Sunteți pe pagina 1din 9

REVOLUTIA INDUSTRIALA IN MAREA BRITANIE SI GERMANIA

Fenomenul denumit revolutia industriala a constituit si constituie inca unul dintre cele mai controversate din literatura de specialitate, fiecare autor incercand sa-l cerceteze dintr-un unghi de vedere inedit, sa reliefeze sau sa nuanteze aspectele pe care le considera a fi cele mai semnificative. In Encyclopdie Larousse multimdia, editia 2002, revolutia industriala este definita ca un ansamblu de fenomene care au nsotit, ncepand din secolul al XVIII-lea, transformarile lumii moderne, datorita dezvoltarii capitalismului, tehnicii, productiei si comunicatiilor. rima lucrare de sinteza despre revolu!ia industriala este cea a lui aul "antou#, cu titlul Revolution industrielle du XVIII-e sicle, aparuta n $%0&. reocuparile ulterioare, consacrate cercetarii revolutiei industriale, concretizate ntr-un foarte mare numar de lucr'ri, au prile(uit, n mod firesc, formularea unor opinii de o mare diversitate. )n esenta lor nsa, ma(oritatea opiniilor autorizate are ca numitor comun ideea ca revolutia industriala, n forma sa clasica, s-a desfasurat, cu apro#imatie, intre anii $*+0-$,-0 n .nglia si s-a concretizat ntr-un ansamblu de mutatii tehnice, economice si sociale care au provocat demara(ul industrial al acesteia si i-au asigurat o preponderent' mondial' pe care si-a conservat-o pan' aproape de sfarsitul secolului al XIX-lea. /e mai subliniaza c' revolutia industriala se difuzeaza larg n 0uropa de 1ord-Vest si /tatele 2nite ale .mericii n al doilea pstrar al secolului al XIX-lea si ca ea nu atinge decat mai t3rziu sau, in unele cazuri, chiar deloc 0uropa 4rientala. 5evolutia industriala, moment de r'scruce n evolutia economica a omenirii, a fost un proces comple#, cu o dubla natura 6 tehnica si social-economica 6, din care au rezultat performante economice, sociale, politice, culturale etc., fara precedent n istorie. 7eclansarea, desfasurarea si efectele ei nu pot fi limitate la cronologia aparitiei 8i utilizarii diferitelor masini si a perfectionarilor lor, desi acestea au reprezentat momente insemnate ce trebuie avute in vedere9 ele reprezint' tema de cercetare a istoriei stiintelor tehnice. 5evolutia industriala a reprezentat mult mai mult, a modificat insusi modul de gandire si actiune umana. .sa cum aprecia .. :o;nbee, s-a pierdut o lume traditionala, dar s-a c38tigat un alt viitor pentru omenire.

IN MAREA BRITANIE

Incepand cu secolul al XVIII-lea, "area <ritanie a trecut printr-o transformare progresiva feudala centrata pe proprietatea asupra pamantului, o forta in era industriala ce lua nastere. In $*&0 "area <ritanie era de(a o putere maritima si comerciala importanta, dar ma(oritatea populatiei traia inca din agricultura. .ctivitatile industriale, precum mineritul si prelucrarea fierului, se desfasurau la o scara relativ redusa, iar =ondra era singurul oras cu ade-varat mare. 7e-a lungul secolelor schimbarea era atat de lenta, incat ramanea aproape neobser-vata. "a(oritatea oamenilor considerau ca

viata lor face parte dintr-o ordine traditionala fireasca si nu realizau ca sub ochii lor lua nastere o noua etapa a istoriei.
Schimbari revolutionare

