Sunteți pe pagina 1din 172

P A R T E A I

LEGI, DECRETE, HOTRRI I ALTE ACTE


Anul 178 (XXII) Nr. 853 bis Luni, 20 decembrie 2010
S U MA R
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului
nr. 2.514/2010 pentru aprobarea reglementrii tehnice
Normativ pentru producerea i executarea lucrrilor
din beton, beton armat i beton precomprimat
Partea 2: Executarea lucrrilor din beton, indicativ
NE 012/2-2010 .......................................................... 3171
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E
A L E A D M I N I S T R A I E I P U B L I C E C E N T R A L E
MINISTERUL DEZVOLTRII REGIONALE I TURISMULUI
O R D I N
pentru aprobarea reglementrii tehnice Normativ pentru producerea i executarea lucrrilor
din beton, beton armat i beton precomprimat Partea 2: Executarea lucrrilor din beton,
indicativ NE 012/2-2010*)
n conformitate cu prevederile art. 10 i art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) i (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementri tehnice i de cheltuieli aferente activitii de
reglementare n construcii, urbanism, amenajarea teritoriului i habitat, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificrile i completrile ulterioare, i ale Hotrrii Guvernului nr. 1.016/2004 privind msurile pentru organizarea i realizarea
schimbului de informaii n domeniul standardelor i reglementrilor tehnice, precum i al regulilor referitoare la serviciile societii
informaionale ntre Romnia i statele membre ale Uniunii Europene, precum i Comisia European, cu modificrile ulterioare,
avnd n vedere Procesul-verbal de avizare nr. 24 din 18 octombrie 2010 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 5 i
Procesul-verbal nr. 5 din 22 octombrie 2010 al Comitetului tehnic de coordonare general din cadrul Ministerului Dezvoltrii
Regionale i Turismului,
n temeiul art. 5 pct. II lit. e) i al art. 13 alin. (6) din Hotrrea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea i funcionarea
Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului, cu modificrile i completrile ulterioare,
ministrul dezvoltrii regionale i turismului emite prezentul ordin.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
2
Art. 1. Se aprob reglementarea tehnic Normativ pentru
producerea i executarea lucrrilor din beton, beton armat i
beton precomprimat Partea 2: Executarea lucrrilor din
beton, indicativ NE 012/2-2010, elaborat de Institutul Naional
de Cercetare-Dezvoltare n Construcii, Urbanism i Dezvoltare
Teritorial Durabil URBAN-INCERC, prevzut n anexa care
face parte integrant din prezentul ordin.
Art. 2. Prezentul ordin se public n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, i intr n vigoare la 30 de zile de la data
publicrii.
Art. 3. La data intrrii n vigoare a prezentului ordin,
reglementarea tehnic Cod de practic pentru executarea
lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat, indicativ
NE 012-1999**) i nceteaz aplicabilitatea.
*
Prezenta reglementare tehnic a fost adoptat cu
respectarea procedurii de notificare nr. RO/466/2010 din
11 octombrie 2010, prevzut de Directiva 98/34/CE a
Parlamentului European i a Consiliului din 22 iunie 1998 de
stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaii n
domeniul standardelor i reglementrilor tehnice, publicat n
Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene nr. L 204 din 21 iulie
1998, modificat prin Directiva 98/48/CE a Parlamentului
European i a Consiliului din 20 iulie 1998, publicat n Jurnalul
Oficial al Comunitilor Europene nr. L 217 din 5 august 1998.
Ministrul dezvoltrii regionale i turismului,
Elena Gabriela Udrea
Bucureti, 22 noiembrie 2010.
Nr. 2.514.
*) Ordinul nr. 2.514/2010 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010 i este reprodus i n acest numr bis.
**) Reglementarea tehnic Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat, indicativ NE 012-1999a fost
aprobat prin Ordinul ministrului lucrrilor publice i amenajrii teritoriului nr. 59/N/1999 i publicat n Buletinul Construciilor nr. 89/1999 Partea A i nr. 10/1999
Partea B, editat de ctre Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare i Economia Construciilor INCERC Bucureti.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 3
ANEX
NORMATIV PENTRU PRODUCEREA BETONULUI
I EXECUTAREA LUCRRILOR DIN BETON,
BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT.
PARTEA 2: EXECUTAREA LUCRRILOR DIN BETON

indicativ NE 012/2

3

CUPRINS


1. Domeniu de aplicare 6
2. Obiect 7
3. Documente de referin| 8
4. Termeni, defini|ii, nota|ii 9
5. Cerin|e si criterii de performan| privind executarea lucrrilor din beton,
beton armat si beton precomprimat

10
6.
Trasarea de detaliu pentru cofraje si trasarea pentru montarea elementelor
prefabricate
31
6.1 Prevederi comune 31
6.2 Trasarea lucrrilor de terasamente pentru funda|ii realizate fr cofraj 32
6.3 Trasarea pentru montarea cofrajelor 33
6.4 Trasarea pentru montarea elementelor prefabricate 33
6.5 Condi|ii prealabile si condi|ii necesare n timpul efecturii trasrii 35

6.6 Recep|ia lucrrilor de trasare de detaliu pentru cofraje si pentru montarea
elementelor prefabricate
35
7. Cofraje si sus|ineri 36
7.1 Prevederi generale 36
7.2 Montarea cofrajelor 43
7.3 Abateri admisibile la montarea cofrajelor 44
7.4 Verificarea si recep|ia cofrajelor si sus|inerilor acestora 45
7.5 Spa|ii de turnare realizate n teren 46
7.5.1 Prevederi generale 46
7.5.2 Abateri admisibile pentru spa|ii de turnare realizate n teren 47
7.5.3 Verificarea si recep|ia spa|iilor de turnare realizate n teren 48

7.6 Condi|ii prealabile si condi|ii necesare n timpul executrii lucrrilor de cofraje
si sus|inerilor acestora

48
8. Armtura nepretensionat 50
8.1 Produse pentru armtura nepretensionat 50
8.2 Fasonarea armturii 51
8.3 Montarea armturii 53
8.4 nndirea barelor de armtur 55
8.5 Verificarea si recep|ia armturii montate 56
8.6 Condi|ii prealabile si condi|ii necesare pentru fasonarea si montarea armturii 57
9. Armtura pretensionat 59
9.1 Prevederi generale 59
9.2 Produse pentru armtura pretensionat 59
9.3 Armtura pretensionat postntins 60

9.4 Manipularea, transportul si depozitarea produselor pentru armtura
pretensionat

61

9.5 Confec|ionarea armturii pretensionate postntinse 62

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
4
9.6 Realizarea canalelor pentru armturi pretensionate postntinse 63
9.7 Montarea armturii pretensionate postntinse 66
9.8 Ancoraje pentru armtura pretensionat 66
9.9 Verificarea si recep|ia armturii pretensionate 67

9.10 Condi|ii prealabile si condi|ii necesare pentru confec|ionarea si montarea
armturii pretensionate

67
10. Piese nglobate n beton 68
11. Punerea n oper a betonului 69
11.1 Prevederi generale 69
11.2 Livrarea, transportul la santier si recep|ia betonului proaspt 70
11.3 Turnarea si compactarea betonului 71
11.4 Tratarea si protec|ia betonului dup turnare 76
11.5 Rosturi de lucru la turnarea betonului 80
11.6 Condi|ii prealabile si condi|ii necesare la punerea n oper a betonului 80
11.7 Decofrarea 81
11.8 Recep|ia lucrrilor de punere n oper a betonului 83
12. Precomprimarea 84
12.1 Prevederi generale 84
12.2 Efectuarea pretensionrii 86
12.3 Efectuarea lucrrilor de protec|ie a armturii pretensionate 87
12.4 Verificarea si recep|ia lucrrilor de precomprimare 93
13. Montarea elementelor prefabricate 94
13.1 Prevederi generale 94
13.2 Realizarea montrilor si mbinrilor 95

13.3 Executarea rosturilor la elemente sau construc|ii din bol|ari sau panouri
prefabricate asamblate prin precomprimare

95
13.4 Verificarea si recep|ia lucrrilor de montare a elementelor prefabricate 97

13.5 Condi|ii prealabile si condi|ii necesare pentru efectuarea lucrrilor de montare
a elementelor prefabricate

98
14. Toleran|e geometrice 100
15. Controlul calit|ii si recep|ia lucrrilor 101
15.1 Prevederi generale 101
15.2 Clase de verificare 104
15.3 Verificarea elementelor de intrare n procesul de realizare a lucrrilor 105
15.4 Verificarea proceselor de realizare a lucrrilor 106
15.5 Recep|ia lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat 109








MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 5
5
Anexa A Documente de referin| 114
Anexa B Prevederi care trebuie s fie con|inute n proiectele lucrrilor din beton, beton
armat si beton precomprimat

117
Anexa C Clase de toleran| pentru lucrri de construc|ii 120
Anexa D Abateri admisibile pentru cldiri 125
Anexa E1 Procedee de precomprimare pentru care nu este necesar un alt document tehnic
pentru utilizarea lor

133
Anexa E2 Determinarea pierderilor de tensiune prin frecare. Fisa de pretensionare si fisa
de injectare

147
Anexa F Recomandri privind stabilirea pozi|iei rosturilor de lucru 151
Anexa G Realizarea lucrrilor cu betoane speciale sau prin procedee deosebite 154
Anexa H Verificri privind betonul si punerea n oper a acestuia 159
Anexa X Verificarea impermeabilit|ii la ap a betoanelor 168




































6 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
6
1 DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prezenta reglementare tehnic reprezint partea a 2-a a documentului "Normativ pentru
producerea betonului i executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton
precomprimat si priveste "Executarea lucrrilor din beton (indicativ NE 012/2).

Prevederile prezentului normativ se refer la executarea lucrrilor de construc|ii din beton,
beton armat si beton precomprimat realizate cu beton produs conform prevederilor
reglementrii tehnice "Normativ pentru producerea betonului i executarea lucrrilor din
beton, beton armat i beton precomprimat - Partea 1:Producerea betonului (indicativ NE
012/1).

1.2 Pentru lucrrile de construc|ii cu caracter specific se vor aplica si prevederile
reglementrilor tehnice din domeniul respectiv, precum si prevederile caietelor de sarcini
ntocmite de proiectant, dup caz.
Prin lucrri de construc|ii cu caracter specific se n|eleg urmtoarele:
a) construc|ii ingineresti (drumuri, piste pentru aeroporturi, poduri, tunele, canale,
amenajari portuare, rezervoare si silozuri etc.)
b) construc|ii executate cu produse, procedee sau echipamente cu caracter de noutate,
pentru care trebuie s existe documente tehnice n conformitate cu reglementrile legale n
vigoare;
c) lucrri la care se utilizeaz betoane speciale: betoane foarte grele, betoane usoare,
betoane pe baza de rsini sintetice, betoane refractare, betoane cu armare dispers, betoane
autocompactante;
d) lucrri la care se utilizeaz procedee tehnologice speciale: torcretare, vacumare etc.

1.3 Prevederile prezentului normativ au la baz urmtoarele premise:
a) existen|a proiectului construc|iei elaborat si verificat conform reglementrilor
legale;
b) executarea lucrrilor de construc|ii se realizeaz:
(i) cu personal avnd calificarea necesar si, dup caz, autorizarea pentru
lucrrile de sudur, respectiv atestarea pentru lucrrile de precomprimare;
(ii) cu produse care sunt conforme cu prevederile din proiect, reglementrile
tehnice aplicabile si reglementrile legislative;
(iii) n conformitate cu proiectul si cu cerin|ele si criteriile de performan|
prevzute n prezentul normativ si, dup caz, n alte reglementri tehnice
aplicabile;
(iv) prin aplicarea, diferen|iat n func|ie de categoria de importan| a
construc|iei, a unui management al calit|ii n organizarea si executarea
lucrrilor;
c) masinile, utilajele si echipamentele utilizate sunt conforme cu prevederile legale
aplicabile;
d) cunoasterea si punerea n aplicare, la executarea lucrrilor, a prevederilor legale
privind igiena si protec|ia muncii, precum si a celor privind prevenirea si stingerea
incendiilor (PSI).

1.4 Prevederile prezentului normativ se adreseaz investitorilor (persoane fizice sau juridice),
proiectan|ilor, executan|ilor de lucrri, precum si organismelor de verificare si control
(verificarea si/sau expertizarea proiectelor; verificarea, controlul si/sau expertizarea
lucrrilor).
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 7
7
2 OBIECT

2.1 Prevederile prezentului normativ au ca obiect urmtoarele categorii de lucrri de
construc|ii:
a) trasarea de detaliu pentru cofraje si trasarea pentru montarea elementelor
prefabricate;
b) realizarea cofrajelor si a sus|inerilor acestora;
c) fasonarea si montarea armturilor, inclusiv a celor pretensionate;
d) montarea pieselor nglobate n beton;
e) punerea n opera a betonului:
(i) comanda pentru beton;
(ii) transportul betonului;
(iii) turnarea si compactarea betonului;
(iv) tratarea si protec|ia betonului dup turnare;
f) decofrarea;
g) precomprimarea si protec|ia armturilor pretensionate;
h) montarea elementelor prefabricate:
(i) asezarea la pozi|ie;
(ii) realizarea mbinrilor (prin monolitizare, cu suruburi, prin precomprimare
etc.)
Normativul con|ine, de asemenea, prevederi privind controlul calit|ii lucrrilor de
construc|ii si recep|ia acestora.

2.2 Nu fac obiectul prezentului normativ lucrrile pentru executarea elementelor prefabricate
n ateliere sau unit|i specializate.

2.3 Cerin|ele si criteriile de performan|, care se refer la proiect si la categoriile de lucrri de
construc|ii (a)...(h) de la pct.2.1, sunt prezentate n capitolul 5, iar cele privind controlul
calit|ii lucrrilor si recep|ia acestora sunt prezentate n capitolul 15.

2.4 Prevederile referitoare la categoriile de lucrri precizate la pct.2.1 sunt dezvoltate n
capitole separate (capitolele 6...13), gruparea acestora lund n considerare si tipurile de
lucrri implicate (spre exemplu, montarea armturilor si pieselor de rezemare din zona de
ancorare, la elemente privind armtura pretensionat sau precomprimarea).
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
8
3 DOCUMENTE DE REFERIN

3.1 Documentele de referin| cu caracter legislativ sunt prezentate n continuare:
a) Legea nr.10/1995 privind calitatea n construc|ii, cu modificrile ulterioare;
b) Hotrrea Guvernului nr.622/2004 privind stabilirea condi|iilor de introducere pe
pia| a produselor pentru construc|ii, republicat.

3.2 Alte documente de referin| sunt prezentate n anexa A.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 9
9
4 TERMENI, DEFINIII, NOTAII

4.1 Sensul n care sunt utiliza|i termenii generali n prezentul normativ este urmtorul:

proiect documenta|ie tehnic pe baza creia se execut lucrrile si care cuprinde:
- piese scrise si desenate privind ansamblul si detaliile necesare executrii
lucrrilor;
- dispozi|ii de santier date de proiectant pe parcursul executrii lucrrilor;

proiect tehnologic proiect care are ca obiect modul de executare a unor lucrri anume;

documentaie tehnica privind sistemul (tehnologic) documenta|ie tehnic elaborat de
productorul unui sistem (de cofraje, procedeu de precomprimare etc.), care
trebuie avut n vedere la punerea n aplicare a acelui sistem;

proiectant unitate (persoan fizic sau juridic), elaboratoare a proiectului si care rspunde,
potrivit legii, de completitudinea acestuia, precum si de asisten| tehnic la
executarea lucrrilor prevzute n proiect. n cazurile n care proiectul este
elaborat de mai multe persoane fizice si juridice, prin proiectant se n|elege
proiectantul general;

executant - unitate (persoan fizic sau juridic) care realizeaz lucrrile de construc|ii. n
cazurile n care lucrrile sunt realizate de mai multe unit|i, prin executant se
n|elege antreprenorul general. n aceste cazuri, se subn|elege c asigurarea
informrii reciproce, a continuit|ii n executarea lucrrilor (predare-primire
front de lucru etc.) si a calit|ii lucrrilor se realizeaz prin prevederi
contractuale corespunztoare, ncheiate ntre antreprenorul general si unit|ile
subcontractante;

dotri tehnice - scule, echipamente, masini, utilaje, mijloace de tansport etc. necesare, dup
caz, pentru executarea lucrrilor;

faciliti mijloace care permit, dup caz, utilizarea unor dotri tehnice: alimentare cu
energie electric, ap, aer comprimat, ci de acces etc.;

faz determinant (punct de oprire) stadiu fizic, la care, o lucrare de construc|ii odat
ajuns, nu mai poate continua fr acceptul scris al beneficiarului, proiectantului
si executantului si care se autorizeaz, dup caz, de ctre Inspectoratul de Stat n
Construc|ii.

4.2 n prezentul normativ se utilizeaz termeni si nota|ii definite n normativul NE 012-1.

4.3 n cazul unor termeni sau nota|ii specifice, acestea sunt explicitate acolo unde sunt
introduse prima dat n text.







10 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
10
5 CERINE I CRITERII DE PERFORMAN PRIVIND EXECUTAREA
LUCRRILOR DIN BETON, BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT

5.1 Cerin|ele si criteriile de performan| sunt stabilite privind executarea lucrrilor:
a) pentru proiect, sub aspectele care intereseaz obiectul prezentului normativ;
b) pentru categoriile de lucrri precizate la pct.2.1 (a)...(h).
c) pentru activit|ile de management al calit|ii lucrrilor si de recep|ie a lucrrilor
(capitolul 15).

5.2 Cerin|e si criterii de performan| privind proiectul sunt prezentate n tabelul 1.
Tabelul 1
Nr.crt Cerin|e Criterii de performan|
1 Existen|a pe santier a
proiectului n forma
legal, complet,
nsusit de executant
a) existen|a, n clar, a datelor de identificare a unit|ii de
proiectare si a persoanelor care au ntocmit proiectul;
b) existen|a dovezii verificrii tehnice a proiectului;
c) prevederea n partea scris si n partea desenat, n form
clar si explicit, a:
(i) datelor necesare executrii lucrrilor;
(ii) datelor, condi|ilor si valorilor de control, dup caz,
necesare pentru verificarea calit|ii lucrrilor;
d) existen|a documentelor privind modificrile aduse proiectului
ini|ial ca urmare a:
(i) obiec|iunilor executantului fa| de proiect;
(ii) solicitrilor din partea investitorului sau executantului,
inclusiv n perioada de executare a lucrrilor.


5.3 Cerin|e si criterii de performan| privind trasarea de detaliu, pentru cofraje si pentru
montarea elementelor prefabricate, sunt prezentate n tabelul 2.
Tabelul 2
Nr.
crt.
Cerin|e Criterii de performan| Detalii la pct.
1 Existen|a elementelor
de materializare pe
teren a punctelor si
axelor de trasare a
construc|iilor
a) existen|a documentelor de recep|ie a
lucrrilor de trasare a construc|iei;
b) existen|a documentelor de predare-
primire a elementelor de materializare pe
teren a punctelor si axelor de trasare a
construc|iei.

6.1.2
6.1.3
2 Asigurarea
conformit|ii trasrii
de detaliu cu cerin|ele
proiectului si cele ale
reglementrilor
tehnice aplicabile,
dup caz
a) existen|a n proiect a datelor necesare,
complete;
b) utilizarea metodelor, a aparatelor si
instrumentelor adecvate si avnd precizia
necesar;
c) corelarea trasrii fa| de repere cu pozi|ia
elementelor nvecinate realizate deja.
6.1.7
6.1.6










MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 11
11
Tabelul 2 (continuare)
Nr.
crt.
Cerin|e Criterii de performan|

Detalii la pct.
3 Realizarea trasrii de
detaliu astfel nct s
poat fi utilizat cu
usurin| si s-si
men|in performan|ele
n condi|iile executrii
lucrrilor
a) materializarea pe teren a elementelor de
trasare astfel nct:
(i) s permit asezarea sau montarea
elementelor constructive ct mai
simplu, posibil;
(ii) s se men|in n stare
corespunztoare pe durata necesar
utilizrii lor;
b) asigurarea condi|iilor de verificare a
trasrii efectuate.
6.2
6.3
6.4








4 Asigurarea condi|iilor
prealabile, precum si a
celor necesare n
timpul efecturii
trasrii
a) existen|a proiectului,
b) asigurarea cmpului vizua liber pentru
utilizarea aparatelor si instrumentelor;
c) asigurarea condi|iilor specifice acestei
categorii de lucrri:
(i) dotri tehnice;
(ii) facilit|i;
(iii) personal calificat;
(iv) materiale corespunztoare.

6.5


5.4 Cerin|e si criterii de performan| pentru realizarea cofrajelor si a sus|inerilor acestora sunt
prezentate n tabelul 3.
Tabelul 3
Nr.crt Cerin|e Criterii de performan| Detalii la pct.
1 Conformitatea cu
proiectul
a) pozi|ia, n limita abaterilor
admisibile, n raport cu elementele
de trasare;
b) form si dimensiuni, n limitele
abaterilor admisibile, dup caz.

7.1.2
7.2
7.3
7.5.1
7.5.2
2 Rezisten|, stabilitate si
indeformabilitate
a) cunoasterea condi|iilor de rezemare
(teren, zone deja construite etc.);
b) alctuirea pe baza unui calcul de
rezisten| si stabilitate;
c) existen|a, dup caz, a proiectului
tehnologic pentru cofraj.

7.1.3-7.1.5
3 Etanseitate, pentru
evitarea scurgerii laptelui
de ciment
a) asigurarea etanseit|ii cofrajului;
b) asigurarea men|inerii etanseit|ii, n
condi|iile de punere n oper a
betonului la lucrarea respectiv.

7.1.8

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
12
Tabelul 3 (continuare)
Nr.crt Cerin|e Criterii de performan| Detalii la pct.
4 Asigurarea condi|iilor
pentru realizarea si
men|inerea integrit|ii
sec|iunii din beton
a) starea de cur|enie a cofrajului;
b) usurin|a decofrrii, prin:
(i) pregtirea suprafe|elor n contact
cu betonul;
(ii) alctuire corespunztoare a
elementelor componente si a
sus|inerilor;
c) asigurarea condi|iilor pentru etape
ulterioare ale desfsurrii lucrrilor
(spre exemplu, precomprimare);
d) stabilirea, dup caz, prin proiectul
tehnologic, a etapelor si
modalit|ilor de decofrare.
7.1.6
7.1.7












5 Asigurarea condi|iilor
prealabile pentru
executarea lucrrilor de
cofraje
a) existen|a trasrii de detaliu;
b) existen|a proiectului lucrrii, cu
datele necesare;
c) existen|a, dup caz, a:
(i) documenta|iei tehnice privind
sistemele de cofraje utilizate;
(ii) datelor si condi|iilor care
asigur compatibilitatea
pieselor care rmn nglobate,
cu betonul si cu
performan|ele elementelor
executate (spre exemplu,
etanseitate);
(iii) proiectului tehnologic privind
aceast categorie de lucrri;
(iv) produselor corespunztoare;
d) asigurarea condi|iilor specifice
acestei categorii de lucrri:
(i) dotri tehnice;
(ii) facilit|i;
(iii) personal calificat.

7.6
6 Recep|ia lucrrilor de
cofraje si sprijiniri
a) verificarea lucrrilor executate;
b) rezolvarea eventualelor
neconformit|i;
c) ntocmirea documentelor de
recep|ie.

7.4
7.5.3

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 13
13
5.5 Cerin|e si criterii de performan| pentru fasonarea si montarea armturilor sunt prezentate
n tabelul 4.
Prevederile din tabelul 4 nu se refer la armturile pretensionate, care sunt tratate la lucrrile
de precomprimare (pct. 5.9).

Tabelul 4
Nr.crt. Cerin|e Criterii de performan| Detalii la
pct.
1 Fasonarea armturii n
conformitate cu
proiectul
a) tipul si clasa produselor pentru
armturi;
b) dimensiunile
(i) diametrul nominal;
(ii) lungimile
(x)
;
(iii) privind nndirile
(x)
, dup caz;
c) forma
(x)

-------


(x)
n limita abaterilor admisibile

8.1
8.2
2 Montarea armturii n
conformitate cu
proiectul
a) conformitatea cu proiectul a armturii
fasonate (individual sau asamblat n
carcas), pentru criteriile (a)-(c) de la
nr.crt.1, verificat la montare;
b) respectarea pozi|iei relative ntre bare
(x)

si fa| de cofraj (acoperirea cu
beton)
(xx)
;
c) respectarea pozi|iilor nndirilor barelor
si a lungimilor de suprapunere n cazul
acestui tip de nndire.
--------
(x) n limita abaterilor admisibile
(xx) se va avea n vedere corelarea cu dimensiunea
maxim a agregatelor si cu echipamentul de
vibrare pentru compactare

8.3.1-8.3.4
8.3.9
8.4
3 Asigurarea stabilit|ii
formei si pozi|iei
armturii pe parcursul
executrii lucrrilor
ulterioare montrii
acesteia
a) tipul, dispunerea si fixarea
distan|ierilor care asigur acoperirea cu
beton;
b) tipul dispunerea si fixarea distan|ierilor
(al|ii dect etrieri si agrafe) care
asigur distan|a ntre rnduri de
armturi;
c) fixarea armturii locale din zona de
ancorare a armturii pretensionate.

8.3.5-
- 8.3.8

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
14
Tabelul 4 (continuare)
Nr.crt. Cerin|e Criterii de performan| Detalii la
pct.
4 Asigurarea condi|iilor
prealabile pentru
executarea lucrrilor de
fasonare si montare a
armturii
a) existen|a proiectului lucrrii, cu datele
necesare;
b) asigurarea condi|iilor pentru realizarea
fasonrii armturii prin comand la
prelucrtor, dac este cazul;
c) existen|a, dup caz, a datelor si
condi|iilor pentru executarea nndirilor
cu alte procedee dect prin petrecere
(sudare, sisteme mecanice etc.);
d) existen|a documentelor de recep|ie a
lucrrilor de cofraje si sprijiniri;
e) asigurarea condi|iilor specifice acestei
categorii de lucrri:
(i) dotri tehnice;
(ii) facilit|i;
(iii) personal calificat;
(iv) materiale corespunztoare.

8.6
5 Recep|ia armturii
montate
a) verificarea armturii montate
(x)
,
inclusiv verificarea calit|ii sudurilor,
dac este cazul;
b) rezolvarea neconformit|ilor, dac este
cazul;
c) ntocmirea documentelor de recep|ie
(xx)
.
--------
(x)
verificarea armturii montate constituie faz
determinant ( punct de oprire);
(xx)
armtura montat intr n categoria lucrrilor
care devin ascunse

8.5


5.6 Cerin|e si criterii de performan| privind montarea pieselor nglobate n beton sunt
prevzute n tabelul 5.
Prin piese nglobate n beton se n|eleg urmtoarele:
a) piese, de regul metalice, ancorate cu praznuri sau prin forma proprie, cu
rol constructiv sau tehnologic, inclusiv pentru formarea golurilor n beton;
b) suruburi pentru fixarea ulterioar a unor piese sau elemente de construc|ii;
c) piese necesare pentru amplasarea armturilor pretensionate postntinse
(teci, piese din zona de ancorare).
Armturile care ies din beton, n asteptare, pentru continuate sau monolitizare, sunt
tratate ca armturi si nu ca piese nglobate n beton.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 15
15
Tabelul 5
Nr.
crt.
Cerin|e Criterii de performan| Detalii la
pct.

1 Montarea pieselor
nglobate n
conformitate cu
proiectul
a) respectarea pozi|iei n raport cu cofrajul
si cu reperele de trasare, precum si a
condi|iilor suplimentare (verticalitate,
nclinare etc.), dup caz;
b) respectarea pozi|iei relative, n cazul
unor piese avnd legtur ntre ele (spre
exemplu, un grup de suruburi).

10.3
2 Asigurarea men|inerii
condi|iilor privind
piesele nglobate, la
punerea n oper a
betonului
a) asigurarea stabilit|ii pozi|iei si a pozi|iei
relative;
b) utilizarea unor distan|ieri si/sau piese de
legtur compatibile cu betonul,
armatura si piesa fixat, sub aspectul
durabilit|ii, si suficient de rigide;
c) asigurarea etansrii fa| de ptrunderea
laptelui de ciment, dac este cazul.

10.3
3 Asigurarea condi|iilor
prealabile pentru
executarea lucrrilor de
montare a pieselor
nglobate
a) existen|a documentelor de recep|ie a
pieselor nglobate, care atest
conformitatea lor cu proiectul;
b) existen|a proiectului cu datele si
condi|iile necesare;
c) asigurarea condi|iilor specifice acestei
categorii de lucrri:
(i) dotri tehnice;
(ii) facilit|i
(iii) personal calificat;
(iv) materiale corespunztoare.

10.2
4 Recep|ia pieselor
nglobate montate
a) verificarea pieselor nglobate montate
(x)
b) rezolvarea eventualelor neconformit|i;
c) ntocmirea documentelor de recep|ie
(xx)
.
--------
(x)
verificarea pieselor nglobate montate constituie
faz determinant ( punct de oprire);
(xx)
piesele nglobate montate intr n categoria
lucrrilor care devin ascunse
10.4

5.7 Cerin|e si criterii de performan| privind punerea n oper a betonului sunt prezentate n
tabelul 6, avnd n vedere etapele de realizare a acestei categorii de lucrri, precizate la pct.
2.1 (e).

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
16
Tabelul 6
Nr.
crt.
Cerin|e Criterii de performan| Detalii la pct.

A. Comanda pentru beton
Not: Comanda pentru beton trebuie s fie n form scris, numit n continuare comand, fie c se
produce la sta|ii de betoane, fie de echipe proprii care confec|ioneaz betonul pe santier pentru lucrarea
respectiv. Comanda trebuie s fie n conformitate cu prevederile aplicabile din NE 012-1.
1 Conformitatea comenzii
cu proiectul, privind
cerin|ele tehnice pentru
calitatea betonului
- prevederea explicit n comand a
cerin|elor tehnice privind calitatea
betonului specificate n proiect.
11.1

2 Compatibilitatea
betonului comandat cu
domeniul de utilizare
preconizat
a) cuprinderea, n proiect sau caiete de
sarcini, a datelor si condi|iilor
privind caracteristicile betoanelor n
func|ie de domeniul si condi|iile de
utilizare a lucrrii respective, ntre
care, clasa de expunere;
b) prevederea explicit n comand,
dac este cazul, de date si condi|ii
privind:
(i) tipul cimentului care poate fi
utilizat (de exemplu: rezistent
la sulfa|i, cu cldur de
hidratare redus etc.);
(ii) tipul si natura agregatelor;
(iii) impermeabilitatea;
(iv) gelivitatea;
(v) rezisten|a la uzur;
(vi) rezisten|a la atacul chimic;
(vii) alte condi|ii speciale (aer
antrenat etc.).

3 Asigurarea
compatibilit|ii betonului
comandat cu condi|iile de
punere n oper a acestuia
a) cunoasterea zonelor n care se toarn
betonul (aglomerare de armturi,
nl|ime de turnare, turnare prin
ferestre etc.), precum si a modului n
care se va efectua turnarea (cu ben si
descrcare direct, prin pompare etc.);
b) prevederea explicit n comand a
datelor si condi|iilor privind, dup caz:
(i) consisten|a betonului;
(ii) dimensiunea maxim a agregatelor;
(iii) utilizarea aditivilor (acceleratori sau
ntrzietori de priz,
(super)plastifian|i etc.);
(iv) condi|ii legate de temperatura
ambiant (timp friguros sau
clduros);
(v) condi|ii specifice betoanelor
speciale (cu agregate usoare,
autocompactante, turnate n cofraje
glisante, turnate sub ap
etc.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 17
17
B Transportul betonului
Not: Se refer att la transportul betonului de la furnizor (sta|ie de betoane), ct si la transportul din
interiorul santierului la locul de turnare.
1 Asigurarea pstrrii
compozi|iei si
caracteristicilor betonului
proaspt n timpul
transportului
a) mpiedicarea pierderii laptelui de
ciment, prin etansare
corespunztoare;
b) evitarea intrrii n beton a unor
substan|e sau materiale strine.

11.2
























2 Asigurarea corelrii ntre
transportul betonului si
turnarea acestuia
a) prevederea n contractul cu
furnizorul de beton, dac este
cazul, a duratei de transport,
precum si a modalit|ilor de
planificare a livrrilor;
b) asigurarea condi|iilor de
sta|ionare, pentru descrcare sau
asteptare, a mijloacelor de
transport al betonului de la
furnizori, att n incinta
santierului ct si, mai ales, pe ci
de circula|ie sau alte spa|ii
publice.

3 Asigurarea condi|iilor
prealabile pentru
transportul n santier al
betonului, dac este cazul
a) existen|a programului de livrare
a betonului;
b) asigurarea condi|iilor specifice
acestei categorii de lucrri, dup
caz:
(i) dotri tehnice;
(ii) facilit|i;
(iii) personal calificat.

C Turnarea i compactarea betonului
1 Asigurarea conformit|ii
spa|iului n care se toarn
betonul
a) existen|a documentelor de
recep|ie a trasrii de detaliu a
lucrrilor de cofraje, precum si a
montrii armturii si pieselor
nglobate;
b) verificarea strii cofrajului, mai
ales sub aspectul stabilit|ii,
cur|eniei, etanseit|ii si
pregtirii suprafe|elor care vor
veni n contact cu betonul;
c) verificarea strii armturilor si a
pieselor nglobate, mai ales n
privin|a: pozi|iei, fixrii fa| de
cofraj si ntre rnduri, strii de
cur|enie.



11.3
11.5
















18 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
18
2 ndeplinirea
formalittilor care permit
efectuarea turnrii
betonului
a) existen|a procedurii de turnare a
betonului, acceptat de investitor;
b) existen|a programului de livrare a
betonului;
c) existen|a documentelor privind
calitatea si recep|ia betonului;
d) asigurarea supravegherii
opera|iunilor de turnare si de
compactare a betonului;
e) stabilirea rosturilor de turnare si a
msurilor care trebuie luate n cazul
ntreruperii fortuite a turnrii
betonului.







3 Respectarea condi|iilor
specifice privind turnarea
si compactarea betonului
a) verificarea betonului proaspt
nainte de turnare;
b) nl|imea de cdere a betonului;
c) grosimea si pozi|ia straturilor
succesive de beton;
d) modul de compactare a betonului;
e) realizarea rosturilor de turnare;
f) realizarea rosturilor n cazul
ntreruperii fortuite a turnrii
betonului;
g) aplicarea condi|iilor specifice
betoanelor speciale (cu agregate
usoare, autocompactante, torcretate,
turnate n cofraje glisante, turnate
sub ap, ciclopiene etc.);
h) realizarea epruvetelor
(cilindri/cuburi, prisme etc.) pentru
verificarea carcteristicilor betonului
ntrit.

4 Asigurarea condi|iilor
prealabile pentru turnarea
si compactarea betonului
a) comanda pentru beton (conform A,
pct.5.7), asigurarea transportului
betonului (conform B, pct.5.7) si
ndeplinirea cerin|elor conform C.1
si C.2, pct.5.7, imediat naintea
nceperii turnrii betonului;
b) asigurarea condi|iilor specifice
acestei categorii de lucrri:
(i) dotri tehnice;
(ii) facilit|i;
(iii) spa|ii de circula|ie si de
acces pentru turnarea si
compactarea betonului,
dup caz;
(iv) personal calificat.


11.6
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 19
19
D Tratarea i protecia betonului dup turnare
1 Cunoasterea metodelor si
condi|iilor adecvate de
tratare si protec|ie a
betonului dup turnare
a) modalit|ile de tratare si protec|ie;
b) corelarea unor condi|ii privind
caracteristici ale betonului si, dup
caz, ale suprafe|ei acestuia, n
func|ie de domeniul si condi|iile de
utilizare preconizate si modalit|ile
de tratare si protec|ie;
c) cunoasterea comportrii betonului
respectiv, n perioada de ntrire si
cea urmtoare acesteia, precum si a
influen|ei unor condi|ii de mediu
asupra acestei comportri;
d) cunoasterea mijloacelor si a
produselor care se pot utiliza pentru
tratarea si protec|ia betonului
respectiv.

11.4
2 Respectarea condi|iilor
specifice privind tratarea
si protec|ia betonului
dup turnare
a) prevederea, n proiect sau caiete de
sarcini, a metodelor si condi|iilor de
tratare si protec|ie a betonului,
diferen|iat, dup caz, pe elemente
ale construc|iei;
b) stabilirea duratei de tratare si
protec|ie;
c) aplicarea metodelor si condi|iilor de
tratare si protec|ie (inclusiv de
prelucrare a suprafe|ei betonului)
pe baza prevederilor din proiecte,
caiete de sarcini si/sau documentele
tehnice ale furnizorilor de produse
specifice, dup caz;
d) verificarea aplicrii metodelor si
condi|iilor de tratare si protec|ie a
betonului.

3 Asigurarea condi|iilor
prealabile pentru tratarea
si protec|ia betonului
dup turnare
a) accesul liber la suprafe|ele/zonele
pe care se aplic tratarea si protec|ia
betonului;
b) asigurarea condi|iilor specifice
acestei categorii de lucrri:
(i) dotri tehnice;
(ii) facilit|i;
(iii) personal calificat;
(iv) produse/materiale
corespunztoare.





20 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
20
5.8 Cerin|e si criterii de performan| privind decofrarea elementelor sunt prezentate n
tabelul 7.
Tabelul 7
Nr.
crt.
Cerin|e Criterii de performan| Detalii la
pct.
1 Asigurarea corelrii ntre
opera|iunea de decofrare
si evolu|ia rezisten|ei
betonului
a) cunoasterea vitezei de dezvoltare a
rezisten|ei betonului;
b) verificarea rezisten|ei betonului n
vederea decofrrii.

11.7
2 Respectarea condi|iilor
specifice privind
opera|iunea de decofrare
a) condi|ii privind rezisten|a si
deformabilitatea elementului
decofrat;
b) condi|ii privind integritatea
elementului decofrat;
c) condi|ii suplimentare, dup caz;
d) verificarea opera|iunii de
decofrare.

3 Asigurarea condi|iilor
prealabile pentru
decofrare
a) existen|a prevederilor
corespunztoare n proiect, precum
si a datelor privind rezisten|a
betonului;
b) cunoasterea modului de sprijinire
ulterioar a elementelor, dac este
cazul;
c) asigurarea condi|iilor specifice
acestei categorii de lucrri:
(i) dotri tehnice;
(ii) facilit|i;
(iii) personal calificat.



