotdeauna'


a) Nu trebuie sd gregim niciodatd; b) Cine gregegte o datd va gregimereu; c) Oricine poate gregi c6teodatd; d) Unii gregesc rareori allii gresesc mereu.
1

6. Cum a devenit Dora in urma acestui vis? a) veseld, silitoare, cuminte;


b) d)

increzdtoare, curajoasd, hotdrdtd; infricogatd, gdnditoare, furioasd.

c) tristd, temdtoare, nehotdr6t6;

Care au fost sentimentele Dorei de-a lu ngul povestirii? La inceputul povestirii Dora se simlea pentru cd La sfdrgitul povestirii Dora se simlea pentru ca
17 .
1

8. Morala povegtii e cd oricine poate gregi. Folosegte situalii din text pentru a susline acest lucru.

9. Ce alt titlu ai alege pentru acest text?

a) Dora gigcoala; b) ln cdutarea gregelii;

c)VisulDorei;
d) Creatura cea fioroasd.

si fii in locul Dorei? Alege gi explicd doar una din cele doud situalii.
20. Ai vrea

Da, pentru cd

Nu, pentru cd

_t

l'
.\

rl

Testul nr. 20 text tradus, adaptat gi prelucrat de pe http://timss.bc'edul


Tn Antarctica esteAntarctica? Antarctica este un continent pozilionat la sudul Pdmdntului. (Dacd

l. lntroducere

Ge

incercali sd-l gasili pe globul pdm6ntesc, vefi vedea cd este in partea de jos a
acestuia.) Se intinde pe o zecime din suprafala Pdm6ntului 9i este acoperit cu un strat de gheald, care are o grosime de 1.500 de metri sau mai mult. Polul Sud este chiarin mijlocul Antarcticii. Antarctica este cel mai rece, uscat 9i vdnturos continent 9i are cea mai mare altitudine medie dintre toate continentele. Foarte pufini oameni locuiescinAntarctica petot parcursul anului. Oamenii de gtiin!5 stau acolo pentru perioade scurte de timp gitrdiescin stafiile de cercetare special _r Vara in Antarctica este in perioada octombrie - martie. in acest timp, este non-stop ziud. ln timpul iernii, din aprilie p6nd in septembrie, se intdmpld opusul, giAntarctica este cufundatd gase luni intr-u n permanent intu neric. in Antarctica,esteat6tdereceincAtnici nuvdputefi imagina!Agaestechiargi inmijlocul veriil Polul Sud este partea cea mai rece din Antarctica. Temperatura medie pentru luna ianuarie, mijlocul verii, este de minus 28 de grade Celsius (scris - 28 ' C). Minus inseamnd mai rece dec6t punctul de inohet care este de 0 " C. 'in timpul iernii, din aprilie p6nd in septembrie, temperatura medie de la Polul Sud poate ajunge la - 89 " C. Atunci c6nd temperatura este atdt de scdzutS, dacd arunci in aer o cand cu apd clocotitS, ea va inghela inainte de a lovi gheala. Uieori, oamenii de gtiinld utilizeazd frigidere pentru a pdstra probele la cdldurd!

'

construite.

"

Pinguinii din Antarctica

Existd mai multe specii de pinguini in Antarctica dec6t orice altd pasdre. Ei pot zbura, dar pot folosi aripile ca inotitoare scurte de inot. Acegtia sunt inoldtori excelenli. Picioarele sunt situate mai in spate fa!6 de alte pdsdri, lucru ce le conferd pozilie verticald dar care le ingreuneazd mersul pe pdmdnt uscat. Tot ele indeplinesc

funcfia de cArmd atunci cdnd se afld in apd. Pe sol, pinguinii se leagdndin pozifieverticald sau se deplaseazd prin mici sdrituri. Pinguinii au mai multe pene, care se suprapun reciproc. Acestea, impreund cu puful gi un strat gros de grdsime, ii protejeazd de aerul rece, de vdnt gi apd. Pentru cdldura suplimentari, pinguinii se inghesuie impreund, in grupuri. ll. O scrisoare din Antarctica
Sara Wheeler este unul dintre oamenii de gtiinld care lucreazd in Antarctica. Citind aceastd scrisoare, cete nepotul ei, Daniel, poli afla mai multe despre experienla ei din Antarctica.

