Un studiu de caz - Televiziunea publica Televiziunea publica are in acest moment doua puncte slabe: lipsa declarata a fondurilor

si scaderea drastica in audiente. Privite din exterior, acestea sunt elemente standard ale unei situatii de criza. Judecand insa dupa actiunile si deciziile conducerii postului public de televiziune, am putea crede, in cel mai bun caz, ca e vorba doar de un mic impas. Societatea de Televiziune nu are bani, dar, in loc sa-si regandeasca oferta si activitatea (oameni, programe , decide sa se extinda si a cerut !onsiliului "ational al #udiovizualului licente pentru doua noi posturi: T$% & si T$% 'nfo. (omentul aparitiei a doua noi posturi de televiziune nu este )ustificat nici prin pozitia pe care actualele canale ale S%T$ o ocupa pe piata audiovizualului. T$% * si T$% +, principalii actori ai Societatii de Televiziune, pierd telespectatori in ritm sustinut, si asta in conditiile in care nu se poate spune ca ar fi dezavanta)ate de firmele de cablu sau ar intampina dificultati ma)ore in a patrunde in casele oamenilor. , simpla comparatie a audientelor celor doua posturi publice in primele doua luni ale acestui an cu cele din +--. arata o cadere usturatoare - T$% * trece de pe locul & pe locul /, iar T$% +, care ocupa locul ., iese din top *- al audientelor. 'n fata T$% * se afla acum doua posturi generaliste, ProT$ si #ntena *, si doua canale de nisa - unul de stiri, %ealitatea T$, si unul pentru femei, #casa T$. 'ar daca situatia economica poate fi indreptata cu artificii financiare, perfect legale si )udicioase, recastigarea atentiei si interesului telespectatorilor e o c0estiune mai complicata. Un caz interesant il reprezinta c0iar principalul )urnal de stiri al T$% *, cel de la ora *1. 2aca, in primavara anului trecut, postul public de televiziune )uca de la egal la egal cu stirile de la ora *1 de la celelalte doua posturi generaliste concurente - #ntena * si ProT$ -, acum audienta Jurnalului T$% este la )umatatea celei a ,bservatorului si la un sfert din cea a Stirilor ProT$. 2eclinul a inceput sa se produca din vara si s-a accentuat din toamna. "umirea lui #lexandru Sassu ca presedinte - director general al S%T$, venit direct dintro functie de conducere din PS2, a fost privita de la inceput ca pe o caciula politica pusa pe capul deciziei editoriale a postului public. 2eclaratiile sale initiale ca nu se va amesteca in politica editoriala au fost contrazise rapid de demersurile mai mult sau mai putin publice. , mutare costisitoare din punctul de vedere al imaginii si al formatului editorial a fost trecerea pe o linie moarta a %odicai !ulcer, director al 2irectiei Stiri, reorganizate intre timp. %odica !ulcer, cu un bac3ground de )urnalist castigator la concursul din vara lui +--/, a devenit o tinta ce trebuie eliminata indiferent de pierderi. 'ar pentru asta, s-a pus in miscare o intreaga masinarie de atac. (ai intai, 2irectia pe care a primit dreptul sa o conduca in urma unui concurs a fost reorganizata. #poi, i-au fost limitate atributiile din fisa postului primita odata cu castigarea concursului de director de stiri. 4c0ipa de editori si producatori cu care a lucrat la principalele )urnale de stiri a fost mutata la alte editii. 'ar ultimul episod a fost organizarea concursului pentru postul de sef al stirilor T$% fara ca %odica !ulcer, ca director al 2irectiei informative, sa fi cerut acest lucru. Si tot din toamna si pana in prezent s-au inmultit presiunile si interventiile in bucataria Jurnalului T$%. 4pisodul 5caseta %emes5 a generat iesirea publica a lui #lexandru Sassu, care a spus ca difuzarea respectivei casete nu a fost 5corecta, legala si oportuna5, nefiind un 5demers )urnalistic corect5 si a interzis prezentarea celei de-a doua parti a inregistrarii. , decizie contestata