.ceasta perioada din istoria .ngliei este cunoscuta ca >revolutie industriala?, cu toate ca procesul de transformare a implicat progrese in domenii diferite9 multe dintre ele nu aveau nimic in comun cu procesele industriale, dar actionau convergent asupra economiei, pro-ducand efecte atat de spectaculoase incat puteau fi considerate revolutionare. 4 serie de inventii si descoperiri au transformat producerea te#tilelor si prelucrarea metalelor in industrii recunos-cute pe plan mondial. 1oi surse de energie 6 mai ales motorul cu aburi 6 au fost valorificate. 0#ploatarea carbunilor a fost >combustibilul? acestei revolutii, iar cresterea numarului populatiei a asigurat forta de munca necesara si o piata pentru bunurile produse de industrie. 4 revolutie rapida a mi(loacelor de transport a dus la scaderea costurilor de tran-sport a materiilor prime si produselor finite9 de asemenea, >revolutia agriculturii? a pus capat fricii de foamete si a devenit posibila sustinerea unei populatii in crestere. "odificari spectaculoase au avut loc in productia de te#tile, datorita unor noi utila(e. >/uveica zburatoare? a lui @ohn Aa; B$*--C a facut procesul de tesere mai rapid, iar >spinning (enn;? B$*+*C, roata de tors creata de @ames Dargreaves, a imbunatatit procesul de tors. .cestor inventii le-au urmat sistemul lui .rEFright B$*+%C de mentinere a umidi-tatii in procesul de fabricatie9 in actionare se foloseau caii, apa, sau forta aburilor. 5azboiul de tesut electric inventat de 0dmund GartFright B$*,&C a dezvoltat procesul de tesere. In curand producerea te#tilelor, o activitate domestica, de mici proportii pana atunci Boamenii teseau si torceau in casele lorC, a fost concentrata in mari fabrici, modificand radical modul de viata al muncitorilor. roductia de masa a insemnat ieftinirea te#tilelor, cu im-pact dramatic asupra industriei. =ana fusese cel mai important produs de e#port la "arii <ritanii9 acum insa bumbacul castigase teren, profitand de cererea imensa de imbracaminte usoara si raco-roasa necesara in zonele toride ale .fricii si .siei. In sudul districtului =ancashire s-au inmultit filaturile Bfabrici uriase unde munceau femeile tesand fire, unde aerul fiind umed si imbacsit a cauzat diferite boli si deformatiiC mohorate ale oraselor bumbacului. "anchaster si =iverpool devenisera instarite datorita comertului cu bumbac, iar vanzarile in strainatate aduceau venituri imense .ngliei 6 reprezentand la un moment dat (umatate din e#portul tarii. rimele manufacturi te#tile foloseau energie hidraulica, gratuita dar nesigura, deoarece o seceta putea duce la incetarea lucrului. Folosirea motoarelor cu aburi pentru atio-narea utila(elor a fost un pas decisiv pentru producerea te#tilelor, dar si pentru intreaga industrie. "otoarele cu aburi erau folosite inca din secolul al XVII-lea, dar implicau cheltu-ieli de functionare mari. In $*+%, @ames Hatt, un inginer de origine scotiana, a creat in conden-sator capabil sa mentina constanta temperatura in cilindrul principal. .ceasta descoperire era e#-trem de importanta. In $**I, Hatt s-a asociat cu "atheF <oulton si au inceput sa produca moto-are cu aburi la fabrica /oho din <irmingham. 0fectul asupra industriei britanice poate fi dedus din faimoasa fraza a lui <oulton >0u vand aici ce intreaga lume isi doreste sa aiba 6 putereJ?
Epoca fierului

Fierul a fost un simbol important al revolutiei industriale din "area <ritanie. In secolul al XIX-lea fierul era folosit pentru lucruri diverse, ca poduri, vapoare si locomotive, alatul de cristal din =ondra si turnul 0iffel din aris. :otusi, in $*00 industria fierului lupta pentru supravietuire. "etalul trebuia topit adica incalzit pana devenea lichid, astfel incat mine-reul de scurgea lasand in urma impuritatile. 7ar procesul de topire necesita carbune, ia padurile "arii <ritanii Bdin care se obtinea carbuneleC fusesera in mare masura distruse, fiind necesare importuri costisitoare. /olutia a fost gasita prin $*0% de .braham 7arb; de la GoalbrooEdale. .semenea altor e#perimentatori si-a dat seama de ineficienta carbunelui in procesul de topire a metalului9 a descoperit insa

ca cocsul, mai putin sulfuros, dadea rezultate e#celente. :ehnologia lui 7arb; a ramas secreta cel putin pana in anii $*-0 si, in consecinta GoalbrooEdale a inflorit spectaculos. 2n viitor membru al dinastiei 7arb;, al treilea .braham 7arb;9 a construit primul pod de fier peste raul /evern B$**%C. Fabrica de producere si turnare a fierului

