ETNOBOTANICE

Ce sunt etnobotanicele?
Plantele psihogene sau plantele psihotrope sunt acele plante care produc schimbari in ceea ce priveste modul de gandire, de a percepe lucrurile din jur sau dispozitia persoanelor care le utilizeaza. Aceste plante inhiba emisfera cerebrala stanga unde se gasesc functiile ce tin de rationalitate si activeaza emisfera cerebrala dreapta a carei functie este intuitia. Plantele halucinogene induc efecte fiziologice si mentale care cuprind in special perturbari ale comportamentului, ale functiilor cognitive si ale perceptiei, care se pot perturba pana la instalarea halucinatiilor, adica la modificarea realitatii. In componenta lor se pot gasi urme de amfetamine, methamfetamine, mefedrona, cocaina, heroina, canabinoizi sintetici.Prafurile rezultate se fumeaza, se ingera, se prizeaza, se injecteaza si poarta diferite nume precum Magic, Pure, Strong, Class, Silver, Gold, Dia ond, Tro!ical S"nergi, Arctic S"nerg",#avana, De$$el, S!ecial Co%, Pu&&, Nin'a(

Etnobotanicele (spice-uri sau condimente) sunt droguri psihoactive ilegale, constnd din amestecuri de ierburi uscate i diverse piese de plante (frunze, tulpini, rdcini etc.). Dup ce au devenit cunoscute, spice-urile au intrat rapid pe piaa consumatorilor de droguri, de exemplu !n rndul tinerilor, acetia folosindu-le din ce !n ce mai frecvent la petreceri. "tnobotanicele au devenit dup "iarb" cele mai folosite droguri.

Istorie) &olosirea !lantelor in ritualurile din antic*itate

#olosirea plantelor psihotrope a crescut puternic in societatile occidentale moderne. In trecut, grupurile aborigene foloseau aceste ierburi in scop magic, religios sau terapeutic, considerandu-le un dar de la Dumnezeu. $ea mai cunoscuta dintre aceste plante este soma din India veche. %ajoritatea plantelor halucinogene erau considerate o legatura intre om si supranatural , iar soma ajunsese la un asemenea nivel de percepere a divinitatii. $el mai celebru halucinogen sacru era pe&otl-ul, un tip de cactus. Pe de alta parte, ciupercile considerate sacre in %exic au o lunga istorie in samanism 'religia primitivilor(. Aztecii le numeau carne divina si le consumau in timpul ceremoniilor sacre. %a&asii din )uatemala utilizau ciuperci in cadrul ceremoniilor religioase.

Ce conin?
"tnobotanicele conin !n funcie de productor diferite amestecuri de ierburi. "xemplu: coriandru, coad de leu, floare de lotus alabstr, Macon*a Brava, cunoscut i sub denumirea de "marijuana fals" i multe altele. *n urma unor serii de teste efectuate s-a g sit !n aceste amestecuri chiar i t +ie. Pe lng aceste plante, amestecurile conin compui chimici, cum ar fi ageni c*i ici canabio i entici, adic compui ce mimeaz efectele canabisului (ex: CP-47, 497 - canabiciclohexan) . Alte exemple de compu i chimici ce imit efectul halucinogen al canabisului !"-#$%, !"-#7& sau "'($# (sunt tot a)eni canabiomimetici).

Pe lng aceti compui, eseniali obinerii efectului halucinogen, mai pot conine i diferii aditivi aromatizani, cu scopul de a da produsului o arom specific+ ex.: vanilie, miere sau esen de trandafir. "ste foarte de greu de stabilit ce anume se g sete !ntr-un astfel de plic. ,a o analiz a etichetei putem citi cu -surprindere. faptul c coninutul -nu este destinat consumului uman./0, iar ingredientele variaz de la potpouri, frunze uscate, extracte din flori aromatice si fructe exotice la substan e precum magneziul, sruri minerale, glucoz sau colorani alimentari.