5.9 Cerin|e si criterii de performan| privind lucrrile de precomprimare sunt prezentate n
tabelul 8.
Prin lucrri de precomprimare se n|eleg urmtoarele:
a) confec|ionarea armturii pretensionate;
b) montarea armturii n canalele elementelor de construc|ie sau pozi|ionarea ei n
exterior, dup caz, precum si montarea sistemelor de ancorare;
c) pretensionarea armturii;
d) protec|ia armturii pretensionate:
(i) injectarea canalelor dup pretensionarea armturilor;
(ii) protec|ia zonei ancorajelor armturii pretensionate.
Pentru alte procedee dect injectarea canalelor, precum si pentru procedeele de
protec|ie a armturilor pretensionate exterioare, se vor ntocmi caiete de sarcini care trebuie s
cuprind toate datele si condi|iile necesare pentru a asigura realizarea calitativ
corespunztoare a acestor lucrri.
Nu fac obiectul prezentului normativ lucrrile de precomprimare a elementelor
prefabricate cu armtur prentins.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 21
21
Tabelul 8
Nr.
crt.
Cerin|e Criterii de performan| Detalii
la pct.
A. Confecionarea armturii pretensionate
1 Conformitatea produselor
utilizate cu prevederile
proiectului si ale
reglementrilor tehnice sau
documentelor tehnice
legale, dup caz

a) tipul si marca o|elului pentru armtura
pretensionat sau tipul si caracteristicile n
cazul altor materiale dect o|elul;
b) materialul, tipul si diametrul interior al
tecilor, precum si al pieselor de nndire a
acestora, al pieselor pentru aerisire si
injectare si al pieselor de racord spre zona de
ancorare;
c) materialul si/sau tipul elementelor si
accesoriilor pentru ancorare.

9.1
9.2
9.3
2 Confec|ionarea armturii
pretensionate
a) conformitatea cu proiectul privind tipul si
caracteristicile produselor utilizate, precum
si alctuirea unit|ilor de armtur
pretensionat:
(i) n sec|iune (fascicule, bare
individuale etc.);
(ii) lungime;
b) aplicarea prevederilor documenta|iei
tehnice privind procedeul de pretensionare;
(i) ordonare, legare, n cazul
fasciculelor;
(ii) lungime suplimentar pentru
instala|ia de pretensionare;
(iii) condi|ii pentru prelucrare mecanic
sau de alt natur (pentru ancorare,
nndire etc.), dac este cazul;
(iv) alte condi|ii privind confec|ionarea,
dup caz.
9.5


















3 Men|inerea caracteristicilor
produselor utilizate si ale
armturii pretensionate, pe
durata depozitrii,
manipulrii si transportului
acestora
a) condi|ii pentru depozitarea, manipularea si
transportul produselor utilizate, dup caz:
(i) pentru armtura pretensionat;
(ii) elemente si accesorii pentru
ancorare;
(iii) teci si accesorii ale acestora;
b) condi|ii pentru depozitarea, manipularea si
transportul armturii pretensionate
confec|ionate.

9.4






22 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
22
Tabelul 8 (continuare, 2)
Nr.
crt.
Cerin|e Criterii de performan| Detalii
la pct.
4 Recep|ia armturii
pretensionate confec|ionate
a) verificarea armturii pretensionate
confec|ionate
(x)
, mai ales cu privire la:
(i) conformitatea cu punctele de la
nr.crt.1 si 2, pct. 5.9;
(ii) existen|a condi|iilor de depozitare,
manipulare si transport, conform
nr.crt.3, pct.5.9;
b) rezolvarea eventualelor neconformit|i;
c) ntocmirea documentelor de recep|ie a
armturii confec|ionate.
---------
(x)
verificarea armturii pretensionate
confec|ionate poate constitui faz determinant
(punct de oprire)

9.9
5 Asigurarea condi|iilor
prealabile pentru
confec|ionarea armturii
pretensionate
a) existen|a proiectului;
b) existen|a documentelor tehnice legale
privind procedeul de precomprimare
adoptat precum si a documenta|iei tehnice
privind procedeul utilizat;
c) asigurarea condi|iilor specifice acestei
categorii de lucrri:
(i) dotri tehnice;
(ii) facilit|i;
(iii) personal calificat;
(iv) produse/ materiale corespunztoare.
9.10











B Montarea armturii pretensionate
1 Conformitatea cu proiectul si
cu prevederile specifice ale
documenta|iei tehnice privind
procedeul de pretensionare
utilizat
a) accesibilitatea n lungul canalelor din beton
si, dup caz, pozi|ionarea corect a
elementelor implicate n precomprimarea
exterioar;
b) conformitatea armturii n func|ie de pozi|ia
acesteia n element (alctuire, lungime) si
starea ei, avnd n vedere timpul trecut de la
recep|ia confec|ionrii acesteia.
9.6
9.7


















MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 23
23
Tabelul 8 (continuare, 3)
Nr.
crt.
Cerin|e Criterii de performan| Detalii
la pct.
2 Asigurarea protec|iei armturii
pretensionate pe perioada
dintre montare si
pretensionare
a) starea de cur|enie a canalelor (ap,
ml, alte materiale) care pot afecta
armtura, verificat nainte de
introducerea acesteia;
b) protejarea temporar prin:
(ii) acoperirea armturii si, dac este
cazul, a ancorajelor;
(ii) nchiderea tecilor, pentru a nu
ptrunde apa sau impurit|i.


3 Asigurarea condi|iilor
prelabile pentru montarea
armturii pretensionate
a) existen|a documentelor de recep|ie
privind montarea tecilor precum si pentru
confec|ionarea armturii;
b) existen|a proiectului si a documenta|iei
tehnice a procedeului utilizat;
c) asigurarea condi|iilor specifice acestei
categorii de lucrri;
(i) dotri tehnice;
(ii) facilit|i;
(iii) personal calificat;
(iv) materiale corespunztoare.
9.10











C Pretensionarea armturii
1 Stabilirea valorilor de control
privind for|a si alungirea
armturii pretensionate,
precum si a programului de
pretensionare
a) determinarea pierderilor efective de
tensiune prin frecare;
b) definitivarea valorii for|ei de control si a
alungirii armturii corespunztoare,
inclusiv pentru pretensionare n etape,
dac este cazul, precum si a treptelor
de pretensionare pn la atingerea for|ei
de control;
c) precizarea ordinei de pretensionare;
d) precizarea datelor care trebuie s fie
trecute pe fisa de pretensionare, precum
si a mrimilor si treptelor pentru care se
fac msurri care se nscriu n aceast
fis.

12.1

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
24
Tabelul 8 (continuare, 4)
Nr.
crt.
Cerin|e Criterii de performan| Detalii
la pct.
2 Conformitatea efecturii
pretensionrii
a) conformitatea cu prevederile proiectului
si ale reglementrilor legale aplicabile n
ceea ce priveste:
(i) realizarea for|ei de control n
limitele abaterilor admisibile;
(ii) ordinea de pretensionare;
(iii) ntocmirea fiselor de
pretensionare;
b) aplicarea prevederilor din documenta|ia
tehnic, n ceea ce priveste:
(i) utilizarea ancorajelor si a
celorlalte piese sau dispozitive
implicate;
(ii) procedura de lucru cu
instala|ia de pretensionare.

12.2
3 Asigurarea condi|iilor
prealabile pentru
pretensionarea armturilor
a) existen|a proiectului;
b) existen|a procedurii de lucru privind
pretensionarea armturilor, pentru
procedeul de precomprimare utilizat;
c) existen|a documentelor de recep|ie
pentru confec|ionarea armturii
pretensionate;
d) asigurarea condi|iilor specifice acestei
categorii de lucrri:
(i) dotri tehnice;
(ii) facilit|i;
(iii) personal calificat;
(iv) materiale corespunztoare.

12.1
4 Recep|ia lucrrilor de
pretensionare a armturilor
a) verificarea lucrrilor de pretensionare
(x)

b) rezolvarea eventualelor neconformit|i;
c) ntocmirea documentelor de recep|ie a
lucrrilor de pretensionare a
armturilor
(xx)
.
----------
(x)
verificarea lucrrilor de pretensionare poate constitui
faz determinant (punct de oprire);
(xx)
aceste lucrri intr n categoria lucrrilor care devin
ascunse

12.4






MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 25
25
Tabelul 8 (continuare, 5)
Nr.
crt.
Cerin|e Criterii de performan| Detalii
la pct.
D Injectarea canalelor dup pretensionarea armturii
1 Cunoasterea compozi|iei
amestecului pentru injectare
a) stabilirea prin proiect a tipului de
amestec de injectare, n func|ie de
condi|iile de exploatare preconizate;
b) efectuarea determinrilor preliminare
pentru stabilirea compozi|iei si a
condi|iilor specifice acesteia, pentru
injectare.

12.3
2 Conformitatea efecturii
opera|iunii de injectare a
canalelor dup pretensionarea
armturii
a) identificarea fiecrui canal si
verificarea:
(i) accesului materialului de injectare
pe tot traseul canalului, precum si prin
deriva|iile fcute din acesta;
(ii) etanseit|ii fiecrui canal si a
cazurilor n care acestea comunic
b) conformitatea materialelor utilizate si a
compozi|iei amestecului pentru
injectare;
c) utilizarea echipamentelor sau
instala|iilor adecvate;
d) cunoasterea procedurii de injectare si a
msurilor care trebuie s fie luate n
cazul unor ntreruperi fortuite a
opera|iei de injectare;
e) ntocmirea fiselor de injectare.


3 Asigurarea condi|iilor
prealabile pentru injectarea
canalelor dup pretensionarea
armturii
a) existen|a procedurii de lucru privind
injectarea;
b) cunoasterea compozi|iei materialului
pentru injectare si a condi|iilor
specifice acesteia;
c) existen|a documentelor de recep|ie
privind montarea tecilor si
pretensionarea armturii;
d) asigurarea condi|iilor specifice acestei
categorii de lucrri:
(i) dotri tehnice;
(ii) facilit|i;
(iii) personal calificat;
(iv) produse/materiale
corespunztoare.





26 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
26
Tabelul 8 (continuare, 6)
Nr.
crt.
Cerin|e Criterii de performan| Detalii
la pct.
4 Recep|ia lucrrilor de injectare
a canalelor dup
pretensionarea armturilor
a) verificarea lucrrilor de injectare;
b) rezolvarea evetualelor neconformit|i;
c) ntocmirea documentelor de recep|ie a
lucrrilor de injectare a canalelor dup
pretensionarea armturilor
(x)
.
________
(x)
aceste lucrri intr n categoria lucrrilor care
devin ascunse

12.4
E Protecia zonei ancorajelor armturii pretensionate
1 Stabilirea, prin proiect, a
sistemului de protec|ie a zonei
ancorajelor armturii
pretensionate
a) luarea n considerare a:
(i) tipului de ancoraj si a
amplasrii acestuia;
(ii) condi|iilor de mediu si de
solicitare n exploatare;
(iii) compatibilit|ii sistemului cu
zona de amplasare a
ancorajelor si materialele
respective;
b) precizarea, n proiect sau caiete de
sarcini, a sistemului de protec|ie si a
condi|iilor pentru realizarea acestuia.

12.3
2 Conformitatea efecturii
lucrrilor de protec|ie a zonei
ancorajelor armturii
pretensionate
a) cunoasterea sistemului de protec|ie si a
condi|iilor pentru realizarea acestuia;
b) aplicarea prevederilor documenta|iei
tehnice a sistemului de protec|ie, dac
este cazul;
c) verificarea strii corespunztoare a
ancorajelor si zonei acestora, nainte de
aplicarea sistemului de protec|ie,
constatrile fiind consemnate n fise
conform pct.(e) de mai jos;
d) conformitatea materialelor utilizate si a
procedurilor de punere n oper a
acestora;
e) ntocmirea fiselor de protec|ie a zonei
ancorajelor armturii pretensionate.

12.3.11









MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 27
27
Tabelul 8 (continuare, 7)
Nr.
crt.
Cerin|e Criterii de performan| Detalii
la pct.
3 Asigurarea condi|iilor
prealabile pentru protec|ia
zonei ancorajelor armturilor
pretensionate
a) existen|a documentelor tehnice legale si a
documenta|iei tehnice pentru sistemul de
protec|ie aplicat, dac este cazul;
b) existen|a documentelor de recep|ie privind
pretensionarea armturilor;
c) asigurarea condi|iilor specifice acestei
categorii de lucrri:
(i) dotri tehnice;
(ii) facilit|i;
(iii) personal calificat;
(iv) materiale corespunztoare.


4 Recep|ia lucrrilor de
protec|ie a zonei ancorajelor
armturilor pretensionate
a) verificarea lucrrilor de protec|ie
(x)
b) rezolvarea eventualelor neconformit|i;

c) ntocmirea documentelor de recep|ie a
lucrrilor de protec|ie a zonei ancorajelor
armturilor pretensionate
(xx)
.

________
(x)
- verificarea lucrrilor de protec|ie a zonei
ancorajelor poate constitui faza determinant (punct
de oprire)
(xx)
aceste lucrri intr n categoria lucrrilor care
devin ascunse

12.4


5.10 Cerin|e si criterii de performan| privind lucrrile de montare a elementelor prefabricate
sunt prezentate n tabelul 9. n ceea ce priveste semnifica|iile termenilor privind cele dou
faze ale montrii elementelor prefabricate, acestea sunt:
- aezarea la poziie implic, pe lng pozi|ionarea corespunztoare, n plan si pe
nl|ime, a elementelor prefabricate, montarea elementelor de reazem care pot fi
constituite fie din strat de mortar de poz, fie din sisteme de rezemare (metalice, cu
plci din neopren armat etc.);
- realizarea mbinrilor se refer la lucrrile care, dup asezarea la pozi|ie a
elementelor prefabricate, realizeaz legturile n structur: armare si monolitizare cu
beton; mbinri cu suruburi; asamblare prin precomprimare etc.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
28
Tabelul 9
Nr.
crt
Cerin|e Criterii de performan| Detalii
la pct.
A Aezarea la poziie a elementelor prefabricate
1 Completitudinea
proiectului privind datele
si condi|iile de montare a
elementelor prefabricate
a) existen|a datelor si condi|iilor privind:
(i) elementele n asteptare din zona de
asezare a elementului prefabricat
(plci, armturi, suruburi etc.);
(ii) elementele n asteptare din
elementul prefabricat
(plci,armturi, goluri etc.);
(iii) interpunerea unor materiale la
asezarea elementului prefabricat
(mortar, sisteme de rezemare etc.);
(iv) prevederea spa|iilor necesare pentru
realizarea lucrrilor de mbinare a
elementelor prefabricate;
b) existen|a datelor si condi|iilor privind
asezarea elementelor prefabricate,
pentru:
(i) pozi|ie (n plan si pe nl|ime) si
cote de nivel;
(ii) asigurarea stabilit|ii prin msuri
provizorii, dac este cazul,
(sprijiniri, reazeme etc.).

13.1
2 Conformitatea lucrrilor
de asezare la pozi|ie a
elementelor prefabricate
(x)
----------
(x)
n unele cazuri, pentru
situa|iile n care, dup asezare,
sunt prevzute lucrri de
mbinare, verificarea lucrrilor
de asezare a elementelor
prefabricate poate constitui faz
determinant (punct de oprire)

a) verificarea conformit|ii zonelor de
asezare a elementelor prefabricate,
conform 1 a), pct.5.10 A;
b) existen|a, dup caz, si aplicarea
proiectului tehnologic pentru montarea
elementelor prefabricate;
c) trasarea reperelor pentru a asigura pozi|ia
si cotele de nivel corepunztoare;
d) utilizarea echipamentelor corepunztoare
pentru:
(i) ridicarea si manipularea
elementelor prefabricate conform
prevederilor din proiect si cu
viteze si precizii de asezare
corepunztoare;
(ii) aplicarea, dac este cazul, a
msurilor provizorii de asigurare
a stabilit|ii;
e) aplicarea prevederilor documenta|iei
tehnice pentru sistemele de rezemare
utilizate, dac este cazul;
f) conformitatea materialelor utilizate si a
modului de punere n oper a acestora,
dac este cazul.

13.2






















MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 29
29
Tabelul 9 (continuare, 2)
Nr.
crt
Cerin|e Criterii de performan| Detalii
la pct.
3 Asigurarea condi|iilor
prealabile pentru asezarea
la pozi|ie a elementelor
prefabricate
a) existen|a documentelor tehnice legale
si a documenta|iei tehnice pentru
sistemele de rezemare utilizate, dac
este cazul;
b) existen|a documentelor de recep|ie
privind elementele pe care se realizeaz
asezarea;
c) existen|a documentelor de recep|ie
privind elementele prefabricate care se
monteaz;
d) existen|a proiectului, precum si a
proiectului tehnologic de montare, dac
este cazul;
e) asigurarea condi|iilor specifice acestei
categorii de lucrri:
(i) dotri tehnice;
(ii) facilit|i;
(iii) personal calificat;
(iv) materiale corespunztoare.

13.5
4 Recep|ia lucrrilor de
asezare a elementelor
prefabricate
(x)

-----------
(x)
se efectueaz n cazurile n
care, dup asezarea la pozi|ie,
nu mai sunt prevzute lucrri de
mbinare a elementelor
prefabricate

a) verificarea asezrii la pozi|ie a
elementelor prefabricate;
b) rezolvarea eventualelor neconformit|i;
c) ntocmirea documentelor de recep|ie a
lucrrilor de asezare la pozi|ie a
elementelor prefabricate.
13.4
B Realizarea mbinrii elementelor prefabricate
1 Completitudinea
proiectului privind datele
si condi|iile de mbinare a
elementelor prefabricate
a) existen|a n proiect a datelor, detaliilor
si condi|iilor privind:
(i) solu|iile pentru mbinri;
(ii) etapele pentru realizarea
mbinrilor, dac este cazul.

13.1

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
30
Tabelul 9 (continuare, 3)
Nr.
crt
Cerin|e Criterii de performan| Detalii
la pct.
2 Conformitatea executrii
lucrrilor de mbinare a
elementelor prefabricate
a) cunoasterea si aplicarea prevederilor
proiectului, ale reglementrilor tehnice
aplicabile, precum si ale documenta|iei
tehnice a sistemului utilizat, dac este
cazul;
b) verificarea conformit|ii zonelor de
realizare a mbinrii
(x)
;
c) existen|a, dup caz, si aplicarea
proiectului tehnologic pentru
realizarea mbinrilor;
d) conformitatea materialelor utilizate si a
modului de punere n oper a acestora.
____
(x)
n cazurile n care unele lucrri din mbinare
devin lucrri ascunse, aceast faz poate fi faz
determinant (punct de oprire)

13.3













3 Asigurarea condi|iilor
prealabile pentru
realizarea mbinrilor
elementelor prefabricate
a) existen|a proiectului si a documentelor
tehnice legale, dac este cazul, pentru
sistemele de mbinare utilizate;
b) existen|a documentelor de recep|ie,
dac este cazul, pentru conformitatea
zonei mbinrii;
c) existen|a proiectului tehnologic, dac
este cazul;
d) asigurarea condi|iilor specifice acestei
categorii de lucrri:
(i) dotri tehnice;
(ii) facilit|i;
(iii) personal calificat si personal
autorizat, dac este cazul
(iv) materiale corespunztoare.

13.5
4 Recep|ia lucrrilor de
asezare
(x)
si de realizare a
mbinrilor elementelor
prefabricate

(x) a se vedea nota de la
nr.crt.A.4 de mai nainte
a) verificarea asezrii la pozi|ie si
realizrii mbinrilor elementelor
prefabricate;
b) rezolvarea eventualelor neconformit|i;
c) ntocmirea documentelor de recep|ie a
lucrrilor de asezare si de realizare a
mbinrilor elementelor prefabricate.

13.4

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 31
31
6. TRASAREA DE DETALIU PENTRU COFRAJE I TRASAREA PENTRU
MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE

6.1 Prevederi comune
6.1.1 Lucrrile din beton, beton armat si beton precomprimat sunt implicate n domeniul
general al construc|iilor, astfel:
a) n ansamblul lor, n cazurile n care betonul este materialul din care se realizeaz
structura construc|iilor;
b) n parte, n cazul general n care betonul este materialul din care se realizeaz
funda|iile sau infrastructura construc|iilor, indiferent de materialul din care este
alctuit structura acestora (metal, lemn, zidrie etc.).
n cazul b) trasarea de detaliu pentru cofrajele pentru funda|ii si infrastructuri este
deosebit de important pentru toate categoriile si tipurile de construc|ii, fiecare avnd condi|ii
proprii specifice materialelor din care este alctuit structura acestora.

6.1.2 Trasarea de detaliu se realizeaz pe baza proiectelor, n raport cu punctele si reperele de
nivel, materializate pe teren odat cu trasarea pentru amplasarea construc|iilor, pentru
determinarea conturului si/sau axelor principale ale acestora. Materializarea acestor repere,
planimetrice si altimetrice, trebuie s fie astfel realizat nct s constituie puncte de referin|
pe ntreaga durat a executrii construc|iei respective, servind la transmiterea cotelor n plan si
pe vertical la toate nivelurile acesteia.

6.1.3 nainte de a ncepe efectuarea trasrii de detaliu trebuie s se verifice, pe baza
documentelor de recep|ie a trasrii pentru amplasare, a proceselor verbale de predare-primire
si direct la fa|a locului, reperele care fixeaz conturul si/sau axele principale ale construc|iei
(linii de referin|), precum si reperele de nivel.
Verificarea se refer, de asemenea, la coresponden|a dintre cotele din teren (n plan si
de nivel) si cele din proiect.

6.1.4 Trasarea de detaliu pentru cofraje si trasarea pentru montarea elementelor prefabricate se
refer, n principal la urmtoarele categorii de activit|i:
a) trasarea lucrrilor de terasamente pentru funda|ii realizate fr cofraj;
b) trasarea pozi|iei cofrajelor pentru funda|ii continue sau izolate;
c) trasarea pozi|iei cofrajelor sau elementelor prefabricate n plan orizontal si
verificarea pozi|iei pe nl|ime a acestora;
d) trasarea cotelor de nivel pentru cofraje sau elemente prefabricate.
Trasarea pentru elemente avnd forme si pozi|ii deosebite (cu forme curbe n plan
si/sau pe vertical, scri etc.) se realizeaz conform pct. 6.1.4 (b) (d), considernd o serie de
puncte si linii intermediare, stabilite prin proiect, care trebuie s asigure conformitatea formei
si pozi|iei acestor elemente cu prevederile din proiect.

6.1.5 Pentru fiecare categorie de trasare, se vor prevedea n proiect clasele de toleran|, care
trebuie s fie respectate (a se vedea anexa C).
Toleran|ele la trasare trebuie s fie cu o clas mai reduse dect cele prevzute pentru
elementele respective dup executare sau montare.

6.1.6 Trasarea pentru elemente care se repet, pe vertical (spre exemplu, la etajele succesive
ale unei cldiri), sau pe orizontal (spre exemplu, siruri de stlpi) se va efectua, pentru fiecare
n parte, dup reperele de baz si nu fa| de elementul precedent.
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
32
n cazurile n care se constat abateri ntre elemente succesive (cel existent si cel
pentru care se efectueaz trasarea) mai mari dect cele admisibile, se va nstiin|a proiectantul
pentru a stabili modul de tratare a neconformit|ii.

6.1.7 Pentru trasare se va utiliza aparatur corespunztoare ca domeniu de utilizare si precizie.
Precizia aparaturii utilizate la trasare va fi cu o clas mai mare dect cea prevzut pentru
toleran|ele la trasare.

6.2 Trasarea lucrrilor de terasamente pentru fundaii realizate fr cofraj

6.2.1 Trasarea lucrrilor de terasamente pentru funda|ii realizate fr cofraj, de regul n
sptur, se realizeaz fa| de axele funda|iilor respective, care trebuie s fie precizate n
proiect si materializate pe teren.

6.2.2 Trasarea se refer la stabilirea conturului spturii si materializarea acestuia cu repere,
astfel ca:
a) reperele s fie amplasate n afara zonei afectate de lucrri, n func|ie si de
modul de efectuare a spturii (manual sau mecanizat), pentru a se men|ine
pe durata acestor lucrri;
b) conturul s poat fi reconstituit oricnd, pn la punerea n oper a betonului
din funda|ie;
c) pornind de la forma conturului, s se poat determina forma pe vertical a
pere|ilor spturii.

6.2.3. n cazurile n care funda|ia are suprafe|e nclinate, se va trasa si materializa si conturul
de la partea inferioar, n proiect fiind prevzute cotele pentru acest contur, precum si
unghiurile de nclinare ale suprafe|elor respective.

6.2.4 n cazurile n care n funda|ie se nglobeaz armturi sau alte piese (suruburi, plci cu
praznuri etc.), trasarea si materializarea pozi|iei acestora, conform prevederilor din proiect, se
efectueaz odat cu trasarea conturului funda|iei, avnd n vedere urmtoarele:
a) armturile sau suruburile se asambleaz sub form de carcase rigide, pentru a
men|ine distan|ele si pozi|iile relative dintre ele; trasarea se face pentru
axele carcaselor;
b) n cazul unor elemente singulare (fie bare de armtur sau suruburi, fie plci
sau alte piese), trasarea se face pentru fiecare pozi|ie a acestora;
c) materializarea trasrii trebuie, astfel, realizat nct s se poat pozi|iona
elementele respective prin msurri usor de efectuat, spre exemplu prin linii
secundare fa| de care se msoar distan|e pn la fa|a barelor sau pn la
marginea plcilor;
d) cota de nivel prevzut n proiect pentru elementele respective se msoar
fa| de puncte sau suprafe|e ale acestor elemente si nu fa| de suprafa|a
betonului care se toarn, dac acest mod de msurare nu este indicat, n mod
explicit, n proiect;
e) n situa|ia n care se cere o precizie ridicat (spre exemplu, pentru suruburi n
care se vor monta piese metalice), pozi|ia acestora va fi asigurat cu
sabloane, trasarea se face, n acest caz, pentru pozi|ia sabloanelor.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 33
33
6.3 Trasarea pentru montarea cofrajelor

6.3.1 Trasarea pentru montarea cofrajelor se refer la urmtoarele:
a) trasarea formei n plan a volumului cofrat;
b) trasarea formei pe nl|ime a volumului cofrat;
c) trasarea cotelor, de la partea de jos, dac este cazul, precum si de la partea de
sus, pn la care se toarn betonul n volumul cofrat.

6.3.2 Trasarea formei n plan a volumului cofrat se efectueaz fa| de axele elementelor care
se toarn n cofraj si se materializeaz prin repere sau linii fa| de care s se poat stabili, prin
msurri simple, pozi|ia cofrajului respectiv, spre exemplu:
a) pentru cofraje care se confec|ioneaz la fa|a locului, prin trasarea pozi|iei
fe|ei interioare a cofrajului;
b) pentru cofraje refolosibile, de inventar, si prin trasarea unor repere sau linii
secundare fa| de care s se poat aseza elementele de cofraj prin msurri
relative la fa|a exterioar a acestora.

6.3.3 Trasarea formei pe nl|ime a volumului cofrat, n cazurile n care aceasta nu este
vertical, se efectueaz pe baza datelor din proiect, care trebuie s cuprind:
a) suprafe|ele de referin| fa| de care se efectueaz trasarea;
b) cotele, fa| de aceste suprafe|e de referin|, pentru puncte sau linii
intermediare semnificative pentru montarea cofrajelor n pozi|ia
corespunztoare, conform pct. 6.3.2. (a) sau (b).

6.3.4 Trasarea cotelor de la partea de jos a fundului cofrajelor se efectueaz, dup caz, astfel:
a) pentru suprafe|e plane, orizontale sau nclinate, prin trasarea liniilor pe fe|ele
laterale, de contur, precum si a cotelor unor puncte/linii intermediare ale
suprafe|ei care se cofreaz, fa| de o suprafa| de referin| conform, dup
caz, pct.6.3.2 (a) sau (b);
b) pentru suprafe|e curbe sau de alt form, prin trasarea cotelor, fa| de o
suprfa| de referin|, pe fe|ele laterale, precum si pentru linii intermediare
semnificative, de asemenea conform pct. 6.3.2 (a) sau (b).

6.3.5 Trasarea cotelor pentru partea de sus, pn la care se toarn betonul, se efectueaz prin
marcarea pe fe|ele laterale ale cofrajului, ntr-un mod care s permit identificarea acestei
marcri n condi|iile de turnare a betonului (identificare direct sau prin msurare fa| de
repere situate desupra limitei de turnare respective), precum si, n cazul unor suprafe|e de
ntindere mare, prin stabilirea unor modalit|i de msurare punctual a cotei respective, la
distan|e convenabil alese.

6.4 Trasarea pentru montarea elementelor prefabricate

6.4.1 Trasarea pentru montarea elementelor prefabricate se refer la urmtoarele:
a) trasarea pozi|iei n plan;
b) trasarea cotei de asezare a elementelor prefabricate;
c) verificarea pozi|iei pe nl|ime a elementelor prefabricate.

6.4.2 Trasarea pozi|iei n plan pentru montarea elementelor prefabricate se efectueaz fa| de
axele acestora, n raport cu axele construc|iei, conform prevederilor din proiect.
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
34
Materializarea reperelor pentru pozi|ionarea n plan a elementelor prefabricate se
realizez fie prin marcarea pozi|iei axelor, fie prin marcarea pozi|iei fa| de linii de margine
ale elementului (direct, sau la o distan| dat de acestea, fa| de o linie secundar).

6.4.3 Trasarea si marcarea pozi|iei n plan a elementelor prefabricate va fi nso|it de
verificarea general a pozi|iei trasate n ceea ce priveste, dup caz:
a) gabaritele, astfel nct elementele s poat fi montate fa| de elementele
existente;
b) alinierea sau pozi|ia relativ, dac elementele care se monteaz sunt legate
ntre ele prin condi|ii privind pozi|ia de montare;
c) conformitatea zonelor de asezare a elementelor prefabricate, ca dimensiuni
si pozi|ie.

6.4.4 Trasarea cotei de asezare a elementelor prefabricate se refer la cota suprafe|ei finite pe
care se aseaz, la montare, elementele prefabricate, si are n vedere:
a) modul de rezemare si nl|imea sistemului de rezemare, care poate fi strat de
mortar sau aparat de reazem (metalic, din neopren armat etc.);
b) abaterile la dimensiunea pe nl|ime ale elementelor n zona de rezemare
dac este cazul;
c) posibilitatea de rezemare provizorie si de reglare, n cazurile n care modul
de rezemere definitiv prevzut const n (sub)betonare ulterioar.

6.4.5 Trasarea si marcarea cotei de asezare a elementelor prefabricate va fi nso|it de
verificarea general a pozi|iei trasate n ceea ce priveste, dup caz:
a) gabaritele, astfel nct elementele s poat fi montate fa| de elementele
existente;
b) cotele comune, dac elementele care se monteaz sunt legate ntre ele prin
condi|ii privind cota de montare.

6.4.6 Verificarea pozi|iei pe nl|ime a elementelor se efectueaz la montare si se refer la
verticalitatea sau, dac este cazul, nclinarea acestora, conform prevederilor din proiect.

6.4.7 Trasarea, att cea pentru pozi|ia n plan, ct si cea privind cota de asezare, se efectueaz
si pentru rezemarea pe elemente provizorii, n cazurile n care se folosesc asemenea reazeme
provizorii, la montarea elementelor prefabricate, n asteptare pn la realizarea mbinrii
definitive cu alte elemente prefabricate sau turnate monolit.

6.4.8 Toleran|ele prevzute n proiect pentru trasarea la montarea elementelor prefabricate
trebuie s aib n vedere:
a) evitarea cumulrii abaterilor n cazul montrii succesive (n plan si/sau pe
nl|ime) a elementelor prefabricate, prin prevederea de modalit|i de reglare
att n planul suprafe|ei de rezemere, ct si pe nl|ime;
b) condi|iile stabilite, dac este cazul, pentru pozi|ia relativ a fe|elor
elementului n raport cu suprafa|a de rezemare (pentru paralelismul cu fa|a
superioar, perpendicularitatea fa| de alte suprafe|e etc.);
c) condi|iile stabilite, dup caz, pentru dimensiunile elementului prefabricat
(lungime, dimensiuni transversale, nl|ime etc.).
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 35
35
6.5 Condiii prealabile i condiii necesare n timpul efecturii trasrii

6.5.1 Pentru efectuarea trasrii de detaliu pentru montarea cofrajelor si/sau a elementelor
prefabricate, este nescesar asigurarea condi|iilor prealabile, precum si a celor necesare n
timpul efecturii trasrii.

6.5.2 Condi|iile prealabile sunt, n principal, urmtorele:
a) existen|a, pe santier, a proiectului, care trebuie s cuprind toate datele
necesare trasrii de detaliu (linii de referin|, cote n plan fa| de acestea, cu
clase de toleran|, cote de nivel, cu clase de toleran|, alte detalii necesare);
b) existen|a documentelor de recep|ie a trasrii construc|iei si a elementelor de
materializare pe teren a acestei trasri;
c) specificarea aparaturii care se utilizeaz, n conformitate cu pct. 6.1.7;
d) specificarea si executarea sau procurarea, dup caz, a unor mijloace necesare
pentru efectuarea trasrii (schele/platforme, materiale auxiliare etc.).

6.5.3 Condi|iile care trebuie asigurate n timpul efecturii trasrii sunt, n principal
urmtoarele:
a) existen|a aparaturii si a personalului de specialitate, pe perioadele necesare,
pe baza coordonrii cu desfsurarea lucrrilor de executare a construc|iei;
b) asigurarea cmpului liber necesar pentru aparatura utilizat, precum si a
mijloacelor necesare (pct.6.5.2.d), dup caz.

6.6 Recepia lucrrilor de trasare de detaliu pentru cofraje i pentru montarea
elementelor prefabricate

6.6.1 Recep|ia lucrrilor de trasare de detaliu pentru cofraje si pentru montarea elementelor
prefabricate const n consemnarea efecturii lucrrilor, prin proces verbal de recep|ie
calitativ pe faze, care trebuie s cuprind cel pu|in urmtoarele:
a) identificarea pozi|iei si coordonatele punctelor si reperelor de nivel materializate pe
teren odat cu trasarea pentru amplasarea construc|iei, care au stat la baza trasrii de detaliu;
b) echipamentele utilizate pentru efectuarea trasrii de detaliu si, dup caz, procedurile
utilizate (tipul si denumirea echipamentelor, exactitatea acestora si men|ionarea
documentelor privind verificrile metrologice, codurile procedurilor s.a.);
c) modul de materializare a trasrii efectuate;
d) predarea-primirea ntre executantul lucrrilor de trasare de detaliu si executantul
lucrrilor ulterioare (cofraje sau montare elemente prefabricate), a reperelor
materializate ale trasrii efectuate;
e) obliga|ia executantului trasrii de detaliu de a interveni n cazurile n care apar
neconformit|i privind trasarea de detaliu la executarea lucrrilor ulterioare.

NOT: n cazurile n care executantul lucrrilor de construc|ii aplic un sistem de management al calit|ii (a se
vedea tabelul 20, I, nr.crt.2), la baza procesului verbal pentru recep|ia calitativ pe faze a lucrrilor de trasare de
detaliu, vor sta documentele aplicabile ale acestui sistem.


36 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
36
COFRAJE I SUSINERI

7.1 Prevederi generale

7.1.1 Tipurile de cofraje utilizate n mod curent sunt:
a) n func|ie de situa|ia cofrajului, ncepnd din momentul turnrii betonului si pn la
decofrare:
cofraje fixe;
cofraje mobile (de exemplu: cofraje glisante, psitoare).
b) din punct de vedere al utilizrii componentelor:
cofraje de inventar, la care componentele se folosesc de mai multe ori;
cofraje unicat, la care componentele se utilizeaz o singur dat. De regul,
acestea sunt realizate din materiale lemnoase (de exemplu: cofraje din scnduri
pentru monolitizarea pe reazem a unei grinzi prefabricate);
cofraje pierdute, la care componentele intr n alctuirea elementelor din
beton care se toarn n santier (de exemplu predale din beton armat);
spa|ii realizate anterior n terasamente (gropi de funda|ie etc.).
c) n func|ie de calitatea suprafe|ei de beton ob|inut dup decofrare:
cofraje pentru beton aparent;
cofraje pentru beton brut, suprafe|ele ob|inute fiind acoperite ulterior cu
tencuial, placaje etc.
7.1.1.1 Principalele elemente componente ale cofrajului sunt:
a) cofrajul propriu zis, care alctuieste nchiderea volumului n care se toarn
betonul;
b) sus|inerea cofrajului (scheletul de sus|inere), care i asigur pozi|ia si
stabilitatea formei, fiind amplasat la exteriorul acestuia;
c) elemente de legtur, amplasate n interiorul cofrajului, necesare, de
asemenea, pentru a-i asigura pozi|ia si stabilitatea, dintre care unele rmn
nglobate n beton.

7.1.1.2 Prezentul normativ con|ine prevederi privind cofrajele fixe pentru beton brut (n
terasamente, pentru funda|ii, unicate sau de inventar). n aceast categorie intr si cofrajele
care, demontate si montate succesiv pentru un acelasi element de construc|ie (spre exemplu, o
pil de pod) nu intr, propriu zis, n categoria cofrajelor psitoare.
Cofrajele mobile, cofrajele pierdute si cofrajele pentru beton aparent fac obiectul unor
reglementri tehnice si/sau caiete de sarcini specifice pentru lucrri la care se utilizeaz aceste
tipuri de cofraje.

7.1.2 Asigurarea conformit|ii cu proiectul n ceea ce priveste pozi|ia, forma si dimensiunile
volumului cofrat, rezisten|a, stabilitatea si indeformabilitatea, precum si integritatea sec|iunii
din beton, se realizeaz prin:
a) utilizarea materialelor adecvate pentru cofraj;
b) realizarea corespunztoare a sus|inerilor si legturilor;
c) realizarea etanseit|ii;
d) aplicarea agen|ilor de decofrare corespunztori;
e) stabilirea si aplicarea corespunztoare a modalit|ilor si a etapelor de decofrare.



MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 37
37
7.1.3 Materialele pentru confec|ionarea cofrajelor sunt, de regul, lemn (cherestea), produse
pe baz de lemn, metal sau produse pe baz de materiale sintetice.
Adecvarea materialelor pentru confec|ionarea cofrajelor se refer la:
a) rigiditatea proprie, care determin alctuirea scheletului de sus|inere a suprafe|ei
cofrajului;
b) lipsa gurilor, fisurilor, pentru asigurarea etanseit|ii;
c) limitarea absorb|iei de ap, dac este cazul;
d) posibilitatea de mbinare, pentru asigurarea etanseit|ii suprafa|ei cofrajului;
e) limitarea rugozit|ii sau neregularit|ii suprafe|ei cofrajului, pentru asigurarea
desprinderii fr degradarea suprafe|ei betonului, la decofrare;
f) compatibilitatea cu betonul n cazul materialelor sintetice (absen|a degajrii de
ioni de clor sau producerea unor reac|ii chimice).

7.1.4 Realizarea sus|inerilor si legturilor cofrajelor se refer la:
a) esafodajele pe care sunt asezate cofrajele, dac este cazul;
b) scheletul de sus|inere si legturile care asigur forma si stabilitatea cofrajelor n
sine.
7.1.4.1 Esafodajele pot fi:
a) elemente simple (de tip pop) sau structuri spa|iale, produse n acest scop, caz n
care se vor lua n considerare condi|iile de montare si capacit|ile de rezisten| si
stabilitate prevzute de productorii acestora;
b) elemente confec|ionate si montate pe santier, caz n care alctuirea si calculul
acestora se vor efectua n cadrul proiectului tehnologic privind cofrajele.

7.1.4.2 O aten|ie deosebit trebuie acordat modului de rezemare a esafodajelor, sub
urmtoarele aspecte:
a) luarea n considerare a capacit|ii de rezisten| si de deformare a terenului,
rezemarea fcndu-se pe tlpi cu suprafa| corespunztoare;
b) interzicerea utilizrii ca talp de rezemare a materialelor fragile (crmid, beton
poros autoclavizat, beton celular etc.);
c) luarea n considerare a evolu|iei temperaturilor n cazul n care rezemarea trebuie
efectuat pe teren nghe|at, pentru a se evita tasrile n cazul dezghe|rii terenului;
d) utilizarea unor sisteme de reglare pe nl|ime care s asigure att capacitatea de
reglare necesar, ct si stabilitatea si indeformabilitatea pe durata utilizrii
esafodajelor respective.

7.1.4.3 Cofrajele de inventar sunt alctuite, de regul, astfel nct s con|in scheletul de
sus|inere si sunt prevzute cu sisteme de mbinare si legturi care asigur forma si stabilitatea,
necesitnd, eventual, sprijiniri sau rezemri intermediare.
Pentru aceast categorie de cofraje se vor lua n considerare domeniile de utilizare,
condi|iile si prevederile privind montarea, stabilite de productorii acestora.






38 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
38
7.1.4.4 Cofrajele unicat, care se confec|ioneaz si se monteaz la fa|a locului, trebuie s fie
realizate pe baza proiectului tehnologic, care prevede alctuirea acestora (materialele pentru
cofrajul propriu-zis, scheletul de sus|inere si, dac este cazul, legturile) pe baza calculului si
a caracteristicilor materialelor utilizate.

7.1.5 Calculul cofrajelor si al sus|inerilor acestora (esafodajelor) are ca obiect:
a) stabilirea condi|iilor pentru utilizarea cofrajelor si esafodajelor de inventar;
b) proiectarea cofrajelor si esafodajelor confec|ionate si montate pe santier (unicate).

7.1.5.1 Calculul cofrajelor si esafodajelor are n vedere urmtoarele categorii de ac|iuni:
a) ncrcri verticale produse de:
(i) greutatea proprie;
(ii) greutatea betonului proaspt, turnat n cofraj;
(iii) ncrcrile determinate de executarea lucrrilor (personalul care pune n
oper betonul, echipamentele si mijloacele pentru punerea n oper a
betonului etc.);
(iv) ncrcrile determinate de turnarea (cderea) si vibrarea betonului;
b) ncrcri orizontale produse de:
(i) presiunea lateral a betonului proaspt (ac|ioneaz din interiorul
cofrajului);
(ii) socurile produse la descrcarea (cderea) betonului;
(iii) ac|iunea vntului;
(iv) ac|iunea seismic;
(v) mpingerea pmntului si/sau presiunea apei, dac este cazul
(ac|ioneaz din exteriorul cofrajului).

7.1.5.2 ncrcrile se iau cu valorile prevzute n tabelul 10.

Tabelul 10
Nr.
crt.
Tipul ncrcrii
Valoarea
ncrcrii
Observa|ii
1 a) greutatea proprie
- cherestea n cofraje
- cherestea n elemente de
sus|inere
- plci pe baz de lemn

7,50 kN/m
3

6,00 kN/m
3

8,50 kN/m
3

pentru cofrajele de inventar se utilizeaz
valorile date de productor
2 b) greutatea betonului
proaspt
- beton obisnuit nearmat
- beton obisnuit armat
- beton usor
- beton foarte greu

24,00 kN/m
3

25,00 kN/m
3

1,10
b

1,15
b

b
greutatea specific n stare ntrit,
conform proiect (kN/m
3
)





MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 39
39
Tabelul 10 (continuare)
Nr.
crt.
Tipul ncrcrii
Valoarea
ncrcrii
Observa|ii
3 c) ncrcri distribuite
determinate de executarea
lucrrilor
- pentru cofraje
- pentru elemente de
sus|inere orizontale
- pentru elemente de
sus|inere verticale



2,50 kN/m
2

1,50 kN/m
2

1,00 kN/m
2

se ia n considerare suprafa|a care poate
afecta elementul respectiv
4 d) ncrcri concentrate
determinate de executarea
lucrrilor
- pentru o persoan care
transport o greutate
- pentru transport cu
tomberon de 0,175 m
3




1,30 kN

2,80 kN/roat
pentru alte mijloace de transport al
betonului se ia ncrcarea conform
situa|iei reale, dar nu mai pu|in de 1,30
kN/punct de aplicare a ncrcrii
5 e) ncrcarea determinat de
turnarea si vibrarea
betonului
1,20 kN/m
2

6 f) ncrcarea orizontal
produs de presiunea
lateral a betonului
proaspt
conform pct.
7.1.5.3

7 g) ncrcarea orizontal
produs la descrcarea
betonului
conform pct.
7.1.5.4


7.1.5.3 ncrcarea orizontal, tip f (tabelul 10), determinat de presiunea lateral a betonului
proaspt (turnat si apoi compactat prin vibrare), se consider aplicat static pe pere|ii
cofrajului cu distribu|iile din fig.1, prezentate n func|ie de viteza de betonare.


v s 1 m/h v = 1,19,9 m/h v > 10 m/h
Pmax
H
p
H
Baza
cofrajului
Nivelul
betonului
Pmax
H
p
Pinf Pmax
H
p

a b c
Fig. 1 Distribu|ia presiunilor laterale, determinate de betonul proaspt, pe pere|ii cofrajelor



40 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
40
Semnifica|ia nota|iilor din fig.1 este urmtoarea:
v - viteza de betonare (m/h)
T - durata de timp n ore (h), apreciat, pentru umplerea cofrajului cu beton
H - nl|imea la care se toarn betonul n cofraj (m)
H
p
- nl|imea (m) pentru care presiunea lateral a betonului este maxim (p
max
)
p
max
- presiunea maxim pe cofraj (kN/m
2
)
p
inf
- presiunea la baza cofrajului, conform fig.1 (kN/m
2
)
u - coeficient cu valoarea din tabelul 11

1
-
4
coeficien|i cu valorile din tabelul 11
- greutatea specific a betonului turnat (kN/m
3
)
Se folosesc urmtoarele rela|ii de calcul:
v=H/T; H
p
=
1
H; p
max
=
1

4
H; p
inf
=u p
max
.
Tabelul 11
Caracteristica
o
1

2

3

4


Viteza
de
betonare
(m/h)
s 1 0,00 0,55
2 0,25 0,65
3 0,45 0,75
4 0,70 0,85
6 0,80 0,90
8 0,90 0.95
> 10 1,00 1,00
Lucrabilitatea
betonului
tasare
(cm)
< 1 0,85
14 0,95
59 1,00
1015 1,05
> 15 1,10
Dimensiunea minim
a sec|iunii
(cm)
s 15 0,90
1654 0,95
> 55 1,00
Temperatura
betonului proaspt
(
0
C)
s 5 1,00
624 0,95
> 25 0,90

7.1.5.4 ncrcarea orizontal, tip g (tabelul 10), provenit din socurile care se produc la
descrcarea betonului din mijloace de transport, se determin dup cum urmeaz:
a) din unit|i discrete de transport (bene etc.), avnd capacitatea:
(i) sub 0,2 m
3
....................... 2,00 kN/m
2

(ii) 0,2...0,7 m
3
..................... 4,00 kN/m
2

(iii) peste 0,7 m
3
.................... 6,00 kN/m
2

b) la turnare prin jgheaburi sau plnii.... 2,00 kN/m
2

c) la turnarea cu pompa.......................... 6,00 kN/m
2


7.1.5.5 ncrcarea orizontal dat de ac|iunea vntului se determin n conformitate cu
prevederile reglementrilor tehnice aplicabile.

7.1.5.6 ncrcarea orizontal dat de ac|iunea seismic se determin n conformitate cu
prevederile standardului SR EN 1991-1-6, inclusiv anexa na|ional, privind ac|iunile pe
durata executrii lucrrilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 41
41
7.1.5.7 ncrcarea orizontal dat de mpingerea pmntului si/sau presiunea apei se ia n
considerare, dac este cazul, pe baza situa|iei avute n vedere pentru cofrajul respectiv.

7.1.5.8 Tipurile de ncrcri luate n considerare pentru calculul de rezisten| si pentru
calculul deforma|iilor sunt prevzute n tabelul 12 (nota|iile conform tabelului 10).

Tabelul 12
Nr.
crt.
Elementele pentru care se aplic prevederea
Tipuri de ncrcri luate n
considerare pentru
calculul de
rezisten|
calculul
deforma|iilor
1 Cofrajele plcilor sau bol|arilor si elementele
orizontale de sus|inere a acestora
a+b+c+d a+b
2 Elementele verticale de sus|inere a cofrajelor (popi,
stlpi etc.)
a+b+c a+b
3 Cofrajele stlpilor cu l|imea de maximum 30 cm si
cofrajele pere|ilor cu grosimea de maximum 10 cm
f+g f
4 Idem. nr.crt.3, cu dimensiuni mai mari, precum si
cofrajele elementelor masive
f f
5 Pr|ile laterale ale cofrajelor grinzilor sau arcelor f f
6 Fundul cofrajelor la grinzi sau arce a+b+c a+b

Pentru esafodaje se iau n considerare urmtoarele categorii de ncrcri:
a) ncrcrile verticale cele mai defavorabile provenite de la cofraje (tabelul 12);
b) ncrcrile date de ac|iunea vntului, considerat cu perioadele de revenire
precizate n anexa na|ional la SR EN 1991-1-6, astfel:
(i) provenite de la cofraje, n cazurile n care nl|imea este de pn la 6,0 m
si ncrcrile au valori semnificative;
(ii) provenite de la ansamblul cofraj-esafodaj, n cazurile n care nl|imea
este mai mare de 6,0 m;
c) ncrcarea produs de ac|iunea seismic considerat conform precizrilor din
anexa na|ional la SR EN 1991-1-6.
Pentru ncrcrile date de ac|iunea vntului se vor lua n considerare att situa|iile n
care cofrajele sunt pline cu beton, ct si cele n care n cofraje nu exist beton.

7.1.5.9 Calculul cofrajelor si esafodajelor se efectueaz, de regul, n ceea ce priveste
rezisten|a acestora; n cazurile n care este prevzut n proiect, calculul se efectueaz si n ceea
ce priveste deforma|iile acestora.
Pentru calculul privind deforma|iile cofrajelor si/sau ale ansamblului cofraj-esafodaj,
n proiect trebuie s fie precizate valorile maxime ale deforma|iilor admisibile.

7.1.5.10 Pentru esafodajele care se monteaz pe elemente din beton realizate anterior, se va
acorda o aten|ie deosebit:
a) solicitrilor locale si transmiterii acestora n zonele de fixare, n special cnd se
utilizeaz elemente de prindere care sunt solicitate la forfecare si produc eforturi
locale de strivire n beton;
b) atingerii maturit|ii betonului, respectiv rezisten|elor acestuia, la montarea si la
utilizarea cofrajelor.

42 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
42
7.1.5.11 Calculul privind cofrajele si esafodajele se materializeaz, n proiectul tehnologic,
prin:
a) stabilirea condi|iilor pentru utilizarea elementelor de cofraj si de esafodaj de
inventar, respectiv pentru procurarea acestora;
b) alctuirea cofrajelor si esafodajelor n cazurile n care acestea se confec|ioneaz ca
unicate, la fa|a locului, avnd n vedere preluarea solicitrilor locale n zonele de
fixare, astfel nct s nu se produc deformarea local a cofrajelor peste limitele
admisibile.

7.1.6 Agen|ii de decofrare sunt produse aplicate pe suprafa|a cofrajelor, care vin n contact cu
betonul, pentru a reduce aderen|a ntre betonul ntrit si cofraje, astfel ca la decofrare s nu se
deterioreze suprafa|a betonului.

7.1.6.1 Agen|ii de decofrare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi|ii:
a) s nu pteze betonul si s nu mpiedice aderen|a ulterioar a materialelor aplicate
pe suprafa|a respectiv a betonului (tencuieli, adezivi pentru placaje etc.);
b) s nu afecteze negativ betonul, armtura si materialul din care este alctuit cofrajul,
dar nici mediul nconjurtor;
c) s-si pstreze neschimbate propriet|ile func|ionale n condi|iile climatice de
executare a lucrrilor;
d) s se aplice usor si s se poat verifica aplicarea lor corect.

7.1.6.2 Utilizarea agen|ilor de decofrare se face pe baza documentelor tehnice legale,
elaborate pe baza specifica|iilor de produs ale productorilor, care trebuie s con|in, dup
caz, prevederi privind domeniul de utilizare, precum si condi|ii si metode de aplicare.

7.1.6.3 Agen|ii de decofrare se aplic dup ce cofrajele au fost cur|ate n prealabil.
Aplicarea se efectueaz, |innd seama de perioada programat pentru turnarea
betonului si de perioada si/sau condi|iile n care agen|ii de decofrare sunt eficace.

7.1.7 Asigurarea cur|rii cofrajelor (a spa|iului interior n care se toarn betonul), este
fundamental pentru respectarea cerin|ei esen|iale privind rezisten|a mecanic si stabilitatea
elementelor/structurii din beton, beton armat si beton precomprimat.
Pentru asigurarea cur|rii cofrajelor sunt de luat n considerare dou situa|ii:
a) situa|ia n care spa|iul cofrat este accesibil direct pn la fundul cofrajului, caz n
care verificarea si cur|area imediat naintea turnrii betonului se poate efectua cu
usurin|;
b) situa|ia n care spa|iul cofrat nu este accesibil direct pn la fundul cofrajului (spre
exemplu, stlpi, pere|i etc.), caz n care, pentru verificare si cur|are imediat
naintea turnrii betonului trebuie prevzute, la partea de jos a cofrajului, dar si n
alte zone, dac este cazul, ferestre de cur|are, astfel:
(i) dimensiunile s permit accesul pentru cur|are;
(ii) distan|a dintre acestea s fie astfel nct s poat fi realizat accesul pe
ntreg volumul cofrat;
(iii) s permit desfacerea si, mai ales, fixarea la loc si etansarea
corespunztoare.

7.1.8 Etanseitatea cofrajelor este, de asemenea, o condi|ie esen|ial pentru asigurarea calit|ii
betonului, n special n ceea ce priveste rezisten|ele acestuia.


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 43
43
7.1.8.1 La cofrajele de inventar, etanseitatea trebuie s fie asigurat prin respectarea
prevederilor specificate de productorii acestora (mod de mbinare, eventuale alte condi|ii).
Pentru a men|ine condi|iile necesare unei mbinri corespunztoare, cofrajele de
inventar trebuie s fie manipulate si depozitate astfel nct s nu se deterioreze (deforma|ii
generale sau locale, ndoiri, stirbituri etc.) si, de asemenea, s fie cur|ate dup fiecare
decofrare, avnd grij s nu se produc deteriorarea acestora n cadrul opera|iunii de cur|are.
O aten|ie deosebit trebuie acordat zonelor n care, dac este cazul, se realizeaz
completri ale cofrajului de inventar cu por|iuni confec|ionate unicat, pe santier.

7.1.8.2 Cofrajele unicat, confec|ionate si montate pe santier, vor fi astfel executate nct s se
asigure etanseitatea, prin croirea si decuparea corespunztoare a materialelor.
n cazul utilizrii cherestelei, se va avea n vedere posibilitatea efecturii remedierilor
pentru situa|ia n care, pe perioada de la confec|ionarea cofrajului si pn la turnarea
betonului, se deschid interspa|ii datorit uscrii cherestelei.

7.2 Montarea cofrajelor

7.2.1 Montarea cofrajelor cuprinde urmtoarele:
a) executarea esafodajelor, dac este cazul;
b) asezarea cofrajelor la pozi|ie, conform trasrii de detaliu;
c) definitivarea pozi|iei n plan si pe vertical, mbinarea ntre panouri, dac este
cazul, si fixarea cofrajelor;
d) verificarea si recep|ia cofrajelor.

7.2.2 Esafodajele se execut, de regul, pe baza proiectului tehnologic. n proiectul lucrrii
trebuie s fie precizat dac pentru esafodaje, la lucrarea respectiv, este necesar proiect
tehnologic, avnd n vedere urmtoarele:
a) la lucrrile la care esafodajele necesare nu pun probleme deosebite privind, n
special, rezisten|a mecanic si stabilitatea acestora, precum si n ceea ce priveste
deforma|iile admisibile, acestea pot fi realizate de executantul lucrrilor fr a
avea la baz un proiect tehnologic (spre exemplu, esafodaje cu nl|ime de pn la
6,0 m, care suport cofraje pentru elemente relativ usoare grinzi sau plci
plane);
b) la lucrrile la care esafodajele necesare pun probleme deosebite, se precizeaz prin
proiect necesitatea proiectului tehnologic, urmnd ca, n cazurile n care pentru
aceste esafodaje sunt anumite condi|ii speciale (privind, spre exemplu, sus|inerea
unor cofraje cu forme deosebite n plan si/sau pe nl|ime, necesitatea prevederii
unor reglaje etc.), proiectantul s elaboreze si caiet de sarcini pentru ntocmirea
proiectului tehnologic respectiv.

7.2.3 La executarea esafodajelor trebuie respectate prevederile aplicabile din prezentul
normativ, precum si cele din proiectul tehnologic, dup caz, lucrrile fiind realizate de
personal calificat pentru materialele si modul de alctuire si montare a esafodajelor respective.

7.2.4 Asezarea cofrajelor la pozi|ie se realizeaz:
a) n plan, fa| de reperele marcate la trasarea de detaliu;
b) pe nl|ime, prin:
(i) respectarea cotelor, fa| de reperele de cot marcate la trasarea de detaliu;
(ii) reglarea n pozi|ia vertical sau nclinat, dup caz.


44 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
44
La asezarea cofajelor la pozi|ie se va da o aten|ie deosebit:
- zonelor de schimbare a pozi|iei suprafe|elor cofrate (spre exemplu, la col|uri
intrnde sau iesinde pe suprafe|ele verticale, sau la mbinarea dintre inima grinzilor
si plac), pentru a nu avea diminuri sau ngrosri ale sec|iunilor din beton;
- amplasrii cofrajelor pentru golurile lsate n beton.

7.2.5 Definitivarea pozi|iei n plan si pe vertical se realizeaz odat cu fixarea cofrajelor,
prin:
a) fixarea pe nl|imea reglat a popilor de sus|inere n cazul cofrajelor pentru plci,
astfel nct s nu permit deplasri relative ale panourilor/zonelor ncrcate (cu
beton proaspt sau din activit|ile de punere n oper a betonului), fa| de cele
nencrcate;
b) fixarea la pozi|ie a elementelor de sus|inere sau sprijinire a cofrajelor verticale sau
nclinate de nl|ime mare (pentru stlpi, pere|i etc.);
c) fixarea elementelor exterioare de sus|inere (calo|i, nervuri etc.) ale cofrajelor de
dimensiuni mai reduse n sec|iunea transversal (grinzi, stlpi etc.);
d) fixarea elementelor interioare de legtur, de regul distan|ieri, pentru men|inerea
distan|ei ntre fe|ele cofrate.

7.2.6 Montarea cofrajelor, n rela|ie cu montarea armturilor, poate fi:
a) complet, nainte de montarea armturii, spre exemplu, n cazul plcilor, sau n
cazul n care armtura, sub form de carcas, poate fi introdus si pozi|ionat,
inclusiv prin montarea distan|ierilor, fr a deranja cofrajul;
b) par|ial, nainte de montarea armturii, spre exemplu, o fa| a unui perete, urmnd
ca, dup montarea armturii, s fie realizat nchiderea complet a cofrajului;
c) montare a cofrajului dup montarea armturii.

7.2.7 La montarea cofrajelor trebuie avute n vedere si urmtoarele:
a) efectuarea pregtirii si recep|iei suprafe|elor de beton care se afl n volumul cofrat
(proces verbal de recep|ie calitativ pe faze pentru lucrri care devin ascunse);
pregtirea se efectuaz fie pentru ca betonul turnat s adere la betonul existent fie,
dac este cazul, s nu adere la acesta;
b) men|inerea cur|eniei n spa|iul cofrat, precum si a armturilor, dac acestea sunt
montate anterior (spre exemplu, nu se va tia lemn pentru a nu rmne rumegus n
cofraj; nu se vor aplica produse pentru decofrare care s cad pe beton sau pe
armtur).

7.3 Abateri admisibile la montarea cofrajelor

7.3.1 Abaterile admisibile la montarea cofrajelor se refer la urmtoarele categorii de mrimi:
a) dimensiuni ale spa|iului cofrat;
b) cote de nivel (pentru fundul cofrajului, nl|imea de turnare a betonului etc.);
c) pozi|ia axelor, n plan si pe nl|ime (care include rectilinitatea si
perpendicularitatea sau unghiul prevzut, dup caz);
d) forma suprafe|ei (care include planitatea si denivelarea local, dup caz).




MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 45
45
7.3.2 Abaterile admisibile pentru dimensiuni, cote de nivel si pozi|ie a axelor, dac nu sunt
cuprinse explicit n proiect, vor fi cele prevzute pentru elementele respective.

7.3.3 Abaterile admisibile privind forma suprafe|ei se stabilesc astfel:
a) pentru suprafe|e cu form deosebit (plci sau pere|i curbi etc.), se prevd n
caietul de sarcini pentru realizarea proiectului tehnologic privind cofrajele
respective;
b) pentru celelalte situa|ii (cofraje pentru suprafe|e plane ale elementelor), abaterile
admisibile se vor nscrie n clasele de toleran| (a se vedea anexa C), astfel:
(i) clasa T
S,III
, pentru planitate;
(ii) clasa T
N,I
, pentru denivelri locale.

7.4 Verificarea i recepia cofrajelor i susinerilor acestora

7.4.1 Verificarea cofrajelor si sus|inerilor acestora se efectueaz:
a) la terminarea lucrrilor de cofraje, pentru o etap de lucru, cnd se efectueaz si
recep|ia cofrajelor;
b) imediat nainte de punerea n oper a betonului n cofrajele respective, cnd se
efectueaz o nou verificare.

7.4.1.1 Verificarea cofrajelor si sus|inerilor acestora se efectueaz prin:
a) examinare direct si msurri simple;
b) msurri cu aparatur.
Prin msurri se urmreste confirmarea ncadrrii n toleran|ele prevzute pentru
montarea cofrajelor.

7.4.1.2 Verificarea cofrajelor si sus|inerilor acestora prin observare direct si msurri simple
se refer la urmtoarele:
a) compararea cu prevederile din proiectul tehnologic si/sau prevederile
productorului, n ceea ce priveste:
(i) alctuirea de ansamblu: vizual;
(ii) tipurile de materiale si integritatea acestora: vizual, precum si analizarea
documentelor privind calitatea acestora;
(iii) dimensiunile: prin msurare;
(iv) mbinrile (elementele de fixare si contactul ntre elementele concurente
n mbinare): vizual si, prin solicitare cu mna, s nu aib joc n
mbinare;
b) asezarea corespunztoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-zise, fa| de
baza de rezemare, precum, si ntre ele: vizual pozi|ie si fr spa|ii libere ntre
ele;
c) faptul c elementele de sus|inere sau legtur punctual (popi, contravntuiri
nclinate, legturi interioare etc.) sunt fixate: prin solicitare cu mna, s nu aib
joc; legturile interioare sunt corect montate: prin observare vizual;
d) starea de cur|enie: vizual;
e) aplicarea agen|ilor de decofrare: vizual;
f) dimensiunile, n cel pu|in 2 sec|iuni pentru fiecare element, precum si ale golurilor
si pozi|ia relativ a acestora: prin msurare direct;
g) trasarea nl|imii de turnare a betonului: prin msurare direct fa| de fundul
cofrajului, sau fa| de alte suprafe|e existente;
h) aspectul general al suprafe|ei care vine n contact cu betonul: vizual.
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
46
7.4.1.3 Verificrile cofrajelor prin msurri cu aparatur se refer la:
a) cote de nivel pentru fundul cofrajului;
b) axe, pentru spa|iul cofrat si pentru goluri;
c) nclinri, dac este cazul;
d) verificri n toate punctele si sec|iunile, care trebuie s fie precizate n caietul de
sarcini ntocmit de proiectant, n cazul cofrajelor cu forme deosebite (plci sau
pere|i curbi etc.).

7.4.1.4 Neconformit|ile, fie n ceea ce priveste alctuirea si montarea, fie n ceea ce priveste
depsirea toleran|elor (abaterilor admisibile) la dimensiuni si/sau pozi|ie, se consemneaz si
trebuie s fie rezolvate de executant.
Pentru a preveni apari|ia unor neconformit|i, executantul trebuie s asigure un control
preliminar privind aprovizionarea, manipularea si depozitarea materialelor utilizate, precum si
un control al instruirii personalului care va executa lucrrile respective.

7.4.1.5 Verificarea cofrajelor si sus|inerilor acestora se face din nou, n intervalul de 24 de ore
nainte de montarea armturii, dac este cazul, precum si nainte de punerea n oper a
betonului, dac ntre aceste opera|iuni a trecut o perioad mai lung.
Aceast a doua verificare se efectueaz prin observare direct si msurri simple,
conform pct. 7.4.1.2 si, dac se constat neconformit|i, si prin msurri cu aparatur, dup
caz.

7.4.1.6 n cazurile n care executantul lucrrilor de construc|ii aplic un sistem de
management al calit|ii (a se vedea tabelul 20, I, nr.crt.2), executarea si verificarea lucrrilor
de cofraje si sus|ineri ale acestora trebuie efectuate conform prevederilor aplicabile ale acestui
sistem (proceduri, instruc|iuni si nregistrri privind: aprovizionarea, recep|ia, manipularea,
depozitarea si trasabilitatea materialelor; executarea si verificarea lucrrilor; echipamentele de
msurare; calificarea personalului; tratarea neconformit|ilor etc.).

7.4.2 Recep|ia cofrajelor si sus|inerilor acestora const n consemnarea conformit|ii
lucrrilor, pe baza verificrii efectuate la terminarea lucrrilor si a rezolvrii eventualelor
neconformit|i, printr-un proces verbal pentru recep|ia calitativ pe faze (pentru lucrri care
devin ascunse), cu participarea reprezentantului beneficiarului lucrrii si, n cazul unor cofraje
si/sau esafodaje deosebite, pentru care proiectantul a ntocmit caiete de sarcini, si cu
participarea proiectantului.

7.5 Spaii de turnare realizate n teren

7.5.1 Prevederi generale

7.5.1.1 Spa|iile de turnare realizate n teren (cazul gropilor pentru turnarea funda|iilor sau al
turnrii pe suprafe|e orizontale sau nclinate sunt, n general, constituite n urma lucrrilor de
terasamente.

7.5.1.2 Principalele condi|ii privind realizarea spa|iului de turnare n aceste cazuri, se refer la
urmtoarele:
a) starea terenului/terasamentului;
b) axe, dimensiuni si cote de nivel;
c) forma suprafe|elor.


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 47
47
7.5.1.3 Condi|iile privind starea terenului sau terasamentului se refer la:
a) starea terenului pentru turnarea direct n sptur:
(i) coeziunea suficient pentru a nu fi antrenat pmntul n beton, la punerea
n oper a betonului;
(ii) n cazurile n care, ntre realizarea spturii si turnarea betonului trece o
perioad mai lung, se va prevedea ca ultimul strat, de 5-10 cm grosime,
mai ales la fundul spturii, s fie spat cu pu|in timp (cca. 1...2 zile)
nainte de turnarea betonului;
(iii) n cazurile n care, terenul din sptur permite scurgerea laptelui de
ciment, se va cptusi sptura cu folie din material sintetic sau hrtie
rezistent produs pentru asemenea utilizri;
b) starea terasamentului: pe lng cele de mai nainte, trebuie ndeplinite, verificate si
recep|ionate, prin proces verbal de recep|ie calitativ pe faze (pentru lucrri care
devin ascunse), condi|iile prevzute n proiect sau caiet de sarcini, privind
caracteristicile de rezisten| si deformabilitate ale terasamentului respectiv.

7.5.1.4 Condi|iile privind axele, dimensiunile si cotele de nivel se refer la:
a) axe si dimensiuni n plan si pe nl|ime: se vor ncadra n abaterile admisibile
prevzute n proiect, sau conform prevederilor specifice artate n continuare;
b) cazuri n care, datorit naturii terenului sau altor condi|ii, la executarea spturii au
rezultat, n unele zone, dimensiuni mai mari, care au drept consecin| consumuri
suplimentare de beton: se vor prevedea, dup caz, cofraje pe zonele respective;
c) cote de nivel: se vor ncadra, de asemenea, n abaterile admisibile prevzute n
proiect, cu men|iunea c, pentru terasamente, aceste cote sunt cele rezultate dup
recep|ia terasamentului, conform pct. 7.5.1.3.b.

7.5.1.5 Condi|iile privind forma suprafe|elor se refer la:
a) planitatea sau, dup caz, forma curb a spturii, care trebuie s se ncadreze n
abaterile admisibile prevzute;
b) denivelrile locale, care trebuie, de asemenea, s nu afecteze dimensiunile sau
cotele de nivel (a se vedea pct. 7.5.1.4.b).

7.5.2 Abateri admisibile pentru spa|ii de turnare realizate n teren


7.5.2.1 Abaterile admisibile privind pozi|ia axelor, n plan si pe nl|ime, sunt cele prevzute
pentru elementele respective.

7.5.2.2 Abaterile admisibile privind dimensiunile sunt, dup cum urmeaz:
a) n cazurile n care elementele care se toarn sunt armate si grosimea stratului de
acoperire cu beton a armturii este luat n considerare:
- 0 mm + 50 mm,
b) n celelalte cazuri:
- 24 mm+ 50 mm.
Dimensiunea este msurat fa| de denivelarea cea mai iesind din suprafa|a spturii7.5.2.3
Abaterile admisibile privind forma suprafe|elor sunt:
a) pentru fundul spturii, abaterea de la planitate: 24 mm;
b) pentru pere|ii laterali ai spturii: 24 mm, dar a se vedea si pct. 7.5.1.4.b;
c) pentru suprafa|a terasamentelor, dup recep|ia acestora, conform prevederilor din
proiect sau caiet de sarcini.

48 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
48
7.5.3 Verificarea si recep|ia spa|iilor de turnare realizate n teren

7.5.3.1 Verificarea spa|iilor de turnare realizate n teren const n:
a) verificarea axelor si a ncadrrii n toleran|e, n plan, si pe nl|ime, dac este
cazul: cu aparatur adecvat;
b) verificarea dimensiunilor si a pozi|iei relative a acestora fa| de axe si a verificrii
ncadrrii n toleran|e: prin msurare direct n cel pu|in dou sec|iuni pentru
fiecare element;
c) verificarea aspectului suprafe|elor si, dac este cazul, a planit|ii: prin msurare
direct;
d) stabilirea, dac este cazul, a necesit|ii amplasrii foliei de etansare fa| de
scurgerea laptelui de ciment n teren;
e) verificarea strii de cur|enie a spa|iului: prin observare vizual.

7.5.3.2 Verificarea spa|iilor de turnare realizate n teren se efectueaz la terminarea lucrrilor
de sptur sau de terasamente precum si nainte de montarea armturii, dac este cazul,
precum si nainte de nceperea punerii n oper a betonului, n ceea ce priveste pct. 7.5.3.1,
(c), (d) si (e).

7.5.3.3 Recep|ia spa|iilor de turnare realizate n teren se efectueaz pe baza:
a) verificrii conform pct. 7.5.3.1;
b) verificrii documentelor de recep|ie a terasamentelor dac este cazul (a se vedea pct.
7.5.1.3.b);
c) verificarea cofrajelor de completare, dac este cazul (a se vedea pct. 7.5.1.4.b);
d) rezolvarea eventualelor neconformit|i constatate la verificrile efectuate.
Recep|ia const n consemnarea conformit|ii lucrrilor ntr-un proces verbal pentru
recep|ia calitativ pe faze (pentru lucrri care devin ascunse), care trebuie s con|in, dac
este cazul, referiri la executarea unor lucrri imediat nainte de punerea n oper a betonului
(spre exemplu, sparea unui ultim strat de pmnt a se vedea pct. 7.5.1.3.a)ii sau
amplasarea foliei de etansare).

7.6 Condiii prealabile i condiii necesare n timpul executrii lucrrilor de cofraje i
susinerilor acestora.

7.6.1 Pentru executarea lucrrilor de cofraje si sus|inerile acestora, este necesar asigurarea
condi|iilor prealabile, precum si a celor necesare n timpul executrii lucrrilor.

7.6.2 Condi|iile prealabile se refer, n principal, la urmtoarele:
a) existen|a, pe santier, a proiectului, care trebuie s cuprind toate datele necesare
pentru executarea cofrajelor (axe, dimensiuni, cote de nivel, cu clase de toleran|,
alte detalii necesare);
b) existen|a, pe santier, a proiectului tehnologic privind cofrajele si sus|inerile
acestora, dac este cazul;

c) existen|a, dac este cazul, a recep|iei lucrrilor de terasamente, cnd acestea sunt
implicate (de natura cofrajelor pierdute);
d) aprovizionarea si recep|ionarea cofrajelor si/sau esafodajelor de inventar,
complete, precum si a documenta|iei tehnice privind utilizarea acestora sau, dup
caz, a tuturor materialelor necesare executrii, ca unicat, pe santier.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 49
49
7.6.3 Condi|iile care trebuie asigurate n timpul executrii lucrrilor se refer, n principal, la
urmtoarele:
a) dotri tehnice specifice necesare pentru montarea sau, dac este cazul, executarea
si montarea cofrajelor si esafodajelor pentru sus|inerea acestora (scule, dispozitive
etc.);
b) facilit|i necesare, dup caz, pentru montarea sau executarea si montarea
cofrajelor si esafodajelor (energie electric, utilaje pentru ridicare si manipulare cu
precizia necesar etc.);
c) personal calificat pentru montarea sau executarea si montarea cofrajelor si
esafodajelor.
50 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
50
8. ARMTURA NEPRETENSIONAT

8.1 Produse pentru armtura nepretensionat

8.1.1 Produsele pentru armtura nepretensionat, care fac obiectul prezentului normativ, sunt
produsele din o|el, neted, profilat sau amprentat, livrate ca atare sau sub form de plase sau
carcase sudate, uzinate.

8.1.2 Produsele pentru armtura nepretensionat realizate din alte materiale (spre exemplu,
bare compozite din fibre liate cu rsini sintetice), armtura dispers si armtura rigid, pot fi
utilizate pe baza unor reglementri tehnice specifice.

8.1.3 Produsele din o|el pentru armtura nepretensionat trebuie s fie n conformitate cu
prevederile specifica|iei tehnice ST 009, iar utilizarea lor trebuie s se conformeze
prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN 1992, SR EN 1994, SR EN 1996, SR EN
1998, mpreun cu anexele na|ionale ale acestora, celor din ST 009 si celor din prezentul
normativ.

8.1.4 Produsele din o|el pentru armtura nepretensionat trebuie s fie identificabile n ceea ce
priveste tipul si clasa produsului, asigurndu-se trasabilitatea lor ncepnd de la productor si
pn la punerea n oper. Pentru aceasta:
a) fiecare colac, fiecare legtur de bare sau plase sudate, fiecare carcas sudat,
trebuie s poarte o etichet durabil, bine atasat, care s con|in:
- denumirea productorului;
- tipul si clasa produsului;
- numrul lotului si al colacului/legturii;
- marcajul de conformitate;
- stampila controlului de calitate.
b) documentele care nso|esc livrarea produselor trebuie s con|in cel pu|in
urmtoarele informa|ii cuprinse n declara|ia de conformitate eliberat de
productor, inclusiv o copie dup acest document:
- numele si adresa productorului;
- numrul certificatului de conformitate, atasat;
- referin|e la caracteristicile produsului:
numrul standardului de produs;
tipul si clasa produsului;
dimensiunea;
limita de curgere;
rezisten|a la rupere;
alungirea la for|a maxim si la rupere;
con|inutul de carbon echivalent pe o|el lichid;
- date de identificare a sarjei/lotului/colacului sau legturii.
Prin tipul produsului se n|elege forma suprafe|ei:
- neted;
- cu profil periodic sau amprentat, caracterizat prin factorul de profil.

Prin clasa produsului se n|elege ncadrarea n categoriile privind limita de curgere,
raportul ntre rezisten|a la rupere si limita de curgere, alungirea (la for|a maxim si la rupere)
si sudabilitatea, conform specifica|iei tehnice ST 009.


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 51
51
8.1.5 Marcarea, livrarea, transportul, manipularea si depozitarea produselor pentru armturi
trebuie s se fac astfel, nct s nu modifice caracteristicile acestora,
Produsele pentru armturi trebuie depozitate separat pe tipuri, clase si diametre, n
spa|ii amenajate si dotate corespunztor, astfel nct s se asigure:
- evitarea condi|iilor care favorizeaz corodarea armturii, inclusiv prin ventilarea
spa|iilor;
- evitarea murdririi acestora cu pmnt sau alte substan|e;
- accesul si identificarea usoar a fiecrui sortiment.