4 data secretul aflat, productia de fier a crescut si s-au facut numeroase progrese tehnologice. .stfel, Hatt si <oulton au folosit prima oara in $**&, motoare cu aburi pentru a da furnalelor curentul puternic necesar pentru a atinge temperaturi mari 6 unul din multele e#emple de combinare cu succes a unor inventii in domeniul industrial. Fabricile de metal au dus la dez-voltarea unor orase ca <irmingham si /heffield, iar "area <ritanie realiza in $,&0 (umatate din productia anuala de fier din lume. 2n element indispensabil procesului de e#pansiune industriala a fost productia in cantitati mari a carbunelui. Gocsul era necesar la topirea fierului si alimentarea motoarelor cu aburi care actionau utila(e de productie, furnale, vapoare si locomotive. opulatia in crestere necesita cantitati mari de carbune pentru scopuri casnice, in $*%, Hilliam "urdocE a folosit ulei de huila pentru a ilumina lucrarile lui <oulton si Hatt din /oho. In $,$&, KlasgoF si =ondra erau iluminate cu gaz de huila. 7in fericire, "area <ritanie dispunea de mari si bogate depozite carbonifere in apropierea zacamintelor de fier. 7e la inceputul secolului al XVIII-lea, motoarele cu aburi erau folosite pentru a pompa apa din mine, dar erau putine alte inovatii. /aparea zacamintelor de car-bune ramanea >cea mai grea munca de pe pamant?, si intreaga structura a civilizatiei industriale a secolului al XIX-lea se baza pe oameni ce munceau din greu sub pamant.
Canale, sosele si cai ferate

Galitatea proasta a cailor de comunicatie facea dificil si scump transportul bunu-rilor9 pana in secolul al XVIII-lea drumurile erau atat de grele, incat se prefera transportul marfu-rilor grele pe apa. Introducerea ta#elor pentru drumuri a avut ca rezultat intretinerea mai buna a cailor foarte circulate, tehnicile de constructie au fost imbunatatite de .cE "etcalfe, :homas :elford, scotianul @ohn "cadam si alti constructori. 4 importanta deosebita a avut-o construirea canalelor, care a inceput cu canalul <ridgeFater B$*+-C, construit de @ames <rindle; pentru a lega minele 7ucelui de <ridgeFater de "anchester. Ganalul a

avut un impact imediat asupra pretului carbunelui in "anchester Ba scazut la (umatateC si a aratat avanta(ele folosirii canalelor pentru transportul marfurilor grele, declan-sand o adevarata >manie a canalelor?. .ceasta >manie? a durat pana in $,-0, cand reteaua de canale a "arii <ritanii era mai dezvoltata decat cea de drumuri. 7ar perioada de glorie a canalelor a fost scurta , deoarece acestea au intrat in competitie cu locomotivele cu aburi. 7upa e#perimentele initiale, realizate de 5ichard :revathicE si altii, prima cale ferata publica 6 de la /tocEton la 7arlington 6 a fost data in functiune in $,2&. Inginerul care a construit-o, Keorge /tephenson, a realizat si faimoasa >ra-cheta?, cea mai performanta locomotiva care a circulat pe linia construita ulterior de la =iverpool la "achester. In $,&0, erau nu mai putin de $0.000 Em de linii de cale ferata, folosite pentru transportul de calatori si de marfuri, la viteze de neimaginat. 2n alt triumf al epocii motorului cu aburi l-a constituit dotarea vapoarelor cu motoare9 in $,-- vasul canadian 5o;al Hilliam a facut prima calatorie transatlantica cu a(utorul unui motor cu aburi.
Atelierul mondial

=a mi(locul secolului al XIX-lea devenise clar ca revolutia industriala provocase schimbari ma(ore si transformase "area <ritanie in >atelierul intregii lumi?. .cest statut a fost celebrat in $,&$ prin "area 0#pozitie organizata, in D;de arE, intr-o constructie de metal si sticla numita alatul de cristal 6 un adevarat simbol al puterii industriale al acestei natiuni.