Plantele,substanele *alucinogene cele ai utili$ate -n aceste a estecuri )

1. Salvia '2alvia Divinorum( Plant originar din %exic, utilizat pentru puternicile ei efecte psihoactive. "fectul pe care !l produce este o stare de be ie mult diferit de a alcoolului. ,a doze mari consumatorii au simit o distorsionare dramatic a timpului, halucinaii, cltorii !n alte locuri, planete, timpuri, deta area sufletului de corp, -comunicri. cu lumea spiritelor, re!ncarnri !n alte persoane, schimbri de identitate. $ei mai muli consumatori rmn nemicai !n timpul experienei, dar unii pot s se plimbe !n stare de incon tien 'de somnambul(. %uli o consider o experien mai mult !nfricotoare dect distractiv.

#umarea acestei plante produce irit ri ale gtului, dureri de cap i o uoar iritabilitate. A fost interzis prin lege !n ara noastr !n februarie 3414.

*al+ia di+inorum este utilizata pentru efectele eipsihoactive. 2unt mai multe specii de salvia,dar numai salvia divinorum are efectepsihoactive."fectele sunt greu de obtinut prin fumare defrunze uscate, dar extractul de frunze poatecauza efecte dramatice, uneori frica sau starede captivitate-%ulti oameni care au consumat 2alvia divinorum nu au gasito placuta si nu au dorit sa repete experienta.#runzele de*al+ia di+inorum se consuma prin mestecare sau fumare. 2e folosesc de obicei frunze !mbogatite prin tratarea acestora cu extract de salvie.

E&ecte) 5s necontrolat Amintiri din trecut, cum ar fi revizuirealocuri din memorie copilarie 2enzatii de miscare, sau de a fi tras sau rasucite de catre fortele de natura 6iziuni de membrane, filme si diverse suprafete bidimensionale Perceptia de a fi !n mai multe locatii odata

.(

/rato

',itra)-na speciosa)

"ste frunza unui arbore din familia rubiaceae, arbore originar din 2ud"stul Asiei. Pe lng faptul c poate fi consumat ca un narcotic propriu-zis, 7ratom-ul este des folosit i ca substituent pentru opiu. *n urma consumului are efecte stimulente sau sedative, !n funcie de diveri factori. A fost descris ca lsnd senzaia de fericire cu o foarte mare dorinta de a munci. Alte efecte sunt anestezii locale i calmarea sistemului nervos central. "fectele secundare care apar la consumarea pe o perioada !ndelungata sunt anorexia i pierderea greuttii, insomnii, precum si o !nchidere la culoare a pielii, !n special pe obraji.

0(

Buretele utelor sau buretele !estri '.manita ,uscaria) "ste o ciuperc otravitoare i psihoactiv din genul .manita. "fectele ce apar !n urma consumului sunt foarte variate i imprevizibile. Din aceast cauz consumatorii recomand celor care doresc s !ncerce aceast ciuperc o atenie sporit. Acetia au relatat !ntre efecte ini iale greaa i transpirarea excesiva. *ntervin apoi stri somnolente cu vise intense i

episoade de trezire cu viziuni i posibile sentimente energie i entuziasm. A fost de asemenea interzis prin lege.

1(

#a2aiian bab" 2oodrose '.r)-reia ner+osa) "ste un membru al familiei con+ol+ulaceelor, care include, de asemenea, si zorelele. "le contin o triptamina naturala numita /*. ',&sergic Acid Amide(, asemenea ,2D-ului. 2eminele sunt consumate pe cale orala, direct sau dup

extragerea al7aloizilor. Precum ,2D-ul, ,2A-ul este un ps&chedelic sau halucinogen care poate avea puternice efecte mentale. Primele efecte sunt urmatoarele stare de visare, fericire, abilitatea de concentrare i de a deveni foarte interesat de lururile care provoac plcere, inabilitatea de concentrare !n sarcini complexe cum ar fi programarea sau sofatul.

3(

4Sarea de baie5

Ascuns sub numele clasicelor sruri de baie, -sarea de baie. comercializat de spice-shop-uri este de fapt un derivat de amfetamin extrem de periculos, care a propovocat pn acum destul de multe decese.

Ce e&ecte !roduc etnobotanicele?