Suprafa|a produselor pentru armturi nu trebuie s fie acoperit cu rugin neaderent si
nici cu substan|e care pot afecta negativ o|elul, betonul sau aderen|a ntre ele.

8.1.6 Proiectantul va preciza n proiect, tipul si clasa produselor care trebuie s fie utilizate,
precum si diametrul si forma armturilor, notate distinct si unitar n tot cuprinsul proiectului.
n cazurile n care executantul nu poate aproviziona produsele conforme cu
prevederile din proiect, modificrile privind tipul si clasa produselor se pot face numai cu
acordul scris al proiectantului (dispozitie de santier, care face parte din proiect si intr n
cartea tehnic a construc|iei).
Trasabilitatea se refer la produsele utilizate efectiv n lucrare, precizndu-se
elementele si pozi|iile acestora n cazul care s-au utilizat alte produse dect cele prevzute
ini|ial n proiect, conform dispozi|iei de santier.

8.1.7 Produsele pentru armturi, prevzute la pct.8.1.1, pot fi utilizate n urmtoarele condi|ii:
a) corespund prevederilor din proiect n ceea ce priveste tipul si clasa produsului
(pct.8.1.4);
b) au atestat conformitatea conform prevederilor legale;
c) executantul efectueaz urmtoarele:
- verificarea caracteristicilor geometrice;
- ncercarea la trac|iune (rezisten|a la rupere, limita de curgere, alungirea dup
rupere), ncercarea la ndoire simpl si ncercarea la ndoire-dezdoire.
ncercrile se vor efectua pe cte 3 epruvete din fiecare lot si diametru, n
laboratoare avnd dotarea necesar.
n cazurile n care rezultatele determinrilor nu sunt corepunztoare, executantul
ia msurile necesare pentru aprovizionarea cu produse corespunztoare.

8.2 Fasonarea armturii

8.2.1 nainte de a trece la fasonarea armturii executantul trebuie s analizeze posibilitatea de
a realiza armarea conform prevederilor din proiect (privind, n special, montarea si fixarea
barelor, nndirile barelor, dar si turnarea si compactarea betonului) si s solicite, dac este
necesar, reexaminarea, mpreun cu proiectantul, a prevederilor din proiect.

8.2.2 Fasonarea armturii se poate efectua de ctre executant (n ateliere proprii si/sau la fa|a
locului, pe santier) sau prin comandarea acesteia, de ctre executant, la un prelucrtor
specializat n fasonarea armturii.

Fasonarea armturii se efectueaz n conformitate cu prevederile legale n vigoare n ceea ce
priveste echipamentul tehnologic utilizat si personalul care execut aceast activitate.
52 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
52
n cazul fasonrii armturii prin comand la un prelucrtor, se aplic urmtoarele
condi|ii:
a) executantul, care emite comanda, trebuie s transmit prelucrtorului toate datele
din proiect privind armtura;
b) ncercrile produselor pentru armturi, conform pct. 8.1.7.c, vor fi efectuate de cel
care aprovizioneaz produsele si rapoartele de ncercare cu rezultatele ob|inute vor
face parte din documentele care nso|esc armtura fasonat;
c) prelucrtorul va nso|i armtura fasonat de declara|ia de conformitate care trebuie
s se refere la:
(i) certificatele de conformitate ale produselor utilizate, anexate n copie;
(ii) declara|ia c au fost respectate toate prevederile proiectului n ceea ce
priveste: produsele utilizate, forma si dimensiunile armturilor, precum si
condi|iile de fasonare;
d) armtura fasonat va fi recep|ionat de executant, pe baza prevederilor din proiect,
recep|ie care are n vedere si existen|a documentelor si marcajelor privind
trasabilitatea pentru produsele utilizate (a se vedea si subcap. 8.5).

8.2.3 Armtura fasonat n atelier (la executant sau prelucrtor) poate fi livrat, pentru
montare, fie sub form de elemente separate, fie asamblat n carcase.
n primul caz, elementele de acelasi tip vor fi depozitate n pachete separate,
etichetate, astfel nct s se evite confundarea lor si s se asigure pstrarea formei si cur|eniei
lor pn la montarea acestora.
n al doilea caz, depozitarea si manipularea vor trebui s asigure indeformabilitatea,
precum si starea de cur|enie. Asamblarea n carcase va fi realizat n urmtoarele condi|ii:
a) nu se va utiliza sudarea pentru fixarea elementelor ntre ele;
b) fixarea elementelor ntre ele se face prin legarea cu srm neagr, fiind interzis
utilizarea srmei galvanizate care, prin atingerea cu armtura, poate forma pil
electric cu pericolul de coroziune care decurge din aceasta.

8.2.4 Fasonarea armturii trebuie efectuat cu respectarea urmtoarelor condi|ii:
a) fasonarea nu se execut la temperaturi sub 10
0
C;
b) fasonarea cu masina a barelor cu profil periodic, la masini cu dou viteze, se va
face numai cu viteza mic;
c) ndoirea barelor se execut cu miscare lent, cu vitez uniform, fr socuri;
d) diametrul dornurilor utilizate pentru ndoirea barelor trebuie s fie:
(i) pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm, de cel
pu|in patru ori diametrul barei;
(ii) pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm, de cel pu|in sapte
ori diametrul barei;
e) forma si dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vor fi conform prevederilor
reglementrilor tehnice aplicabile si se vor preciza n proiect;
f) razele de ndoire pentru barele nclinate si pentru etrieri/agrafe vor fi, de asemenea,
cele prevzute n reglementrile tehnice aplicabile, ele trebuind s fie precizate n
proiect.

8.2.5 n cazul elementelor structurale, este interzis utilizarea metodei de a fasona si monta
barele de armtur n asteptare prin ndoirea acestora si montarea n cofraj, pentru ca dup
decofrare acestea s fie dezvelite, prin spargerea betonului n jurul lor, si s fie ndreptate.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 53
53
n cazul n care executantul vrea s aplice aceast metod la armarea elementelor
nestructurale, va trebui s ob|in n prealabil acordul proiectantului care, prin dispozi|ia de
santier, va preciza condi|iile pentru aplicarea acestei metode.

8.2.6 Bare sau piese n ateptare sunt bare de armtur sau piese speciale (spre exemplu,
tipuri de conectori), care ies din betonul unui element turnat (prefabricat sau in situ) n
vederea nglobrii n betonul care se va turna adiacent suprafe|ei respective (la rosturile de
lucru sau la mbinri prin monolitizare, spre exemplu), si care constituie armtur de
continuitate.

8.2.7 Clasele de toleran|e la fasonarea armturii sunt urmtoarele (a se vedea anexa C):
a) la dimensiuni (lungime de tiere, dimensiuni totale si par|iale):
(i) domeniul pn la 1,0 m: T
D,VII
(ii) domeniul peste 1,0 m: T
D,IX

b) la rectilinitate: T
R,IV

c) la unghiuri: T
U,II.


8.3 Montarea armturii

8.3.1 Montarea armturii se efectueaz n urmtoarele condi|ii:
a) recep|ionarea si verificarea cofrajelor n care se monteaz armtura imediat
naintea nceperii montrii armturii (pct.7.4.1.5 si 7.5.3.2);
b) asigurarea conformit|ii cu prevederile din proiect;
c) asigurarea bunei desfsurri a punerii n oper a betonului;
d) asigurarea pozi|iei relative ntre bare si fa| de cofraj.

8.3.2 Verificarea cofrajelor imediat nainte de montarea armturii trebuie s asigure faptul c
acestea si-au men|inut conformitatea, constatat la recep|ie, mai ales n ceea ce priveste:
a) stabilitatea si punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale (popi,
contravntuiri, legturi interioare etc.).
b) forma si dimensiunile;
c) etanseitatea;
d) starea de cur|enie.

8.3.3 Asigurarea conformit|ii cu proiectul se refer la tipurile si clasele produselor utilizate,
pozi|ia relativ a acestora, ntre ele si fa| de cofraj, precum si la pozi|ia si tipul nndirilor, cu
ncadrarea n toleran|ele admisibile, care trebuie s fie precizate n proiect.

8.3.4 Asigurarea bunei desfsurri a punerii n oper a betonului se refer la:
a) crearea posibilit|ii de circula|ie a personalului implicat, n cazul n care armtura
este montat pe suprafe|ele orizontale/nclinate mari;
b) crearea, n cazul armturilor dese la partea de sus a elementelor, la intervale de
maximum 3,0 m, a unor spa|ii libere pentru ptrunderea betonului sau a furtunelor
prin care se descarc acesta;
c) crearea spa|iilor necesare ptrunderii vibratorului, cu dimensiunile de minimum
2,5 ori diametrul acestuia, la intervale de maximum 5 ori nl|imea elementului.
Crearea spa|iilor libere se efectueaz fie prin amplasarea armturii n acord cu
proiectantul (pct.8.2.1), fie prin montarea unor bare n ultima etap de turnare a betonului.

8.3.5 Asigurarea pozi|iei relative ntre bare si fa| de cofraj are n vedere:
a) legarea armturii la ncrucisri;
54 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
54
b) montarea de distan|ieri ntre rndurile de armturi si fa| de cofraj.

8.3.6 Legarea armturii la ncrucisri se realizeaz numai cu srm neagr, fiind interzis
utilizarea srmei zincate, precum si fixarea cu sudur. Se utilizeaz dou fire de srm de
1,0...1,5 mm diametru.
Legarea armturii la ncrucisri se va realiza astfel:
a) la re|ele de armturi din plci si pere|i:
(i) fiecare ncrucisare, pe dou rnduri de ncrucisri marginale, pe ntregul
contur;
(ii) restul ncrucisrilor, n cmp, se vor lega n sah, din dou n dou;
b) la re|elele de armturi din plci curbe sub|iri, se vor lega toate ncrucisrile;
c) la grinzi si stlpi:
(i) toate ncrucisrile cu col|urile etrierilor si cu ciocurile agrafelor;
(ii) ncrucisrile cu por|iunile drepte ale etrierilor vor fi legate n sah, din
dou n dou;
(iii) barele nclinate se vor lega, n mod obligatoriu, de primii etrieri cu care
se ncruciseaz;
(iv) etrierii si agrafele montate nclinat, precum si fretele, se vor lega la
toate ncrucisrile cu barele longitudinale.

8.3.7 Distan|ierii ntre rndurile de armtur se vor monta n urmtoarele condi|ii:
a) la re|ele de armturi din plci si pere|i:
(i) distan|ierii vor fi sub form de capre (la plci si pere|i) sau agrafe (la
pere|i) confec|ionate din bare din o|el si legate de barele din cele dou
re|ele ntre care se monteaz, astfel nct s fie rezistente si stabile la
solicitrile care apar la punerea n oper a betonului;
(ii) dispunerea distan|ierilor va fi de cel pu|in 1 buc/m
2
n cmpul re|elelor la
plci si pere|i, si de cel pu|in 4 buc/m
2
la re|elele plcilor n consol;
b) la armtura dispus pe dou sau mai multe rnduri (de regul, n grinzi)
distan|ierii pot fi cupoane de bare din o|el, cu diametrul corepunztor, monta|i la
cel mult 2,0 m ntre ei si lega|i de barele ntre care sunt amplasa|i.

8.3.8 Distan|ierii fa| de cofraj asigur grosimea acoperirii cu beton a armturii si, prin
aceasta, au un rol esen|ial n ceea ce priveste durabilitatea elementelor din beton armat.
Montarea distan|ierilor fa| de cofraj se efectueaz n urmtoarele condi|ii:
a) se interzice utilizarea ca distan|ieri fa| de cofraj a cupoanelor din bare din o|el;
b) se pot utiliza urmtoarele tipuri de distan|ieri:
(i) prisme din mortar de ciment, de dimensiuni corespunztoare, prevzute cu
must|i din srm neagr pentru legarea pe barele de armtur;
(ii) confec|iona|i special, din material plastic;
c) amplasarea distan|ierilor fa| de cofraj se va face astfel:
(i) cel pu|in 2 buc/m
2
de plac sau perete;
(ii) cel pu|in 1 buc/m, n dou pr|i ale aceleiasi laturi, pe fiecare latur, la
grinzi si stlpi.
Valoarea nominal a acoperirii cu beton (c
nom
) trebuie prevzut explicit n proiect,
pentru fiecare categorie de elemente n parte (funda|ii, grinzi, stlpi, plci, pere|i etc.).

8.3.9 Clasele de toleran| la montarea armturii sunt urmtoarele (a se vedea anexele C si D):
a) la distan|ele dintre barele de armtur:
(i) la funda|ii: T
D,IX
, dar nu mai mult de 10 mm;
(ii) la plci si pere|i: T
D,VIII
, dar nu mai mult de 5 mm;
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 55
55
(iii) la stlpi si grinzi: T
D,VIII
, dar nu mai mult de 3 mm;
(iv) pentru etrieri, agrafe si frete: T
D,IX
, dar nu mai mult de 10 mm;
b) la acoperirea cu beton a armturii, fa| de dimensiunea nominal (c
nom,
tabelul D.4,
nr.crt.2), n func|ie de nl|imea elementului (h), abaterile admise sunt:
(i) h s 150 mm: 10 mm;
(ii) h = 400 mm: - 10 mm +15 mm;
(iii) h > 2500 mm: - 10 mmm +20 mm
cu urmtoarele men|iuni:
- pentru valori intermediare ale nl|imii se va interpola liniar;
- la funda|ii si elemente din beton n funda|ii acoperirea poate fi sporit
cu 15 mm.

8.4 nndirea barelor de armtur

8.4.1 nndirea barelor de armtur se poate realiza n urmtoarele moduri:
a) prin petrecere;
b) prin sudare;
c) prin alte metode (cu manson si filet, specifice barelor cu profil periodic etc.).
Modul de nndire a barelor trebuie s fie prevzut n proiect, mpreun cu condi|iile
specifice, dac este cazul, precum si cu abaterile admisibile.

8.4.2 nndirea barelor de armtur prin petrecere se face conform prevederilor proiectului n
ceea ce priveste:
a) modul de realizare: cu spa|iu ntre bare sau prin juxtapunere si legare;
b) pozi|ia nndirilor n elemente;
c) lungimea de petrecere (l
pa
), fa| de care trebuie prevzut abaterea
admisibil negativ, dar nu mai mult de 0,06 l
pa
.

8.4.3 nndirea barelor de armtur prin sudur poate fi realizat, de regul, prin sudare
electric, n mediu normal sau de bioxid de carbon, n urmtoarele moduri:
a) prin suprapunere;
b) cu eclise;
c) cap la cap cu topire intermediar;
d) cap la cap, n cochilie;
e) cap la cap, n semimanson de cupru.
Modul de nndire a barelor prin sudur va fi precizat n proiect, mpreun cu
eventualele condi|ii specifice, precum si cu abaterile admisibile.

8.4.4 Executarea nndirilor prin sudur, inclusiv privind calificarea sudorilor, precum si
verificarea calit|ii nndirilor (abateri admisibile, defecte admisibile etc.) se vor face conform
prevederilor reglementrilor tehnice specifice.

8.4.5 La realizarea nndirilor prin sudur se vor avea n vedere si urmtoarele:
a) nu trebuie s se efectueze suduri pe zonele ndoite ale barelor, iar n apropierea
cestora se vor respecta prevederile reglementrilor tehnice aplicabile;
b) nu se permite utilizarea sudurii la armturi din o|eluri mbunt|ite pe cale
mecanic (spre exemplu, prin tragerea la rece), excep|ie fcnd sudurile prin
puncte la plase sudate executate industrial;
c) se va cere avizul proiectantului pentru condi|iile de sudare a nndirilor de
continuitate ntre dou bare colineare, ancorate de o parte si de alta a unui gol n
beton, situate la distan| relativ mic una de alta.
56 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
56
8.4.6 nndirea barelor de armtur se poate realiza si prin alte metode, numai cu avizul
proiectantului, care va prevedea si condi|ii specifice, dup caz.
Alte metode de nndire sunt, de exemplu:
- nndirea cu filet, normal sau conic;
- nndirea cu manson presat radial:
- nndirea cu manson si compozi|ie turnat la interior (o|el topit sau alte
materiale);
- nndirea cap la cap, cu manson de pozi|ionare (pentru armturi
comprimate).
Utilizarea acestor metode de nndire se va face pe baza prevederilor reglementrilor
tehnice specifice sau a documentelor tehnice legale, care trebuie s cuprind domeniile de
utilizare, toate condi|iile de realizare, caracteristicile ob|inute si modurile de verificare a
calit|ii nndirilor realizate.

8.5 Verificarea i recepia armturii montate

8.5.1 Verificarea si recep|ia armturii montate se efectueaz:
a) la terminarea lucrrilor de montare, pentru o etap de lucru, cnd se face si recep|ia
lucrrilor;
b) imediat nainte de punerea n oper a betonului, cnd se efectueaz o nou
verificare.

8.5.2 Verificarea armturii montate se efectueaz prin examinare direct si msurri simple,
care se refer la urmtoarele:
a) tipul, clasa si trasabilitatea produselor: prin observare vizual si confruntare cu
documentele privind produsele respective;
b) diametrele si ncadrarea n toleran|e privind dimensiunile si pozi|iile: prin msurare
direct, n cel pu|in dou sec|iuni, n fiecare zon n care armarea difer, o aten|ie
deosebit fiind acordat distan|ei fa| de cofraj (acoperirea cu beton);
c) pozi|ia si aspectul nndirilor: prin observare vizual si msurare direct, cu
urmtoarele precizri:
(i) pentru mbinri sudate sau realizate prin alte metode, executate n
atelier (de ctre executant sau prelucrtor), se vor lua n considerare
documentele de recep|ie care trebuie s fie ntocmite la atelier;
(ii) pentru mbinri executate la fa|a locului, se vor lua n considerare
documentele de recep|ie ntocmite de executant, dup realizarea
nndirilor respective;
d) legarea armturii la ncrucisri si existen|a distan|ierilor, prin observare vizual si
apreciere, inclusiv prin solicitare manual, a stabilit|ii carcasei de armtur si a
fixrii distan|ierilor;
e) starea armturii, prin observare vizual si msurare, dup caz, privind:
(i) cur|enia: suprafa|a armturii nu trebuie s fie acoperit de materii care
mpiedic aderen|a (pmnt, substan|e grase etc.);
(ii) starea de corodare, pentru care se aplic urmtoarele condi|ii:
- se accept starea existent n cazurile n care armtura prezint:
rugin superficial neaderent (brun-roscat), care se cur|
usor prin stergere
rugin superficial aderent (brun-roscat sau neagr), cu
aspect mat, rugos, care nu se desprinde prin lovire;


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 57
57
- se msoar adncimea zonelor cu coroziune localizat (puncte,
pete) sau cu rugin n straturi care se desprind prin lovire, dup
cur|area ruginii, urmnd ca:
n cazul n care reducerea sec|iunii este mai mic dect cea
corespunztoare abaterilor limit admisibile negative pentru
diametrul armturii, s se poat accepta starea existent, cu
avizul proiectantului;
n cazul n care reducerea sec|iunii este mai mare, s se
refuze recep|ia armturii.
Evaluarea strii armturii n cazurile n care aceasta prezint coroziune localizat sau
n straturi, prin msurarea reducerii sec|iunii, trebuie efectuat n zonele n care coroziunea
este vizibil avansat, n cel pu|in trei sec|iuni ale fiecrei bare de armtur.
n cazuri de dubii privind verificarea armturii montate conform celor artate mai
nainte, se vor prevedea msuri pentru a se clarifica situa|ia, iar pentru neconformit|i se va
dispune remedierea lor.
Pentru a evita apari|ia neconformit|ilor este recomandat verificarea armturilor la
fasonarea acestora, nainte de montare.

8.5.3 O aten|ie deosebit va fi acordat verificrii armturii din zonele de ancorare a
armturilor pretensionate (alctuire, pozi|ie, fixare).

8.5.4 Recep|ia armturii montate reprezint confirmarea conformit|ii acesteia cu proiectul si
prevederile reglementrilor tehnice aplicabile, pe baza verificrii efectuate, prin ncheierea
procesului verbal de recep|ie calitativ pe faze (pentru lucrri care devin ascunse), cu
participarea reprezentantului beneficiarului lucrrii; n cazul recep|iei armturii elementelor
structurale, si cu participarea proiectantului.

8.5.5 Verificarea armturii se face din nou, n intervalul de 24 de ore nainte de punerea n
oper a betonului, conform pct. 8.5.2 (d) si (e).

8.5.6 n cazurile n care executantul lucrrilor de construc|ii aplic un sistem de management
al calit|ii (a se vedea tabelul 20, I, nr.crt.2), la baza procesului verbal de recep|ie calitativ pe
faze a lucrrilor de confec|ionare si montare a armturii nepretensionate vor sta documentele
aplicabile ale acestui sistem, la care se va face trimitere (proceduri, instruc|iuni si nregistrri
privind: aprovizionarea, recep|ia, manipularea, depozitarea si trasabilitatea materialelor;
executarea si verificarea lucrrilor; echipamentele de msurare; calificarea personalului;
tratarea neconformit|ilor etc.).
n celelalte cazuri, prin procesul verbal de recep|ie calitativ pe faze se vor consemna
toate datele precizate la pct. 8.5.2.


8.6 Condiii prealabile i condiii necesare pentru fasonarea i montarea armturii

8.6.1 Condi|iile prealabile, precum si cele necesare pentru fasonarea si montarea armturii
sunt, n principal, urmtoarele:
(a) existen|a pe santier, a proiectului, cu toate datele necesare, men|ionate n prezentul
capitol;
(b) asigurarea condi|iilor pentru realizarea fasonrii armturii prin comand la
prelucrtor, dac este cazul;
(c) existen|a datelor si condi|iilor pentru executarea nndirilor cu alte procedee dect
prin petrecere, dac este cazul;
58 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
58
(d) existen|a documentelor de recep|ie a lucrrilor de cofraje si sprijiniri;
(e) asigurarea condi|iilor specifice executrii lucrrilor.

8.6.2 Asigurarea condi|iilor pentru realizarea fasonrii armturii prin comand la prelucrtor
se refer la:
a) ntocmirea corepunztoare a comenzii, prin precizarea condi|iilor de fasonare si
recep|ie si nso|irea acesteia de toate datele necesare prevzute n proiectul lucrrii;
b) verificarea condi|iilor la productor, n special n ceea ce priveste manipularea si
depozitarea produselor implicate, utilajele folosite, precum si executarea
nndirilor prin sudur sau alte procedee;
c) recep|ia armturii fasonate si existen|a documentelor care s ateste calitatea
produselor utilizate si s asigure trasabilitatea.

8.6.3 Datele si condi|iile pentru executarea nndirilor cu alte procedee dect prin petrecere se
refer la:
a) existen|a documenta|iei tehnice legale privind procedeele respective;
b) aprovizionarea materialelor corespunztoare necesare;
c) existen|a echipamentelor si/sau dispozitivelor necesare, n stare bun de
func|ionare;
d) calificarea personalului conform prevederilor din documenta|ia tehnic.

8.6.4 nainte de montarea armturii trebuie verificat existen|a documentelor de recep|ie a
lucrrilor de cofraje si sprijiniri si s fie efectuat verificarea imediat naintea montrii
armturii.

8.6.5 Condi|iile specifice executrii lucrrilor se refer, n principal, la urmtoarele:
a) dotrile tehnice pentru fasonarea si montarea armturii, care trebuie s corespund
condi|iilor prevzute pentru:
(i) ndreptat si debitat;
(ii) fasonat;
(iii) efectuarea nndirilor, att n atelier, ct si pe santier;
(iv) manipulare si transport, mai ales pentru carcase, att n atelier, ct si
pe santier;
(v) montare;
b) facilit|i, de regul energie electric;
c) personal calificat pentru fasonare, montare si, dup caz, executare de nndiri;
d) materiale corepunztoare pentru efectuarea legturilor la ncrucisri, pentru
distan|ieri, precum si, dup caz, pentru executarea nndirilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 59
59
9. ARMTURA PRETENSIONAT

9.1 Prevederi generale

9.1.1 Pentru confec|ionarea, montarea, pretensionarea si potec|ia armturii postntinse se
prevede, de regul, proiect tehnologic (a se vedea pct.12.1.3) care, n ceea ce priveste
armtura pretensionat, trebuie s cuprind aspecte privind:
a) conformitatea produselor utilizate cu proiectul, referitoare la:
- tipul si clasa produselor;
- modul de alctuire a armturii pretensionate (armtura propriu-zis, ancoraje
etc.):
- modul de realizare a canalelor sau de asezare a armturii pretensionate
exterioare:
- modul de protec|ie a armturii pretensionate si a ancorajelor;
b) asigurarea respectrii condi|iilor prevzute n proiect, n documenta|ia tehnic
privind procedeul de pretensionare adoptat, precum si n prezentul normativ;
c) condi|iile pentru corelarea ntre activit|ile legate de pretensionarea si cele legate
de executarea elementelor din beton care vor fi precomprimate, mai ales n ceea ce
priveste depozitarea produselor pentru pretensionare si duratele ntre montarea si
pretensionarea armturilor, precum si ntre pretensionarea si protec|ia acestora;
d) condi|iile pentru realizarea pretensionrii (spa|ii necesare, coordonarea asigurrii
facilit|ilor necesare etc.);
e) integrarea activit|ilor de pretensionare n etapele de realizare a construc|iei
inclusiv, dac este cazul, a precomprimrii n etape;
f) condi|iile si modurile de verificare a lucrrilor legate de confec|ionarea si montarea
armturii pretensionate, inclusiv, dac este cazul, privind protec|ia temporar a
acesteia.

9.1.2 La executarea precomprimrii se vor utiliza numai elemente apar|innd aceluiasi
procedeu de pretensionare (armturi, ancoraje, piese anex, instala|ii de pretensionare).
Procedeele de pretensionare utilizate trebuie s fie conforme cu documentele tehnice
legale elaborate pentru acestea.
Pentru elementele procedeelor de pretensionare care sunt cuprinse n anexa E1 nu sunt
necesare alte documente tehnice pentru utilizarea lor.

9.1.3 Produsele utilizate la pretensionare trebuie s fie conform procedeelor respective si
trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi|ii:
a) s fac obiectul unui document tehnic legal, n cazurile n care nu sunt conforme cu
un standard romn sau cu prevederile din anexa E1;
b) s aib atestat conformitatea conform sistemului de atestare 1+.

9.2 Produse pentru pretensionare

9.2.1 Produsele pentru pretensionare, tratate n prezentul normativ, sunt dup cum urmeaz:
a) produse din o|el, neted, profilat sau amprentat, din care se confec|ioneaz armtura
pretensionat, care pot fi:
(i) srme, netede sau amprentate;
(ii) toroane, confec|ionate prin mpletirea prin rsucire a srmelor;
(iii) bare netede sau profilate;

b) ancoraje pentru armtura pretensionat;
60 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
60
c) teci n care se amplaseaz armtura pretensionat, dac este cazul;
d) produse pentru injectare n vederea asigurrii protec|iei armturii pretensionate si
a ancorajelor.
Pentru armtura pretensionat se elaboreaz procedee de pretensionare care fac referire
la: tipul si alctuirea armturii, a ancorajului sau blocajului, instala|ia de pretensionare; pot fi
utilizate teci si produse pentru injectare, n mod corepunztor, dac este cazul.
Utilizarea procedeelor de pretensionare cu alte tipuri de armturi pretensionate, spre
exemplu, bare compozite alctuite din fibre liate cu rsini sintetice, se face n conformitate cu
prevederile reglementrilor tehnice specifice sau ale documentelor tehnice legale pentru
procedeele respective, n completare la prevederile prezentului normativ.

9.3 Armtura pretensionat postntins

9.3.1 Produsele pentru armtura pretensionat postntins trebuie s fie n conformitate cu
prevederile standardelor de produs si cu cele ale specifica|iei tehnice ST 009, iar utilizarea lor
trebuie s se conformeze prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN 1992, SR EN
1998, mpreun cu anexele na|ionale ale acestora, celor din ST 009, precum si celor din
prezentul normativ. Produsele care nu sunt conform unui standard de produs romn, vor trebui
s fac obiectul unui document tehnic legal, care s con|in toate datele necesare utilizrii lor.

9.3.2 Produsele din o|el pentru armtura nepretensionat trebuie s fie identificabile n ceea
ce priveste tipul si clasa produsului, asigurndu-se trasabilitatea lor ncepnd de la productor
si pn la punerea n oper. Pentru aceasta:
a) fiecare colac si fiecare legtur de bare trebuie s poarte o etichet durabil, bine
atasat, care s con|in:
- denumirea productorului;
- tipul si clasa produsului;
- numrul lotului si al colacului/legturii;
- marcajul de conformitate;
b) documentele care nso|esc livrarea produselor trebuie s con|in cel pu|in
urmtoarele informa|ii cuprinse n declara|ia de conformitate eliberat de
productor, inclusiv o copie dup acest document:
- numele si adresa productorului;
- numrul certificatului de conformitate, atasat;
- referin|e la caracteristicile produsului:
numrul standardului de produs;
tipul si clasa produsului;
dimensiunea;
limita de elasticitate conven|ional (R
p0,1
);
rezisten|a la rupere;
alungirea la for|a maxim;
- date de identificare a sarjei/lotului/colacului sau legturii.

Prin tipul produsului se n|eleg urmtoarele:
- forma (srm neted sau amprentat, toron, bar neted sau profilat);
- diametrul nominal.
Prin clasa produsului se n|elege rezisten|a la rupere a acestuia.




MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 61
61
9.3.3 Produsele pentru armtura pretensionat trebuie s satisfac si urmtoarele condi|ii:
a) n cazul n care au protec|ii permanente mpotriva coroziunii, aplicate la fabricare
(spre exemplu, toron gresat), specifica|ia de produs si documentele tehnice legale
trebuie s con|in, pe lng caracteristicile o|elului, date privind:
(i) rezultatele ncercrilor privind eficien|a protec|iei permanente aplicate,
att n cmp curent ct si, mai ales, n zona de ancorare (domenii de medii
corozive, durata men|inerii eficien|ei protec|iei, condi|ii de utilizare etc.);
(ii) condi|ii pentru utilizarea procedeului de pretensionare;
(iii) condi|ii de recep|ie la executant;
b) n cazul n care sistemul de ancorare prevede efectuarea unor prelucrri mecanice ale
acestor produse (spre exemplu, filetare, ambutisare etc.), acestea vor trebui s satisfac
si cerin|ele specifice acestor prelucrri, cerin|e si condi|ii stabilite de elaboratorul
procedului de pretensionare.

9.3.4 nlocuirea produselor pentru armtura pretensionat, prevzute n proiect, se poate face
numai cu aprobarea proiectantului, care va trebui s precizeze condi|iile de utilizare pentru
produsele nlocuitoare.

9.4 Manipularea, transportul i depozitarea produselor pentru armtura pretensionat

9.4.1 Produsele pentru armtura pretensionate sunt deosebit de sensibile la coroziune, astfel
c, la manipularea transportul si depozitarea acestora, trebuie respectate urmtoarele:
a) transportul se efectueaz n vagoane nchise sau autocamioane prevzute cu prelate,
vehicule care trebuie cur|ate, n prealabil, de resturi ce pot conduce la apari|ia de
fenomene de coroziune sau de murdrire a o|elului;
b) depozitarea se face pe loturi si diametre, n spa|ii nchise corepunztor, prevzute cu
pardoseal si ferite de contactul cu materiale corozive. Modul de amplasare trebuie s
permit accesul la fiecare stiv, pentru realizarea unui control periodic al acesteia;
c) n cazul spa|iilor de depozitare fr agresivitate sau cu agresivitate foarte slab si n
care umiditatea este mai mic de 60% nu se iau msuri suplimentare de protec|ie;
d) depozitarea n medii agresive este permis pentru diferite durate maxime, n func|ie de
gradul de agresivitate, astfel:
(i) produse neprotejate:
- 90 de zile n medii cu agresivitate slab sau n amplasamente la
500...5000 m de la |rmul Mrii Negre;
- nu se permite depozitarea n medii cu agresivitate medie sau
puternic, sau la mai pu|in de 500 m de la |rmul Mrii Negre;
(ii) produse protejate:
- 365 de zile n medii cu agresivitate slab sau n amplasamente la
500...5000 m de la |rmul Mrii Negre;
- 60 de zile n medii cu agresivitate medie sau la mai pu|in de 500 m
de la |rmul Mrii Negre;
- nu se permite depozitarea n medii cu agresivitate puternic.
Clasele de agresivitate sunt definite n NE 012-1.
e) pentru o|elurile provenite din import, condi|iile de depozitare pentru medii cu
agresivitate vor fi indicate de furnizor sau de un institut de specialitate;
f) pentru colacii si tamburii prevzu|i cu ambalajele speciale de protec|ie, aplicate n
uzin, trebuie avut n vedere ca ambalajul s nu fie deteriorat la transport, manipulare
si depozitare; n condi|iile n care s-a produs deteriorarea ambalajului se vor respecta
n continuare prevederile pentru armtura neprotejat.
62 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
62
Periodic, se verific, pe colaci de prob, eficien|a ambalajului pentru condi|iile de
depozitare efective;
g) pentru transportul, manipularea si depozitarea o|elurilor trebuie s se ia msurile
necesare pentru a preveni:
- zgrierea, lovirea sau ndoirea;
- murdrirea cu pmnt, materii grase, praf etc.;
- contactul cu materialul incandescent provenind de la opera|ia de sudare si
tiere sau nclzire de la flacra aparatelor de sudur autogen;
- contactul prelungit cu diverse materiale de acoperire care pot men|ine
umezeala;
h) se interzice manipularea si transportul produselor prin tragere sau trre pe jos;
i) barele vor fi livrate drepte (rectilinii) si vor fi manipulate, transportate si depozitate
astfel nct s-si pstreze forma.

9.5 Confecionarea armturii pretensionate postntinse

9.5.1 Lucrri pregtitoare pentru confec|ionarea armturii pretensionate

9.5.1.1 La confec|ionarea armturii pretensionate se vor avea n vedere urmtoarele:
a) verificarea existen|ei declara|iei de conformitate pentru lotul de o|el din care ur-
meaz a se executa armtura; n lipsa acesteia, sau dac exist ndoieli asupra
respectrii condi|iilor de transport si depozitare - semnalate de unele forme de
coroziune - se vor efectua ncercri de verificare a calit|ii n conformitate cu
prevederile din standardele de produs, pentru a avea confirmarea c nu au fost
influen|ate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armturilor;
b) cur|area de impurit|i a suprafa|ei o|elului si degresarea (dac este cazul), pentru a
se asigura o bun ancorare n blocaje, beton sau mortarul de injectare;
c) nu se vor utiliza o|eluri, care prezint un nceput slab de coroziune, dect pe baza
unor probe concludente care s confirme c nu au fost influen|ate defavorabil
caracteristicile fizico-mecanice. n toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii
strii de coroziune si a consecin|elor acesteia, se cere un aviz de specialitate;
d) utilizarea de armturi, ce urmeaz s fie tensionate simultan, care s provin, n
limita posibilit|ilor, din acelasi lot;
e) nu se vor utiliza zonele srmelor care au suferit o ndoire local, rmnnd
deformate, fiind interzis opera|ia de ndreptare. Barele care n timpul transportului
sau al depozitrii au suferit o usoar deformare, se pot ndrepta mecanic, la
temperaturi de cel pu|in +10
0
C;
f) se interzice rebobinarea, n diverse scopuri tehnologice, a srmelor si toroanelor, la
diametre de rulare mai mici dect cele de livrare.

9.5.1.2 n cazul n care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea armturii,
este necesar cunoasterea valorii modulului de elasticitate a armturii.

9.5.2 Confec|ionarea propriu-zis a armaturii postntinse

9.5.2.1 La tierea srmelor, toroanelor sau barelor, se utilizeaz scule si dispozitive care nu
deformeaz extremit|ile acestora, pentru a nu conduce la deteriorarea tecilor la introducerea
armturii n canale sau la imposibilitatea montrii unor dispozitive de avans, la extremitatea
fasciculelor.
Trebuie luate msurile necesare pentru ca o|elul s nu fie murdrit cu pmnt, materii
grase etc., s nu fie ndoit sau zgriat n timpul opera|iilor de tiere si confec|ionare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 63
63
9.5.2.2 La fasciculele la care srmele se blocheaz n ancoraje nainte de pretensionare,
necesitatea ndeprtrii protec|iei temporare trebuie stabilit n proiectul tehnologic de
executare a lucrrilor.

9.5.2.3 Pentru a se evita degradarea protec|iilor permanente ale armturilor, msurile minime,
care trebuie avute n vedere la confec|ionare si pozi|ionare, vor fi indicate de productorul
armturilor sau de proiectant (n proiect), executantul urmnd a le adapta si completa n
func|ie de tehnologiile de lucru utilizate.

9.5.2.4 Fasciculele se execut n ateliere centrale permanente ale unit|ilor specializate n
lucrri de beton precomprimat, n ateliere temporare de santier sau prin mpingerea direct, n
canale, a armturii derulate progresiv din colac si tierea succesiv la lungime.

9.5.2.5 Fasciculele executate n ateliere centrale vor fi nso|ite, la livrare, de declara|ia de
conformitate care trebuie s con|in, n mod obligatoriu, copia declara|iei de conformitate
pentru srmele din care au fost confec|ionate fasciculele.

9.5.2.6 Asamblarea srmelor sau toroanelor sub form de fascicul se face prin legturi cu
srm moale, la capete si la distan|e de circa 200 mm; la extremit|i se recomand ordonarea
acestora prin legare succesiv cu srm de circa 1 mm diametru, continu. Legturile de
srm intermediare se pot elimina sau reduce ca numr prin rsucirea elicoidal a fasciculului,
cu un pas de circa 250 mm. Toate legturile de srm vor avea capetele ndoite spre interiorul
fasciculului, pentru a nu mpiedica introducerea n teci.

9.5.2.7 n cazul n care pe santier se utilizeaz fascicule cu caracteristici diferite (lungime,
numr de srme etc.) sau din loturi diferite de srme sau toroane, este necesar s se prevad
marcaje corespunztoare, iar depozitarea s se fac pe tipuri de fascicule.

