Abstract nseamn ceva ce, ca atare, nu exist n realitatea sensibil, existnd doar ca un dat ideal n gndirea noastr.

Dar, cu toate acestea, abstraciile au valoare instrumental specific i media raportarea noastr la realitate. !e ultatul cel mai semnificativ al abstracti rii l constituie noiunile abstracte "ex.# libertate, nelepciune, buntate, ones$ titate, de voltare, contradicie etc.%. &rin abstracti are, gndirea trece din domeniul sensibilului, al imagisticului n domeniul extrasensibilului, al formalului, al teoreticului pur.

ALGORTM, algoritme, s.n. Ansamblu de simboluri folosite n matematic i n logic, permind gsirea n mod mecanic (prin calcul) a unor rezultate. P. gener. Succesiune de operaii necesare n rezolvarea unei probleme oarecare. [Pl. i: (m.) algoritmi]

Algoritmul este un ansamblu de operanzi (date, probleme), operatori (care efectueaz transformarea) i condiii logice (care stabilesc ordinea aplicrii operatorilor) a crui aplicare duce n mod necesar la obinerea rezultatului dorit.
AMBIVALN f. Coexistensimultan a dou aspecte (total) diferite sau opuse
Anamneza ansamblu de informatii culese de catre psiholog de la client si anturajul acestuia, referitoare la dificultatea sa. Autopuntiune pedeapsa pe care ne-o aplicam noi insine. La baza acestui comportament sta sentimentul permanent de a fi comis o greseala. Care poate varia de la culpabilitatea normala pana la acuzarea deliranta. In acest este cazul de melancolicii care dramatizeaza greselile cele mai obisnuite.

APRIRIC, - , apriorici, -ce, adj. (Fil.) Anterior experienei, independent de experien; bazat numai pe raiune. [Pr.: -pri-o-] Din germ. apriorisch. APRIRIC adj. (FILOZ.; la Kant) transcendental. (Principii ~.)

CADC, - , caduci, -ce, adj. Lipsit de trinicie; ubred, pieritor. (Despre frunze, flori etc.) Care cade nainte de vreme; care cade n fiecare an. (Despre acte cu valoare juridic) Care nu (mai) are putere legal. CADC adj. v. demodat, depit, desuet, nvechit, netrainic, perimat, ubred, vechi.
antonim :peren

Comportamentul este activitatea observabila ce apare in interaciunea cu mediul.

Camp psihologic toate faptele fizice, bilogice, psihologice (constiente si inconstiente) care e ista la un momentdat pentru individ sau un grup, carora aceste fapte le determina comportamentul.
Conduitele sunt deci reacii complecse, integrate, organi ate ierar'ic, in funcie de caracteristicile ansamblului de stimuli.

Disonanta cognitiva idispozitie psihica datorata partajarii intre doua idei contrarii.

EMPRIC, - , empirici, -ce, adj. Bazat (numai) pe experien; care privete empirismul, care are la baz empirismul. Formul empiric = formul obinut prin prelucrarea pur matematic a unor date experimentale, fr substrat teoretic. Medicin empiric = tratament al bolilor numai pe baz de experieni de cazuri antecedente.

Empatie capacitatea de transpunere in situatia altuia, de a trai emotiile acestuia

EPISTMIC, - , epistmici, -e, adj. Referitor la cunoatere, la tiin. Logic epistemic = ramur a logicii moderne care grupeaz ncercrile de formalizare a relaiilor logice dintre enunurile care cuprind termeni epistemici (cunoatere, opinie etc.)

EURSTIC, - I. adj. referitor la euristic. (despre procedee metodologice) care, prin ntrebri, duce la descoperirea unor adevruri noi. II. s. f. metod de studiu i de cercetare prin descoperire; arta de a duce o disput n scopul de a descoperi adevrul.