la vremea respectiva si sanctionata public, inclusiv prin migratia telespectatorilor spre alte posturi. %ecent, a mai aparut un sambure de scandal legat de incercarea directorului editorial al stirilor, persoana numita in functie de #lexandru Sassu, de a impune in Jurnalul de la ora *1 un material publicitar. ,data cu acesta au aparut si alte detalii ale noii politici editoriale a postului public: fara stiri politice in prima )umatate a )urnalului. $ocile mai critice au interpretat de)a aceste 5indicatii5 ca insemnand de fapt 5fara anumite stiri politice5. %odica !ulcer incearca acum sa-si redobandeasca atributiile editoriale in instanta, dupa ce s-a lovit de opacitatea si ostilitatea din interiorul institutiei. !onducerea Televiziunii publice incearca si ea sa-si rezolve problemele, dar nu cu argumente in instanta, ci prin aceleasi cai ocolitoare: !omitetul 2irector a modificat procedurile de recrutare si selectie a personalului pentru posturi de conducere si executie. Puse cap la cap, toate aceste mutari si actiuni nu fac decat sa innegreasca ecranul postului public de televiziune. 'ar cand analizezi, de pilda, evolutiile de rating ale Jurnalului T$%, care a pierdut in ultima )umatate de an competitia cu ProT$ si #ntena *, nu poti sa nu te intrebi ce interese sunt mai importante de aparat decat propria credibilitate. Jurnalul T$% pierde la scor 'n primavara anului trecut, audientele T$% *, #ntena * si ProT$, pe segmentul stirilor de la ora *1, erau apropiate. #nul trecut, pe vremea aceasta, Jurnalul postului public putea face fata competitiei cu stirile prezentate de televiziunile comerciale, iar in lunile martieaprilie +--. erau si zile in care stirile postului public bateau concurenta. 'n saptamana +*-+. mai, imediat dupa referendumul de demitere a presedintelui, cu o audienta medie de &,+ puncte, Jurnalul T$% a avut un mar3et-s0are mediu de *6,+7, ,bservatorul - *.,&7, iar Stirile ProT$ - +-,17. , cadere relativa a audientei Jurnalului postului public, combinata cu o crestere puternica a audientei Stirilor ProT$ a inceput in toamna. !u toate acestea, in septembrie +--., Jurnalul T$% inca se batea de la egal la egal cu ,bservatorul #ntenei *. #stfel, in saptamana *.-+& septembrie, Jurnalul T$% avea un mar3et-s0are mediu la nivel national de *+,87, ,bservatorul de *&,.7, in timp ce Stirile ProT$ urcasera la +9,/7. 'n ultimele luni insa, Jurnalul T$% a pierdut ceva telespectatori, dar, mai ales, a pierdut dramatic competitia cu concurenta, stirile postului public inregistrand de multe ori o audienta de doua ori mai mica decat ,bservatorul #ntenei * si de patru ori mai mica decat Stirile ProT$. 2e exemplu, in urma cu o luna, in saptamana *8-+9 februarie, audientele medii la nivel national ale diferitelor editii ale Jurnalului T$% s-au situat intre +,/ si &,+ puncte de rating, inregistrand un s0are mediu de aproape . procente. Pe acelasi interval orar, editiile ,bservatorului au evoluat intre /,/ si .,& puncte de rating, cu un s0are mediu de peste *.7, in timp ce Stirile ProT$ au inregistrat audiente medii situate intre 8,1 si **,+ la nivel national, cu un s0are mediu in saptamana respectiva de aproape +/ procente. !u alte cuvinte, daca in saptamana +*-+. mai +--., dintr-o suta de telespectatori aflati la orele *1 in fata televizoarelor, *6 alegeau sa urmareasca Jurnalul T$%, *. ,bservatorul si +* Stirile ProT$, noua luni mai tarziu (in saptamana *8-+9 februarie , doar . mai alegeau Jurnalul postului public, in timp ce *. se uitau la ,bservator, iar +/ la Stirile ProT$.

2#" T#P#:#;# , inventie pe bani publici: T$% & <aronilor locali, viitorilor guvernatori de )udet alesi uninominal, li se pregatesc scena si microfonul public. :or si candidatilor la primarii, Televiziunea publica le pune la dispozitie spatiu de balet si piruete electorale locale: T$% &. , televiziune rezultata din vointa viitorilor candidati, nu din setea de informatie a publicului. Un fel de T$% )udetean, loc de refugiu si alinare pentru candidatii alungati de pe taramul televiziunilor private controlate de politicieni sau oameni de afaceri locali. #lexandru Sassu scoate la bataie bruma de credibilitate a postului public de televiziune pentru a )uca pe piata alegerilor locale, a caror miza aproape ca egaleaza in importanta parlamentarele din toamna. 'nventand studiouri-refugiu pentru alegerile locale, televiziunea publica pica in pacatul televiziunilor private care, pe banii lor, isi permit sa ignore interesul public. ,r, inventarea T$% &, pe bani publici, urmeaza in primul rand interesul particular al unor candidati de a avea acces legal la o tribuna publica, neingradit de interese locale si atent masurat cu sublerul !"#. , marturie curios de sincera depune insusi domnul Sassu, )ustificand aparitia noului post de televiziune: 52incolo de canalele teritoriale, e nevoie de acest spatiu comun pe care-l va reprezenta canalul &, regional. "u ascund, in acelasi timp, ca, in contextul politic actual, al votului uninominal, al alegerilor, un astfel de canal cu legatura directa cu statiile de la nivelul )udetelor va fi extrem de util nu numai in campanii, dar si ulterior, la alegerile parlamentare, ale primariilor si consiliilor locale5. Seful Televiziunii publice a explicat ca peste 8-7 din programul T$% & va fi regional. , decizie bizara, greu de )ustificat economic intr-o piata tot mai dura, in conditiile in care audienta T$% cade proportional cu veniturile. ,r, in loc sa se ingri)easca de eficienta proprie, Televiziunea publica lucreaza, pe banii nostri, la buna reprezentare a celor care alearga dupa voturi. ,r, votul uninominal ar trebui sa insemne, si in cazul primarilor, si in cazul presedintilor de consilii )udetene, o goana nebuna dupa voturi, dar pe c0eltuiala lor. Televiziunile private au a)uns la cele mai )oase cote de incredere prin implicarea lor fatisa in luptele politice. =unctioneaza dupa principiul vaselor comunicante, fac sc0imb de invitati si de idei. Televiziunea publica, prin productiile )urnalelor de stiri si graba de a se prinde in 0ora electorala, se va conecta la instalatia cu idei putine si atent diri)ate din alambicul democratiei romanesti 5cu presa libera5. #TT':# ;#SP#%'>, vicepresedinte !"# Pe o piata adevarata, unele televiziuni ar fi dat faliment "e puteti descrie in cateva cuvinte cum a evoluat piata televiziunilor in ultima perioada? Sa ne uitam in urma la ultimii +-& ani. 4u cred ca a fost o explozie in piata audiovizualului. Si aici sunt doua fapte. , data: este un aspect comercial. 2oi: s-a ridicat nivelul de trai in %omania. #sta inseamna ca sunt mai multi bani din piata publicitara. Si asta se reflecta, mai ales, in mass-media, mai ales in audiovizual, si din audiovizual cel mai repede in televiziuni. Si bineinteles exista si o