9.5.2.8 Pentru transportul si depozitarea armturilor postntinse, fasciculele neintroduse n teci
pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice. Diametrul de rulare se recomand s fie de
minimum 2100 mm n cazul fasciculelor executate din srm cu diametrul de 5 mm si de
minimum 2300 mm n cazul srmelor cu diametrul de 7 mm.
Fascicule se pot rula si introduse n |evi de polietilen; n acest caz diametrul de rulare
trebuie determinat de rigiditatea |evii si a numrului de srme din fascicul.
Diametrul de rulare a fasciculelor n teci speciale din tabl, trebuie indicat de
productor sau de elaboratorul procedeului de precomprimare care le utilizeaz.

9. 6 Realizarea canalelor pentru armturi pretensionate postntinse

9.6.1 Canalele pentru armturi pretensionate postntinse se pot realiza prin:
a) extragerea unor |evi din elementul din beton, imediat dup ntrirea betonului,
realizndu-se astfel canale necptusite;
b) nglobarea n beton a unor teci confec|ionate anume sau a unor |evi (din o|el sau
material plastic), realizndu-se astfel canale cptusite.

9.6.2 Canalele si tecile trebuie s rspund urmtoarelor cerin|e principale:
- asigurarea ob|inerii razelor de curbur n concordan| cu prevederile proiectului;
- asigurarea protec|iei armturii pretensionate mpotriva coroziunii; n acest sens, este
interzis utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor;
64 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
64
- rigiditatea transversal a tecilor va trebui s fie n concordan| cu solicitrile
provenite din etapele de executare a lucrrilor; grosimea tablei va fi de minimum 0,2 mm
pentru tecile de diametru mic si sporeste pn la 0,6 mm pentru diametre mari;
- raportul ntre diametrul canalului si cel al fasciculului trebuie s permit introducerea
armturii pretensionate si injectarea n bune condi|ii a amestecului de injectare; diametrul
interior al tecii trebuie s fie cu minim 10 mm mai mare dect cel al armturii.

9.6.3 Utilizarea tecilor din polietilen, polipropilen sau PVC este permis numai la elemente
care nu se calculeaz la oboseal si cu condi|ia ca, n exploatare, temperatura s nu depseasc
+40
0
C. De asemenea, n cazul tecilor din materiale plastice nu se utilizeaz tratamentul termic
pentru ntrirea betonului. Dac tecile din material plastic prezint ondula|ii transversale la
interior si exterior, se poate renun|a la restric|ia privind elementele calculate la oboseal.

9.6.4 nlocuirea tipului de teac prevzut n proiect se face numai cu avizul proiectantului.

9.6.5 Trebuie evitate schimbrile bruste de sec|iune deoarece favorizeaz formarea de goluri
la injectare.

9.6.6 Se vor utiliza teci cu rigiditate transversal sporit n cazul unor condi|ii mai grele de
execu|ie n ceea ce priveste pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea si
compactarea betonului etc.
De asemenea, se vor utiliza teci mai rigide si cu un numr ct mai redus de mbinri
cnd grosimea stratului de acoperire cu beton sau alte condi|ii nu permit interven|ia ulterioar
pentru deblocarea zonelor de teac obturate accidental la betonare.

9.6.7 Trebuie prevzute orificii pentru injectare si pentru aerisire la ambele capete ale
canalului si n toate punctele unde se pot produce acumulri de aer sau de ap. n cazul
canalelor de lungime considerabil, pot fi necesare teuri pentru aerisire si/sau pentru injectare
n pozi|ii intermediare.

9.6.8 Racordurile (teurile), pentru injectare si pentru aerisire, vor fi racordate la teci astfel
nct s nu reduc din diametrul interior al acestora.
O solu|ie posibil este utilizarea unui manson sau semimanson, prevzut cu |eav
pentru injectare/aerisire, aplicat peste teac; gurirea acestuia se va face nainte de injectare cu
o unealt adecvat introdus prin |eav.
n elementele realizate din tronsoane, racordurile pentru injectare/aerisire pot fi
amplasate n rosturile dintre tronsoane.

9.6.9 Toate mbinrile ntre teci trebuie asigurate mpotriva deplasrilor relative n timpul
diverselor opera|ii tehnologice (introducerea fasciculelor, betonare). n acest scop se pot
utiliza mansoane exterioare similare tecilor, mansoane fixate cu band adeziv sau alte
sisteme sigure.
Asamblarea cu muf (mam-tat) a tecilor din material plastic se va face n acelasi
sens pe toat lungimea canalului, pentru a usura introducerea fasciculelor (dinspre partea tat).

9.6.10 n absen|a unor precizri prin proiect a abaterilor admisibile la pozi|ionarea tecilor fa|
de traseul din proiect, acestea se vor ncadra n urmtoarele limite:
a) pe direc|ia nl|imii elementului (h)
- pentru nl|imi pn la 200 mm
(x)
0,02 h
- pentru nl|imi cuprinse ntre 200 si 1000 mm5 mm
- pentru nl|imi mai mari de 1000 mm..10 mm
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 65
65
b) pe direc|ia l|imii elementului;
- pentru l|imi pn la 200 mm
(x)
..5 mm
- pentru l|imi cuprinse ntre 200 si 1000 mm 10 mm
- pentru l|imi mai mari de 1000 mm..20 mm
(x) pentru tecile aflate la marginea sec|iunii elementului, aceste abateri vor fi considerate pe direc|ia
respectiv, fr valorile negative.

n cazul mai multor fascicule, depsirea abaterilor individuale, cu excep|ia celor de la
marginea sec|iunii, pot fi admise dac rezultanta centrelor de greutate ale canalelor se
ncadreaz n aceste limite.
n cazul canalelor din bol|ari prefabrica|i, abaterile la capetele aferente unui rost nu vor
depsi 3 mm pentru traseul aceluiasi canal.
Pentru diferen|e ntre diametrul fasciculului si cel al canalului mai mari de 15 mm sau
pentru rosturi mai late de 100 mm, abaterile nu vor depsi 5 mm.

9.6.11 Dispozitivele de pozi|ionare a tecilor vor fi realizate si amplasate conform prevederilor
proiectului sau detaliilor ntocmite de executant si avizate de proiectant.
Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale
armturii nepretensionate, cu condi|ia ca abaterile la montarea acestora s nu influen|eze
defavorabil precizia de pozi|ionare a tecilor.
Distan|ele ntre punctele de rezemare vor fi cuprinse ntre 500 si 1500 mm, n func|ie
de rigiditatea longitudinal a tecilor. La tecile extrase, distan|a poate fi sporit pn la 2000
mm.
Este obligatorie amplasarea de dispozitive de pozi|ionare n sec|iunile de schimbare a
curburii traseului.
Elementele orizontale pe care reazem tecile vor fi realizate din bare din o|el rotund,
platbande sau profile, alese n func|ie de rigiditatea transversal a tecilor.

n mod curent, se recomand utilizarea de bare cu diametrul 1014 mm. La tecile cu
fal| sau din polietilen, fr fascicule n timpul betonrii, suprafa|a de rezemare a tecii pe
distan|ier va fi mai mare, pentru a se evita deformarea transversal.
Dispozitivele de pozi|ionare trebuie s mpiedice si deplasarea ascendent a
ansamblului teac-fascicul, datorit efectului de flotare a acestuia la betonare si vibrare.
Nu se admit dispozitive de pozi|ionare a tecilor la care piesele metalice ajung la fa|a
betonului.

9.6.12 n zonele de capt, axa canalelor (cptusite sau necptusite) trebuie s fie perpen-
dicular pe suprafa|a de rezemare a ancorajelor, pe lungimea prevzut n proiect sau n
specifica|iile procedeelor de precomprimare. De asemenea, axa canalelor trebuie s fie dreapt
n zonele de cuplare a armturilor pretensionate.

9.6.13 nainte de nchiderea cofrajului sau de introducerea ansamblului rigid teci-carcase de
armturi n cofraje, este necesar s se verifice starea si pozi|ia tecilor, lundu-se msuri de
remediere n ceea ce priveste:
a) concordan|a traseului realizat cu prevederile proiectului;
b) deforma|iile parazitare (serpuirea) n plan orizontal sau vertical, ntre punctele de
sus|inere, aceste deforma|ii putnd introduce frecri suplimentare de care nu s-a |inut
seama la proiectare;
c) deteriorri (strpungeri, crpturi, desirri) nereparate ale tecii;
d) puncte insuficient etansate la mbinrile ntre teci;
66 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
66
e) montarea corespunztoare a dispozitivelor de aerisire sau de introducere a
amestecului de injectare.
Dup efectuarea verificrilor si a remedierilor, se ncheie proces verbal de recep|ie
calitativ pe faze (pentru lucrri care devin ascunse), pentru lucrrile de montare a tecilor,
aceasta fiind faz determinant.

9.7 Montarea armturii pretensionate postntinse

9.7.1 Montarea armturii pretensionate postntinse se poate realiza:
a) odat cu montarea tecilor sau |evilor, armtura fiind introdus n acestea;
b) dup realizarea elementelor din beton, armtura fiind:
(i) confec|ionat anterior, n atelier;
(ii) introdus fir cu fir derulat direct din colac, n cazul fasciculelor.

9.7.2 Montarea armturii odat cu cea a tecilor se recomand pentru a spori rigiditatea
acestora n timpul opera|iunilor de punere n oper a betonului. n aceste cazuri trebuie avute
n vedere urmtoarele:
a) asigurarea tuturor condi|iilor pentru a nu se produce intrarea laptelui de ciment n
interiorul tecilor, pentru a bloca armtura din interior;
b) corelarea, sub aspectul duratelor, a termenelor de montare a fasciculelor, de punere n
oper a betonului si de pretensionare, pentru a evita sau a limita riscul de coroziune a
armturii pretensionate;
c) luarea msurilor de protec|ie, prin etansarea capetelor canalelor si protejarea pr|ilor
aparente ale armturii pretensionate (cu |evi din material plastic, prin nvelire cu folii
rezistente etc.).
Acest mod de montare a armturii nu este permis n medii agresive.

9.7.3 Montarea armturii pretensionate n canale, dup realizarea elementelor din beton, se
efectueaz prin tragere sau mpingere n canale; n cazul fasciculelor acestea trebuie s fie
prevzute cu o pies solidar cu captul fasciculului pentru a preveni degradarea tecii si
blocarea acestuia.
Varianta introducerii elementelor componente ale armturii derulate direct din colac se
poate aplica dac:
a) elementul component are o rigiditate suficient n raport cu lungimea si traseul
canalului, utilizndu-se, de regul, la toroane;
b) lungimea de tiere a fiecrui element poate fi realizat fr a implica sistemul de
ancorare a armturii pretensionate respective.

9.7.4 La fasciculele grele, cu traseu vertical sau cu nclinare mare, se recomand utilizarea
unor dispozitive cu tambur si frn cu care fasciculul s poat fi scos din canal n caz de
necesitate.
9.7.5 Armturile pretensionate interioare sau exterioare neaderente trebuie s fie izolate
corespunztor mpotriva umezelii si a agen|ilor agresivi cu ac|iune coroziv.

9.8 Ancoraje pentru armtura pretensionat

9.8.1 Ancorajele pentru armtura pretensionat, care fac parte din procedeul de pretensionare,
vor avea capacitatea de rezisten| cel pu|in egal cu for|a caracteristic de rupere a armturii
pretensionate pe care o ancoreaz, fr deforma|ii semnificative ale pieselor componente.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 67
67
9.8.2 Ancorajele cu bucl si dorn nu vor fi utilizate la elemente supuse fenomenului de
oboseal.
Se recomand ca aceste ancoraje s fie amplasate n locasuri speciale pentru a putea fi
protejate corespunztor cu beton sau mortar de protec|ie.

9.8.3 Sistemele de ancorare a fasciculelor prin nglobarea unuia din capete n beton fac
obiectul unor documente tehnice legale.

9.8.4 n cazul ancorajelor la care intervine si prelucrarea armturii pretensionate (spre
exemplu, ancoraje pentru srme cu bulbi la capete, sau pentru bare cu filet), se vor respecta
prevederile productorilor acestora, avndu-se n vedere, n special: modul de realizare;
toleran|ele la dimensiuni si form; modul de verificare a calit|ii privind prelucrarea armturii
si a ancorajelor.

9.8.5 Manipularea, transportul si depozitarea ancorajelor pentru armtura pretensionat vor
respecta prevederile aplicabile din subcap. 9.4.
Se va acorda aten|ie asigurrii trasabilit|ii ancorajelor utilizate, ncepnd de la
procurarea si recep|ia acestora si pn la punerea n oper.

9.8.6 Prevederile privind ancorajele se aplic si elementelor de cuplare a armturii
pretensionate.

9.9 Verificarea i recepia armturii pretensionate

9.9.1 Verificarea privind armtura pretensionat se face pentru:
a) armtura pretensionat, dup confec|ionare;
b) tecile pentru canale, dup montarea acestora;
c) armtura si piesele nglobate din zonele de ancorare;
d) armtura pretensionat montat, nainte de pretensionare.
Verificrile se fac prin observare direct sau msurri, dup caz, si examinarea
documenta|iei, cu referire la:
(i) documentele privind calitatea produselor, elaborate de productor;
(ii) conformitatea cu proiectul;
(iii) conformitatea cu prevederile prezentului normativ si ale altor reglementri
tehnice, dac este cazul;
(iv) asigurarea trasabilit|ii.

9.9.2 Pe baza verificrilor indicate la pct.9.9.1 se ntocmeste proces verbal de recep|ie
calitativ pe faze (pentru lucrri care devin ascunse).
La baza procesului verbal de recep|ie calitativ pe faze a lucrrilor de confec|ionare si
montare a armturii pretensionate vor sta documentele aplicabile ale acestui sistem, la care se
va face trimitere (proceduri, instruc|iuni si nregistrri privind: aprovizionarea, recep|ia,
manipularea, depozitarea si trasabilitatea materialelor; executarea si verificarea lucrrilor;
echipamentele de msurare; calificarea personalului; tratarea neconformit|ilor etc.).

9.10 Condiii prealabile i condiii necesare pentru confecionarea i montarea
armturii pretensionate.

Condi|iile prealabile, precum si cele necesare pentru confec|ionarea si montarea
armturii pretensionate sunt cele aplicabile, prevzute la pct. 8.6.1; 8.6.2; 8.6.4 (privind
montarea tecilor pentru canale), 8.6.5 si 12.1.1.
68 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
68
10 PIESE NGLOBATE N BETON

10.1 Piesele nglobate n beton pot fi confec|ionate n ateliere proprii, prin comand la
furnizori, sau procurate de pe pia|, conform prevederilor din proiect, care trebuie s con|in
toate datele necesare pentru aceasta.
O categorie deosebit de piese nglobate n beton o constituie profilele de etansare care
se monteaz la rosturile din beton.

10.2 Piesele nglobate n beton se recep|ioneaz calitativ, conform prevederilor proiectului,
avnd n vedere, n mod deosebit, condi|iile privind executarea sudurilor, dac este cazul
(tipul de sudur, lungimea si grosimea cordoanelor de sudur etc.), ntocmindu-se proces
verbal de recep|ie calitativ pe faze (pentru lucrri care devin ascunse).
n cazurile n care sunt piese nglobate asemenea, avnd pozi|ii diferite sau fiind
montate n elemente diferite, se va asigura trasabilitatea acestora, de la procurare/livrare si
pn la montare.

10.3 Montarea pieselor nglobate n beton se face cu respectarea urmtoarelor condi|ii:
a) asezarea n pozi|ie corespunztoare, n limita abaterilor admisibile prevzute n
proiect, n ceea ce priveste:
(i) amplasarea fa| de axele elementului;
(ii) amplasarea fa| de suprafa|a elementului;
(iii) cota de nivel, dac este cazul;
(iv) pozi|ia, n cazurile n care piesele nglobate nu sunt simetrice;
b) fixarea sigur, pe cofraj sau pe elemente rigide independente, cu excep|ia cazurilor
n care:
(i) piesele fac parte din carcasa de armtur, care trebuie amplasat si fixat
corespunztor;
(ii) acestea sunt profile de etansare, care trebuie s fie fixate corespunztor,
fr a fi degradate sau deformate de armturile din zon;
c) etansarea corespunztoare, n cazurile n care piesele nglobate au goluri n care nu
trebuie s intre beton sau lapte de ciment;
d) ndeprtarea zgurii de pe suduri (a se vedea pct. 10.2) si verificarea strii de
cur|enie, mai ales sub aspectul aderen|ei pr|ilor n contact cu betonul.

10.4 Dup montarea pieselor care se nglobeaz n beton se face recep|ia acestora, prin
verificarea ndeplinirii condi|iilor prevzute la pct.10.3 si a documentelor de recep|ie conform
pct.10.2, si se ncheie proces verbal de recep|ie calitativ pe faze (lucrri care devin ascunse).
n cazurile n care de la aceast recep|ie si pn la punerea n oper a betonului a trecut
o perioad mai lung, care poate avea repercusiuni, mai ales, asupra condi|iilor precizate la
alineatele (b), (c) si (d) de la pct. 10.3, se va face o nou verificare, imediat naintea turnrii
betonului.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 69
69
11. PUNEREA N OPER A BETONULUI

11.1 Prevederi generale

11.1.1 Punerea n oper a betonului va fi condus nemijlocit de conductorul tehnic al
punctului de lucru, care are urmtoarele obliga|ii:
a) s aprobe nceperea turnrii betonului pe baza verificrii directe a urmtoarelor:
(i) starea cofrajelor si/sau a gropilor sau terasamentelor n care se toarn
betonul: verificare efectuat conform subcap. 7.4 si 7.5.3;
(ii) starea armturii: verificare efectuat conform subcap. 8.5;
(iii) starea tecilor/|evilor montate pentru realizarea canalelor pentru armtura
pretensionat, dac este cazul: verificare efectuat conform pct. 9.6.13;
(iv) starea pieselor nglobate n beton: verificare efectuat conform pct. 10.4.
(v) starea rosturilor de turnare, dac este cazul;
b) s verifice comanda pentru beton (la furnizori externi sau la sta|ia proprie de
preparare) avnd n vedere:
(i) prevederile de la pct. 11.1.3;
(ii) planificarea livrrilor;
(iii) eventuale alte condi|ii
c) s verifice faptul c sunt asigurate condi|iile corepunztoare pentru transportul
betonului la locul de punere n oper, precum si mijloacele, facilit|ile si personalul
pentru punerea n oper a betonului, inclusiv cele necesare n caz de situa|ii
neprevzute;
d) s cunoasc si s supravegheze modul de turnare si compactare a betonului (cu
respectarea prevederilor privind rosturile de turnare), precum si prelevarea de probe
pentru ncercrile pe beton proaspt si beton ntrit, cu ntocmirea unei proceduri de
punere n oper, dac este cazul.
Aprobarea nceperii turnrii betonului trebuie s fie reconfirmat pe baza unor noi
verificri, n cazul n care au trecut 7 zile fr a ncepe turnarea sau au intervenit evenimente
de natur s modifice situa|ia constatat la data aprobrii.

11.1.2 Sunt necesare msuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant n timpul
turnrii si ntririi betonului, astfel:
a) n general se recomand ca temperatura betonului proaspt, nainte de
turnare, s fie cuprins ntre 5
o
C si 30
o
C;
b) n condi|iile n care temperatura mediului n momentul turnrii sau n timpul
perioadei de ntrire scade sub5
o
C, se aplic prevederile de la art.5.2.8. din
NE 012-1. Pmntul, piatra, sus|inerile sau elementele structurale n contact
cu betonul ce urmeaz a fi turnat trebuie s aib o temperatur care s nu
provoace nghe|area betonului nainte ca acesta s ating rezisten|a necesar
pentru a rezista la efectele nghe|ului;
c) n cazul n care temperatura mediului depseste 30C n momentul turnrii
sau n timpul perioadei de ntrire este necesar utilizarea unor aditivi
ntrzietori de priz eficien|i si luarea de msuri suplimentare (de exemplu:
stabilirea de ctre un laborator autorizat sau acreditat a unei tehnologii
adecvate de preparare, transport, punere n oper si tratare a betonului).

11.1.3 Specificarea privind betonul, prevzut n proiect, pentru comanda la furnizori sau
pentru preparare n sta|ii proprii, se face n conformitate cu prevederile NE 012-1, avnd n
vedere si eventuale alte condi|ii precizate n proiect.

70 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
70
n func|ie de de tipul de utilizare a betonului, permeabilitatea la ap se determin prin:
- adncimea maxim de ptrundere a apei, conform SR EN 12390-8;
- gradele de impermeabilitate, conform Anexei X a prezentei reglementri.

NOT Pn la intrarea n vigoare a unor standarde/reglementri noi pentru condi|iile privind permeabilitatea la
ap (clase tehnice, metode de ncercare etc.) si revizuirea n consecin| a celor existente, care prevd asemenea
condi|ii, gradele de impermeabilitate la ap pentru betoane se determin conform prevederilor din anexa X.

11.1.4 Comanda pentru beton trebuie s fie conform cu prevederile aplicabile din NE 012-1.

11.1.5 Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe, conform
prevederilor din anexa H
Epruvetele confec|ionate vor fi pstrate astfel:
a) epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus n oper se pstreaz n
condi|iile prevzute n SR EN 12390-2;
b) epruvetele de control pentru verificarea rezisten|elor la compresiune la termene
intermediare se pstreaz n condi|ii similare betonului pus n oper;
c) epruvetele pentru determinarea altor caracteristici ale betonului, dac este cazul,
se pstreaz n condi|iile prevzute n standardele de ncercare aplicabile.

11.1.6 Pentru betoanele puse n oper, pentru fiecare construc|ie, trebuie |inut, la zi, condica
de betoane, care trebuie s cuprind cel pu|in urmtoarele:
a) datele privind bonurile de livrare sau documentele echivalente n cazul producerii
betonului de ctre executant;
b) locul unde a fost pus betonul n oper n lucrare;
c) ora nceperii si terminrii turnrii betonului;
d) temperatura betonului proaspt;
e) probele de beton prelevate si epruvetele turnate, modul de identificare a acestora si
rezultatele ob|inute la ncercarea lor;
f) msurile adoptate pentru protec|ia betonului proaspt turnat;
g) eventualele evenimente intervenite (ntreruperea turnrii, intemperii etc.);
h) temperatura mediului ambiant;
i) personalul care a supravegheat turnarea si compactarea betonului.
Datele din condica de betoane trebuie s asigure trasabilitatea betonului, de la
prepararea acestuia si pn la punerea lui n oper.

11.2 Livrarea, transportul la antier i recepia betonului proaspt

11.2.1 Livrarea betonului proaspt se va face conform prevederilor aplicabile din NE 012-1.
n plus, productorul de beton trebuie s men|ioneze pe bonul de livrare durata maxim de
transport recomandat pentru care nu se modific performan|ele si caracteristicile betonului
comandat.

11.2.2 Transportul betonului proaspt va fi efectuat cu luarea msurilor necesare pentru
men|inerea caracteristicilor acestuia n stare proaspt, precum si pentru prevenirea segregrii,
pierderii componen|ilor sau contaminrii betonului. Mijloacele de transport trebuie s fie
etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.

11.2.3 a) Recep|ia betonului proaspt livrat pe santier se efectueaz pe baza bonului
(documentului) de livrare, a examinrii vizuale a strii betonului proaspt si a verificrilor
caracteristicilor acestuia prin ncercri, conform prevederilor din anexa H.
b) n cazul betonului preparat lng locul de punere n oper, examinarea vizual si
verificarea caracteristicilor se efectueaz ca pentru betonul proaspt livrat pe santier.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 71
71
Datele privind livrarea betonului proaspt, inclusiv cel preparat n sta|ii proprii sau pe
santier, vor fi nregistrate n condica de betoane.

11.3 Turnarea i compactarea betonului

11.3.1 Executarea lucrrilor de betonare nu poate s nceap dac nu este verificat
ndeplinirea, n detaliu, a urmtoarelor condi|ii prealabile:
a) ntocmirea procedurii pentru punerea n oper a betonului (planul de turnare) pentru
obiectul n cauz si acceptarea acesteia de ctre investitor;
b) asigurarea livrrii sau prepararea betonului n mod corespunztor;
c) stabilirea si instruirea forma|iilor de lucru n ceea ce priveste tehnologia de punere n
oper si msurile privind igiena, protec|ia muncii si PSI;
d) recep|ionarea calitativ a lucrrilor de spturi, cofraje si armturi (dup caz).

11.3.2 Betonul trebuie turnat si compactat astfel nct s se asigure c ntreaga armtur si
piesele nglobate sunt acoperite n mod adecvat, n intervalul toleran|elor acoperirii cu beton
compactat, si c betonul va atinge rezisten|a si durabilitatea prevzute.

11.3.3 Trebuie realizat o compactare adecvat n zonele de varia|ie a sec|iunii transversale, n
sec|iunile nguste, n nise, n sec|iunile cu aglomerare de armtur si la nodurile dintre
elementele structurilor.

11.3.4 Viteza de turnare si compactare trebuie s fie suficient de mare pentru a evita formarea
rosturilor de turnare si suficient de redus pentru a evita tasrile sau suprancrcarea cofrajelor
si sus|inerilor acestora.
Rostul de turnare se poate forma n timpul turnrii dac betonul din stratul anterior se
ntreste nainte de turnarea si compactarea urmtorului strat de beton.

11.3.5 Pot fi stabilite condi|ii suplimentare de executare a lucrrilor cu privire la metoda si
viteza de turnare, n cazul n care exist prevederi suplimentare pentru finisarea suprafe|ei.

11.3.6 Trebuie evitat segregarea n timpul turnrii si compactrii betonului.

11.3.7 Pe durata turnrii si compactrii, betonul trebuie s fie protejat mpotriva radia|iei
solare nefavorabile, vnturilor puternice, nghe|ului, apei, ploii si zpezii.
n anexa G sunt cuprinse prevederi privind punerea n oper a betonului: cu agregate
usoare, autocompactant, ciclopian, aplicat prin torcretare, turnat n cofraje glisante sau turnat
sub ap.

11.3.8 Betonul trebuie s fie pus n lucrare imediat dup aducerea lui la locul de turnare, fr
a-i afecta caracteristicile.

11.3.9 La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
a) cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidriile - care sunt n contact cu betonul
proaspt - trebuie s fie udate cu ap att cu 23 ore nainte ct si imediat
nainte de turnarea betonului, dar apa rmas n denivelri trebuie s fie
nlturat;
b) descrcarea betonului din mijlocul de transport, se face n bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct n cofraj;
c) refuzarea betonului adus la locul de turnare si interzicerea punerii lui n oper,
n condi|iile n care nu se ncadreaz n limitele de consisten| prevzute sau
prezint segregri; se admite mbunt|irea consisten|ei numai prin utilizarea
unui aditiv superplastifiant cu respectarea prevederilor aplicabile din NE 012-1;
72 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
72
d) nl|imea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 3,0 m n
cazul elementelor cu l|ime de maximum 1,0 m si 1,5 m n celelalte cazuri,
inclusiv elemente de suprafa| (plci, funda|ii etc.);
e) turnarea betonului n elemente cofrate pe nl|imi mai mari de 3,0 m se face
prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alctuit din
tronsoane de form tronconic), avnd captul inferior situat la maximum
1,5 m de zona care se betoneaz;
f) rspndirea uniform a betonului n lungul elementului, urmrindu-se
realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm nl|ime si turnarea
noului strat nainte de nceperea prizei betonului turnat anterior (a se vedea si
pct. 11.3.10.f);
g) corectarea pozi|iei armturilor n timpul turnrii, n condi|iile n care se
produce deformarea sau deplasarea acestora fa| de pozi|ia prevzut n
proiect (ndeosebi pentru armturile dispuse la partea superioar a plcilor n
consol);
h) urmrirea atent a nglobrii complete n beton a armturii, cu respectarea
grosimii acoperirii, n conformitate cu prevederile proiectului si ale
reglementrilor tehnice n vigoare;
i) nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul betonrii si nici
asezarea pe armturi a vibratorului;
j) urmrirea atent a umplerii complete a sec|iunii n zonele cu armturi dese,
prin ndesarea lateral a betonului cu ajutorul unor sipci sau vergele de o|el,
concomitent cu vibrarea lui; n cazul n care aceste msuri nu sunt eficiente,
trebuie create posibilit|i de acces lateral, prin spa|ii care s permit
ptrunderea vibratorului n beton;
k) luarea de msuri operative de remediere n cazul unor deplasri sau cedri ale
pozi|iei ini|iale a cofrajelor si sus|inerilor acestora;
l) asigurarea desfsurrii circula|iei lucrtorilor si mijloacelor de transport n
timpul turnrii pe podine astfel rezemate, nct s nu modifice pozi|ia
armturii; este interzis circula|ia direct pe armturi sau pe zonele cu beton
proaspt;
m) turnarea se face continuu, pn la rosturile de lucru prevzute n proiect sau
n procedura de executare;
n) durata maxim admis a ntreruperilor de turnare, pentru care nu este necesar
luarea unor msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depseasc
timpul de ncepere a prizei betonului; n lipsa unor determinri de laborator,
aceasta se consider de 2 ore de la prepararea betonului, n cazul cimenturilor
cu adaosuri si 1,5 or n cazul cimenturilor fr adaosuri;
o) reluarea turnrii, n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de turnare de durat
mai mare, numai dup pregtirea suprafe|elor rosturilor, conform subcap.
11.5;
p) permiterea instalrii podinilor pentru circula|ia lucrtorilor si mijloacelor de
transport local al betonului pe planseele betonate, precum si depozitarea pe
acestea a unor schele, cofraje sau armturi este permis numai dup 24 48
ore, n func|ie de temperatura mediului si de tipul de ciment utilizat (de
exemplu 24 ore, dac temperatura este de peste 20C si se foloseste ciment de
tip I, avnd clasa mai mare de 32,5).

11.3.10 Compactarea betonului trebuie realizat dup cum urmeaz:
a) betonul trebuie astfel compactat nct s con|in o cantitate minim de aer
oclus;
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 73
73
b) compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite
procedee, n func|ie de consisten|a betonului, tipul elementului etc.;
c) n afara cazului n care se stabileste o alt metod, compactarea se
efectueaz cu vibrator de interior. Se admite compactarea manual (cu
maiul, vergele sau sipci, n paralel, dup caz, cu ciocnirea cofrajelor) n
urmtoarele cazuri:
- introducerea n beton a vibratorului nu este posibil din cauza
dimensiunilor sec|iunii sau desimii armturii si nu se poate aplica eficient
vibrarea extern;
- ntreruperea func|ionrii vibratorului din diferite motive, caz n care
punerea n oper trebuie s continue pn la pozi|ia corespunztoare unui
rost;
- este prevzut prin reglementri speciale (beton fluid, beton
monogranular, beton autocompactant);
d) vibrarea se utilizeaz ca metod de compactare si nu ca metod de deplasare
a betonului pe distan|e lungi, sau de prelungire a duratei de asteptare pe
santier nainte de turnare;
e) vibrarea cu vibratoare de adncime sau de suprafa| se aplic sistematic
dup turnare pn la eliminarea aerului oclus. Se evit vibra|iile excesive
care pot conduce la slbirea rezisten|ei suprafe|ei sau la apari|ia segregrii;
f) n mod normal, se recomand ca grosimea stratului de beton turnat s fie
mai mic dect nl|imea tijei vibratoare, asigurndu-se sistematic vibrarea
si revibrarea suprafe|ei stratului anterior;
g) n cazul n care structura con|ine cofraje pierdute, trebuie luat n
considerare absorb|ia de energie a acestora, la selectarea metodei de
compactare si la stabilirea consisten|ei betonului;
h) n sec|iuni cu grosimi mari, reluarea compactrii stratului de suprafa| este
recomandat pentru compensarea tasrii plastice a betonului situat sub
primul rnd de armturi orizontale;
i) cnd se utilizeaz numai vibratoare de suprafa|, stratul de beton dup
compactare nu trebuie, n mod normal, s depseasc 100 mm, n afara
cazului n care se demonstreaz prin turnri de prob c sunt acceptabile
grosimi mai mari. Pentru a ob|ine o compactare corespunztoare, poate fi
uneori necesar o vibrare suplimentar la margini;
j) n timpul compactrii betonului proaspt, trebuie evitat deplasarea
armturilor si/sau a cofrajelor;
k) betonul se compacteaz numai att timp ct este lucrabil.

11.3.11 Turnarea betonului n elemente verticale (stlpi, diafragme, pere|i) se face
respectndu-se urmtoarele prevederi suplimentare:
a) n cazul elementelor cu nl|imea de maximum 3,0 m, dac vibrarea betonului nu
este stnjenit de grosimea redus a elementului sau de desimea armturilor, se
admite cofrarea tuturor fe|elor pe ntreaga nl|ime si turnarea pe la partea
superioar a elementului;
b) n cazul n care se ntrevd dificult|i la compactarea betonului precum si n cazul
elementelor cu nl|ime mai mare de 3,0 m, se adopt una din solu|iile:
(i) cofrarea unei fe|e pe maximum 1,0 m nl|ime si completarea cofrajului
pe msura turnrii;
(ii) turnarea si compactarea prin ferestrele laterale (a se vedea pct, 11.3.9.e);
74 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
74
c) n cazul pere|ilor de recipien|i, cofrajul se monteaz pe una din fe|e pe ntreaga
nl|ime, iar pe cealalt fa|, pe nl|ime de maximum 1,0 m, completndu-se pe
msura turnrii;
d) primul strat de beton trebuie s aib o consisten| la limita maxim admis prin
procedura de executare a lucrrilor si trebuie s nu depseasc grosimea de 30 cm;
e) nu se admit rosturi de lucru nclinate rezultate din curgerea liber a betonului.

11.3.12 Turnarea betonului n grinzi si plci se face cu respectarea urmtoarelor prevederi
suplimentare:
a) turnarea grinzilor si a plcilor ncepe dup 1 2 ore de la terminarea turnrii
stlpilor sau pere|ilor pe care reazem, dac procedura de executare a lucrrilor nu
con|ine alte precizri;
b) grinzile si plcile care sunt n legtur se toarn, de regul, n acelasi timp; se
admite crearea unui rost de lucru la 1/5 1/3 din deschiderea plcii si turnarea
ulterioar a acesteia;
c) la turnarea plcii se folosesc repere dispuse la distan|e de maximum 2,0 m, pentru
a asigura respectarea grosimii plcilor prevzute n proiect

11.3.13 Turnarea betonului n structuri n cadre se face acordnd o deosebit aten|ie zonelor
de la noduri, pentru a asigura umplerea complet a acestora.

11.3.14 Turnarea betonului n elemente masive, respectiv a elementelor la care cea mai mic
dimensiune este cel pu|in egal cu 1,5 m, se face avnd n vedere aspectele particulare
prezentate n continuare:
a) adoptarea de msuri speciale la stabilirea compozi|iei betonului si a tehnologiei de
tunare, n vederea asigurrii calit|ii lucrrii. n scopul reducerii eforturilor din
temperatur si contrac|ie, la stabilirea compozi|iei si preparrii betonului se
urmreste:
- adoptarea unui tip de ciment cu cldur de hidratare redus (corelat cu clasa
betonului) si a unui dozaj ct mai sczut, utiliznd n acest scop un aditiv
reductor de ap si agregate cu dimensiuni ct mai mari;
- asigurarea unei temperaturi ct mai sczute pentru betonul proaspt,
reducerea temperaturii agregatelor prin stropire artificial, utilizarea de ap
rece, fulgi de ghea| etc;
b) turnarea betonului n elemente masive se face fie n strat continuu, fie n trepte,
conform detaliilor din fig. 2. Aceste prevederi se aplic si n cazul elementelor cu
grosimea de 0,8 1,5 m, dac volumul acestora depseste 100 m
3
;
c) detalierea tehnologiei de tunare a betonului se face n mod obligatoriu, prin caiete
de sarcini sau proceduri de executare a lucrrilor, |innd seama de:
- capacitatea de turnare a betonului C
b
exprimat n m
3
/h, respectiv cea mai
mic dintre valorile capacit|ii de preparare si a capacit|ii de transport de la
sta|ie sau de la locul preparare la cel de punere n oper;
- durata de timp T
a
maxim admis pentru turnarea unui nou strat sau treapt
de beton;
- grosimea stratului sau treptei, care nu poate depsi 50 cm;
- numrul necesar de trepte suprapuse.





MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 75
75
Durata de timp, T
a
, se stabileste cu ajutorul rela|iei:
T
a
= T - T
t
- T
s
,
n care:
T - durata de timp pn la nceperea prizei betonului;
T
t
- durata de transport, ntre terminarea ncrcrii mijlocului de transport al betonului
la sta|ia de preparare si terminarea descrcrii la locul de turnare;
T
s
- durata de sta|ionare si de transport local, pn la tunarea betonului.
Durata de timp T, pn la nceperea prizei betonului se determin de un
laborator de specialitate autorizat.
n lipsa unor asemenea determinri se pot avea n vedere valorile orientative
prezentate n tabelul 13.

Tabelul 13
Beton T (ore) pentru temperatura medie de:
<10
0
C 10
0
20
0
C > 20
0
C
Fr aditivi ntrzietori
Cu aditivi ntrzietori
3
6
2
5
2
4

Grosimea stratului sau dimensiunile treptei (l|ime - B, grosime - H) se
stabilesc prin respectarea urmtoarelor condi|ii (a se vedea fig. 2) privind:
- grosimea stratului (H):

H _ C
b
T
a
/ BL

H _ 50 cm

- dimensiunile treptei:

HL _ C
b
T
a
/ nB

n care:
C
b
si T
a
conform celor artate mai nainte;
n intervalul maxim de suprapunere a treptelor (n exemplul din fig. 2, n=4,
rezultat pentru treptele 8/4 si urmtoarele)



Fig. 2 Turnarea betonului n elemente masive, n strat continuu, sau n trepte
(direc|ia de turnare este de la stnga spre dreapta)
76 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
76
11.3.15 Finisarea suprafe|ei prin netezire cu rigla sau mistria se efectueaz la intervale si
ntr-o manier care s permit ob|inerea finisrii specificate.
La finisarea suprafe|ei nu trebuie s rmn lapte de ciment.
n timpul finisrii nu se adaug ap, ciment, agen|i de ntrire a suprafe|ei sau alte
materiale, dect n cazul n care se specific altfel.