Dup ce se fumeaz, substanele canabiomimetice declaneaz o stare de ameeal (0hi)h0), asemntoare cu cea de ebrietate. "fectul acesta de ame eal este mult mai puternic dect al 89$-ului din canabis. *n alte cazuri s-a raportat agitaie !si*o otorie, tre or, delir, stri con&u$ionale cu *alucinaii vi$uale i auditive, necesitnd de cele mai multe ori spitalizarea consumatorului. $el mai frecvent, pe lng starea de ameeal, s-au raportat tulburri digestive ()rea, +rsturi, dureri stomacale), care !n unele cazuri a necesitat spitalizarea. 8oate aceste e&ecte sunt ult ai !uternice i ult ai to%ice pentru organism dect efectele produse de marijuana sau canabis. $antitatea de substan care se consum o dat (la o priz) !nc nu este pe deplin cunoscut, deoarece compuii chimici sunt pulverizai peste amestecurile de plante, iar dozarea nu este foarte exact, astfel c, !n ciuda testelor de laborator efectuate pn !n prezent, nu se tie ct substan chimic se consum o dat. Dei nu exis !nc studii de specialitate care s arate efectul exact al acestora pe termen lung, consecinele negative pot fi estimate. -2trile toxice date de etnobotanice se manifest asemntor unor boli psihice grave, cum este schizofrenia, iar persistena intoxicaiei poate genera deteriorarea permanent a celulei neuronale, favoriznd instalarea tulburrilor de comportament, a deficitului de atenie, scderea capacitii intelectuale i a memoriei, favoriznd !n acelai timp i apariia bolilor psihice. Pe lng efectele psihice care vizeaz atenia i capacitatea de concentrare, problemele de raionament logic, apar iluziile senzoriale, halucina iile, senzaiile de depersonalizare i de iesire din corp precum si starile de frica angoasa,tristete si de paranoia.

Co

erciali$are

6nzarea substantelor etnobotanice prin a a-zisele -magazine de vise: a cptat !n 5omnia dimensiunile unui fenomen. %uli tineri s-au apucat s consume astfel de substane halucinogene, pretins naturale, convini de preurile rezonabile ale acestora, dar i de faptul c le pot cumpra chiar din magazine deschise sub ochii autoritilor. -*ngrmnt pentru plante. Ingrediente 7etones mix, extracte din ierburi, glucoz. A se folosi c!te o doz la fiecare ghiveci de plante. % rii doza doar dac planta e mai mare. ;dai bine, nu amestecai coninutul cu alte !ngrminte:. Aceasta este noua formul sub care se vinde unul dintre cele mai periculoase droguri etnobotanice din 5omnia. "ste vorba despre -2pecial )old: care a ucis zece tineri numai anul acesta i care este !n acest moment interzis prin lege.

Plantele si substantele etnobotanice interzise in Romania

Printr-o <rdonanta de ;rgenta adoptata in data de 14 februarie de )uvernul 5omaniei, au fost interzise => de plante si substante etnobotanice cu caracter halucinogen. Persoanele care comercializeaza sau consuma una dintre aceste plante psihotrope risca sa fie pedepsite cu inchisoarea.

Plante inter$ise)

Anumite specii de salvie '2alvia divinorum "pling ? @Ativa(. Planta care produce halucinatii B 8abelul III 'din ,egea 1C=D3444(, se pedepseste cu inchisoarea de la =-1E ani. Anumite specii de mitragina '%itrag&na speciosa Forth 'Fratom( .Planta cu efecte similare cocainei, care creeaza dependenta.8abelul III 'din ,egea 1C=D3444(, se pedepseste cu inchisoarea de la =-1E ani. 2are de baie '%efedrona( B au fost inregistrate cazuri de deces - 8abelul I 'din ,egea 1C=D3444(, se pedepseste cu inchisoare de la 14-34 ani.

8oate speciile din genul Psiloc&be B planta care produce halucinatii, cu efecte similare ,2D 'Acidul ,isergic( - 8abelul I 'din ,egea 1C=D3444(, se pedepseste cu inchisoarea de la 14-34 ani.