legislatie permisiva care face posibil ca o anumita constructie de program sa a)unga pe piata. $orbeati de o noua piata, de data asta, sa spun, a telespectatorului. # crescut nivelul de trai. $orbim de un alt public? "u, nu cred ca vorbim despre un alt public. $orbim despre un public care cauta permanent ceva nou. 4u cred ca aici avem influenta foarte puternica din partea pietei publicitare. Trebuie sa sc0imbam praful de spalat din doua in doua luni, sapunul, 0idratantul si toate nebuniile, pentru ca apar niste obiecte noi. Si este o goana dupa nou. Si atunci, asa se comporta si telespectatorii. Tot timpul asteapta ceva nou, ceva altfel si de aceea se sc0imba foarte repede si programele. "u avem programe longevive. Un program dureaza maximum cateva luni si dupa aceea se sc0imba. Se rebranduieste. 4ste o goana dupa nou, care este un fenomen international, nu cred ca este un fenomen caracteristic doar %omaniei. Si in acest context exista si fenomenul de aparitie a noilor televiziuni. 4xista o goana dupa nou, dar presupun ca exista si o goana dupa calitate. "u cred ca publicul sta sa se uite doar la ceva nou care are totusi un ambala) indoielnic. 4u nu mai am optimismul pe care il aveti dumneavoastra ca exista calitate in ceea ce ni se ofera. Televiziunile au dovedit ca sunt in primul si primul rand o sursa de distractie si dupa distractie urmeaza pauza, iar pauza si poate vine ceva informatie, poate vin niste emisiuni culturale, dar nu am iluzia ca vom gasi si calitatea despre care vorbiti. !0iar urmaream zilele acestea ca exista o avalansa catre !"# de cereri pentru licenta de televiziuni de nisa, si nu doar de televiziuni de stiri. S-au dat de)a licente pentru televiziuni de golf, pentru televiziuni care au ca public vanatorii si asa mai departe. 4xplicatia este urmatoarea: te0nologia este foarte ieftina. #zi poti sa-ti permiti ca dintr-o localitate mica sa emiti cu o calitate ridicata. "oi am pornit, ca si toata 4uropa, cu programe generaliste. !and au aparut prea multe televiziuni generaliste, unii au fost fortati sa caute alte target-uri. Primele au aparut canalele sportive, canale care au inceput apoi sa-si gaseasca nisa in diferite sporturi, si asa am a)uns sa avem canale dedicate fotbalului, canalele dedicate sporturilor extreme si asa mai departe. 'n %omania, dupa parerea mea, prima televiziune de nisa a fost #casa T$, pe o nisa mai mare, dedicata doamnelor. (ai mult ca sigur, in viitor vom avea - si de)a au inceput sa apara - canale dedicate doamnelor cu diferite preocupari, si aici urmeaza target-ul. Si aici mai este un factor pe care nu trebuie sa-l uitam: este publicitatea. 4ste o supraproductie la ora actuala pe piata. Suntem o societate care consuma foarte mult si publicitatea nu mai este aruncata intr-un colt, pe unde apuca, ci este foarte tintita, aproape la cateva zeci de persoane. Si de aceea este un factor foarte important. #m intrebat pe foarte multi operatori care intra pe piata de televiziune sau in devenire si mi-au zis: 52omnule, eu nu mai fac publicitate pe un canal generalist pentru undite si pentru fel de fel de c0estii de pescuit. 4u vreau sa avem un canal separat al nostru si acolo suntem trei-patru firme care avem asemenea lucruri si ne vom descurca, si aceste produse se vor vedea acolo5. !are sunt argumentele celor care solicita licente? #stea sunt argumentele firmelor respective, nu neaparat viitori operatori, dar ale celor care vor sa desc0ida o televiziune de nisa care sunt? 4u cred ca mai degraba aceasta publicitate determina si miscarea pe piata si cei care vin dupa licente doar raspund la aceasta necesitate. 4u simt de multe ori ca si un singur canal de televiziune este destul pentru %omania. 2e foarte multe ori nu ai stiri. 2in fericire, este o tara linistita si ca sa tii tonusul, permanent, +9 din +9, folosesti alte metode. 2e