11.4 Tratarea i protecia betonului dup turnare

11.4.1 Tratarea si protec|ia betonului, n perioada de dup turnare, au scopul de a asigura
atingerea caracteristicilor cerute pentru betonul respectiv, n func|ie de domeniul de utilizare
si de condi|iile de mediu din aceast perioad.
Caracteristicile avute n vedere sunt:
a) rezisten|ele si deforma|iile betonului;
b) evitarea efectului contrac|iei betonului, a producerii fisurilor si, dup caz,
impermeabilitatea;
c) durabilitatea, n func|ie de clasele de expunere.
Aceste caracteristici sunt determinate, din punctul de vedere al tratrii si protec|iei betonului,
de:
(i) mpiedicarea evaporrii apei din beton;
(ii) evitarea, dup caz, a ac|iunilor mecanice duntoare (vibra|ii, impact etc.), a
nghe|ului sau a contaminrii cu substan|e duntoare (uleiuri, agen|i agresivi etc.).

11.4.2 Prevederile privind tratarea si protec|ia betonului nu se refer la:
a) tratarea termic accelerat prin nclzire intern sau extern care, dac este cazul,
trebuie s fac obiectul unor prevederi speciale;
b) aplicarea unor produse care se nglobeaz n stratul de suprafa| al betonului pentru
a-i conferi propriet|i speciale (de exemplu, sclivisire):
c) tratarea suprafe|ei vzute pentru a-i conferi un aspect deosebit (de exemplu,
agregate monogranulare aparente).
Tratarea suprafe|ei betonului, conform punctelor (b) si (c), dac este cazul, trebuie
s fac obiectul caietelor de sarcini ntocmite de proiectant, pe baza cerin|elor
beneficiarului lucrrii.

11.4.3 Principalele date necesare pentru aplicarea metodelor de tratare si protec|ie a betonului
sunt:
a) stabilirea, pe baza cunoasterii domeniului de utilizare, a condi|iilor specifice
privind unele caracteristici ale betonului si, dup caz, a suprafe|ei acestuia (lipsa
fisurilor, duritate, porozitate, impermeabilitate etc.);
b) cunoasterea comportrii betonului utilizat, n ceea ce priveste evolu|ia rezisten|ei n
timp, n func|ie de tipurile de ciment, agregate si aditivi, precum si caracteristici
ale betonului proaspt (raport A/C, temperatur etc.), n perioada de ntrire si cea
dup ntrire;
c) cunoasterea influen|ei condi|iilor de mediu (temperatur, umiditate, viteza
curen|ilor de aer n contact cu betonul etc.) asupra comportrii betonului respectiv
n perioada de ntrire si cea dup ntrire;
d) cunoasterea mijloacelor si produselor care se pot utiliza, pentru tratarea si protec|ia
betonului, n func|ie de tipul betonului si de condi|iile de mediu preconizate.


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 77
77
11.4.4 Prevederile specifice privind protec|ia si tratarea betonului trebuie s fie cuprinse n
proiect, n func|ie de urmtoarele situa|ii:
a) necesitatea unor msuri deosebite, situa|ie n care aceste msuri trebuie stabilite pe
baza unor determinri, printr-un laborator de specialitate;
b) aplicarea unor msuri generale, comune, conform prevederilor de la pct.11.4.5...11.4.9.

11.4.5 Pentru protec|ia betonului se utilizeaz, de regul, urmtoarele metode, separat sau
combinat:
- pstrarea cofrajului n pozi|ie;
- acoperirea suprafe|ei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la
margini si la mbinri pentru a preveni uscarea;
- amplasarea de nvelitori umede pe suprafa| si protejarea acestora mpotriva
uscrii;
- men|inerea unei suprafe|e umede de beton, prin udare cu ap;
- aplicarea unui produs de tratare corespunztor.
Utilizarea produselor de tratare pentru protec|ie la mbinrile constructive, pe
suprafe|ele ce urmeaz a fi tratate sau pe suprafe|ele pe care este necesar aderarea altui
material, este permis numai dac acestea sunt ndeprtate complet nainte de urmtoarea
opera|ie, sau dac se dovedeste c nu au nici un efect negativ asupra opera|iilor ulterioare.
11.4.6 La stabilirea duratei de tratare si de protec|ie a betonului trebuie s fie avu|i n vedere
urmtorii parametri:
a) condi|iile de mediu din perioada de exploatare a construc|iei exprimate prin clasele de
expunere stabilite n NE 012-1. n acest sens, se deosebesc dou situa|ii:
(i) construc|ii aflate n clasele de expunere X0 sau XC1;
(ii) construc|ii aflate n alte clase de expunere.
b) sensibilitatea betonului la tratare, n func|ie de compozi|ie. Cele mai importante
caracteristici ale compozi|iei betonului, care influen|eaz durata tratrii betonului,
sunt: raportul ap/ciment (A/C), tipul si clasa cimentului, tipul si propor|ia aditivilor.
Betonul cu un con|inut redus de ap (raport A/C mic) si care are n compozi|ie
cimenturi cu rezisten| ini|ial mare (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate
mult mai rapid dect betonul preparat cu un raport A/C ridicat si cu cimenturi cu
rezisten| ini|ial uzual (N), rezultnd durate ale tratrii diferite.
De asemenea, avnd n vedere c, n func|ie de clasa de expunere, betoanele preparate
cu cimenturi de tip II - V compozite sunt mai sensibile la carbonatare dect betoanele
preparate cu cimenturi Portland de tip I, n cazul utilizrii aceluiasi raport A/C, se
recomand prelungirea duratei de tratare pentru primul caz.
c) procentul din valoarea caracteristic a rezisten|ei la compresiune la 28 zile, la care
trebuie s ajung rezisten|a betonului n perioada de tratare. Pentru acest procent sunt
stabilite trei clase: 35%, 50% si 70%. n cazurile n care procentul necesar este mai
mare de 70%, se vor prevedea msuri speciale n proiect sau n caietul de sarcini.
d) viteza de dezvoltare a rezisten|ei betonului, care poate fi stabilit n func|ie de:
- raportul (r) dintre valoarea medie a rezisten|ei la compresiune dup 2 zile (f
cm2
) si
valoarea medie a rezisten|ei la compresiune dup 28 zile (f
cm28
), determinate prin
ncercri ini|iale sau bazate pe performan|ele cunoscute ale unui beton cu
compozi|ie similar (a se vedea NE 012-1).




78 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
78
e) condi|iile de mediu n timpul tratrii: temperatura si expunerea direct la soare,
umiditatea, viteza vntului sau curen|ilor de aer, dup caz.

NOT: Durata tratrii betonului func|ie de tipul de ciment utilizat la prepararea acestuia este specificat n
reglementri specifice de execu|ie, precum prezentul normativ. Duratele minime prezentate n anexa N
a normativului NE 012-1 (tabelul N.1) sunt prezentate cu titlu informativ.

11.4.7 Durata de tratare a betonului stabilit n func|ie de parametrii prezenta|i la 11.4.6, se
determin dup cum urmeaz, pentru:
a) elemente nestructurale, pentru care nu se pun condi|ii privind tratarea: perioada
minim de tratare trebuie s fie de 12 ore, cu condi|ia ca priza s nu dureze mai mult
de 5 ore si temperatura la suprafa|a betonului s nu fie sub 5
o
C;
b) elemente structurale din construc|ii ce urmeaz a fi supuse doar condi|iilor din clasele
de expunere X0 sau XC1, dac prin proiect nu se prevede altfel: conform condi|iilor
pentru atingerea a 35% din valoarea caracteristic a rezisten|ei la compresiune la 28
zile, prevzute n tabelul 14;
c) elemente structurale din construc|ii ce urmeaz a fi expuse unor condi|ii
corespunztoare altor clase de expunere dect X0 sau XC1, astfel:
(i) dac acestea nu sunt supuse altor condi|ii prevzute n proiect: conform
condi|iilor pentru atingerea a 50% din valoarea caracteristic a
rezisten|ei la compresiune la 28 zile, prevzute n tabelul 15;
(ii) dac acestea sunt supuse unor condi|ii prevzute n proiect (de exemplu
rezervoarele pentru lichide): conform condi|iilor pentru atingerea a 70%
din valoarea caracteristic a rezisten|ei la compresiune la 28 zile,
prevzute n tabelul 16, avnd n vedere si precizrile de la pct. 11.4.6 c).

Tabelul 14
Temperatura la
suprafaa
betonului
(1)

(t),
o
C
Perioada minim de tratare, zile
Evolu|ia rezisten|ei betonului, r
rapid
(r _ 0,50)
medie
(0,50 > r _ 0,30)
lent
(0,30 > r _ 0,15)
t _ 25 1,0 1,5 2,5
25 > t _ 15 1,0 2,5 5
15 > t _ 10 1,5 4 8
10 > t _ 5
(2)

2,0 5 11
(1) Temperaturile sunt cele msurate ziua, la ora 12
(2) Pentru temperaturi sub 5
o
C, durata se prelungeste cu o perioad egal cu timpul ct acestea au valori
sub 5
o
C













MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 79
79
Tabelul 15
Temperatura la
suprafaa
betonului
(1)

(t),
o
C
Perioada minim de tratare, zile
Evolu|ia rezisten|ei betonului, r
rapid
(r _ 0,50)
medie
(0,50 > r _ 0,30)
lent
(0,30 > r _ 0,15)
t _ 25 1,5 2,5 3,5
25 > t _ 15 2,0 4 7
15 > t _ 10 2,5 7 12
10 > t _ 5
(2)

3,5 9 18
(1) Temperaturile sunt cele msurate ziua, la ora 12
(2) Pentru temperaturi sub 5
o
C, durata se prelungeste cu o perioad egal cu timpul ct acestea au valori
sub 5
o
C

Tabelul 16
Temperatura la
suprafaa
betonului
(1)

(t),
o
C
Perioada minim de tratare, zile
Evolu|ia rezisten|ei betonului, r
rapid
(r _ 0,50)
medie
(0,50 > r _ 0,30)
lent
(0,30 > r _ 0,15)
t _ 25 3 5 6
25 > t _ 15 5 9 12
15 > t _ 10 7 13 21
10 > t _ 5
(2)

9 18 30
(1) Temperaturile sunt cele msurate ziua, la ora 12
(2) Pentru temperaturi sub 5
o
C, durata se prelungeste cu o perioad egal cu timpul ct acestea au valori
sub 5
o
C

11.4.8 n cazul n care parametrii care determin durata tratrii nu pot fi cunoscu|i n detaliu,
se recomand aplicarea indica|iilor din fig. 3.


Fig. 3 - Parametri si durata de tratare a betonului
II
II IV
I
I
I III
III
slab intens
s
e
n
s
i
b
i
l

i
n
s
e
n
s
i
b
i
l

Durata de tratare
recomandat:

I 1...3 zile
II 5...7 zile
III 10...14 zile
IV > 14 zile
Sensibilitatea
betonului
la tratare
Agresivitate pe
durata de
exploatare
Condiii de mediu
n timpul tratrii
bune
nefavorabile
80 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
80
11.4.9 Temperatura suprafe|ei betonului nu trebuie s scad sub 0C nainte ca suprafa|a
betonului s ating o rezisten| care poate suporta nghe|ul fr efecte negative (de regul, n
cazul n care rezisten|a atins de beton, f
c
, este mai mare de 5 N/mm
2
).

11.5 Rosturi de lucru la turnarea betonului

11.5.1 Rosturile de lucru sunt suprafe|ele pe care se ntrerupe turnarea betonului n elementele
n care, la proiectare, sec|iunea din beton este considerat continu. Aceasta face ca stabilirea
pozi|iei acestora, precum si tratarea corespunztoare a zonei, pentru continuarea turnrii
betonului, s fie deosebit de importante.

11.5.2 Pentru construc|ii cu caracter special, elemente de mare deschidere, construc|ii masive,
rezervoare, silozuri, cuve, radiere etc. pozi|ia rosturilor de lucru trebuie indicat n proiect
precizndu-se si modul de tratare (benzi de etansare, prelucrare etc.).

11.5.3 Rosturile de lucru vor fi realizate |innd seama de urmtoarele:
a) suprafa|a rosturilor de lucru la stlpi si grinzi va fi, de regul, perpendicular pe
axa acestora, iar la plci si pere|i perpendicular pe suprafa|a lor;
b) tratarea rosturilor de lucru:
- splare cu jet de ap si aer sub presiune dup sfrsitul prizei betonului (cca.
5 ore de la betonare sau n func|ie de rezultatele ncercrilor de laborator,
pentru cazuri conform pct. 11.5.2);
- nainte de betonare suprafa|a rostului de lucru va fi bine cur|at
ndeprtndu-se betonul ce nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu
peria de srm pentru a nltura pojghi|a de lapte de ciment si oricare alte
impurit|i, dup care se va uda;
- naintea betonrii, suprafa|a betonului existent trebuie udat si lsat s
absoarb apa, dup regula: betonul trebuie s fie saturat dar suprafa|a
zvntat.

11.5.4 La structurile din beton impermeabile, rosturile trebuie, de asemenea, realizate
impermeabile.

11.5.5 Cerin|ele enun|ate la pct.11.5.311.5.4 trebuie s fie ndeplinite si n cazul rosturilor
accidentale ce au aprut ca urmare a condi|iilor climaterice, din cauza unor defec|iuni, a
nelivrrii la timp a betonului etc. ( a se vedea pct. 11.1.1.c)

11.5.6 Recomandri privind stabilirea pozi|iei rosturilor de lucru sunt date n anexa F.

11.6 Condiii prealabile i condiii necesare la punerea n oper a betonului

11.6.1 Condi|iile prealabile, precum si cele necesare la punerea n oper a betonului sunt, n
principal, urmtoarele:
a) existen|a, pe santier, a proiectului, cu toate datele necesare, men|ionate n acest
capitol;
b) ndeplinirea condi|iilor prealabile privind aprobarea nceperii turnrii betonului
prevzute la pct.11.1.1, precum si a celor de la pct.11.3.1;
c) asigurarea condi|iilor specifice punerii n oper a betonului.



MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 81
81
11.6.2 Condi|iile specifice punerii n oper a betonului sunt, n principal, urmtoarele:
a) dotri tehnice pentru transportul si turnarea betonului, pentru compactarea
betonului si, dup caz, pentru tratarea si protec|ia betonului;
b) facilit|i necesare: energie electric, ap, aer comprimat etc.;
c) personal calificat pentru activit|ile respective;
d) materiale corespunztoare (spre exemplu, produse de tratare pentru protec|ia
betonului).
Pentru a evita ntreruperi ale turnrii betonului n afara rosturilor de lucru prevzute,
din cauza nefunc|ionrii mijloacelor de compactare prin vibrare, sau a altor ntreruperi
accidentale, se vor lua msuri de a exista alternative n asigurarea dotrilor tehnice, a
facilit|ilor respective, precum si a personalului calificat.

11.7 Decofrarea

11.7.1 La decofrare trebuie s se respecte urmtoarele prevederi:
a) elementele pot fi decofrate n cazul n care betonul are o rezisten| suficient pentru
a putea prelua, integral sau par|ial, dup caz, solicitrile pentru care acestea au fost proiectate.
Trebuie acordat o aten|ie deosebit elementelor de construc|ie care, dup decofrare,
suport aproape ntreaga solicitare prevzut prin calcul.
b) se recomand urmtoarele valori ale rezisten|ei la compresiune la care se poate
decofra:
- pr|ile laterale ale cofrajelor se pot ndeprta dup ce betonul a atins o
rezisten| la compresiune de minimum 2,5 N/mm
2
, astfel nct s nu fie
deteriorate fe|ele si muchiile elementelor;
- cofrajele fe|elor inferioare la plci si grinzi se pot ndeprta, men|innd sau
remontnd popi de siguran|, numai n condi|iile n care rezisten|a la
compresiune a betonului a atins, fa| de clas, urmtoarele procente:
- 70 % pentru elemente cu deschidere de maximum 6,0 m;
- 85 % pentru elemente cu deschidere mai mare de 6,0 m;
c) ndeprtarea popilor de siguran| se face la termenele stabilite n proiect.
Nu este permis ndeprtarea popilor de siguran| ai unui planseu aflat imediat sub
altul care se cofreaz sau la care se toarn betonul.

11.7.2 Stabilirea rezisten|elor la care au ajuns pr|ile de construc|ie, n vederea decofrrii, se
face prin ncercarea epruvetelor de control, confec|ionate n acest scop si pstrate n condi|ii
similare elementelor n cauz (a se vedea anexa H, tabelul H1). La aprecierea rezultatelor
ob|inute pe epruvetele de control trebuie s se |in seama de faptul c poate exista o diferen|
ntre aceste rezultate si rezisten|a real a betonului din element (evolu|ia diferit a cldurii n
beton n cele dou situa|ii, tratarea betonului etc.), precum si fa| de rezisten|a determinat
prin ncercri conform SR EN 206-1 si SR EN 12390-3.
n cazurile n care exist dubii n legtur cu aceste rezultate, se recomand ncercri
nedistructive. n tabelele 17, 18 si 19 se prezint recomandri cu privire la termenele minime
de decofrare si ndeprtare a popilor de siguran|, precum si la termenele orientative de
ncercare a epruvetelor de beton n vederea stabilirii rezisten|ei betonului, n func|ie de
temperatura mediului si de viteza de dezvoltare a rezisten|ei betonului.

11.7.3 Recomandri cu privire la termenele minime de decofrare a fe|elor laterale, n func|ie
de temperatura mediului si de viteza de dezvoltare a rezisten|ei betonului, sunt date dup cum
urmeaz:


82 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
82
a) pentru fe|ele laterale, n tabelul 17;

Tabelul 17
Evolu|ia rezisten|ei betonului
Temperatura mediului (C)
+ 5 + 10 + 15
Durata de la turnare (zile)
Lent 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1

b) pentru fe|ele inferioare ale cofrajelor, cu men|inerea popilor de siguran|, n
tabelul 18;
Tabelul 18


Dimensiunile deschiderii elementului
Temperatura mediului (C)
+5 +10 +15 +5 +10 +15
Evolu|ia rezisten|ei betonului
Lent Medie
Durata de la turnare (zile)
_ 6,0 m 6 5 4 5 5 3
_ 6,0 m 10 8 6 6 5 4

c) pentru ndeprtarea popilor de siguran|, n tabelul 19;
Tabelul 19
Dimensiunile deschiderii elementului
Temperatura mediului (C)
+5 +10 +15 +5 +10 +15
Evolu|ia rezisten|ei betonului
Lent Medie
Durata de la turnare (zile)
_ 6,0 m 18 14 9 10 8 5
6,0...12,0 m 24 18 12 14 11 7
_ 12,0 m 36 28 18 28 21 14

NOTA Duratele prezentate n tabele sunt orientative, decofrarea urmnd a se face pe baza procedurilor de
executare (n func|ie de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului exterior) n momentul n care elementele
au atins rezisten|ele minime indicate n func|ie de tipul de element si dimensiunile deschiderilor;
Dac n timpul ntririi betonului temperatura se situeaz sub + 5 C, atunci durata minim de
decofrare se prelungeste cu durata respectiv.

11.7.4 n cursul opera|iei de decofrare trebuie respectate urmtoarele reguli:
a) desfsurarea opera|iei trebuie supravegheat direct de ctre conductorul
punctului de lucru; n cazul n care se constat defecte de turnare (goluri, zone
segregate) care pot afecta stabilitatea construc|iei decofrate, se sisteaz
demontarea elementelor de sus|inere pn la aplicarea msurilor de remediere
sau consolidare;
b) sus|inerile cofrajelor se desfac ncepnd din zona central a deschiderii
elementelor si continund simetric ctre reazeme;
c) slbirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri) se face treptat, fr socuri;
d) decofrarea se face astfel nct s se evite preluarea brusc a ncrcrilor de ctre
elementele care se decofreaz, precum si ruperea muchiilor betonului sau
degradarea materialului cofrajului si sus|inerilor acestuia.

11.7.5 Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12,0 m, precum si pentru
descintrarea esafodajelor care sus|in cintrele bol|ilor, arcelor, plcilor sub|iri etc., proiectul
trebuie s con|in precizri n legtur cu executarea acestor opera|ii: numrul de reprize de
descintrare, nl|imile de coborre etc.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 83
83
11.7.6 n termen de 24 de ore de la decofrarea oricrei pr|i de construc|ie se face o
examinare amnun|it a tuturor elementelor de rezisten| ale structurii, de ctre conductorul
punctului de lucru, reprezentantul investitorului si de ctre proiectant (dac acesta a solicitat
s fie convocat), ncheindu-se un proces-verbal n care se vor consemna calitatea lucrrilor,
precum si eventuale defecte constatate. Este interzis efectuarea de remedieri nainte de
efectuarea acestei examinri.

11.8 Recepia lucrrilor de punere n oper a betonului

11.8.1 Recep|ia lucrrilor de punere n oper a betonului se efectueaz, pentru elemente sau
pr|i de construc|ie, dac este prevzut n proiect sau stabilit de beneficiar, dup decofrarea
elementelor sau pr|ilor de construc|ie respective.

11.8.2 Aceast recep|ie are la baz:
a) proiectul lucrrii;
b) documentele privind calitatea betonului proaspt livrat si condica de betoane;
c) verificarea existen|ei corpurilor de prob, conform anexei H, tabelul H1, si a
trasabilit|ii acestora;
d) evaluarea strii betonului, prin sondaj, prin examinare vizual direct, mai ales n
zonele deosebite (nguste si nalte, n apropierea intersec|iilor de suprafa|e orientate
diferit etc.);
e) msurarea dimensiunilor (ale sec|iunilor, ale golurilor etc.) si a distan|elor (pozi|ia
relativ a elementelor, a pieselor nglobate, a golurilor etc.), prin sondaj.
La aceast recep|ie particip reprezentantul investitorului si este invitat proiectantul, n
urma verificrilor ncheindu-se un proces verbal de recep|ie calitativ.

11.8.3 n cazurile n care se constat neconformit|i (la dimensiuni, pozi|ii, armturi aparente
etc.), defecte (segregri, rosturi vizibile etc.) sau degradri (fisuri, por|iuni dislocate etc.), se
procedeaz la ndesirea verificrilor prin sondaj, pn la verificarea ntregii suprafe|e vizibile,
consemnnd n procesul verbal toate constatrile fcute.
Remedierea neconformit|ilor, defectelor si/sau degradrilor nu se va efectua dect pe
baza acordului proiectantului, care trebuie s stabileasc solu|ii pentru fiecare categorie dintre
acestea.
84 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
84
12. PRECOMPRIMAREA

12.1 Prevederi generale

12.1.1 Executarea lucrrilor de precomprimare se realizeaz de ctre executan|ii care pot
asigura nivelul de calitate corespunztor cerin|elor pentru structuri de construc|ii din beton
precomprimat, printr-un sistem de management al calit|ii certificat.
Lucrrile de precomprimare (pretensionare, injectare) vor fi executate numai de echipe
dotate cu personal, instala|ii si echipamente corespunztoare si vor fi supraveghete de un
inginer competent n acest domeniu. Echipele vor avea n componen| si personal atestat
profesional, conform prevederilor legale n vigoare, pentru executarea lucrrilor de
precomprimare.

12.1.2 Precomprimarea elementelor/structurilor, cu armtur pretensionat postntins se
efectueaz pe baza proiectului tehnologic care, pe lng prevederile legate de armtura
pretensionat (pct.9.1.1), trebuie s con|in cel pu|in urmtoarele prevederi privind
pretensionarea si protec|ia armturilor si ancorajelor.
a) tipul de instala|ie de pretensionare utilizat;
b) condi|iile preliminare privind pretensionarea:
(i) rezisten|a betonului, conform prevederilor din proiect;
(ii) verificarea strii elementelor respective, n general, si a zonelor de
ancorare, n special;
(iii) verificarea strii esafodajelor, dac este cazul;
(iv) verificarea strii armturii pretensionate (inclusiv a acceselor n canale)
si a ancorajelor;
(v) determinarea pierderilor de tensiune prin frecare;
c) programul de pretensionare:
(i) ordinea de pretensionare a armturilor;
(ii) for|ele de control;
(iii) modul de msurare a for|elor de control;
d) sistemele, produsele si instala|iile utilizate pentru protec|ia armturii pretensionate
si a ancorajelor;
e) programul opera|iunilor pentru protec|ia armturii pretensionate;
f) documentele care trebuie s fie ntocmite privind pretensionarea si protec|ia
armturii pretensionate.
Prevederi privind determinarea pierderilor de tensiune prin frecare, precum si cele
privind fisa de pretensionare si fisa de injectare, sunt prezentate n anexa E2.

12.1.3 Proiectantul trebuie s prevad n proiect datele si condi|iile privind prevederile de la
pct.12.1.2 (b) (f), precum si programul special de precomprimare, dac n proiect se prevede
ca precomprimarea s fie efectuat n etape, cu luarea n considerare a condi|iilor concrete n
care se efectueaz opera|iile respective.
Necesitatea ntocmirii proiectului tehnologic pentru pretensionare, va fi precizat n
proiect, dac este cazul, elaborndu-se pentru acesta caietul de sarcini.
De asemenea, proiectantul trebuie s definitiveze pe santier:
a) mrimea for|ei de control, |innd seama de mrimea real a pierderilor de tensiune
prin frecare determinate pe santier;
b) mrimea alungirii de control a armturii pretensionate pentru efortul unitar de
control, |innd seama de modulul de elasticitate al armturii si de pierderile de
tensiune prin frecare determinate pe santier. Alungirea se calculeaz pentru
lungimea total a armturii pretensionate, inclusiv por|iunea necesar prinderii n
prese.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 85
85

12.1.4 Conformitatea for|ei de pretensionare efective, stabilit pe baz de msurri n timpul
pretensionrii si consemnat n fisele de pretensionare, face parte din activitatea de executare
a lucrrilor, se refer la fiecare armatur pretensionat si este asigurat de personalul care
efectueaz lucrrile de pretensionare.
Exactitatea la realizarea for|ei trebuie s fie de minimum 3%, fiind determinat de
clasa de precizie a manometrului si de varia|ia pierderilor prin frecare n prese.

12.1.5 Se recomand ca toate datele din fisele de pretensionare s se completeze direct n
timpul efecturii lucrrilor. n acele cazuri n care condi|iile de lucru nu fac posibil
ntocmirea direct a fiselor, datele de pretensionare pot fi nscrise ntr-un caiet de lucru
completat n timpul pretensionrii, fisele ntocmindu-se pe baza datelor respective.
Citirile nregistrate se prelucreaz nainte de blocarea definitiv a ancorajelor, pentru a
se trage concluziile asupra realizrii alungirii prevzute.
Fisele de pretensionare reprezint unicul act valabil pentru stabilirea calit|ii ope-
ra|iilor de pretensionare. Acestea se anexeaz la Cartea tehnic a construc|iei.
n cazul unor structuri cu numr mare de fascicule cu caracteristici identice, n locul
fiselor individuale se poate utiliza o fis comun pentru mai multe fascicule, datele fiind
reunite sub form tabelar adecvat.
Msurarea alungirii armturii pretensionate se ncepe dup realizarea primei trepte
considerate drept treapt zero conven|ional, iar valoarea alungirii corespunztoare
intervalului dintre presiunea zero si presiunea treptei alese ca zero conven|ional se ob|ine prin
extrapolare.

12.1.6 Instala|iile de pretensionare trebuie s fie garantate de furnizor si verificate, pn la
capacitatea lor maxim, de executantul lucrrilor.

12.1.7 Utilizarea instala|iilor se face n conformitate cu indica|iile productorului si cu
regulile tehnologice de executare a elementelor din beton precomprimat.

12.1.8 La instala|iile la care se utilizeaz manometre trebuie respectate urmtoarele prevederi:
a) transportul, manipularea si depozitarea manometrelor trebuie s se fac cu
deosebit aten|ie pentru evitarea socurilor;
b) pe lng manometrele utilizate trebuie s se dispun de nc o serie de manometre
de rezerv. Se atrage aten|ia asupra corelrii manometrelor gradate n bari cu cele
n atmosfere;
c) n afar de manometrele de lucru si cele de rezerv trebuie s se dispun si de un
manometru etalon, utilizat pentru verificarea periodic a manometrelor de lucru;
d) verificarea manometrelor de lucru se face cel pu|in sptmnal si imediat cnd
manometrele au suferit socuri (de exemplu scparea armturii din pres, loviri
etc.); verificarea se face prin montarea n paralel a manometrului de lucru si a
manometrului etalon. Manometrul etalon trebuie verificat periodic, cel pu|in o
dat pe an, de o unitate de metrologie, precum si n caz de accidente produse n
timpul transportului sau utilizrii acestuia;
e) se recomand ca manometrele utilizate s aib urmtoarele caracteristici:
- clasa manometrelor de lucru s fie de maximum 1,6, iar pentru
manometrele etalon de maximum 1,0;
- diametrul cadranului s fie de minimum 100 mm pentru a permite o citire
ct mai exact;
- presiunea maxim admisibil a manometrului s fie cu cel pu|in 30% mai
mare dect presiunea maxim de lucru;
86 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
86
- s fie de tip antisoc cu glicerin sau alt sistem mecanic sau hidraulic de
protec|ie, omologat.

12.1.9 Asigurarea respectrii tuturor prevederilor din prezenta reglementare tehnic privind
lucrrile de precomprimare revine inginerului atestat care conduce aceste lucrri.

12.2 Efectuarea pretensionrii

12.2.1 Pretensionarea armturilor se va face, de regul, la temperaturi de minimum +5
0
C.

12.2.2 Este obligatoriu ca presa cu care se execut ntinderea armturii s reazeme pe
elementul ce se precomprim, n vederea realizrii scurtrii elastice a betonului n timpul
transferului.
nainte de montarea presei, n cazul fasciculelor, acestea vor fi ordonate pentru a putea
fi identificate, dup introducerea presei, n vederea montrii lor corespunztoare n ancorajul
de inventar.

12.2.3 Citirea indica|iilor manometrului se face numai la cresterea foarte lent a presiunii sau
imediat n momentul opririi pompei, deoarece la descrcare valorile sunt influen|ate de
schimbarea sensului frecrilor interioare din pres.

12.2.4 Pretensionarea armturii pn la valoarea de control se va efectua n 4 sau 5 trepte. La
fiecare treapt se vor nota toate datele care s permit stabilirea alungirii si a for|ei de
pretensionare. Pentru aceasta este necesar ca:
a) presiunea corespunztoare treptelor de pretensionare s corespund unor diviziuni
ale cadranului manometrului;
b) primele dou trepte s fie egale ntre ele si egale cu cel mult 1/6 din efortul unitar
final;
c) s se reprezinte pe hrtie milimetric diagrama efort-alungire pentru verificarea
linearit|ii acesteia n vederea extrapolrii datelor, dac este necesar.

12.2.5 n cazuri speciale, n care pretensionarea fasciculelor pn la for|a de control nu poate
fi realizat ntr-o singur opera|ie, se recomand ca n prima etap de pretensionare s se
ating 40 ... 60% din for|a de control. Presarea intermediar a conului de ancorare se
recomand s se fac cu o for| egal cu 70% din for|a de presare final.
12.2.6 Alungirea armturii n cursul pretensionrii se determin cu precizia de 1 mm, prin:
a) msurarea deplasrii unor repere trasate pe armturi;
b) msurarea deplasrii pistonului.
n cazul b), pentru stabilirea alungirii efective, valorile ob|inute trebuie corectate prin
scderea deplasrii armturilor ca urmare a mpnrii progresive n ancorajul de inventar al
presei.
De regul, ansamblul format de srme si conul ancorajului de inventar se deplaseaz
simultan, astfel nct deplasarea conului reprezint valoarea de corec|ie.

12.2.7 Pentru a se evita apari|ia unei neuniformit|i exagerate a eforturilor n armturi n cazul
fasciculelor, imediat dup mpnarea acestora n ancorajul de inventar al presei se traseaz
semne pe toate armturile (n vecintatea pieselor de ancorare), care trebuie s fie urmrite pe
parcursul tensionrii.
Dac se constat lunecri neuniforme importante (mai mari de 5 mm), fasciculul se
deblocheaz din ancorajul presei de pretensionare si se reia opera|ia de pretensionare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 87
87
12.2.8 La pretensionarea fiecrei armturi se compar valoarea alungirii efective
corespunztoare for|ei de control, cu alungirea prevzut n programul de pretensionare. La
pretensionarea din ambele capete, compara|ia se face pentru ntreaga alungire, ntre valorile
nregistrate la cele dou extremit|i putnd exista diferen|e, n func|ie de viteza de realizare a
for|ei, asimetria fasciculului etc..
Dac diferen|ele constatate ntre alungirea prevzut si cea msurat sunt n limitele:
a) 5% : opera|ia de pretensionare se consider satisfctoare;
b) 5% la 10% : se permite sporirea temporar a for|ei de control, cu pn la 5% fa|
de valoare prevzute n proiect, pentru ca alungirea msurat s fie cuprins n
limitele indicate la (a); dup atingerea valorii maxime, for|a poate fi redus la
valoarea din proiect, efectundu-se blocarea ancorajului n acest situa|ie;
c) +5% la +10% : se efectueaz o verificare suplimentar a manometrelor si, n cazul
cnd acestea corespund etalonrii, pretensionarea se consider corespunztoare;
nainte de demontarea manometrelor pentru verificare, se recomand ca presiunea
s fie redus la minimum 20% pentru a se evita men|inerea instala|iei la o presiune
prea ridicat;
d) mai mari de 10% : se opresc lucrrile de pretensionare si se anun| proiectantul.
n cazul unor depsiri semnificative ale domeniului respectiv, dup pretensionarea
unui numr de fascicule identice si stabilirea domeniului de varia|ie a alungirilor se caut s
se determine cauzele producerii acestora.
n cazul procedeelor de precomprimare cu ancoraje definitive deplasabile n timpul
pretensionrii (de exemplu, procedeul de ancorare a armturilor cu piuli|e), limitele extreme
(10%) se vor reduce n conformitate cu specifica|iile tehnice ale procedeului, iar n lipsa
acestora se vor adopta limitele 8%.

12.2.9 Dup efectuarea blocrii armturii pretensionate n ancoraj si ndeprtarea presei, la
ancorajele tip inel-con se traseaz un semn pe armturi la circa 100 mm de fa|a ancorajului,
care trebuie s fie |inut sub urmire pn a doua zi pentru a se constata eventualele alunecri.
Dac asemenea alunecri au loc, pretensionarea se opreste si se dispune verificarea
ancorajelor (geometrie, duritate).

12.2.10 Tierea extremit|ilor armturilor se face n momentul nceperii pregtirilor pentru
injectare. Toate opera|iile se fac cu aten|ie, evitndu-se socurile si ndoirea armturilor, care
pot conduce la alunecarea armturilor din ancoraj. Tierea srmelor se face cu discuri rotative
sau cu flacr oxiacetilenic, la o distan| de minimum 50 mm de ancoraj. Eventuala ndoire a
srmelor se face cu chei speciale; n acest caz se are n vedere sporirea lungimii de tiere a
srmelor. Tierea capetelor srmelor nu este necesar dac betonarea zonelor de capt permite
nglobarea lor la ntreaga lungime.

12.2.11 n cazul armturilor pretensionate exterioare, se va verifica, la fiecare treapt,
stabilitatea si eventualele deforma|ii sau deplasri ale elementelor pe care reazem armtura
pretensionat, de-alungul acesteia, deoarece aceste deforma|ii sau deplasri pot influen|a
valoarea alungirilor msurate.

12.3 Efectuarea lucrrilor de protecie a armturii pretensionate

12.3.1 Protec|ia armturii pretensionate se realizeaz, de regul, prin:
a) injectarea, n canale, a materialului de protec|ie prevzut n proiect;
b) acoperirea ancorajelor prin betonare sau cu alte sisteme, prevzute n proiect;
88 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
88
c) msuri speciale, pentru armturile pretensionate exterioare, prevzute n caiete de
sarcini, dar cel pu|in cele artate n continuare.
La realizarea protec|iei armturii pretensionate se vor avea n vedere prevederile SR
EN 446 si SR EN 447.
Dac lucrrile de protec|ie a armturii pretensionate nu se efectueaz n scurt termen
de la terminarea pretensionrii (maximum 7 zile), nainte de a efectua lucrrile de protec|ie se
va examina starea armturii pretensionate n zonele vizibile rezultatul examinrii fiind
consemnat ntr-un document de constatare. n cazul apari|iei unor fenomene de coroziune, se
va anun|a proiectantul pentru a decide n privin|a continurii lucrrilor.

12.3.2 Principalele cerin|e privind injectarea canalelor armturilor pretensionate sunt
urmtoarele:
a) respectarea caracteristicilor materialului de injectare;
b) completitudinea umplerii canalelor, consemnat n fisele de injectare, pentru
fiecare canal n parte (a se vedea anexa E2).

12.3.3 Condi|iile prealabile specifice, care trebuie avute n vedere nainte de nceperea
lucrrilor de injectare a canalelor armturilor pretensionate, sunt urmtoarele:
a) verificarea traseului canalului sub aspectul posibilit|ii de circula|ie a amestecului
de injectare, precum si a posibilit|ii de aerisire;
b) asigurarea preparrii amestecului de injectare n condi|iile si cantit|ile stabilite;
c) existen|a prevederilor, n specifica|ia de proiect, privind amestecul de injectare si
eventualele condi|ii speciale;
d) existen|a condi|iilor tehnice specifice acestor lucrri (dotri tehnice, inclusiv pentru
nlocuiri, dac este cazul, facilit|i etc.).

12.3.4 Conformitatea realizrii injectrii, n sensul asigurrii umplerii complete a canalelor si
a men|inerii acestei umpleri, face parte din activitatea de executare a lucrrilor, se refer la
fiecare canal injectat pentru care se ntocmeste fisa de injectare si este asigurat de personalul
care efectueaz lucrrile de injectare.
Eventualele neconformit|i, eviden|iate n fisele de injectare, se rezolv cu acordul
proiectantului.