IN GERMANIA

=a inceputul secolului XIX, lumea germana este formata din apro#imativ -00 de formatiuni statale. .cest lucru era un handicap al vietii economice. /e pastrau multe caracteristici medievale, precum mestesugaritul si manufacturile, avand in comun limba, religia si obiceiurile. 7in initiativa rusiei, se formeaza LollvereihMul Buniune vamalaC in $,$%. .ceasta uniunea vamala permite libera circulatie a marfurilor, libera circulatie a capitalurilor si libera circulatie a persoanelor. e fundalul Lollvereih-ului, se produce revolutia industriala in Kermania. Uniunea Monetara Germana, nfiintata prin Gonventia din 2I ianuarie $,&*, ncheiata ntre rusia, .ustria si celelalte state membre ale Uniunii Vamale Germane, avea ca scop mentinerea monometalismului argint si generalizarea sistemului zecimal, stabilirea de catre uniune a paritatilor metalice pentru fiecare tar' in parte si emisiunea urmatoarelor categorii de monedeN monede principale, na!ionale si unionale, confectionate din argint9 monede comerciale, confectionate din aur si argint9 monede divizionare, confectionate din argint si arama. "onedele principale nationale si cele divizionare erau destinate sa circule numai ntre granitele tarilor n care erau emise, iar cele principale unionale erau emise n scopul inlesnirii si promovarii schimburilor comerciale dintre tarile contractante, ele erau deci destinate ss circule in toate tarile uniunii monetare respective. "onedele comerciale se foloseau in relatiile cu statele neparticipante la uniune, cum era, de e#emplu, ducatul de aur, supranumit >galbenulO, emis de .ustria. Gonventia privind Uniunea Monetar Germana a e#pirat n $,*,. /e adopta succcesiv B$,&$-$,&2C doua legi de reforma agrara. 0le se refera la luarea dreptului de folosinta a pamantului celor care erau mari proprietari de domenii feudale. /e instituie proprietatea

capitalista pe tot domeniu feudal. 2nii emigreaza spre .merica, pentru o viata mai buna. /e fac e#ploatatii de tip ferma, iar productia obtinuta era orientata spre piata. entru a incura(a agricultura, statul prusac impune anumite masuri, dar al caror rezultat se remarca 2-- secole mai tarziu. .stfel, se infiinteaza scolile de iarna. .ceste scoli trebuiau neaparat absolvite de proprietarii unor terenuri mai mari de &0 ha. 7aca nu absolveau, dupa 2 ani de cand aveau pamantul, statul avea drept asupra pamantului sau, altfel spus, drept de preemtiune. Gursurile erau sustinute de profesori universitari itineranti, organizate pe parohii, cateodata si in biserica. 2na dintre masuri ar fi finantarea in totalitate a universitatilor cu profil agricol si modernizarea fermelor. /tatul prusac incura(eaza cooperatia. In 5usia, =enin ia termenul, scoate continutul german si il introduce pe cel bolsevic. :oate aceste masuri determina o agricultura de tip intensivN oferta mare, pret mic. 5eferitor la demografia germana, rata natalitatii a(unge la --P, avand o populatie educata si civilizata, femeia cizelandu-se. olitica statului prusac se sistematizeaza. Industria grea incepe sa ia proportii covarsitoare, care pana la sfarsitul secolului o intrece pe cea englezaN siderurgie, metalurgie, constructia de masini militare. Kermanii aveau o piata de desfacere asigurata, erau intreprinderi mari si foarte mari subventionate de stat. .plicatiile civile proveneau din cele militare BautomobilulC. Gapitalul este centralizat. /e instituie departamente de cercetare stiintifica pentru intensificarea procesului. .pare motorul diesel folosit la primele submarine germane. 7upa unificarea Kermaniei B$,*$C, se creeaza o retea feroviara menita sa unifice teritorial diferite provincii. G'ile ferate germane nsumeaz' I-.000 Em n $,%0, au o mare densitate n regiunile puternic industrializate, ca Hestphalia, /ilezia 8i /a#onia 8i se afl', dup' $,*+, n proprietatea statului. /e creeaza doua inventii epocale care isi pun amprenta asupra nivelului de dezvoltare a economiei germaneN motorul 4tto Bstramosul motorului pe benzinaC si motorul electric. Inventatorul german 1iEolaus 4tto proiecteaza si construieste in $,*+ primul motor modern , care a ramas, in principiu, nemodificat pana astazi. "otorul lui 4tto folosea numai 0,, metrii cubi de gaz, iar randamentul era de $+P.

rimul tramvai electric este prezentat de inginerul german 0ugen von /iemens, la e#pozi!ia interna!ional' de la aris din $,,$ 8i a fost inaugurat n acela8i an, la <erlin. In prag de rim 5azboi "ondial, Kermania ocupa locul I in ierarhia mondiala datorita progresului sau economic si tehnologic.