pilda, redai o declaratie foarte pasnica, foarte linistita si ea primeste niste imagini total aiurite si devine o stire 5interesanta5. 2eci, de foarte multe ori, cei care se aventureaza cu astfel de canale nu fac neaparat c0estiuni serioase. Si nu vorbesc doar de canalele de stiri. Publicul va pleca, pentru ca nu poti permanent sa apelezi la asemenea trucuri. !um vedeti piata T$ peste un an, doi ani, cu aceasta migratie a publicului? 4u cred ca vom avea multe canale, plus aceasta te0nologie care se numeste digitala, in care eu pot butona din telecomanda, pot sa selectez emisiunea mea, pe care vreau sa o vad si atunci cand vreau eu sa vad. 4xista de)a te0nologia asta de a stoca anumite emisiuni. Singura problema pentru care nu este raspuns este problema dreptului de autor: de cate ori poti sa vezi un film sau un eveniment sportiv. Si a doua problema este posibilitatea de a ocoli publicitatea. 2eci eu daca vreau, nu ma uit la publicitate. $or exista posibilitati de a seta eu telecomanda. Si pentru aceste continuturi voi plati eu, in calitate de consumator. Pe de alta parte, se vor mari retelele de nisa, regionale, locale. 4xista legislatie care permite licenta regionala, in acest moment? 4xista licente de satelit. (a)oritatea licentelor de nisa sunt pe satelit. Se pot receptiona in toata 4uropa. #ceasta inseamna ca eu pot sa vad T$ ,ltenia la <ruxelles sau in $arsovia si asa mai departe. Si vor exista niste servicii de cablu. 4u platesc pentru aceasta institutie si, indiferent unde sunt in 4uropa, pot sa vad programul meu preferat, cand vreau eu. 2ar ori vom plati, ori continuturile gratuite vor fi incarcate cu publicitate. 2aca nu vor fi incarcate cu publicitate, atunci, mai mult ca sigur, vor aparea mai multe emisiuni in care se va utiliza plasarea produselor. Publicitatea clasica a pierdut din credibilitate. $or exista niste clipuri muzicale sau filme, nu alte productii, unde eu nu imi dau seama ca ma uit la publicitate la un produs. !eea ce nu e bine si este rolul autoritatii de reglementare sa filtreze asemenea continuturi. 'n rest, va creste foarte mult pretul emisiunilor in direct, unde nu poti calcula nimic. 2egeaba pot eu sa accesez evenimente petrecute, directul va avea un pret mai mare decat la ora actuala. 2epinde de ratingul si de forta umana, de care cam ducem lipsa in ultima vreme. 4 parerea mea personala. 4u n-am vazut in ultimii treipatru ani noi vedete. "u ai timp sa creezi. Si asa, posturile de televiziune cumpara vedetele unul de la celalalt, se imprumuta sau transforma in vedete personalitati din alte domenii: fosti sportivi, actori, cantareti. "u e o sc0imbare reala. #ceste televiziuni de nisa nu au adus nimic nou pe piata televiziunilor. 4u nu ma simt mai confortabil cu atatea programe. (ergand pe teoria aceasta, pasul firesc nu ar fi prabusirea acestor televiziuni, daca tot nu vin cu nimic nou? 2aca am fi intr-o piata adevarata, unii trebuiau de mult sa dea faliment. 2ar uitati-va ca nimeni nu a dat faliment. 2e ce se intampla acest lucru noi nu stim. 4i au ceva pe care noi nu-l stim. Pe piata sunt trusturi cu canale profitabile, dar care tin si niste televiziuni fara audienta, le pastreaza. "u stiu ce se intampla. 'nterviu realizat de (arilena Stancu ;4:U T%#"2#='% 'pocrizia 5ec0idistantei5

