Hanu-Ancutei Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu -caracterizarea personajului principal-Neculai IsacEchivalentul romanesc al celor 1001 de nopti ara!

e este volumul sadovenian Hanul Ancutei " apropierea aceasta #iind dictata de tipul povestilor"istorii #elurite adunate din toate mediile sociale insa unite su! numitorul comun al e$ceptionalului si su! cel al timpului de mult trecut% aproape mitic" le&endar' in care s-au petrecut( )ocul Sheherazadei este luat de diversi naratori" majoritatea si prota&onisti ai intamplarilor descrise" sau cel putin martori" colportori" care" intr-un &rai moldovenesc de o savoare deose!ita recreaza lumea din tineretile lor aventuroase ( *n e$emplu concludent in acest sens este chiar eroul povestirii Fanatana dintre plopi " anume capitanul de mazili Neculai Isac( Se poate a#irma ca in realizarea portretului acestui personaj au #ost #olosite" aproape in mod didac-tic" toate modalitatatile de caracaterizare clasice" directe si indirecte cu ajutorul carora se contureaza atat portretul #izic" tipic pentru personajele sadoveniene cat si o schita de portret moral" pe care nu se insista insa" #iind in discutie un erou de povestire " care" de re&ula este redus la trasaturile esentiale pentru actiunea povestita"el este un e$ecutant " nicidecum un caracter ( +ea mai #recventa modalitate va #i" totutsi autocaracterizarea deoarece povestirea este la persoana I" spusa din perspectiva maturului care judeca #aptele necu&etate ale tanarului care era cu douazeci si cinci de ani in urma( Introducerea in scena a personajului" de la inceput invaluit intr-o aura de mister" investit cu atri!utele unei #iinte care poate calatori peste timp" care vine dintr-un trecut indepartat"le&endar "ca sa aduca in prezent adevarul si le&ea cea dreapta %calaret invaluit in lumina si pul!eri " luneca spre noi " calaretul parca venea spre noi dedemult" de pe departate taramuri ' reprezinta indirect o modalitate de caracterizare( ,prirea la han are valoare de destin %aici ii erau sortii sa se opreasca '" deoarece ne a#lam intr-o lume in care soarta si divinitatea au puterea a!soluta asupra #apturilor omenesti care nu se pot impotrivii le&ilor #irii " mentalitate arhaica tipica( -ortretul #izic al noului oaspete"#acut de un narator o!iectiv "pe care putem sa il identi#icam cu autorul"impleteste mijloacele de caracterizare deoarece contine atat re#erinte directe. om ajuns la carunteta ce arata inca #rumuseta si !ar!atie "cat si derivate"din vestimentatie si atitudine"care dau indicii despre starea lui materiala superioara cat si despre trasaturile morale . sta drept in sa purta ciu!ote de iu#t cu tureci nalte s/un ilic de postav civit cu nasturi rotunzi de ar&int (-e umeri" tinuta numa intr-un lantujel atarna o !lanita cu &uler de jder( Avea tor!a de piele &al!ena la sold si pistoale la col!uri(012desi ochiul drept stans si inchis ii dadea ceva trist si straniu Ast#el avem in&redintele-cheie ale personalitatii lui Isac. ochiul stins" motiv de curiozitate in ceea ce priveste imprejurarile in care s-a petrecut nenorocirea care l-a marcat pentru toata viata" pistoalele" sim!ol al #irii sale curajoase si raz!oinice si !unastarea a#isata aproape ostentativ( *rmatorul episod" cel al reintalnirii cu comisul Ionita"vechi prieten" releva si o alta parte a caracterului sau .cea sensi!ila (3otodata"in aceasta intalnire este su&erata" prin e$trapolare "alta calitate a mazalului.cea de !un orator" deoarece o relatie atat de stransa cu maestrul de ceremonii al ciclului indica oameni de aceeasi valoare spirituala( El se autocaracterizeaza ca o persoana socia!ila mie mi-a placut sa !eau vinul cu tovarasii imi sunteti toti ca niste #rati " #iind totodata acceptat de cei de la han si considerat om cum ne place noua ( 3ocmai din acest motiv" portretul pe care i-l #ace este unul admirativ "!azat pe antiteza dintre zilele tineretii si cele ale maturitatii"nota in care isi va spune si mazalul povestea( +aracterizarea directa prin #ormulele voinic si #rumos4si rau( la #el cu !uiac si ticalos atesta veleitatile tineretii" in timp ce 5atea drumurile cautandu-si dra&ostele arata natura aventuriera dar si romantioasa a eroului(In aceeasi nota se incadresa si autocaracterizarea imi erau dra&i ochii ne&rii si pentru ei calcam multe hotare ( Aceste trasaturi sunt evidente in momentul intalniri cu ti&ancusa Mar&a" pentru care Neculai va