euristic. (ensul primar al termenului euristic este legat de cutare, de explorare, de gsire i formulare a unor principii cu valoare orientativ general.
FILOGENE s.f. 1. Procesul evoluiei formelor organice ori a unui grup de animale sau de plante n cursul dezvoltrii istorice a lumii vii; filogenez. 2. Ramur a biologiei care cerceteaz filogenia

plan filogenic ---plan istoric

INTRINSC, - , intrinseci, -ce, adj. Care constituie partea luntric, proprie i esenial a unui lucru; care exist prin sine nsui (independent de relaiile sale cu alt lucru). EXTRINSC, - , extrinseci, -ce, adj. 1. Care vine din afar, care nu provine din esena lucrurilor. 2. (Anat.; despre organe) Originar din afara locului unde se gsete sau acioneaz
etoda "din grecescul met'odos )drum, cale de urmat % desemnea o serie de demersuri sau

reguli pe care le adoptam in vederea atingeri unui scop. &rin observaie intelegem studierea sistematica si intenionata a comportamentului in condiii naturale, in absenta interveniei observatorului "psi'ologului% si in scopul unei descrieri detaliate. !ntrospecia "numita si autoobservaie% este o forma a observaiei care are ca obiect propriul comportament, propriile gnduri si triri afective. * forma distincta a observaiei este studiul de caz. Acesta consta in investigarea foarte detaliata a unui singur individ sau grup in scopul de a generali a re ultatele observaiei la ntreaga populaie. "xperimentul presupune provocarea unui experiment psi'ic, in condiii bine determinate, cu scopul verificrii unei ipote e, a unei relaii cau ale. C#estionarul este o metoda sau o te'nica folosita adesea in cercetri descriptive sau in diagnosticul psi'ologic. &rin intermediul lui, un grup selectat de persoane "numit eantion% isi exprima opiniile, atitudinile sau prerile despre comportamentele din anumite circumstane. $estele sunt situaii standardi ate in care rspunsurile oamenilor sunt msurate folosind etaloane specifice populaiei din care fac parte. %enzaiile definesc captarea si transformarea energiei in mediu in energie nervoasa, recunoscuta ca atare de sistemul nostru nervos. &ercepia se refera la interpretarea acestei informaii, la modul in care noi ii acordam un inteles. 'zul # repre entarea unui sistem vi ual n creierul nostru nu are nevoie de nici o asemnare fi ic cu ceea ce vedem. Auzul ne informea despre obiectele din +ur prin intermediul unor forme de energie numite unde sonore. &ragul absolut este cea mai mica intensitate a unui stimul care l face sa fie perceput. (trans legata de notiunea de prag absolut este si acea de seanibilitate, care numeste capacitatea unei persoane de a sesi a un stimul la o valoare a pragului cat mai mica. ,a este intr$o relatie invers proportionala cu valoarea pragului absolut.

PAROXSTIC, - , paroxistici, -ce, adj. Ajuns la paroxism; extrem. (Despre boli, simptome) Care survine brusc sau atinge maximum de intensitate. POLARITTE s. f. 1. proprietate a unui corp, a unei pri dintr-un corp de a avea n dou puncte ale sale sarcini electrice sau magnetice de nume diferite. 2. (fil.) form a contradiciei n care laturile contrare se exclud i totodat se condiioneaz reciproc. puncte care definesc relaia dintre doi termeni de opoziie, dar care se presupun reciproc. 3. (biol.) calitate a unui organism de a prezenta dou extremiti cu nf i are i funcii diferite.
(gomotul se refera la intensitatea stimulilor din mediu care nu fac obiectul perceptiei noastre in acel moment.

&ragul diferential este cantitatea minima cu care trebuie sa se modifice intensitatea unui stimul pentru ca noi sa percepem o sc'imbare. -resterea sau scaderea sensibilitatii ca urmare a actiunii repetate a stimulilor sau a modificarii conditiilor de mediu poarta denumirea de adaptare senzoriala.