12.3.5 O aten|ie deosebit la protec|ia de capt se acord ancorajelor cu bulb sau bucle pe
dorn.

12.3.6 Protec|iile temporare ale armturilor, care se prevd a fi pstrate si dup realizarea
protec|iei permanente pe baz de ciment, trebuie indicate n caietul de sarcini n urma
determinrilor efectuate de un laborator de specialitate, prin care s se confirme c nu sunt
afectate aderen|a si protec|ia mpotriva coroziunii.
12.3.7 Intervalele de timp n care trebuie realizat protec|ia permanent se stabilesc pe baza
prevederilor de la pct.9.4.1.
Eventualele prelucrri de la capete se vor proteja prin mansoane sigure mpotriva
degradrilor mecanice sau coroziunii.
n aceste intervale de timp trebuie s se evite corodarea armturii, prin una sau mai
multe din urmtoarele msuri:
- mpiedicarea ptrunderii apei n canale;
- evacuarea apei ptrunse accidental n canale, prin orificiile de golire prevzute n
punctele de cot minim ale traseelor si suflare cu aer comprimat;
- protejarea prin nvelire a por|iunii exterioare a fasciculelor.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 89
89
n situ|iile excep|ionale n care termenul de realizare a protec|iei nu poate fi respectat,
se cere avizul proiectantului asupra msurilor de protec|ie ce trebuie adoptate.

12.3.8 Opera|iile de realizare a protec|iei armturilor pretensionate (injectare, torcretare,
betonare) se fac la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse ntre +5
0
C si +30
0
C.
n cazul n care temperaturile nu se nscriu n limitele men|ionate, protec|ia armturilor
se poate face numai cu respectarea unor msuri speciale, care trebuie s fie avizate de
proiectant.

12.3.9 Este obligatorie stabilirea compozi|iei amestecului (past de ciment) pentru injectare,
pe baza unor ncercri preliminare de laborator privind determinarea propriet|ilor
amestecului, cu respectarea urmtoarelor reguli:
- ncercrile se efectueaz pe cel pu|in dou probe diferite de ciment, prelevate din
lotul de ciment aprovizionat;
- pentru toate amestecurile se reproduc strict aceleasi condi|ii de preparare (malaxare,
temperatur etc.).
Rezisten|a minim la compresiune a amestecului de injectare trebuie s fie stabilit n
proiect.
Este interzis utilizarea clorurii de calciu sau a altor substan|e care con|in clor si care
favorizeaz corodarea armturilor.

12.3.10 Se recomand ca nainte de nceperea injectrii s se asigure utilajul si dispozitivele
de rezerv necesare (malaxor, pomp de injectare, furtune, srme pentru desfundat etc.) pentru
o eventual interven|ie la toate punctele de acces ale fasciculului.
De asemenea, trebuie s se elimine orice neetanseitate a pompei si racordurilor, care
poate conduce fie la introducerea aerului n canal, fie la obturarea n timpul injectrii.
Nu se pot utiliza procedee de injectare la care deplasarea amestecului se face cu
ajutorul aerului comprimat.

12.3.11 Pregtirea ancorajelor n vederea injectrii se face |innd seama de prevederile
proiectului.
Etansarea zonei ancorajelor n vederea injectrii se face fie cu mortar, beton sau rsin
epoxidic, fie cu un capac metalic si garnitur de etansare fixat de placa metalic de sub
ancoraj.
Ambele variante trebuie s permit cuplarea sigur si etans a furtunului prin care se
face alimentarea cu amestecul de injectare si nchiderea sub presiune a circuitului. n acest
scop se pot utiliza fie buc|i de furtun sau |eav din material plastic care se stranguleaz la
terminarea injectrii, fie robine|i.

12.3.12 nainte de injectare se procedeaz la splarea canalului, precum si la verificarea
etanseit|ii si continuit|ii lui, utiliznd ap sub presiune sau aer comprimat trecut prin filtru
de ulei. Splarea trebuie s fie mai intens dac armtura a fost protejat cu ulei emulsionabil.
Aceste opera|ii se fac cu cel pu|in 15 minute nainte de nceperea injectrii, n cazul canalelor
cptusite si cu cel pu|in 60 minute, n cazul canalelor necptusite. Orice neetanseitate
constatat trebuie s fie reparat nainte de nceperea injectrii.
Eliminarea apei se recomand a se face cu aer comprimat, dac nu au fost prevzute
orificii de scurgere n punctele cele mai de jos ale canalului.

12.3.13 La fasciculele orizontale introducerea amestecului de injectare se face prin:
- axa ancorajului pentru fascicule rectilinii sau cu devia|ii mici; la lungimi mai
mari de 30,0 m, pentru cazul canalelor necptusite, si 40,0 m pentru canale
90 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
90
cptusite, trebuie s se prevad teuri intermediare de control, interven|ie sau
continuare a injectrii;
- teuri de injectare amplasate n punctul cel mai de jos al canalului, n cazul fas-
ciculelor cu traseu curb; distan|a ntre teuri nu trebuie s depseasc 20,0 m.

12.3.14 La fasciculele verticale sau oblice cu nclinare mare, introducerea amestecului de
injectare se face prin axa ancorajului de la partea inferioar a fasciculului.
Se recomand ca la fascicule cu lungime mai mare de 25,0 m s se prevad teuri de
control al umplerii sau de injectare n caz de necesitate (de exemplu cnd pompa nu poate
realiza presiunea necesar pentru ntreaga nl|ime a canalului).
La fasciculele verticale sau oblice cu nclinare mare, trebuie s se prevad teuri de
reinjectare amplasate la o distan| cuprins ntre 1,5 si 3,0 m de ancorajul superior.

12.3.15 La fasciculele cu un capt ancorat prin nglobare n beton, modul de amplasare, n
aceast zon, a teurilor de injectare sau control, trebuie s garanteze umplerea pn la
contactul cu betonul n care este ancorat fasciculul.

12.3.16 n cazul elementelor realizate din bol|ari se recomand s se prevad cel pu|in cte un
teu de control pe traseul fiecrui fascicul.

12.3.17 Introducerea amestecului pentru injectare n canale se face cu respectarea
urmtoarelor reguli:
a) injectarea se face cu pompe prevzute cu membran, snec sau piston;
b) accesul n canal se face continuu si lent (6 12 m/min), toate orificiile n lungul
canalului fiind la nceput libere; se va avea grij deosebit ca prin pompare s nu
se introduc aer odat cu amestecul; diversele orificii trebuie s fie astupate pe
msur ce amestecul ajunge n dreptul lor. Dopurile de astupare a orificiilor
trebuie s fie umezite n prealabil pentru a putea fi ndeprtate ulterior;
c) n func|ie de modul de desfsurare a injectrii la primele fascicule, se poate avea n
vedere o reducere a fluidit|ii amestecului;
d) dup ce fluiditatea amestecului iesit prin ultimul orificiu este apropiat de cea
determinat ini|ial, orificiile se astup si se mreste presiunea cu circa 3 bar peste
presiunea de injectare a amestecului; aceast suprapresiune se men|ine constant
timp de circa 2 minute, n cazul canalelor cptusite, si de circa 3 minute, n cazul
canalelor necptusite. n cazul utilizrii aditivilor expansivi, presiunea se poate
reduce la 2 bar iar durata la 1 minut. n acest caz fie se utilizeaz dopuri din
materiale poroase, care s permit eliminarea apei separat din amestecul de
injectare, fie orificiile sunt lsate libere, ntr-o prim etap, si astupate ulterior;
e) canalele care comunic ntre ele trebuie s fie injectate simultan sau unul dup
altul fr ntrerupere, trebuind s existe certitudinea umplerii complete a tuturor
canalelor;
f) dup aproximativ 45 minute de la injectare, se procedeaz obligatoriu la rein-
jectare, fiind respectate aceleasi condi|ii ca si la injectare; cantitatea de amestec
introdus la reinjectare trebuie s fie de maximum 10% din cea introdus la
injectare (nainte de racordarea pompei, accesul trebuie s fie desfundat cu o tij
metalic adecvat);
g) reinjectarea canalelor verticale sau oblice se face prin teurile prevzute special n
acest scop. Se recomand efectuarea reinjectrii chiar n cazul utilizrii unor
aditivi expansivi. Intervalul de timp la care se face reinjectarea este de
aproximativ 45 minute de la terminarea injectrii. Se recomand ca la primele
canale injectate s se fac dou sau trei reinjectri, la diverse intervale de timp,
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 91
91
pentru a se stabili intervalul optim de reinjectare, dup care efectul sedimentrii
amestecului de injectare devine neglijabil. n cazurile excep|ionale n care nu s-a
reusit efectuarea reinjectrii prin teul special prevzut, opera|ia respectiv se face
prin axa conului superior, permi|ndu-se evacuarea apei separate la partea
superioar. Cantitatea de amestec introdus la reinjectare nu trebuie s depseasc,
sensibil, cantitatea necesar pentru nlocuirea golului format prin sedimentare;
h) la circa 24 ore dup terminarea opera|iei de injectare toate golurile rmase la
orificiile de injectare, golire sau control, trebuie s fie umplute cu amestecul de
injectare, pn la fa|a betonului sau pn la captul |evii teului. O aten|ie
deosebit trebuie s se acorde acestei opera|ii la fasciculele cu nclinri mari la
capete si la cele verticale. |evile metalice ale teurilor de acces trebuie s fie
ndeprtate sau protejate, n cazul n care exist pericolul ca prin coroziune
betonul s fie deteriorat.

12.3.18 Pentru controlul calit|ii amestecului de injectare trebuie s se efectueze urmtoarele
probe cu metodele prevzute n standardele n vigoare:
- determinarea fluidit|ii: la fiecare sarj de amestec;
- determinarea sedimentrii si a rezisten|ei la compresiune: o determinare pentru toat
cantitatea de amestec utilizat la injectarea fasciculelor dintr-un schimb, efectuat n
aceleasi condi|ii.
Rezultatele ob|inute trebuie s fie nregistrate n fisa de injectare.

12.3.19 Dac n perioada n care se fac injectarea si ntrirea amestecului de injectare,
temperatura mediului ambiant coboar sub +5
0
C, este obligatorie izolarea elementelor de
atmosfera exterioar, cu ajutorul unor construc|ii sau amenajri auxiliare, nclzite la o
temperatur minim de +5
0
C, cu aer cald, registre de |evi cu ap cald sau abur, raze
infrarosii, rezisten|e electrice etc.
Injectarea trebuie s se efectueze la minim 48 ore de la nceperea nclzirii.
nclzirea trebuie s continue cel pu|in 48 ore dup terminarea opera|iei de injectare, n
func|ie si de temperatura exterioar.
Pe toat perioada de nclzire trebuie s se msoare, din 6 n 6 ore, temperatura
realizat; valorile ob|inute se nregistreaz n coloana de observa|ii din fisa de injectare.
Se recomand ca n toate cazurile n care injectarea se face n perioade foarte reci, s
se utilizeze amestecuri rezistente la nghe|, verificate prin probe de laborator, care s confirme
c nu are loc cresterea volumului dup men|inerea timp de 36 ore la temperatura de +2
0
C
...+5
0
C si, apoi, coborrea rapid a temperaturii la -20
0
C.
De regul, un volum de pori de 6 10% asigur ob|inerea unui amestec rezistent la
nghe|.

12.3.20 n condi|iile n care se prevede ca injectarea s se realizeze pe timp friguros, trebuie
s se ia msuri sporite de mpiedicare a ptrunderii apei n canale, cu ncepere de la pozarea
armturii si pn la efectuarea opera|iei de injectare. Se recomand ca la aceste canale s se
prevad orificii n punctele inferioare, orientate n jos sau lateral, astfel ca eventuala ap
ptruns s se poat evacua liber.
n cazul n care, cu toate msurile luate, se constat, totusi, c a ptruns ap n canale,
aceasta trebuie s fie evacuat imediat cu ajutorul aerului comprimat.

12.3.21 nainte de injectare trebuie s se procedeze la verificarea continuit|ii canalelor,
pentru a se detecta eventualele blocri datorate formrii unor dopuri de ghea|; aceast verifi-
care se face, obligatoriu, numai cu aer comprimat, deoarece n cazul utilizrii apei, evacuarea
92 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
92
acesteia din canalele obturate este foarte anevoioas. Este interzis utilizarea, n acest scop, a
aburului.
n cazul n care se constat existen|a unui dop de ghea|, se introduce aer comprimat
nclzit, att n canalul obturat, ct si n cele alturate (neobturate), pn la asigurarea
continuit|ii canalului (prin topirea complet a ghe|ii), fapt care se verific prin iesirea liber a
aerului prin captul opus. Este interzis nclzirea armturii pretensionate prin trecerea unui
curent electric.
n ziua injectrii, trebuie s se procedeze la splarea si nclzirea pere|ilor canalelor si
la topirea eventualelor resturi de ghea| rmase n canale. n acest scop, canalele se umplu cu
ap nclzit la 30... 40
0
C, care se men|ine n canale timp de circa 15 minute. Aceast opera|ie
se efectueaz de minim dou ori.
Introducerea apei calde se face numai n acele canale pentru care exist certitudinea c
pot fi injectate n aceeasi zi.
n cazul n care, din motive excep|ionale, unele canale splate nu pot fi injectate n
aceeasi zi, este necesar evacuarea integral a apei din acestea, utilizndu-se aer comprimat
nclzit.
La pregtirea si introducerea amestecului de injectare se respect prevederile
men|ionate anterior, cu urmtoarele msuri suplimentare:
- apa de amestecare trebuie s fie la o temperatur ntre +30
0
C si +40
0
C;
- amestecul trebuie s fie la o temperatur de cel pu|in +20
0
C n momentul
introducerii n canal;
- se recomand utilizarea de aditivi pentru sporirea volumului de pori al
amestecului si mbunt|irea comportrii la nghe|.

12.3.22 La elementele sau construc|iile din beton precomprimat la care se prevede ca
armtura pretensionat, aflat la exteriorul sec|iunii, s aib aderen| cu betonul, prin proiect
trebuie s se prevad cel pu|in urmtoarele: modul de punere n oper a betonului sau a
mortarului de protec|ie; clasa mortarului sau a betonului; grosimea stratului; condi|iile privind
impermeabilitatea.
Betonul sau mortarul de protec|ie trebuie s fie ct mai compact, iar clasa de rezisten|
se recomand s fie egal cu cea a betonului din elemente, dar cel pu|in egal cu C20/25,
respectiv M30.
Acoperirea cu mortar sau beton se stabileste prin proiect, n func|ie de agresivitatea
mediului (a se vedea pct. 9.4.1).
Pentru cazurile necuprinse n aceste prevederi se solicit avizul unui laborator de
specialitate.

12.3.23 La elementele la care fa|a opus celei pe care este plasat armtura pretensionat vine
n contact cu lichide sau cu materiale agresive, trebuie s se ia msuri - ncepnd cu fazele
premergtoare pretensionrii - ca protec|ia armturii s se fac dup remedierea neetanseit|ii
betonului, dac este cazul. Renun|area la aceast prevedere se poate face numai pe baza unor
prescrip|ii speciale.

12.3.24 La elementele sau construc|iile la care protec|ia armturii exterioare este prevzut s
se fac prin torcretare, opera|iile se fac n conformitate cu reglementrile tehnice aplicabile si
cu respectarea urmtoarelor prevederi:
a) la stabilirea sortului granular al nisipului si a dimensiunii maxime a granulei de
agregat se |ine seama de distan|a minim liber dintre dou srme alturate si de
grosimea stratului de protec|ie;
b) efectuarea unei cur|ri ngrijite a suprafe|ei, eventual prin sablare; dac exist
urme de rugin, acestea vor fi ndeprtate de pe armtur; dup sablare, se
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 93
93
efectueaz cur|area suprafe|ei cu un jet de aer. Dac armtura a fost protejat
temporar, de exemplu cu lapte de ciment sau cu alte substan|e de protec|ie
temporar care reduc aderen|a, acestea trebuie s fie ndeprtate prin procedeul
care se dovedeste mai eficient (sablare, jet de ap si aer comprimat etc.). n
condi|iile n care se prevede men|inerea protec|iei temporare, cur|area se va face
cu procedee care s nu conduc la degradarea acesteia;
c) aplicarea mortarului prin torcretare la protejarea armturilor nfsurate sub tensiune
pe recipien|i se face, de regul, dup umplerea cu ap a acestora si realizarea, n
msura n care este posibil, a presiunii maxime a apei, ce se dezvolt n
exploatare. Recipientul nu se goleste pn la ob|inerea rezisten|ei torcretului,
prevzute n proiect.

12.3.25 Protec|ia armturilor cu beton sau mortar turnat se prevede prin proiect si se
realizeaz numai pe baza unor experimentri prealabile, prin care se stabilesc detaliile de
executare n func|ie de condi|iile specifice (distan| ntre armturi, posibilitate de compactare,
aderen|a de stratul suport etc.).

12.3.26 Sistemele de protec|ie anticoroziv a suprafe|ei straturilor aplicate prin torcretare sau
turnare se adopt si se execut pe baza prevederilor din reglementrile specifice n vigoare.
Pentru cazurile necuprinse n aceste reglementri se cere avizul unui laborator de specialitate.

12.4 Verificarea i recepia lucrrilor de precomprimare

12.4.1 Verificarea lucrrilor de precomprimare const n:
a) verificarea documentelor privind confec|ionarea, montarea si recep|ia armturii
pretensionate (pct.9.9);
b) verificarea privind pretensionarea armturii;
c) verificarea privind protec|ia armturii pretensionate.

12.4.2 Verificarea privind pretensionarea armturii se refer la:
a) verificarea realizrii for|ei de control si verificarea men|inerii acesteia, conform
condi|iilor din prezentul normativ (pct.12.1 si 12.2), dac prin proiect nu se
prevede altfel, verificare care se efectueaz n timpul pretensionrii pentru fiecare
armtur pretensionat si se consemnaz n fisele de pretensionare;
b) verificarea strii elementelor precomprimate, n timpul si dup efectuarea
pretensionrii, mai ales n zonele de ancorare a armturii pretensionate, precum si,
dup caz, a elementelor de sus|inere a armturii exterioare de-a lungul acesteia si a
rosturilor la elemente asamblate prin precomprimare, verificare care se efectueaz
prin examinarea direct a tuturor acestor zone (fisuri, striviri locale etc.).

12.4.3 Verificarea privind protec|ia armturii pretensionate se refer la:
a) verificarea documentelor privind livrarea si recep|ia produselor implicate, a
conformit|ii cu prevederile proiectului, precum si a strii acestora, prin examinare
direct, dup caz;
b) luarea n considerare a documentelor privind starea armturii, n cazul precizat la
pct.12.3.1 aliniatul ultim;
c) verificri n timpul opera|iunilor privind protec|ia armturii pretensionate
(injectare, betonare etc.) si a fiselor ntocmite pentru aceste opera|iuni.

12.4.4. Recep|ia lucrrilor de precomprimare efectuat pe baza verificrilor artate
(pct.12.4.112.4.3) se comen|ioneaz n procesul verbal de recep|ie calitativ pe faze (pentru
lucrri care devin ascunse). La recep|ia lucrrilor va fi invitat proiectantul.
94 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
94
13 MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE

13.1 Prevederi generale

13.1.1 Montarea elementelor prefabricate se efectueaz pe baza datelor din proiect, urmnd ca,
n func|ie si de complexitatea lucrrilor de montare, prin proiect s se prevad necesitatea
ntocmirii proiectului tehnologic si elaborrii, de ctre proiectant, a caietului de sarcini.
Proiectul (proiectul tehnologic) va cuprinde cel pu|in urmtoarele:
a) cantitatea de elemente de montat, defalcat pe sortimente;
b) mijloacele de transport pn la locul de montare;
c) locul de depozitare pe santier si condi|iile de asezare si rezemare (dac montarea
nu se execut direct de pe mijlocul de transport);
d) metodele de montare, utilajul necesar si amplasamentul acestuia;
e) ordinea de desfsurare a opera|iilor de montare;
f) forma|iile de lucru necesare pentru montare;
g) graficul calendaristic de lucru pentru transportul si montarea elementelor
prefabricate, ntocmit n concordan| cu ordinea de montare a elementelor si |innd seama de
timpul necesar pentru ntrirea betonului de monolitizare a mbinrilor, dac este cazul;
h) modul de pregtire a suprafe|elor pe care vor rezema elementele si a zonelor de
monolitizare;
i) modul de pozi|ionare si regulile de verificare a respectrii abaterilor admisibile
pentru montare;
j) msurile necesare pentru fixarea provizorie a elementelor;
k) ordinea de executare a sudurilor si condi|iile tehnice de calitate pe care trebuie s le
ndeplineasc sudurile;
l) etapele la care este necesar o recep|ie par|ial a lucrrilor de montare sau de
mbinare, precum si a altor lucrri secundare;
m) abaterile admisibile la montare.
La stabilirea msurilor necesare pentru fixarea provizorie a elementelor la montare se
vor avea n vedere prevederile standardelor SR EN 1991-1-6 si SR EN 1991-1-6/NB.

13.1.2 Montarea elementelor prefabricate structurale se va efectua sub conducerea si
supravegherea unui personal cu studii superioare n domeniul construc|iilor si a
responsabilului tehnic cu exec|ia lucrrii.

13.1.3 Succesiunea opera|iilor de montare este condi|ionat de posibilitatea executrii
mbinrilor definitive, care nu trebuie s fie stnjenit de elementele ce se monteaz n
continuare sau prin executarea altor lucrri.

13.1.4 Produsele necesare pentru rezemri umede (mortar) sau uscate (aparate de rezem
metalice, din neopren armat etc.), precum si pentru mbinri umede (monolitizri cu beton si
armtur) sau uscate (prin sudur, cu suruburi etc.) trebuie s fie conform proiectului si s
aib, dup caz, atestarea de conformitate cu standardele sau documentele tehnice legale de
referin|.
Armtura si betonul se vor realiza si pune n oper n conformitate cu prevederile
prezentului normativ.
Piesele nglobate n beton se consider corespunztoare, dup cum urmeaz:
a) cele din elemente turnate in situ, pe care se monteaz elementele prefabricate, prin
recep|ia conform prevederilor prezentului normativ;


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 95
95
b) cele din elemente prefabricate (pentru mbinri si pentru manipulare), prin
documentele privind calitatea acestora, eliberate de productor.

13.2 Realizarea montrilor i mbinrilor

13.2.1 nainte de montare trebuie realizate urmtoarele:
a) verificarea suprafe|elor care vin n contact si a celor care intr n mbinare, n
special sub urmtoarele aspecte:
(i) respectarea condi|iilor privind dimensiunile si forma (planitate, rugozitate
etc.), dup caz;
(ii) prelucrarea corespunztoare (spre exemplu, perierea cu perie de srm si
splarea din abunden| n cazul n care vin n contact cu beton de monolitizare
sau mortar de poz), dac este cazul;
(iii) pozi|ia si forma corespunztoare a armturilor sau ale altor piese care intr
n mbinare;
(iv) starea de cur|enie;
b) trasarea de detaliu pentru pozi|ia de asezare, cu repere att pe zonele de asezare, ct
si pe elementele care se monteaz;
c) verificarea cotei de nivel a suprafe|elor de asezare pe care se monteaz elementele;
d) pregtirea mijloacelor provizorii de asigurare a stabilit|ii elementului montat pn
la realizarea mbinrii definitive, dac este cazul.

13.2.2 Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care s asigure montarea
n condi|ii de securitate.
La ridicarea elementelor prefabricate se va executa n prealabil o ridicare provizorie de
pn la cca. 20 mm nl|ime pentru verificarea prinderii elementelor n dispozitiv.
Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai dup realizarea corect a
rezemrii. Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau
care reazem pe acestea. Asigurarea se va realiza naintea desprinderii elementului din
crligul macaralei, fie prin executarea mbinrilor definitive, fie prin mijloace provizorii.
Piesele de prindere provizorie nu vor putea fi demontate dect dup executarea mbinrii
definitive, respectiv n cazul mbinrilor umede sau mixte, dup cel pu|in 3 zile de la betonare.
Este interzis montarea de elemente pe alte elemente, care nu au fost fixate definitiv
(cu excep|ia cazurilor prevzute prin proiect).
mbinrile definitive trebuie s fie executate n cel mai scurt timp posibil de la
montare.
Indiferent de tipul elementului, la ridicarea si deplasarea orizontal n stare suspendat
a elementelor, trebuie utilizate cabluri/funii pentru oprirea balansrii.

13.3 Executarea rosturilor la elemente sau construcii din bolari sau panouri
prefabricate asamblate prin precomprimare

13.3.1 Umplerea rosturilor dintre elementele prefabricate (bol|ari sau panouri) se poate face
prin:
a) turnare de beton n spa|ii largi (100...200 mm)
b) matare sau injectare de mortar n rosturile avnd grosimea de 15...30 mm pentru
elemente cu nl|imea pn la 1,5 m si de 35...55 mm pentru elemente cu nl|imea mai mare
de 1,5 m.


96 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
96
c) lipirea cu rsini epoxidice, caz n care grosimea rostului nu va depsi 1 mm;
utilizarea rsinilor se va face pe baza documentelor tehnice legale si a prevederilor
furnizorului
d) alte metode speciale, pe baza documentelor tehnice legale.

13.3.2 Bol|arii sau panourile care urmeaz a fi asamblate prin precomprimare trebuie s
ndeplineasc urmtoarele cerin|e:
a) s fie recep|ionate bucat cu bucat si s corespund prevederilor proiectului;
b) s aib asigurat pozi|ia relativ (coinciden|, continuitate) a canalelor;
c) s fie executate corect fe|ele din rost si suprafe|ele acestora s nu prezinte stirbituri,
rupturi sau fisuri.

13.3.3 Realizarea rosturilor trebuie s satisfac, dup caz, urmtoarele cerin|e:
a) s asigure legtura ntre materialul din rost (beton, mortar) si betonul din bol|ari;
aceast legtur se asigur, dup caz, prin amprentarea suprafe|elor, prevederea de must|i de
armtur si armarea cu plase a rostului;
b) s asigure condi|ia de etanseitate (forma rostului s permit aplicarea materialului
sau garniturii de umplere);
c) dimensiunile rostului trebuie s permit realizarea mbinrilor armturilor
nepretensionate si betonului n condi|ii corespunztoare;
d) rezisten|a betonului din rost trebuie s fie superioar cu o clas rezisten|ei betonului
din elemente; dimensiunea maxim a agregatelor trebuie s nu depseasc 3 mm pentru
rosturi cu grosimea pn la 25 mm, inclusiv, si 7 mm pentru rosturi peste 25 mm grosime;
controlul calit|ii materialului din rosturi se efectueaz la data nceperii precomprimrii si la
28 zile de la turnarea rosturilor, utiliznd :
- pentru mortar, prisme 40 40 160 mm sau cuburi cu latura de 70,7 mm;
- pentru beton, cuburi cu latura de 150 mm sau cilindri;
e) lungimea cordoanelor de sudur sau petrecerea buclelor de armtur din rost trebuie
s se ncadreze n limitele toleran|elor din proiect.

13.3.4 Continuitatea si etanseitatea canalelor n rost se poate realiza n una din urmtoarele
variante:
- mansoane recuperabile din caucic sau alt material;
- mansoane nerecuperabile din tabl, polietilen sau PVC.

13.3.5 Pentru asamblare, bol|arii sau panourile prefabricate se vor aseza pe reazeme (calaje,
platforme, funda|ii netasabile), care s permit scurtarea elementului pe care l formeaz
(deplasarea lor) la precomprimare si descentrarea usoar a reazemelor intermediare, dndu-se
o aten|ie deosebit reazemelor de capt care trebuie s fie capabile s preia greutatea proprie a
ntregului element fr a se produce denivelri importante.

13.3.6 nainte de nceperea asamblrii se vor examina, nc o dat, cu aten|ie, bol|arii sau
panourile prefabricate, pentru a avea certitudinea c acestia corespund din punct de vedere
calitativ cerin|elor proiectului. De asemenea, este necesar s se verifice concordan|a dintre
lungimea real a elementului si cea prevzut n proiect.

13.3.7 nainte de asezarea bol|arilor sau panourilor n pozi|ia de asamblare:
- se vor ndeprta praful, murdria si eventualul strat superficial de lapte de ciment de
pe fe|ele dinspre rosturi ale bol|arilor si panourilor, cu ajutorul periei de srm si prin splarea
cu ap;
- se va verifica starea canalelor (obturare, cur|enie);
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 97
97
- se va analiza siguran|a la rsturnare att a panourilor ct si a ntregului element si se
vor lua msuri de sprijinire adecvate, care s nu mpiedice deformarea elementului la
precomprimare.

13.3.8 Dup asezarea bol|arilor sau panourilor n pozi|ia de asamblare si pn la umplerea
rosturilor se vor lua msuri pentru a mpiedica murdrirea fe|elor interioare ale rosturilor si ale
canalelor.

13.3.9 nainte de umplerea rosturilor cu amestecuri pe baz de ciment, fe|ele respective ale
bol|arilor sau panourilor vor fi udate cu ap, lundu-se msurile necesare pentru ndeprtarea
apei de la baza rosturilor (a se vedea si pct. 11.5.3).

13.3.10 Compozi|ia si consisten|a materialului de umplere a rostului se vor stabili prin
ncercri preliminare.
Utilizarea aditivilor se face pe baza documentelor tehnice legale fiind ns obligatorii
ncercri preliminare, la santier; utilizarea concomitent a dou tipuri de aditivi se va face
numai cu avizul unui laborator autorizat.

13.3.11 Compactarea mortarului n rost se execut n general prin ndesare cu sipca sau cu
vergeaua metalic. Pentru o mai bun compactare se poate prevedea pe fiecare din fe|ele
panoului o alveol semicircular, care s permit introducerea unui pervibrator n rost, atunci
cnd acesta este de grosime mare. n cazul n care se foloseste metoda de compactare
interioar a mortarului sau betonului se va avea n vedere ca mijloacele de compactare s nu
deterioreze sau s nu deplaseze mansoanele pentru realizarea canalelor n rost.

13.3.12 Dup turnare, se vor lua msuri de protec|ie a rosturilor att mpotriva ntririi rapide
(n cazul timpului excesiv de cald), ct si mpotriva nghe|ului (n cazul timpului friguros).

13.4 Verificarea i recepia lucrrilor de montare a elementelor prefabricate

13.4.1. Verificarea lucrrilor de montare a elementelor prefabricate se refer la:
a) verificarea pozi|iei, n plan si pe nl|ime, si verificarea ncadrrii n abaterile
admisibile, pentru fiecare element montat;
b) verificarea, prin observare vizual direct si, eventual, cu spioni, a modului de
rezemare, n cazul rezemrilor simple pe pat de mortar sau pe aparate de rezem, la
fiecare rezemare;
c) verificarea, prin observare vizual direct, prin sondaj, a mbinrilor prin sudur,
cu suruburi sau alte sisteme mecanice, uscate, precum si prin determinri
nedistructive, la mbinrile elementelor structurale;
d) verificarea, prin observare vizual direct si prin msurri simple, a armturilor
care intr n mbinare, precum si a spa|iului destinat turnrii betonului, la fiecare
mbinare realizat prin monolitizare sau matare;
e) supravegherea opera|iilor de turnare a betonului sau de matare (starea spa|iului,
clasa betonului, caracteristicale betonului proaspt etc.), prelevarea epruvetelor
(cuburi sau cilindri) pentru fiecare sarj de beton pus n oper, verificarea
aspectului betonului la decofrare si verificarea clasei betonului turnat.
Pentru lucrrile si zonele care devin ascunse (pct. 13.4.1be) se ncheie procese
verbale de recep|ie calitativ pe faze (pentru lucrri care devin ascunse).
Se ncheie, de asemenea, procese verbale privind conformitatea pozi|iei n plan si pe
nl|ime a elementelor prefabricate structurale, dup montare si fixarea definitiv.

98 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
98
13.4.2 Recep|ia lucrrilor de montare a elementelor prefabricate este consemnat prin proces
verbal de recep|ie calitativ, care are la baz:
a) documentele privind calitatea si recep|ia:
(i) elementelor prefabricate montate;
(ii) materialelor utilizate la rezemri si mbinri;
b) documentele privind calitatea lucrrilor de montare, ncheiate ca urmare a
verificrilor conform pct. 13.4.1;
c) examinarea, prin observarea vizual direct, a elementelor prefabricate montate,
inclusiv a rezemrilor si mbinrilor acestora.
La recep|ie este invitat proiectantul.

13.4.3 n cazurile n care executantul lucrrilor de construc|ii aplic un sistem de management
al calit|ii (a se vedea tabelul 20, I, nr.crt.2), la baza procesului verbal de recep|ie calitativ pe
faze a lucrrilor de montare a elementelor prefabricate vor sta documentele aplicabile ale
acestui sistem, la care se va face trimitere (proceduri, instruc|iuni si nregistrri privind:
aprovizionarea, recep|ia, manipularea, depozitarea si trasabilitatea materialelor; executarea si
verificarea lucrrilor; echipamentele de msurare; utilajele de construc|ii; echipamentul de
sudur; calificarea personalului; tratarea neconformit|ilor etc.).
n celelalte cazuri, prin procesul verbal de recep|ie calitativ pe faze se vor consemna
toate datele precizate la pct. 13.4.1 si 13.4.2.


13.5 Condiii prealabile i condiii necesare pentru efectuarea lucrrilor de montare a
elementelor prefabricate

13.5.1 Principalele condi|ii prealabile pentru realizarea lucrrilor de montare de elemente
prefabricate sunt:
a) recep|ionarea elementelor prefabricate procurate pentru montare;
b) asigurarea utilajelor, echipamentelor si dispozitivelor necesare pentru manipulare,
montare si fixare provizorie, conform graficului de montare, mai ales n situa|iile,
de regul frecvente, n care acestea se realizeaz prin prestare de servicii;
c) efectuarea lucrrilor pregtitoare, cum sunt:
(i) executarea cilor necesare transportului elementelor si accesului utilajelor
de montare;
(ii) executarea cilor de rulare ale utilajelor de montare;
(iii) verificarea bunei func|ionri a utilajelor de montare, precum si a
dispozitivelor de prindere si fixare provizorie;
(iv) executarea schelelor, dac este cazul, pentru accesul la zonele de lucru (de
rezemare, de desfacere din macara, de verificare a trasrii etc.).

13.5.2 Elementele prefabricate prevzute pentru montare trebuie s fie recep|ionate n
prealabil. Recep|ia se efectueaz prin analizarea documentelor privind calitatea acestora,
eliberate de productor, a prevederilor din proiect si examinare direct.

13.5.3 Documentele privind calitatea elementelor prefabricate sunt:
a) n cazul elementelor prefabricate de serie, introduse pe pia|, declara|ia de
conformitate conform prevederilor legale privind categoria elementelor respective;
b) n cazul elementelor prefabricate unicat (elemente executate pe baza unui anumit
proiect, pentru o anumit construc|ie, pe baza unei comenzi directe, cum este cazul, de regul,
a elementelor structurale pentru cldiri si construc|ii ingineresti), declara|ia de conformitate cu
proiectul (comanda), dat de productor conform sistemului 4 de atestare a conformit|ii,
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 99
99
urmnd a se face recep|ia calitativ a elementelor prefabricate respective si a introduce
documentele privind executarea lor n Cartea tehnic a construc|iei.
La executarea elementelor prefabricate din categoria (b), proiectantul poate stabili,
dac este cazul, faze determinante (puncte de oprire) la productorul acestora, pentru unele
lucrri care devin ascunse, executantul fiind obligat n aceste cazuri ca, prin comand si
contractul ncheiat cu productorul, s stabileasc modalit|ile practice care s asigure
realizarea verificrilor n aceste faze.

13.5.4 La loturile de elemente nestructurale, examinarea direct se poate face prin sondaj. La
elementele structurale aceasta se efectueaz pentru fiecare element n parte si are n vedere:
a) tipul elementelor si marcajele de identificare fa| de documentele privind
calitatea, precum si pentru asigurarea trasabilit|ii;
b) starea general, sub aspectul formei si integrit|ii betonului, cu examinri detaliate
si consemnri n cazul unor defecte sau degradri (segregri, stirbituri, armtur
vizibil, piese care trebuie s fie aparente si sunt acoperite cu beton, armturi n
asteptare pentru monolitizare lips sau neconforme, fisuri, rosturi de turnare,
denivelri necorespunztoare etc.);
c) starea si forma suprafe|elor si pieselor implicate n zona de rezemare;
d) pozi|ia si starea pieselor de ag|are pentru manipulare.
Recep|ia se efectueaz att pentru elementele prefabricate furnizate de productor, pe
baz de comand, ct si pentru cele realizate de executant, n ateliere proprii sau pe santier
(preturnate), si se consemneaz n procese verbale de recep|ie calitativ.

13.5.5 Elementele metalice preuzinate (spre exemplu, contravntuiri ntre stlpi sau grinzi din
beton armat, grinzi de rulare asezate pe stlpi din beton armat etc.) se vor recep|iona n acelasi
mod, cu men|ionarea caracteristicilor acestora si, dup caz, a defectelor si degradrilor
specifice tipului si modului de confec|ionare a elementelor respective.

13.5.6 Asigurarea detaliilor tehnice la montarea elementelor prefabricate se refer la:
a) aparatura si mijloacele, inclusiv privind accesele pentru trasare, n vederea asezrii
si reglrii pozi|iei elementelor prefabricate;
b) dotrile tehnice pentru manipularea, asezarea si reglarea pozi|iei, precum si pentru
fixarea provizorie, dac este cazul;
c) dotrile tehnice pentru fixarea definitiv (pentru sudare, montare cu suruburi etc.),
dac este cazul;
d) dotrile tehnice pentru realizarea mbinrilor umede, prin monolitizare (pentru
armtura de continuitate, cofraje, turnarea si vibrarea betonului), pentru perioada
programat pentru aceste lucrri, sau prin matare.

13.5.7 Asigurarea facilit|ilor necesare la montarea elementelor prefabricate: energie electric,
ap, aer comprimat dac este cazul etc.

13.5.8 Asigurarea personalului calificat pentru manipularea si montarea elementelor
prefabricate, precum si a celui necesar pentru realizarea mbinrilor definitive, dup caz.

13.5.9 Asigurarea materialelor corespunztoare necesare pentru realizarea mbinrilor
definitive, dup caz.

100 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
100
14 TOLERANE GEOMETRICE

14.1 Toleran|ele pentru mrimile geometrice pentru construc|ii (lungimi, nclinri,
rectilinitate, planitate, denivelri relative) sunt prezentate n anexa C.
Abateri admisibile pentru cldiri, pentru clasa de toleran|e 1 (toleran|e normale), sunt
prezentate n anexa D. Clasa de toleran|e 1 ia n considerare ipotezele de proiectare din SR
EN 1992, pentru elemente structurale, precum si nivelul necesar de siguran| pentru elemente
nestructurale.