dezvolta o dra&oste rapida si tul!uratore ca si aparitia #etei cu #usta rosa si #orme #rumos rotunjite " care ii da tanarului o senzatie stranie prin intensitate am simtit ceva #ier!inte (parca as #i in&hiti o !autura tare ( , intalnire de cateva clipe trezeste senzatii ne!anuite in mintea in#lacararta a lui Neculai care nu renunta pana nu o!tine o intalnire cu #ata" situatie in care nu este precaut " nu isi ia nici o masura de sin&uranta" nu suspecteaza nimic( Autocaracterizarea pe atunci nu cunosteam ca acum su#letul #emeilor "spusa din pozitia maturului si vine ca o anticipatie la ce va urma si se poate corela cu vor!eam mai putin si noptile imi pareau mai scurte " ast#el tineretea capata valoare de timp al actiunii " al rapiditatii "al trecerii timpului #ara a #i clasi#icat" in timp ce" odata ajuns la varsta re#lectiei" personajul se simte dator sa 6si cantareasca nesa!uintele ( Sensi!ilitatea eroului va #i relevata in atitudinea acestuia #ata de ti&ancusa7 &esturile marunte. o invelii in contanas caci tremura" ii man&aiai ochii dau masura masculinitatii sale protectoare" pastrate si acum #ata de #iintele #eminine &in&ase precum Ancuta pe care o prinse de mana ( Atentia pe care el i-o acorda #etei" modul in care i se adreseaza esti #rumoasa ca o duducuta atesta o crestere aleasa" si aprecirea calitatilor #eminine indi#erent de statutul social" dau" de #apt "masura propriei persoane" #ac din el un cavaler( 8eoarece el a #ost dintotdeauna om cu dare de mana% in tinerete avea oi si ne&uta vinuri " acum pastreaza insemnele !o&atiei '" Isac a #ost si a ramas o persoana &eneroasa .da ti&anilor !ani" ii cumpara Mar&ai haina promisa" ii cinsteste pe cei de la han cu vin ceru pentru sine si soti vin vechi in oale noua " mentinand ast#el relatiile civilizate si impunandu-se ca !oier ( 8erivata din meseria sa %capitan de mazili'" vitejia " calitate a!solut necesara oricarui !ar!at" este demostrata in con#runtarea cu ti&anii care il atrasesera in cursa si vroiau sa il je#uiasca( Scena in#runtarii este dramatica" omul capata valente animalice prin putere si curaj" el se lupta ca un leu" ridicai pistolul si #ul&erai la un pas "intre ochi" pe cel ce ma incaleca sau incepui a racni c/un &las schim!at de tul!urare si durere 9anit" cu ochiul insan&erat" capitanul &aseste puterea de a lupta pana ii iz&oneste pe atacatori( 9emarca!il ramane" in conditiile date interesul sau pentru soarta #etei care il atrasese in capcana( El nu ii poarta pica" nu are nici un #el de resentiment pentru cea care aprope ii adusese moartea" ci re&reta sincer si pro#und pierderea unei #iinte dra&i"care se sacri#icase pentru el "insa prea tarziu( Ast#el deducem" indirect pro#unzimea sentimentelor de care este capa!il Neculaie Isac" in opozitie cu prima impresie despre el" %initial este perceput ca #iind un cuceritor'" con#irmand spusele comisului Ionita despre el pentru o muiere care ii era dra&a isi punea totdeauna capul ( In cazul acesta insa" si capitanul si Mar&a au actionat prea tarziu pentru a se putea salva( Statutul de personaj-narator ii da capitanului puterea de a recrea prin cuvant lumea disparuta a tineretii sale a&itate(3alentul incontesta!il de povestitor este e$ersat in compania tovarasilor "oameni de aceeasi #actura" cu aceleasi sistem de valori %om cum nu place noua '"iar istoria relatata" desi cu un &rad ridicat de su!iectivitate" da impresia de veridicitate( Se poate avansa ideea incercari anularii castelor si consecintele ne#aste asupra indivizilor care au indrazneala de a intervenii in oranduirea lumii" incercand sa #aca a!stractie de statutul social( 9espectarea ritualului povestirii se #ace prin indepartarea de lumea materiala %:in&aduie-mi sa-mi duc calul la &rajd '"servirea vinului %om !ea o ulcica de vin 'ca eli$ir al naratiunii" captatio !enevolantie prin #olosirea #ormulelor de adresare totodata politicoase si #amiliare %iu!iti prietini " domilor si #ratilor 'urmate de istoria spusa pe nerasu#late"in crescendo dramatic( )im!ajul capitanului este tipic moldovenesc" in stilul cronicarilor %acum douazeci si cinci de ani 'insa si cu o tenta litarara%catastihul acelor ani incepe a se incurca '" a!unda in arhaisme %civit " tureci co!uri '"re&ionalisme %scurteica " juruita '" per total atesta apartententa personajului la lumea tipic sadoveniana in#atisata si intarirea de catre scriitor a crezului sau taranul roman a #ost principalul meu erou ( 8e #actura romantica"povestile care se incadreaza in aceasta tema pot avea si #inal tra&ic daca prota&onistii nu au taria de caracter sa se detaseze total de clasa sociala careia ii apartin si sa se dedice in e$clusivitate unul altuia( In povestirea Fantana dintre plopi " Mar&a este credinciosa #amiliei ei"il atra&e pe Neculai in capcana" apoi are remuscari" in timp ce el nu tine cont de statutul ei social insa nici nu isi

a!andoneaza conditia lui" ca atare evadarea intr-un univers numai al lor nu este posi!ila" iar indrazaneala lor este pedepsita dupa &ravitatea #aptei( 3ocmai din aceste conditii" capitanul Isac nu este un erou romantic complet" el are doar cateva caracteristici ale acestui tip"insa ramane un personaj liniar"un aventurier atins de sensi!ilitate" insu#icient dezvoltat pentru a #i un personaj puternic"impresionant(