(odelul european al reglementarii continutului audiovizual are mult mai multe constrangeri decat cel american. :iniile de forta ale acestui model european tin de reprimarea 5incitarilor la ura pe criterii de rasa, sex, religie sau nationalitate5, asigurarea dreptului la replica si protectia minorilor, in special, fata de 5programele care cuprind pornografie si violenta ne)ustificata5. 2irectiva Serviciilor (edia #udiovizuale consacra inca din *181 5dreptul la replica sau despagubiri ec0ivalente5 oricarei 5persoane fizice sau )uridice ale carei interese legitime, @n special reputatia si bunul renume, au fost lezate prin enuntarea unor fapte neadevarate @ntr-un program de televiziune5. 2irectiva este transpusa in legislatiile nationale si, pornind de aici, statele membre si-au elaborat, dupa puteri sau imaginatie, reguli menite sa asigure respectarea dreptului la propria imagine, dar si asigurarea ec0idistantei posturilor de T$ si radio. Statele Unite au trecut si ele prin febra reglementarii ec0idistantei politice. 4ste vorba de celebra 5fairness doctrine5, emisa in *191 de catre !omisia =ederala pentru !omunicatii. 5=airness doctrine5 impunea posturilor de radio si televiziune sa trateze problemele de importanta ma)ora si sa prezinte impartial orice problema controversata. #tat republicanii (in timpul scandalului Aatergate , cat, mai ales, democratii (nemultumiti de explozia si popularitatea tal3-radio-urilor conservatoare au incercat sa foloseasca aceasta doctrina impotriva adversarilor din media. 'n anii B8-, in timpul administratiei %eagan, !omisia =ederala pentru !omunicatii a abolit controversata 5fairness doctrine5. %ecent, democratii, care se bucura de largul spri)in al presei scrise liberale din SU#, dar nu au succes in audiovizual (publicul prefera in continuare retelele de radio evang0elice si conservatoare , au incercat fara succes sa reimpuna doctrina ec0idistantei. 'n tarile din Uniunea 4uropeana si in Statele Unite, astfel de reguli privind asigurarea impartialitatii au fost )ustificate de numarul foarte limitat de frecvente terestre pe care un stat le putea acorda posturilor de radio si televiziune, precum si de ideea 5generoasa5 a exercitarii cu responsabilitate a dreptului la libera exprimare. Pe de alta parte, impunerea unor asemenea constrangeri presupune existenta unor autoritati de reglementare parca din cer coborate, asexuate ideologic, supercompetente, cu totul independente atat fata de partidele politice, cat si fata de promisiunile ori amenintarile industriei, dotate cu sisteme de monitorizare si puteri orCelliene. 'n societatile asezate, in care exista pluralismul mi)loacelor de informare, in care )ustitia e independenta, functioneaza cu celeritate si poti obtine rapid satisfactie atunci cand esti victima unei calomnii, astfel de reglementari sunt mult exagerate, c0iar daunatoare. :a 4st de $ec0ea 4uropa insa, vedem ca cei mai multi dintre patronii de media sunt privilegiatii fostului regim comunist sau agentii acestuia. Proprietatea este de-acum privata, dar in foarte multe situatii mentalitatea a ramas aceeasi: propaganda, iar nu cautarea adevarului, este scopul principal al media aflate pe mainile unor astfel de patroni. Si, cu cat mergi spre %asarit si a)ungi in fostul spatiu sovietic, cu atat inmultesti, atat ca numar, cat si ca profunzime a fenomenului, astfel de constatari. 'n ;eorgia, de exemplu, exista indicii serioase ca activitatea postului de televiziune 'mediT$, care a fost controlat de cel mai influent oligar0 georgian, <adri Patar3ats0villi (decedat recent , a fost parte a planului loviturii de forta impotriva presedintelui ales, Saa3as0villi. Paradoxal, abia intrata in U4, %omania are, pe 0artie, reglementari dintre cele mai constrangatoare. %ealitatea din piata audiovizuala dezvaluie insa marea ipocrizie. :a sustinerea unei legislatii atat de 5restrictive5 sau 5generoase5 (depinde din ce punct de