Proiectie mecanism psihologic de aparare a !ului, constand in a-i atribui in mod inconstient altcuiva si, cel mai adesea, de a percepe in lumea e terioara propriile impulsii, idei, intentii, conflicte interioare. Psihanaliza metoda de tratament al tulburarilor mentale, metoda care se bazeaza pe investigatia psihologica, abisala, devenind " stiinta a inconstientului #
Constanta perceptuala se refera la perceperea obiectelor ca avand forma si marime constante indiferent de ung'iul din care sunt privite. Atentia se refera la concentrarea si focali area efortului mintal, focali are care este insa selectiva, diri+abila si distibutiva. Atentiei selective ) procesul prin care selectam din mediu un singur element, in timp ce le ignoram pe celelalte. .a fel ca in ca ul atentiei selective, cand in formatiile din mediu a+ungeau toate in memoria de scurta durata si abia aici erau atenuate inainte de a fi trimise catre mamoria de lunga durata, atentia distributiva presupune capacitatea de a acorda prioritate alternativ, rapid, cand unei sarcini, cand celeilalte. Desi mai exista si alti factori ce pot in fluenta performanta in sarcinile simultane, ca o regula generala trebuie sa stim ca doua sarcini diferite, simple, exersate indelung pot fi executate foarte bine simultan, in timp ce doua sarcini similare, complecse si noi vor fi efectuate incomplet sau gresit. emoria este procesul psi'ic care asigura intiparirea, stocarea si reactuali area experientei anterioare.

ONTOGENE s.f. (Biol.) Evoluia unei fiine, ncepnd de la embrion i pn la stadiul de adult. Ramur a biologiei care studiaz aceast evoluie. [Gen. -iei. / < fr. ontognie]. plan ontogenetic----plan individual
)andirea # manipularea repre entarilor mentale ale informatiilor. Conceptele sunt condensari informationale, generali ari despre obiecte, fiinte si fenomene ce au caracteristici similare. /oi reali am generali ari pornind de la similaritatile existente intre instantele intre instantele "sau exemplarele% diferitelor obiecte si ignorand diferentele. * problema apare atunci cand o persoana isi propune sa atinga un scop sau sa reactione e intr$o situatie si nu are pentru aceasta un raspuns dinainte pregatit. "uristica se refera la regulile mentale care pot conduce la o solutie. "uristica reprezentativitatii este tendinta de a presupune ca, daca ceva seamana cu un membru

al unei anumite categorii,acel ceva face parte din categoria respectiva, indiferent de datele statistice aflate la indemana. "uristica reprezentativitatii este tendinta de a presupune ca, daca ceva seamana cu un membru al unei anumite categorii, acel ceva face din categoria respectiva, indiferent de datele statistice aflate la indemana. "uristica disponibilitatii este tendinta de a presupune ca un eveniment sau ca un eveniment sau un lucru este cu atat mai frecvent cu ca il putem evoca mai usor din memorie. otivatia repre inta ansamblul factorilor care declansea a activitatea individului, o orientea a catre anumite scopuri si o sustine energetic. $rebuinta este expresia psi'ica a necesitatilor inascute sau dabandite ale omului. *ivelul de aspiratie este definit drep standardul pe care o persoana se asteapta si spera sa$l atinga intr$o sarcina data. &rocesele afective sunt stari sau trairi subiective care reflecta relatiile omului cu lumea incon+uratoare, masura in care necesitatile luim interne sunt sau nu satisfacute.Ansamblul proceselor afective "emotii, dispo itii, sentimente, pasiuni% constituie activitatea. "motiile sunt trairi afective de scurta durata, de intensitate variabila, care exprima reactiile noastre la situatiile, evenimentele cu care ne confruntam. &si'ologul american 0ordon Allport defineste personalitatea drept organi area dinamica in individ a acelor sisteme psi'o$fi ice care ii determina gandirea si comportamentul. 1n Dictionarul de psi'ologie "2334% al lui /orbert (illam5, personalitatea este definita ca elementul stabil al conduitei unei persoane, ceea ce o caracteri ea a si o diferentia a de alta persoana. $emperamentul este dimensiunea dinamico$energetica a personalitatii care se exprima cel mai pregnant in conduita. Aptitudinile repre inta insusirile psi'ice si fi ice relativ stabile care$i permit omului sa efectue e cu succes anumite activitati. * combinare specifica a aptitudinilor care asigura posibilitatea reali arii creatoare si originale a unei activitati constituie talentul. $eoria genetica stadiul sen orio$motor "6$7 ani% stadiul preoperational "7$8 ani% stadiul operatiilor concrete "8$22 ani% stadiul operatiilor formale "22$24 ani% +edarea mintala se refera la un nivel intelectual situat semnificativ sub medie siinsotit de deficiente in comportamentele de adaptare la mediu. %upradotarea intelectuala desemnea un nivel intelectual semnificativ mai mare decat cel medie al populatiei. Caracterul desemnea ansamblul insusirilor psi'ice care privesc relatiile unei persoane cu semenii sai si valorile dup care se conduce. Atitudinea este o modalitate de raportare fata de anumite aspecte ale realitatii ce implica reacii afective, cognitive si comportamentale. "reditatea este insusirea fundamentala a materiei vii de a transmite, de la o generaie la alta, mesa+ele de specificitate, sub forma codului genetic. ediul este constituit din totalitatea elementelor cu care individul interactionea a, direct sau indirect, in procesul deveniri sale. "ducaia se defineste ca fiind activitatea speciali ata, specific umana, care mi+locete si sustine, in mod contient, de voltarea.