IN678ENTE AS8P9A SOCIETATII

6arsta celui mai mic consumator de etnobotanice gasit intr-o cercetare comandata de Agentia Gationala Antidrog si de ;GI$"# si facuta publica este de 11 ani. $el mai in varsta are C4 de ani. 6arsta medie a consumatorilor de substante psihotrope legale a coborat in randul adolescentilor si a ajuns chiar la cea a pubertatii, de 11 ani. 2e observa un consum semnificativ in randul celor de 1E ani si mai ales a baietilor. $oncluzia apartine unui studiu despre consumul de droguri legale facut de Agentia Gationala Antidrog, ;GI$"# si 5eteaua 5omana de 5educere a 5iscurilor '5omanian 9arm 5eduction GetHor7 - 595G( si dat ieri publicitatii. $el mai in varsta consumator are C4 de ani.

2tudiul arata ca majoritatea tinerilor care consuma etnobotanice sunt tineri integrati social, cu o situatie economica buna. "i sunt tentati sa experimenteze substante noi, in diverse combinatii, in mare parte din cauza lipsei unor reglementari privind regimul si vanzarea acestor substante. E>,1I din consumatori au luat in ultimele =4 de zile produse de tip :2pice:, iar C=,JI au preferat mixurile energizante. $ele mai populare :branduri: la nivel national sunt Diesel, Pure, Fatana si %agic. $ercetarea a fost facuta anul acesta printre consumatori, vanzatori de droguri si profesionisti din 14 orase mari Kucuresti, $onstanta, 8imisoara, $luj, Iasi, Ploiesti, )alati, $raiova, Krasov si <radea.

%A58;5I2I5I
-2unt Diana, am 31 de ani si recent am consumat substante etnobotanice fara stiinta mea -mi s-a spus ca este marijuana, ulterior mi s-a spus adevarul erau :spice:-uri ':9ead2hot: se numea(.

%entionez faptul ca obisnuiesc din cand in cand sa folosesc marijuana de concentratie slaba, efectele acesteia ne fiind semnificative pt mine doar o usoara stare de relaxare. "i, iata ca ieri, consumand etnobotanice, nu a fost :relaxant:. ,a un intreval de 1-3 minute dupa ce am inhalat C fumuri, am avut un episod de ras accentuat, dupa care totul a luat-o la vale, la modul negativ anxietate, paranoia, tahicardie, usoara anestezie si aprope sincopa' Pierdere brusc a cunostintei datorit opririi inimii(. ,a 3 ore de la consum am ajuns la ;rgenta unde mi s-a administrat diazepam in perfuzie. 2aturatia oxigenului era J4I, nivelul calciului scazut si al clorului ridicat Am stat la ;rgenta E ore timp in care am primit aceasta perfuzie, mi s-au facut analize 'saturatie oxigen, electroliti, e7g(. Am ajuns acasa, am adormit foarte greu, iar dupa ce m-am trezit inca simteam simptomele de puls accelerat si anxietate.: Drogul de sintez .al noulea cer. duce la acte de canibalism ;n nou caz s-a !nregistrat la %iami, cnd un suspect a amenintat c va .mnca. doi politisti si a !ncercat s muste unul dintre ei. Krandon De ,eon, de 31 de ani, a fost interpelat de politie !n timp ce intra !ntr-un restaurant, !njurnd. 5idicat pentru a fi dus la politie, el a !nceput, !n masin, s se dea cu capul de geamul care separ soferul de partea din spate, urlnd .vreau s v mnnc.. Ajuns la circ, a !ncercat s muste un politist de mn. Aceste porniri ar fi cauzate de un drog de sintez, numit si .sare de baie. sau .al noulea cer..

In luna mai 3413, un individ complet dezbrcat a fost ucis de poliie !n timp ce mnca dintr-un alt brbat, un om al strzii !n vrst de >E de ani, pe nume 5onald Poppo. *n timpul atacului care a durat 1L minute, 5ud& "ugene i-a mncat aproape !n !ntregime faa lui Popo, pn la os.;n echipaj de poliie a ajuns la faa locului i a !ncercat s-l opreasc pe agresor, dar acesta a ignorat somaia i a continuat s mnnce din victim.Poliistii au fost nevoii s !l !mpute i s !l

ucid pe barbat pentru a-l opri