vedere privesti problema 5impartialitatii5 au participat, fie si indirect, si patronii unor media care arata dispret fata de 5asigurarea ec0idistantei si pluralismului5, 5informarea obiectiva a publicului prin prezentarea corecta a faptelor si evenimentelor5 si 5favorizarea liberei formari a opiniilor5 stipulate de lege. "eaplicarea legii goleste doctrina ec0idistantei de continut si lipseste de semnificatie si autoritate organismele de reglementare. 4xista, desigur, posibilitatea revizuirii legii, in sensul dereglementarii. 2ar, spre deosebire de Statele Unite, unde industria audiovizuala a cerut in anii B8- abolirea 5fairness doctrine5 invocand aceleasi drepturi de a sustine anumiti politicieni pe care le are si presa scrisa, in %omania niciun mare trust de presa nu a protestat fata de doctrina ec0idistantei, care impune reguli atat de stricte. 'n aceste conditii, scopul nu pare a fi dorinta de asumare fatisa a unei simpatii politice (si, din punctul meu de vedere, nu e nimic blamabil in aceasta, din contra, asumarea fatisa ar aduce mai multa transparenta , ci continuarea propagandei sub umbrela legislativa 5generoasa5, dar gaurita, a 5ec0idistantei5. Revista 22- revista grupului pentru dialog social, 19 martie 2008 DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD "iEarea este o reFetG de succes, oricum am vedea-o: Ei de pe versantul tespectatorului, cu preocupGrile Ei interesele luiH Ei de pe cel al advertiser-ului, care @Ei poate str@nge colimatorul pe un public-FintG c@t mai adecvat. Posturile muzicale, de tineret - au avut de la @nceput menirea de a 5@ng0ite5 publicitate expansivG, la produse tinereEti... dar gGzduiesc tot mai mult Ei reclame la servicii 5studenFeEti5 ale telecom-urilor sau 'SPurilor. S-ar crede cG posturile de sport s@nt ideale pentru beri, aparate de ras Ei alte produse exclusiv masculine, dar... spaFiile tv de sport s@nt disputate tot mai mult de brandurile din domeniul constructiilor Ei amena)Grilor. 'ar de c@nd existG televiziuni pentru gospodine, parcG s-a desc0is poarta raiului pentru o mare parte a bunurilor de larg conum. 2atoritG acestei duble determinGri, niEarea are @ncG viitor. 2ar asta @nseamnG Ei dublG constr@ngere: nu se poate merge cu fragmentarea mai mult dec@t permite piaFa. DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD

Audioviziualul se orienteaza spre nise

Tendintele ca si in moda se sc0imba si in televiziune. "oul curent, sau relativ noul curent , sunt posturile de nisa care se nasc si cresc atat in televiziune cat si in radio. Un mediu propice se pare ca le faciliteaza intrarea pe piata romaneasca. %ealitatea T$ sau #casa T$ sunt doua din exemplele cele mai elocvente de posturi tematice care au reusit sa se impuna , captivand atentia publicului interesat de domeniile pe care sunt specializate. #ctivitatea in zona audiovizualului la capitolul dezvoltare este foarte intensa , desi multi considera ca nivelul de consum de televiziune este exagerat si in plus noile mi)loace de comunicare in masa isi fac treptat loc. ,ccidentul se orienteaza spre 'nternetH in sc0imb , romanii inca mai poarta o dragoste

profunda televizorului . !ompaniile , fiind constiente de acest aspect se conformeaza si incearca sa raspunda cat mai eficient nevoilor consumatorilor , semnele de evolutie neincetand sa apara. Statiile generaliste incep sa piarda teren , procentele de audienta fiind castigate de noile posturi de nisa diferentiindu-se de primele mentionate in primul rand prin calitatea publicului pe care reusesc sa il atraga. !ompaniile de publicitate isi indreapta si ele atentia catre zona posturilor tematice , in special pentru anumite categorii de produse , aducandu-le acestora beneficii mai mari in vanzari decat investitiile in statiile generaliste . Produsele si serviciile a)ung astfel mai usor la publicul caruia ii sunt adresate, acesta intrand in contact direct cu informatia si produsul de care au nevoie H canalizarea bugetului spre statiile specializate fiind astefel mult mai eficienta. !ele mai relevante nise in televiziunea romaneasca sunt canalele de stiri. #cestea au inregistrat si cea mai mare dezvoltare printre care : %ealitatea T$, #ntena &, "+9. Urmeaza cele de muzica : (T$ , U, =avorit T$ H nu lipsesc nici cele dedicate sportului : Telesport, T$ Sport, filmului : P%,cinema , #I" , J<,, pentru copii : (inimax si lista se poate desfasura mai departe .'n grupul posturilor de specialitate , #casa T$ , de exmplu conduce detasat. Posturile axate pe partea de stiri ar putea intra intr-un impas din cauza lipsei de evenimente H norocul insa le-a suras , vara lui +--/ fiind plina de inundatii , scandaluri politice interminabile si catastrofe aviatice . #stfel au reusit sa indeparteze o parte din consumatorii de televiziunile generaliste acestea avand putine sanse in a-i recupera. :a nivelul incasarilor din publicitate , in ciuda orientarii companiilor spre posturile de nisa , cele generaliste sunt putin influentate daca nu deloc , deoarece bugetele si numarul celor care isi fac publicitate prin intermediul televiziunilor sunt in crestere. 2esi evolutia nu este atat de spectaculoasa precum in cazul televiziunilor , si posturile de radio incep sa isi arunce privirea asupra posibilitatii de specializare. 'nfoP%, , un post exclusiv de stiri , lansat de curand este un exemplu de initiativa in domeniu . Si pe plan european se inregistreaza premiere la capitolul radio tematic , lansandu-se c0iar un post adresat exclusiv copiilor. #udiovizualul romanesc se pare ca nu da inapoi ci se avanta inainte cu forte noi si inovatie . 'maginea promitatoare pe care o afiseaza ne da de gandit in privinta longevitatii televiziunii si posturilor de radio in batalia cu 'nternetul si alte mi)loace de informare in masa . Posturile de nisa acapareaza din ce in ce mai mult piata construind o noua viziune a

propagarii informatiei.