1n general, psi'ologii definesc stima de sine ca fiind re ultatul estimrii primei valori. ,a se manifesta ca satisfacie sau insatisfacie pe care omul o asocia imaginii de sine, contient sau nu. Conceptul de sine repre inta totalitatea percepiilor si cunostintelor pe care oamenii le au despre calitatile si caracteristicile lor. -omponenta evaluativa a eului, care se refera la auto$evalurile po itive sau negative sau negative ale persoanei, se numeste stima de sine. 9ermenul de auto,prezentare se refera la strategiile pe care le folosete individul pentru a modela impresiile celorlali despre el. %ocializarea este procesul prin care persoana invata modul de viata al societatii la care traiste si isi de volta capacitatile de a funciona ca un individ si ca membru al unor grupuri. !dentitatea psi#osociala este re ultatul interseciei socialului "repre entat de grupuri, instituii, colectivitati% cu individualul, reunind repre entarea de sinei de alii. Auto,dezvluirea este procesul prin care individul comunica altora informaii mai mult sau mai puin intime despre el. &si'ologi definesc atitudinea astfel# o organi are relativ durabila de credine, sentimente si tendine comportamentale fata de persoane, grupuri, obiecte si evenimente semnificative din punct de vedere social. Comportamentul de a-utorare rpre inta osubcategorie in cadrul comportamentului prosocial. ,l poate fi definit ca un act intenionat efectuat in folosul altei persoane. "mpatia corespunde capacitatii de a sesi a trairile altuia, de a ne identifica emotional si cognitiv cu o alta persoana. %ituatiile de urgenta sunt situaii relati neobinuite, care mpiedica un pericol pentru o persoana. ,le nu pot fi prev ute, sunt foarte diferite si impun aciuni imediate, cntrirea pe ndelete a alternativelor nefiind posibila. !nstinctul este un model predeterminat de rspunsuri la stimulii din mediu, rspunsuri ce sunt controlate genetic. .ustrarea a fost definita ca fiind orice eveniment ce inerferea a cu atingerea scopului. *ormele sunt convenii care reglea viata sociala si care previn conflictele. ,le au un caracter imperativ, iar nerespectarea lor atrage sanciuni. .eon :estinger a definit coeziunea ca re ultatul tuturor forelor care ii determina pe indivi i sa ramana in grup. Conformismul este o sc'imbare in comportament sau in atitudini catre po iia grupului "a ma+oritarii membrilor grupului%, ca re ultat al presiunii implicite a grupului. /eviata poate fi definita ca o violare a normelor aflate intr$un grup dat. &ercepia extrasenzoriala este definita de parapsi'ologii ca fiind abilitatea de a primi informaii despre lume prin alte canale decat simurile normale.

Refulare mecanism psihologic inconstient de aparare al !ului, prin care sentimentele, amintirile si impulsiile neplacute sau in dezacord cu persoana sociala sunt mentinute in afara campului constiintei.
Clarviziunea desemnea o forma de percepie extrasen oriala care se refera la abilitatea de a obine cunostinte despre evenimente care nu sunt detectabile prin intermediul simturilopr u uale. Precognita consta in abilitatea de a prevedea sau pre ice evenimentele viitoare. ;lterior, psi'ologii au lrgit acest consept, definind percepia subliminala drept percepia

stimulilor pe care nu$i detectam in mod contient intr$o anumita oca ie, dei in alte situaii am fi avut posibilitatea constienti arii lor.