Flota comerciala mondiala si a unor tari in perioada 1850-191 !mii d"#

$ara Gapacitatea mondiala, din careN

1850 %.0-2

1880 $%.%%2

1900 2+.20-

191 I+.%*0

%area &ritanie
/2. Franta

'5(5
-.I,& +,,

('5)5
I.0+, %$%

9' 0*
&.$+$.02%

18'(9(
&.I2% 2.20$

+ermania
@aponia

1'18,
I$

1'9*,
,+I

5'08,
$.&00

Cre-terea e.portului total -i al e.portului de produse finite /n perioada 1900-191 !/n 0#

%area &ritanie
0#port total +2 0#port de produse finite ,0#port total $$%

+ermania
0#port de produse finite 200

Structura comer1ului e.terior pentru principalele puteri economice /n 191 !/n 0 din total#

$ari

2roduse alimentare

%aterii prime si semifabricate

2roduse finite

$otal

E.port

%area &ritanie
Franta

+,-

$-,+

**,%

%*,,

$2,2 $0,20,* %,,

2*,0 2+,0 I+,% +0,0 3mport

+0,, +-,* -2,0 2%,2

$00,0 $00,0 %%,+ %%,0

+ermania
/tatele 2nite @aponia

%area &ritanie
Franta

I$,+

-2,,

2I,%

%%,-

2$,+ 2,,22,I $+,+

&,,* &+,$ &I,+&,%

$%,* $&,+ 22,& $*,0

$00,0 $00,0 %%,2 %%,-

+ermania
/tatele 2nite @aponia

2onderea principalelor 14ri /n comer1ul interna1ional !/n 0 din total# $ara 1900 $%,& $2,$ $0,$0,0 I,0 -,-,& $,$ 191 $&,2 $-,$ $$,2 *,, I,2 -,+ -,$ $,+

%area &ritanie +ermania


/tatele 2nite Franta <elgia 4landa .ustro-2ngaria @aponia

E.portul de capital a trei state industriali5ate europene !/n miliarde franci france5i 6 estim4ri#

$ara

190, +2 2*--* $2,&

191* *&-$00 +0 II

Cresterea in 191* fata de 190, 20-+$P .pro#imativ &0P -,& ori

%area &ritanie
Franta

+ermania

Evolu1ia venitului na1ional /n Fran1a, %area &ritanie -i +ermania

$ari Franta $,&0 $,,0 $%$0

+lobal

3ndicele de crestere "iliarde franci aur

$$,-& 20,+I -2,2$ %iliarde de livre -,$ %&20$%iliarde de marci $0,+2 $,,%&

$00 $,2 2,I

%area &ritanie
$,I* $,,$%$-

$00 2&0 &2,

+ermania
$,+0-$,+% $,,0-$,,%

$00 $*,

$%00-$%0%

-&,I$

--2

2opula1ia principalelor 14ri la sf7r-itul secolului al 838-lea !1880#, /n milioane

:ara 5usia .ustro-2ngaria

opulatia $00 I0 &0 -* 2% -& -& &0

/uprafata 22 milioane Em2 +**.000 Em2 &%0.000 Em2 &-+.000 Em2 2,&.000 Em2 -$&.000 Em2 -,*.000 Em2 %,- milioane Em2

+ermania
Franta Italia

%area &ritanie
@aponia /tatele 2nite

<ibliografie $. QIstoria economiei europele de la revolutia industriala la 2niunea 0uropeanaQ - Pro ! univ! Maria Muresan " Lect! univ! #ndrei $osan! %!&ttp'(()))!re eratele!com(re erate(istorie(online*(#+GLI#-,I-REV-LU.I#-I+/U,.RI#L#I+-M#RE#-0RI.#+IE--Palatul-de-cristal-din-1yde-Par2-re eratele-com!p&p -. &ttp'(( acultate!re3ielive!ro(cursuri(istorie-universala(istoria-economica-*4*56%!&tml 4! &ttp'(()))!slides&are!net(cotoididina(motorul-otto-787tn+e9t