Luiza Puchiu, Content

anager !"#

$200%-02-2%&

DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD +--1 vs +--9. !um au influentat alegerile electorale clasamentul televiziunilor de nisa? 'n anii electorali, audienta televiziunilor creste, asa cum e normal, dar ramane intrebarea cu cat si mai ales cine a pierdut. #veti o scurta analiza bazata pe cifrele furnizate de ;=> %omania, care arata exact audienta medie pe fiecare televiziune in anii +--9 si +--1. #firmatiile sunt insotite de imagini clare. Realitatea '( a ocupat locul % in 2009 comparativ cu locul ) in 200*

:a nivelul targetului */-/9 Urban, din punct de vedere al cotei de piata in +--1, locul * este ocupat de Pro T$, urmat de #ntena * si #casa T$. %ealitatea T$ ocupa locul 6. !omparativ, in anul +--9, la nivelul targetului */-/9 Urban, Pro T$ ocupa locul * din punct de vedere al cotei de piata, urmat de #ntena *, T$% * si #casa T$. %ealitatea T$ ocupa locul .. Pentru intreaga zi, conform datelor ;=> %omania, comparativ +--1 si +--9, target */-/9 urban situatia este urmatoare, cu mentiunea ca T$%* a avut o prabusire puternica de pe locul & in +--9 pe . in +--1, iar T$%+ de pe 6 pe *+.

'n ceea ce priveste prime time-ul, conform datelor ;=> %omania, comparativ +--1 si +--9, target */-/9, cifrele arata nesc0imbat in ceea ce priveste primele doua pozitii, dar restul televiziunilor si-au sc0imbat pozitia. Surprinzator, in top *- a intrat ,T$, in timp ce <*tv a iesit din cele mai urmarite televiziuni.

:a nivelul targetului *8Kurban, in +--1 locul * din punct de vedere al cotei de piata este ocupat de Pro T$, urmat de #ntena *, %ealitatea T$ si #casa T$. 'n +--9, la nivelul targetului *8KUrban, locul * din punct de vedere al cotei de piata este ocupat de Pro T$, urmat de #ntena *, T$%* si #casa. %ealitatea T$ ocupa in +--9 locul 6 in topul canalelor din punct de vedere al cotei de piata. Si aici veti observa prabusiri si cresteri suprinzatoare. www.reportervirtual.ro/.../2009-vs-2004-cum-au-influentat-alegerileelectorale-clasamentul-televiziunilor-de-nisa.html DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD

Nisele din audiovizual inunda piata media din Romania

de Costin Ionescu in Media & advertising pe 20 Ianuarie 2006, 00:00

print recomanda

Dupa succesul inregistrat de Realitatea TV si Acasa TV in ultimul an si jumatate, numarul televiziunilor de nisa din Romania a crescut considerabil, fenomen ce va continua pe parcursul anului 2006. Desi cifrele de audienta si de publicitate sunt considerabil mai mici, piata radio urmeaza aceeasi tendinta, oferind deja premiere europene si varietate intr o zona dominata de canalele comerciale consacrate. Dupa succesul inregistrat de Realitatea TV si Acasa TV in ultimul an si jumatate, numarul televiziunilor de nisa din Romania a crescut considerabil, fenomen ce va continua pe parcursul anului 2006. Desi cifrele de audienta si de publicitate sunt considerabil mai mici, piata radio urmeaza aceeasi tendinta, oferind deja premiere europene si varietate intr o zona dominata de canalele comerciale consacrate. Audiovizualul de nisa pare a fi cea mai atractiva zona de dezvoltare pentru mass media romaneasca, dupa cum arata ultimele evolutii de pe piata. !n timp ce in "ccident cuvantul de ordine este sc#imbarea, reorientarea spre !nternet, romanii nu renunta asa usor la marea lor dragoste din fata canapelei, iar industria de televiziune, prin canale din ce in ce mai atente la preferintele speciale ale consumatorului, se asigura ca acesta nici nu are de ce sa apese pe butonul rosu al telecomenzii. Romanii isi petrec foarte mult timp in fata televizorului mult peste media europeana, dupa cum demonstra, la sfarsitul anului trecut, ultimul raport $%&A' pe aceasta tema. (ondajele arata ca intre )0 si *0+ din publicitatea romaneasca merge spre televiziuni, acestea fiind principala sursa de informare pentru mai mult de *0+ din locuitorii tarii. !ar in cazul informarii culturale pentru peste ,-+, conform .arometrului de consum cultural 200-, dat publicitatii la mijlocul acestei luni. !n pofida nivelului, pentru unii e/agerat, de consum de televiziune si indiferent de presiunea e/ercitata de noile media, piata da in continuare indicii de evolutie, semn ca audientele si celelalte cifre relevante, cum sunt datele de publicitate, vor ramane cel putin la nivel constant in perioada urmatoare.