nu /1{ ;l ' .fi o I "f

Vinei,
?g

Antarctica decembrie

Dragd Daniel, care am pramis sd li-o sciu din Antarctica gi o fotografie. lmagineazd-li c1t de incenta6suntde afi aici, pe urmele atdtorexploratoi celebri!Aceastd zond estefoarte difeitd de lumea pe care

timtt saisoarea pe

o gfiinr.

prcdu* alimentare uscate, conservate sau congelate (Aici nu trebuie sd fie pus nimicin congelator - po! se h$i pur gi simplu afard). Totulse gdfegfe pe sobe cu gaz, mici, care necesitd mai mult timp de preparare decAt
aragazul de acasd.
teri

Nu este nimic proaspdt de mAncare aici - g! neexistdnd supermarket-ui - trebuie sd mdnAnc o mu$ime de

amfdcuttdileicu pastd detomate gilegume ambalatein staniol, urmate de cdpguni uscate, care aveau
gi

gustdecarton.
Mi-e dor de mere

portocale proaspete! Ag vrea sd-mi trimiteli cAteva! Cu dragoste, Sara

*sw

g
J
I 2.

, . Cum poligdsiAntarctica pe globul pdmAntesc?

^{ ^{^tr#
giinalt.

Antarctica e cel mai rece loc de pe pdmdnt. Ce alte recorduri s-au mai inregistrat aici? a) cel mai uscat gi noros; b)cel mai ploios giv6nturos; c) cel mai v6nturos gi uscat;
d) cel mai noros

3. Cu ce este acoperitdAntarctica? a) cu o pdturd de gheald; b) cu oceane gi mdri; c) cu petice de zdpadd; d) cu un strat gros de gheald.

4. Care e partea cea mai rece dinAntarctica?

5. Gdndegte-te la ce iti spune acest text despre Antarctica. Scrie oameni aleg sd nu vizitezeAntarctica in perioada aprilie-septembrie.
1.

doui motive pentru care

mulli

6. Ce vrea acest text sd spund prin enunlul ,,dacd arunci in aer o cand cu apd clocotitd, ea va inghela inainte de a lovighea!a"? a) sd spund c6t de fierbinte e apa in Antarctica; b) sd arate ce fel de apd se bea in Antarctica; c) sd spund despre experimentele oamenilorde gtiinld inAntarctica; d) sd arate c6t de frig este

inAntarctica.

7. Potrivit acestui text, la ce folosesc aripile pinguinului?

a) pentru b) pentru c) pentru d) pentru


8.

zbura;

ainota;
a pdstra cdldura puilor;
a merge

in pozi[ie verticald.

Scrietrei moduri prin care pinguinii sunt capabili sd-gi pdstreze cdldura corpuluiinAntarctica.

picioarele pinguinilor sunt situate mai in spate. Scrie un avantaj gi un dezavantaj al acestei poziliondri.
9. Ai afl at din text cd

avantaj: dezavantaj:
10. Cum se deplaseazd pinguinii pe uscat? a) prin alunecarea pe gheafd; b) prin legdnat Si mici sdrituri; c) prin alergare gi salturi;

d) prin legdnat 9i tdrdt.


1 1

Scrie

doui

lucruri pe care le-ai aflat despre alimente, in Antarctica, din scrisoarea Sarei.

't.

12.

Cuiii este adresatd scrisoarea Sarei?


a) fratelui sdu, Daniel; b) unui cercetdtor, Daniel; c) nepotului sdu, Daniel; d) unui director de supermarket, Daniel.

13. G6ndegte-te dacd doregtisd viziteziAntarctica. Utilizeazdceeace ai citit atdtin ,,lntroducerein Antarctica" gi ,,O scrisoare din Antarctica" gi explicd de ce ai dori sau nu ai dod sd faci aceastd

vizitd.

4. Care fragment din text ifi spune cdt de groasd este gheala in Antarctica? a) Ce esteAntarctica?; b) Vremea in Antarctica; c) Pinguinii din Antarctica; d) O scrisoare dinAntarctica.

15,

in acest articol, existd doud moduri diferite de a afla despreAntarctica: s lntroducere in Antarctica; a Scisoare din Antarctica; Care dintre aceste tipuri de informalii !i se par mai interesante, 9i de ce?

^/^/^J^Jm
NOTE

t\.\

SBNr

978 606-629-162-0

Pret: 12,00 lei

,ltilIltltlullill tl[ il ttil