Potential de crestere
!n materie de publicitate, 01234estimam un volum net global de apro/imativ 52,- milioane de euro pe statiile de nisa in 200-, adica apro/imativ )+ din totalul pietei TV6, apreciaza &ircea Vlad !onescu,

mar7eting8researc# director pentru AR."media, companie cu o indelungata e/perienta in lucrul cu posturile de nisa. Dupa ce a pierdut contractul de administrare a publicitatii TVR, compania a inclus deja in portofoliul sau doua canale unul pentru copii si unul de muzica. &otivul este dat tot de &ircea Vlad !onescu9 01234'otentialul de crestere al canalelor de nisa este considerabil. $ste clar ca statiile de nisa aduc un beneficiu aparte, care va deveni din ce in ce mai important pentru tot mai multe categorii de clienti9 targetarea foarte precisa a grupurilor tinta pentru diverse produse si servicii, avand ca efect optimizarea investitiei publicitare. !n acelasi timp, analiza datelor de audienta releva o tendinta clara a pietei TV romanesti a ultimilor ani grupul statiilor generaliste pierde in fiecare an cateva procente din cota de audienta cumulata. Acestea sunt castigate de statiile tematice romanesti si internationale6. 'otrivit lui Dan !onescu, senior sales manager la aceeasi companie, 01234e/ista clienti care au constatat ca pe anumite categorii de produse, un numar insemnat de campanii plasate strategic pe canalele de nisa au adus beneficii mai ridicate in vanzari decat investitiile masive pe statiile generaliste6, deoarece, pentru unele produse si servicii cu adresabilitate stricta, precum tinerii sau copiii, este mai eficienta canalizarea majoritara a bugetului de publicitate catre statiile tematice.

De la stiri la Discover C!annel

(pecialistii afirma ca, pe o piata unde canalele specializate au atras anul trecut apro/imativ :0+ din audiente, cea mai relevanta nisa in televiziunea romaneasca este formata la ora actuala de canalele de stiri ;Realitatea TV, Antena :, <2=>. %rmeaza cele de muzica ;&TV, TV ? @umea, %, Aavorit TV> si de sport ;Telesport, TV (port>, cele de film ;'ro Binema, AC<>, pentru copii ;Deti/, &inima/> si cele de stiintaEcivilizatii ;<ational Feograp#ic, DiscoverG>. " e/ceptie notabila este Acasa TV, care conduce de departe grupul posturilor 01234de specialitate6 si s a clasat, anul trecut, pe locul al patrulea in rHIJndul canalelor cu audienta cea mai mare. !ar cresterea cea mai spectaculoasa a avut o, in 200= 200-, Realitatea TV, al carei volum de publicitate s a marit cu 5=0+ in acest interval, dupa cum afirma, in toamna anului trecut, project managerul (ergiu Toader. Dupa lansarea cu succes a canalului de stiri Antena :, anul trecut, grupul !ntact isi propune sa sc#imbe in 2006 prioritatile, mizand pe altfel de criterii9 este luat in vizor un public premium, conturat pe baza grupurilor demografice mari. @a mijlocul acestei luni a inceput sa emita Antena = $uforia @ife stGle, care se adreseaza femeilor pretentioase, independente, cu studii medii si superioare si cu putere de cumparare. Tot pentru aceasta perioada este pregatita si Antena 2, al carei target este reprezentat de barbati, urmarindu se aceleasi criterii.

Radioul: stiri, muzica si "asme

@ucrurile au inceput sa se miste rapid si pe piata radio, dominata pana in prezent de posturile comerciale consacrate. Dupa patrunderea pe unde a !nfo 'ro, o premiera europeana s a inregistrat la sfarsitul anului trecut primul post pentru copii, !tsG .itsG A&. !ar in curand tot grupul !ntact va tinti si pe undele radio un public premium din Bapitala, prin postul de informatii si muzica &etropol A&, si il va e/tinde, la nivel national, pe cel atras de postul Romantic A&. 'otrivit lui &ircea Vlad !onescu, 01234pe piata radio din Romania sunt doua tipuri principale de nise9 cele profilate pe un anumit tip de muzica si cele a/ate pe informatie. !ar de curand a aparut o noua categorie, pentru copii6. Bolegul sau, Dan !onescu, nu este totusi foarte optimist in privinta niselor A&9 01234'osturile de nisa nu au in acest moment un rol important pe piata. 'e de o parte, piata de radio este un tip de media cu investitii inca mici, din cauza importantei campaniilor TV, iar acest lucru va mai dura destul timp. 'e de alta parte, avem multe posturi de radio generaliste cu audiente ridicate, iar din aceasta cauza statiile de nisa isi fac greu intrarea pe piata. <umarul clientilor interesati de publicul de nisa este deocamdata restrans6

#aptamana $inanciara