14.2 Structura complet trebuie s se afle n intervalul admisibil al abaterilor pentru a se evita
efectele negative legate de:
a) rezisten|a mecanic si stabilitatea n stadii intermediare si n perioada de serviciu;
b) performan|ele de exploatare n timpul utilizrii cldirii;
c) compatibilitatea pozi|ionrii pentru asamblarea structurii si a elementelor
nestructurale.

14.3 Cerin|ele pentru toleran|e speciale trebuie precizate n proiect, n totalitate, si trebuie s
cuprind urmtoarele informa|ii:
a) alte abateri dect abaterile admisibile indicate n prezentul normativ;
b) orice alt mrime pentru care abaterea trebuie controlat, mpreun cu definirea
parametrilor si valorilor admisibile;
c) dac aceste toleran|e speciale se aplic tuturor elementelor relevante sau numai
unora dintre elemente, care trebuie s fie identificate.

14.4 Toleran|ele pentru suprafe|ele de contact dintre elemente, n cazul n care for|ele se
transmit prin contactul direct al suprafe|elor, nu sunt prevzute n prezentul normativ. Toate
cerin|ele legate de aceste suprafe|e trebuie s fie men|ionate n proiect.

14.5 Toleran|ele pentru elementele turnate sub ap nu sunt prevzute n prezentul normativ.

14.6 Dac o anumit abatere geometric face obiectul mai multor cerin|e similare, se aplic
cea mai strict cerin|.

14.7 Prezentul normativ nu con|ine cerin|e privind combina|iile dintre toleran|ele la
executarea lucrrilor si deforma|iile structurale.

14.8 Toleran|ele pentru pozi|ia n plan se refer la axele secundare din plan.
Toleran|ele pentru pozi|ia pe nl|ime se refer la axele secundare pe nl|ime, de
exemplu cot de nivel transferat.
Orice cerin| privind axele secundare trebuie men|ionat n proiect.



MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 101
101
15 CONTROLUL CALITII I RECEPIA LUCRRILOR

15.1 Prevederi generale

15.1.1 |inerea sub control a realizrii lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat
este deosebit de important deoarece:
a) de calitatea acestor lucrri la realizarea structurilor depinde, n mod direct si
nemijlocit, satisfacerea cerin|ei esen|iale privind rezisten|a si stabilitatea construc|iilor
respective, cu implica|iile cunoscute att n via|a oamenilor, ct si sub aspect economic;
b) fa| de toate celelalte categorii de materiale utilizate pentru realizarea structurii
construc|iilor, betonul armat si betonul precomprimat au urmtoarele particularit|i:
(i) n ceea ce priveste caracteristicile mecanice efective ale betonului pus n
oper:
- depind, n mare msur, de modul efectiv de punere n oper (turnare,
compactare, tratare ulterioar), pentru fiecare zon a elementelor, n parte;
- nu se determin direct pe elementul realizat, ci pe corpuri de prob care,
desi preluate din acelasi beton proaspt, sunt |inute n condi|ii de mediu
standard pentru a se determina clasa de rezisten| a betonului utilizat
(rezisten|ele efective depind n mare msur de condi|iile de punere n
oper);
- valorile concludente sunt ob|inute, de regul, dup 28 de zile, timp n care,
n mod normal, elementele respective sunt, cel pu|in par|ial, puse sub
ncrcare;
(ii) n ceea ce priveste armtura: aceasta devine lucrare ascuns, fiind greu de
a se mai ob|ine informa|ii cu privire la aceasta (tip, diametre, pozi|ii etc.);
(iii) eventualele lucrri de interven|ie ulterioar, determinate de constatarea
unor neconformit|i sau a unei comportri necorespunztoare, sunt foarte
dificil de realizat att sub aspectul conceperii lor, ct, mai ales, sub aspectul
executrii lor;
c) fiabilitatea n ceea ce priveste proiectarea si executarea lucrrilor este avut n
vedere n codurile de proiectare, prin msuri privind considerarea valorilor reprezentative ale
ac|iunilor si stabilirea coeficien|ilor par|iali de siguran|.
Avnd n vedere cele artate, pentru |inerea sub control a lucrrilor din beton, beton
armat si beton precomprimat trebuie aplicat o abordare preventiv, fapt care se manifest si
prin accentul pus pe verificarea elementelor la intrare n procesul de realizare a lucrrilor,
conform celor prezentate la subcap. 15.3.

15.1.2 Principalele cerin|e privind activitatea control al calittii lucrrilor sunt urmtoarele:
a) existen|a proiectului, complet si adus la zi (prin dispozi|ii de santier sau alte
documente valabile);
b) asigurarea, dac este cazul, a asisten|ei tehnice a proiectantului pe parcursul
executrii lucrrilor;
c) existen|a, la constructor, a reglementrilor legale si tehnice, aplicabile, pentru
lucrrile respective;
d) aplicarea unui sistem de management al calit|ii la realizarea lucrrilor.

NOT Sistemul de management al calit|ii conform SR EN ISO 9001, adaptat la specificul
lucrrilor de construc|ii, asigur realizarea acestei cerin|e.

102 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
102
15.1.3 Principiile de baz privind controlul modului de realizare a lucrrilor sunt:
a) o abordare preventiv privind calitatea, avnd n vedere particularit|ile artate la
pct. 15.1.1 b), prin aplicarea unui sistem de management al calit|ii, pentru evitarea
neconformit|ilor;
b) o abordare diferen|iat, care trebuie s satisfac urmtoarele cerin|e:
(i) exigen|a n verificarea calit|ii lucrrilor este aceeasi, indiferent de
diferen|ierea n abordare;
(ii) cerin|ele esen|iale stabilite prin legea privind calitatea n construc|ii se
aplic pentru toate cazurile, indiferent de diferen|ierea n abordare;
(iii) luarea n considerare si a altor cerin|e (func|ionale, privind tehnologiile de
executare a lucrrilor etc.) si/sau a unui numr diferit de criterii de
performan| asociate cerin|elor, precum si a gradului de independen| a
personalului care efectueaz verificrile;
c) niveluri de performan| diferite, dup caz, care rezult n procesul de proiectare si
trebuie stabilite, clar si explicit, n proiect, pentru fiecare categorie de lucrri si fiecare criteriu
de performan|;
d) diferen|ierea demersului pentru verificarea calit|ii lucrrilor se face n func|ie de
urmtoarele criterii:
(i) categoria de importan| a construc|iilor, stabilit conform reglementrilor
legale n vigoare;
(ii) cele trei niveluri de verificare, asociate claselor de fiabilitate, definite n
SR EN 1990, anexa B;
(iii) tipul lucrrilor de construc|ii care trebuie s fie realizate;
(iv) gradul de independen| a personalului care efectueaz verificrile;
(v) cerin|ele explicite ale proprietarului/investitorului sau ale proiectantului
lucrrii.

15.1.4 Modul n care se diferen|iaz controlul calit|ii lucrrilor, n func|ie de criteriile artate
la pct. 15.1.3 (d), este prezentat n tabelul 20.

Tabelul 20
Nr.
crt.
Elemente care conduc
la diferen|ieri
Criterii avute n vedere (I IV) si condi|ii privind |inerea sub
control a realizrii lucrrilor
I Categoria de importan a construciei
A B C D
1 modul de preparare a
betonului
n sta|ii de betoane specializate, cu dozare
automat
(independente sau ale constructorului)
se permite si
prepararea pe
santier, cu
dozare
manual.
2 aplicarea de ctre
constructor a unui sistem
de management al
calit|ii
- sistem al calit|ii certificat;
- personal autorizat sau atestat pentru lucrrile la
care este cerut autorizarea, respectiv atestarea
elemente ale
unui sistem al
calit|ii,
corelate, care
s asigure
capacitatea de
a men|ine un
nivel constant
de asigurare a
calit|ii.


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 103
103
Tabelul 20 (continuare)
Nr.
crt.
Elemente care conduc
la diferen|ieri
Criterii avute n vedere (I IV) si condi|ii privind |inerea sub
control a realizrii lucrrilor
II Cerine funcionale (CF)
fr CF deosebite cu CF deosebite
1 luarea n considerare a
unor caracteristici
specifice pentru beton
nu este cazul prevederea n comanda
pentru beton de caracteristici
specifice si verificarea
acestora, dup caz, privind:
- tipul de ciment care poate fi
utilizat (de exemplu:
rezistent la sulfa|i, cu cldur
de hidratatre redus etc.);
- permeabilitatea la ap;
- comportarea la nghe|-
dezghe|;
- uzura mecanic;
- aerul antrenat.
2 luarea n considerare a
unor cerin|e specifice
privind fa|a vzut a
betonului
nu este cazul prevederi specifice n
comanda pentru beton, dac
este cazul; aplicarea
metodelor de lucru
corespunztoare si
verificarea acestora.
III Cerine privind tehnologiile de executare a lucrrilor
tehnhologii obisnuite tehnologii deosebite
(glisare, turnare continu
etc.)
1 luarea n considerare a
unor cerin|e specifice
privind betonul si
punerea lui n oper
nu este cazul prevederi specifice n
comanda pentru beton, dac
este cazul; aplicarea
prevederilor specifice
tehnologiilor respective si
verificarea lucrrilor.
IV Clase de fiabilitate privind proiectarea i executarea
lucrrilor
RC3 RC2 RC1
1 nivelurile de verificare
a proiectrii si gradul
de independen| a
persoanelor care
efectueaz verificarea
DSL3
verificare de ter|
parte, efectuat de
alt unitate dect
cea care a elaborat
proiectul
DSL2
verificare efectuat
de alte persoane,
conform procedurii
unit|ii de
proiectare
DSL3
verificare
efectuat de
personalul care a
elaborat
proiectul.
2 nivelurile de verificare
a executrii lucrrilor
si gradul de
independen| a
persoanelor care
efectueaz verificarea
IL3
verificare de ter|
parte
IL2
verificare n
conformitate cu
procedurile
constructorului
IL1
autocontrol

104 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
104
15.2 Clase de verificare

15.2.1 Controlul calit|ii lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat este n
responsabilitatea direct a constructorului acestor lucrri, dar, pe lng acesta, sunt implica|i
to|i factorii participan|i, n func|ie de natura activit|ii lor si de fazele de realizare a lucrrilor.

NOT Prin constructor se n|eleg toate entit|ile care particip la executarea lucrrilor.
Responsabilitatea revine, pentru ntreaga lucrare si pentru categorii/pr|i de lucrri, acelor
entit|i care ncheie contracte cu beneficiarul, pentru lucrrile respective.

15.2.2 Se disting dou etape principale privind controlul calittii lucrrilor:
a) verificarea elementelor de intrare n procesul de realizare a lucrrilor, n principal:
(i) proiectul, care furnizeaz datele tehnice privind construc|ia;
(ii) conformitatea produselor care intr n lucrare;
(iii) capabilitatea furnizorilor care efectueaz servicii pentru realizarea lucrrii
respective;
(iv) capabilitatea constructorului de a realiza lucrarea;
b) verificarea proceselor de executare a lucrrilor pentru fiecare categorie de lucrri si
faz/etap, ncepnd cu primirea frontului de lucru de la faza/etapa precedent si sfrsind cu
predarea frontului de lucru pentru faza/etapa urmtoare sau recep|ionarea lucrrilor
respective.

15.2.3 Prevederile SR EN 1992-1-1 au n vedere numai proiectarea si executarea
lucrrilor ncadrate n clasa de fiabilitate RC2 (a se vedea tabelul 15.1), creia i corespund
nivelurile de verificare DSL2 si IL2.
Avnd n vedere faptul c n Romnia proiectele sunt verificate tehnic, conform
prevederilor legale, de o ter| parte, condi|ia privind nivelul de verificare pentru proiectare
este ndeplinit inclusiv pentru nivelul DSL3, respectiv clasa de fiabilitate RC3.
Pentru verificrile privind executarea lucrrilor se fac urmtoarele precizri;
a) pentru elementele de intrare n procesul de realizare a lucrrilor (pct. 15.2.2.a (ii)-
(iv)) se aplic prevederile subcap. 15.3;
b) n cazul lucrrilor cu caracter specific (pct. 1.2), se aplic prevederile din
reglementrile tehnice specifice, precum si cele din caietele de sarcini, dac
acestea sunt mai restrictive sau mpun condi|ii suplimnetare, fa| de cele
corespunztoare nivelului IL2 de verificare;
c) n func|ie de categoria de importan| a construc|iei si de implicarea lucrrilor
respective n posibile consecin|e sub aspectul riscului n ceea ce priveste via|a si
pierderile economice, proiectantul poate stabili, prin proiect, niveluri diferite de
verificare fa| de nivelul IL2, care corespunde prevederilor SR EN 1992-1-1,
astfel:
(i) nivelul IL1 de verificare, pentru construc|ii avnd categoria de importan|
D si riscuri minore, sau pentru elemente/pr|i ale construc|iilor avnd
categoria de importan| C sau D si care prezint riscuri minore;
(ii) nivelul IL3 de verificare pentru construc|ii avnd categoria de importan|
A sau B; pentru elemente/pr|i ale construc|iilor avnd categoria de
importan| A, B sau C si care prezint riscuri majore, precum si la
cererea investitorului;
d) verificrile prevzute n prezentul normativ sunt cele care corespund nivelului IL2
de verificare.
Diferen|ierea nivelurilor de verificare a executrii lucrrilor, asa cum se arat n
tabelul 20, nr. crt. IV.2, const n gradul de independen| a personalului care efectueaz
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 105
105
verificrile. Pentru nivelul IL2 de verificare, constructorul trebuie s aplice un sistem de
management al calit|ii (pct. 15.1.2.d), prin care s asigure si independen|a personalului care
verific, fa| de cel care execut lucrrile.

15.2.4 Dac prevede nivelurile IL1 sau IL3 de verificare, proiectantul trebuie s precizeze
condi|iile efective care au fost avute n vedere pentru stabilirea acestora, inclusiv cerin|a
expres a investitorului (n cazul nivelului IL3 de verificare).

15.3 Verificarea elementelor de intrare n procesul de realizare a lucrrilor

15.3.1 Verificarea completitudinii proiectului are la baz urmtoarele principii:
a) nu se poate realiza o construc|ie corespunztoare dac aceasta nu are la baz un
proiect corespunztor;
b) nu se pot pune n eviden| responsabilit|ile privind proiectul n condi|iile n care
contractul de proiectare, ncheiat ntre beneficiarul lucrrii (proprietar/investitor) si proiectant
nu este ntocmit n mod corespunztor.
Proiectantul este implicat n verificarea calit|ii lucrrilor care se execut conform
proiectelor sale, indiferent de clasa de verificare, cel pu|in n urmtoarele etape:
(i) lucrrile pentru care este specificat legal participarea sa;
(ii) la recep|ia de la terminarea lucrrilor si la recep|ia final.
Proiectul, care st la baza executrii lucrrilor, trebuie s fie verificat tehnic, conform
prevederilor legale, nainte de a fi predat constructorului.
Constructorul trebuie s analizeze proiectul primit, sub aspectul fezabilit|ii, si s fac
obiec|iuni, dac este cazul, mai ales n ceea ce priveste:
lipsuri si/sau neconcordan|e n detaliile din proiect si/sau n datele tehnice necesare;
posibilitatea de a aproviziona materialele/produsele prevzute;
capacitatea de a utiliza tehnologiile prevzute.
Obiec|iunile trebuie s fie rezolvate cu proiectantul, dup caz, prin men|inerea
prevederilor din proiect, cu completri, sau prin modificri ale proiectului, avnd n vedere
propunerile constructorului.

15.3.2 Conformitatea produselor/materialelor care intr n lucrare trebuie s fie asigurat prin
parcurgerea urmtoarelor etape:
a) verificarea faptului c n proiect sunt prevzute toate datele (tipo-dimensiuni,
caracteristici tehnice, alte condi|ii, dup caz) necesare pentru identificarea si ntocmirea
comenzilor pentru procurarea produselor/materialelor;
b) cunoasterea caracteristicilor produselor/materialelor prevzute n proiect si
precizarea clar a acestora n comenzile date ctre furnizori;
c) analizarea contractelor cu furnizorii pentru a asigura aprovizionarea cu
produse/materiale corespunztoare, nso|ite, dup caz, de documente care con|in prevederile
productorilor privind manipularea, transportul, depozitarea si punerea n oper a
produselor/materialelor respective;
d) recep|ia produselor/materialelor sub aspect calitativ, la procurarea acestora, att pe
baza declara|iilor de conformitate, ct si prin verificri vizuale si, dup caz, msurri sau
ncercri/determinri;
e) verificarea produselor/materialelor sub aspect calitativ, imediat naintea de punerea
lor n oper si respingerea celor necorespunztoare, urmnd fie a fi nlocuite, fie a fi stabilite
cu proiectantul solu|ii alternative;
f) punerea n oper a produselor/materialelor corespunztoare, n conformitate cu
prevederile proiectului, ale productorilor, ale prezentului normativ, precum si ale altor
reglementri tehnice aplicabile, dac este cazul.
106 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
106
Pentru produsele care nu sunt specificate n proiect (spre exemplu: produse pentru
cofraje, produse pentru ungerea cofrajelor n vederea decofrrii, srm pentru legarea
armturilor, distan|ieri pentru asigurarea pozi|iei armturii), constructorului i revine obliga|ia
de a asigura ndeplinirea cerin|elor/condi|iilor privind realizarea de lucrri calitate, prin
utilizarea acestor produse.

15.3.3 Pentru serviciile furnizate (spre exemplu: lucrri de cofraje, confec|ionare armturi,
precomprimare), responsabilitatea asigurrii calit|ii acestora revine executantului, care
trebuie s fie n msur s |in sub control realizarea activit|ilor respective, prin:
a) cunoasterea activit|ilor respective si a implica|iilor acestora n realizarea
lucrrilor conform proiectului;
b) cunoasterea capabilit|ii furnizorului, att din declara|ii proprii, ct si din surse
independente de acesta;
c) prevederea clauzelor corespunztoare, detaliate, n contracte, privind condi|iile
impuse pentru asigurarea calit|ii serviciilor respective, inclusiv, dac este cazul, aplicarea
managementului calit|ii de ctre furnizor;
d) supravegherea desfsurrii activit|ilor respective, prin verificri pe parcursul
desfsurrii lor;
e) recep|ia, dac este cazul, a serviciilor furnizate.

Laboratoarele la care se efectueaz ncercri si/sau determinri trebuie s aib
competen|e autorizate/acreditate, pentru domeniul respectiv, conform prevederilor legale.

15.3.4 n vederea asigurrii calit|ii lucrrilor de construc|ii, executantul trebuie s fac
dovada, n special n ceea ce priveste:
a) func|ionarea conform documentelor legale;
b) aplicarea unui sistem de management al calit|ii;
c) capacitatea tehnic, sub aspectul dotrilor cerute de tehnologiile prevzute,
confirmat si prin documente privind realizarea unor lucrri similare;
c) existen|a personalului autorizat sau atestat, dup caz, pentru executarea lucrrilor
pentru care este cerut autorizarea, respectiv atestarea.

15.3.5 Asigurarea calit|ii lucrrilor trebuie s fie urmrit si de investitor, prin:
a) analizarea contractelor cu proiectantul si cu executantul, n special n ceea ce
priveste partea de obliga|ii si de responsabilit|i;
b) asigurarea asisten|ei tehnice a proiectantului la desfsurarea lucrrilor, n special la
analizarea situa|iilor n care se produc neconformit|i, dac este cazul, prin clauze n
contractul ncheiat cu acesta;
c) supravegherea desfsurrii activit|ilor de realizare a lucrrilor, prin activitatea
permanent a dirigintelui de santier.

15.4 Verificarea proceselor de executare a lucrrilor

15.4.1 Prevederi generale

15.4.1.1 |inerea sub control a proceselor de executare a lucrrilor, n scopul verificrii
conformit|ii acestora cu cerin|ele specificate n proiect si n reglementrile tehnice aplicabile,
cuprinde urmtoarele forme:
a) control intern, efectuat de fiecare entitate care efectueaz lucrri, n scopul
verificrii calit|ii acestora, care, la rndul su, cuprinde:
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 107
107
(i) control interior, desfsurat de-a lungul tuturor stadiilor proceselor, dup
reguli prestabilite, alctuit din:
- autocontrol efectuat de personalul constructor asupra propriilor
opera|ii, cu corectarea imediat, de ctre acesta, a erorilor comise;
- control ierarhic, efectuat de sefii ierarhici, asupra lucrrilor
personalului din subordine;
(ii) control exterior, efectuat prin sondaj, asupra lucrrilor efectuate, n toate
stadiile lor, de ctre personal independent al compartimentului de verificare a
calit|ii al executantului, mandatat direct de conducerea acestuia, si validarea
opera|iilor de control interior;
b) control extern, efectuat de investitor sau de un organism independent ac|ionnd n
numele acestuia, sau al autorit|ii de reglementare, cu misiunea de:
- a preveni riscul greselilor n managementul calit|ii;
- a asista pe investitor sau a reprezenta interesul autorit|ii de reglementare n
ob|inerea calit|ii;
- a valida controlul intern al executantului.
n cazul nivelului IL1 de verificare, se aplic numai controlul interior (pct. (a.i) de mai
nainte).
n cazul nivelului IL3 de verificare, se aplic si controlul extern efectuat de o ter|
parte.

15.4.1.2 Verificarea conformit|ii, n domeniul construc|iilor, pentru betoanele utilizate si
pentru construc|ii n ansamblu, este diferit de cea a produselor, n general, datorit faptului
c acestea (betonul si construc|ia) sunt unicate, proiectate anume pentru construc|ia
respectiv. Aceast verificare se realizeaz prin recep|ie, activitate prin care se confirm, pe
baza documentelor tehnice si contractuale, dup caz, c sunt ndeplinite cerin|ele specificate.

15.4.1.3 Principalele cerin|e si criterii de performan| pentru activit|ile de control intern sunt
prezentate n tabelul 21.
Pentru controlul extern, care se efectueaz, de regul, de organisme autorizate sau
acreditate, cerin|ele si criteriile de performan| sunt luate n considerare si validate la
autorizarea sau acreditarea organismelor respective.



















108 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
108
Tabelul 21
Nr.
crt.
Cerin|a si criteriul de
performan|
Nivelul de performan| Verificarea conformrii la
nivelul de performan|
A Competena pentru efectuarea activitilor de verificare
1 Calificarea persoanelor care
efectueaz verificarea
dup caz:
-calificarea prevzut n
reglementarea tehnic
privind metoda de
verificare;
-practica profesional n
domeniul respectiv,
documentat








conducerea unit|ii care
execut lucrrile









2 Aplicarea metodelor prevzute
conform reglementrilor tehnice
specifice
-existen|a si cunoasterea
reglementrilor tehnice
aplicabile;
-utilizarea
echipamentelor si
dispozitivelor prevzute;
-respectarea condi|iilor
de mediu prevzute,
dup caz
3 ncrederea n mijloacele de
msurare
-existen|a confirmrii
metrologice, n perioada
de valabilitate
B Oportunitatea activitii de verificare
4 Respectarea duratelor
tehnologice
dup caz:
-nregistrare, confirmat,
privind prelevarea
probelor sau msurarea
n procesul de lucru;
-confirmarea scris a
ncheierii lucrrii care se
verific;
-men|inerea
documentului care atest
durata prevzut pn la
verificare
- beneficiarul (care a
ncheiat contractul)
-proiectantul
- dirigintele de santier
5 Prezentarea rezultatelor n timp
util
-durata tehnologic
maxim, cunoscut,
impus de continuarea
lucrrilor
6 Durata de validitate a verificrii
efectuate
-durata maxim stabilit
prin reglementri
tehnice sau proiect






MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 109
109
Tabelul 21 (continuare)
Nr.
crt.
Cerin|a si criteriul de
performan|
Nivelul de performan| Verificarea conformrii la
nivelul de performan|
C Documentarea activitii de verificare (nregistrri privind calitatea)
7 Recunoasterea documentelor de
ctre factorii interesa|i
dup caz:
-documente ale
sistemului calit|ii,
recunoscut
-prin prevederi
specifice n contract
- beneficiarul (care a ncheiat
contractul)
-proiectantul
- dirigintele de santier
8 Completitudinea documentelor -conform
reglementrilor tehnice
aplicabile sau
prevederilor din proiect
- beneficiarul (care a ncheiat
contractul)
-proiectantul
- dirigintele de santier
9 Termen de pstrare a
documentelor (inclusiv
securitatea integrit|ii lor)
dup caz:
-cel pu|in perioada de
garan|ie
-permanent pentru cele
care intr n Cartea
tehnic a construc|iei
10 Accesul la documente (include
trasabilitatea verificrilor)
-pentru orice factor
interesat
-luare n eviden| si
spa|iu de depozitare
corespunztor


15.4.1.4 Verificrile lucrrilor efectuate sunt prezentate n normativ, n capitolele respective,
dup cum urmeaz:
- cofraje: subcap. 7.4;
- spa|ii de turnare realizate n teren: subcap. 7.5.3;
- armtura nepretensionat montat: subcap. 8.5;
- armtura pretensionat montat: subcap. 9.9;
- piese nglobate montate: pct. 10.2 si 10.4;
- betonul si punerea n oper a acestuia: anexa H,
- precomprimare: subcap. 12.4;
- montare elemente prefabricate: subcap. 13.4.

15.4.2 Ac|iuni n cazul unor neconformit|i

n cazul n care verificrile identific neconformit|i, trebuie ntreprinse ac|iuni
adecvate pentru a se asigura c acestea sunt ndeprtate si situa|ia nu se va repeta. Dac sunt
neconformit|i fa| de condi|iile din proiect sau din reglementrile tehnice aplicabile, se
analizeaz situa|ia mpreun cu proiectantul, pentru stabilirea msurilor care se impun a fi
luate.

15.5 Recepia lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat

15.5.1 Recep|ia lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat se efectueaz pentru
ntreaga construc|ie si pe pr|i din construc|ie (funda|ie, tronson etc.). Aceast recep|ie are la
baz examinarea direct, efectuat pe parcursul executrii lucrrilor, precum si:
110 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
110
a) declara|iile de conformitate prevzute de reglementrile n vigoare pentru
materialele utilizate;
b) existen|a si con|inutul proceselor verbale de recep|ie calitativ privind
cofrajele, armarea, aspectul elementelor dup decofrare, calitatea betonului
pus n lucrare, precum si existen|a si con|inutul proceselor verbale pentru
fazele determinante si pentru lucrrile care devin ascunse;
c) existen|a si con|inutul documentelor privind betonul livrat;
d) consemnrile din condica de betoane;
e) constatrile consemnate n cursul executrii lucrrilor n cadrul controlului
interior si/sau exterior;
f) confirmarea, prin procese verbale, a executrii corecte a msurilor de
remediere prevzute n diferitele documente examinate;
g) rapoartele privind calitatea betoanelor ntrite;
h) ncadrarea n abaterile admisibile, pentru:
- dimensiuni de ansamblu si cote de nivel;
- dimensiuni ale elementelor n raport cu prevederile proiectului;
- pozi|ia golurilor prevzute n proiect;
- pozi|ia relativ pe ntreaga nl|ime a construc|iei, a elementelor
verticale (stlpi, pere|i structurali) consemnndu-se eventuale dezaxri;
i) comportarea la proba de umplere cu ap, n cazul recipien|ilor;
j) respectarea condi|iilor tehnice speciale impuse prin proiect privind
materialele utilizate, compozi|ia betonului, impermeabilitatea, gelivitatea etc.;
k) orice alt verificare care se consider necesar.

15.5.2 n vederea recep|iei structurii unei construc|ii, n cazurile n care se solicit de ctre
proiectant, constructorul trebuie s prezinte beneficiarului rapoarte de ncercri prin metode
nedistructive pe beton ntrit. Alegerea elementelor si numrului necesar de ncercri se face
de ctre proiectant. ncercrile prin metode nedistructive se efectueaz n conformitate cu
prevederile reglementrilor tehnice aplicabile.

15.5.3 Calitatea betonului se determin conform urmtoarelor criterii:

a) pentru betoane supuse unui control de certificare a produc|iei, conform tabelului 22;

Tabelul 22


Nr.
crt.


Numrul n al rezultatelor de
rezisten| la compresiune pentru
partea de obiect
Criteriul 1 Criteriul 2

Media a n rezultate
f
cm
N/mm
2

Toate rezultatele
individuale ale
ncercrilor
f
ci

N/mm
2

1 1 neaplicabil _ f
ck
4
2 2 4 _ f
ck
+ 1 _ f
ck
4
3 56 _ f
ck
+ 2 _ f
ck
4
4 735 _ f
ck
+ (1.65
2.85/n
0.5
)s
n care s = 4 N/mm
2

_ f
ck
4



MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 111
111
b) pentru betoane nesupuse unui control de certificare a produc|iei, conform tabelului 23.

Tabelul 23


Nr.
crt.


Numrul n al rezultatelor de rezisten|
la compresiune pentru partea de obiect
Criteriul 1 Criteriul 2

Media a n rezultate
f
cm
N/mm
2

Toate rezultatele
individuale ale
ncercrilor
f
ci

N/mm
2

1 3 _ f
ck
+ 4 _ f
ck
4
2 _ 15 _ f
ck
+ 1,48s _ f
ck
4

15.5.4 Verificarea calit|ii betonului pus n oper se face pe pr|i de obiect, pe baza ncercrii
epruvetelor prelevate la punerea n oper a betonului, precum si a examinrii directe si
msurrii.
Prin pr|i de obiect se n|eleg:
- pr|ile de construc|ie delimitate de rosturile de lucru sau, n cazul elementelor
separate cu volum mic (spre exemplu, funda|ii izolate), conform A.5.a din tabelul H1;
- pr|ile de construc|ie precizate prin proiect sau proceduri speciale, dac acestea sunt
diferite de cele delimitate de rosturile de lucru (spre exemplu, n cazul turnrii
continue).
Verificarea calit|ii betonului pus n oper se refer la:
a) rezisten|a la compresiune, la 28 de zile (clasa de rezisten|);
b) alte caracteristici, conform prevederilor din proiect (a se vedea tabelul H1,
A.5.c; E.3; E.4; F.3).

15.5.5 Pentru verificarea calit|ii betonului trebuie s se ia n considerare urmtoarele:
a) Privind clasa de rezisten| la compresiune:
(i) rezultatele ncercrilor pe cilindri/cuburi, realizate din probe prelevate la
locul de punere n oper, trebuie s corespund prevederilor din tabelul H1,
G.1;
(ii) dac nu s-au efectuat ncercri obligatorii pe cilindri/cuburi prelevate la
locul de punere n oper, la frecven|ele stabilite, sau dac rezultatele se
situeaz sub clasa prevzut n proiect, trebuie s se efectueze ncercri
nedistructive in-situ /extrageri de carote care s confirme calitatea
lucrrilor executate.
n cazul (i) rezultatele se analizeaz pe baza criteriilor de conformitate, nscriindu-se:
- rezultatele msurrilor;
- valorile determinate si criteriul de conformitate utilizat;
- conformitatea rezultatelor;
- clasa de rezisten| efectiv realizat.
n cazul (ii) se analizeaz:
- rezultatele ncercrilor pe corpurile de prob, corelndu-se cu rezultatele
aferente zonei ncercate nedistructiv;
- rezultatele ob|inute pentru ncercri nedistructive/extrageri de carote/ncercri
in-situ.
b) Privind alte caracteristici ale betonului, criteriile de conformitate se stabilesc prin
proiect, iar rezultatele ob|inute trebuie s corespund prevederilor din tabelul H1,
E.3; E.4; F.3 si G.2.
112 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
112
Concluziile rezultate pe baza aplicrii criteriilor de conformitate, pentru fiecare parte
de obiect, pot fi: beton corespunztor sau beton necorespunztor. Neconformit|ile privind
calitatea betoanelor se rezolv conform prevederilor din tabelul H1, pentru fiecare caz de
neconformitate constatat.
Rezultatele verificrii se nscriu n raportul privind calitatea betoanelor.

15.5.6 Verificrile efectuate si constatrile rezultate la recep|ia structurii de rezisten| se
consemneaz ntr-un proces verbal ncheiat ntre investitor, proiectant si constructor,
precizndu-se, n concluzie, dac structura n cauz se recep|ioneaz sau se respinge.
n cazurile n care se constat deficien|e n executarea structurii, trebuie stabilite
msuri de remediere, iar dup realizarea acestora trebuie s se efectueze o nou recep|ie.

15.5.7 Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrri (zidrie, tencuieli, placaje, protec|ii,
alte finisaje) este admis numai pe baza dispozi|iei date de proiectant.
Aceast dispozi|ie se poate da dup ncheierea recep|iei structurii de rezisten| sau, n
cazuri justificate, dup ncheierea recep|iei par|iale a structurii de rezisten|.
Recepia parial const n efectuarea tuturor verificrilor artate la pct.15.5.1, cu
excep|ia verificrii rezisten|ei betonului ntrit, la 28 de zile, care se face la recepia
definitiv a structurii de rezisten|.
n asemenea situa|ii, proiectantul trebuie s precizeze unele pr|i din elemente asupra
crora s se poat efectua determinri ulterioare si care nu se pot acoperi dect dup
ncheierea recep|iei definitive a structurii.

15.5.8 Recep|ia construc|iilor din beton, beton armat si beton precomprimat se face n
conformitate cu prevederile legii.


























MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 113
113






















ANEXE



















114 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
114
Anexa A

DOCUMENTE DE REFERIN

A1. Standardele si reglementrile tehnice men|ionate ca documente de referin| sunt
urmtoarele:

SR EN 197-1:2002; SR EN 197-1/A1:2004; SR EN 197-1/A3:2007
Ciment. Partea 1: Compozi|ie, specifica|ii si criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale

SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specifica|ie, performan|, produc|ie si
conformitate, cu amendamentele SR EN 206-1:2002/A1:2005,
SR EN 206-1:2002/A2:2005 si erata SR EN 206-
1:2002/C91:2008

SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specifica|ie, performan|, produc|ie si
conformitate. Document na|ional de aplicare a SR EN 206-1, cu
erata SR 13510:2006/C91:2008

SR EN 446:2008 Paste pentru cabluri pretensionate. Procedur de injec|ie a
pastelor

SR EN 447:2008 Paste pentru cabluri pretensionate. Cerin|e pentru paste curente

SR EN 1339:2004 Dale de beton. Condi|ii si metode de ncercri, cu erata SR EN
1339:2004/AC:2006

SR EN 1990:2004; SR EN 1990:2004/A1:2006; SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2009.
Eurocod. Bazele proiectrii structurilor

SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod. Bazele proiectrii structurilor. Anexa na|ional

SR EN 1990:2004/A1:2006/NA:2006
Eurocod: Bazele proiectrii structurilor. Anexa A2: Aplica|ie
pentru poduri. Anexa na|ional

SR EN 1991-1-6:2005; SR EN 1991-1-6:2005/AC:2008
Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor.Partea 1-6: Ac|iuni
generale Ac|iuni pe durata execu|iei

SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008 Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor.
Partea 1-6: Ac|iuni generale Ac|iuni pe durata execu|iei.
Anexa na|ional

SR EN 1992-1-1:2004; SR EN 1992-1-1:2004/AC:2008
Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale si reguli pentru cldiri

SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 115
115
Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cldiri.
Anexa na|ional

SR EN 1994-1-1:2004; SR EN 1994-1-1:2004/AC:2009
Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de o|el si beton.
Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cldiri

SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de o|el
si beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cldiri.
Anexa na|ional

SR EN 1996-1-1:2006 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-1:
Reguli generale pentru construc|ii de zidrie armat si nearmat

SR EN 1996-1-1:2006/NB:2008 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie.
Partea 1-1: Reguli generale pentru construc|ii de zidrie armat
si nearmat. Anex na|ional

SR EN 1998-1:2004; SR EN 1998-1:2004/AC:2010-06-01
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten| la cutremur.
Partea 1:Reguli generale, ac|iuni seismice si reguli pentru
cldiri

SR EN 1998-1:2004/NA:2008
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten| la cutremur.
Partea 1:Reguli generale, ac|iuni seismice si reguli pentru cldiri.
Anex na|ional

SR 3518:2009 ncercri pe betoane. Determinarea rezisten|ei la nghe|-dezghe|
prin msurarea varia|iei rezisten|ei la compresiune si/sau
modulului de elasticitate dinamic relativ

SR EN ISO 9001:2008; SR EN ISO 9001:2008/AC:2009
Sisteme de management al calit|ii. Cerin|e

SR EN 12350-1:2009 ncercare pe beton proaspt. Partea 1: Esantionare

SR EN 12350-2:2003 ncercare pe beton proaspt. Partea 2: ncercarea de tasare

SR EN 12350-3:2003 ncercare pe beton proaspt. Partea 3: ncercare Vebe

SR EN 12350-4:2002 ncercare pe beton proaspt. Partea 4: Grad de compactare

SR EN 12350-5:2002 ncercare pe beton proaspt. Partea 5: ncercare cu masa de
rspndire

SR EN 12350-7:2009 ncercare pe beton proaspt. Partea 7: Con|inut de aer. Metode
prin presiune

SR EN 12390-1:2002, SR EN 12390-1:2002/AC:2006
116 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
116
ncercare pe beton ntrit. Partea 1: Form, dimensiuni si alte
condi|ii pentru epruvete si tipare

SR EN 12390-2:2009 ncercare pe beton ntrit. Partea 2: Pregtirea si pstrarea
epruvetelor pentru ncercri de rezisten|

SR EN 12390-3:2009 ncercare pe beton ntrit. Partea 3: Rezisten|a la compresiune a
epruvetelor

SR EN 12390-5:2009 ncercare pe beton ntrit. Partea 5: Rezisten|a la ntindere prin
ncovoiere a epruvetelor

SR EN 12390-6:2002; SR EN 12390-6/AC:2006
ncercare pe beton ntrit. Partea 6: Rezisten|a la ntindere prin
despicare a epruvetelor

SR EN 12390-8:2009 ncercare pe beton ntrit. Partea 8: Adncimea de ptrundere a
apei sub presiune

SR EN 12504-1:2009 ncercri pe beton n structuri. Partea 1: Carote. Prelevare,
examinare si ncercri la compresiune

SR EN 12504-2:2002 ncercri pe beton n structuri. Partea 2: ncercri
nedistructive. Determinarea indicelui de recul

SR EN 12504-3:2006 ncercri pe beton n structuri. Partea 3: Determinarea for|ei de
smulgere

SR EN 12504-4:2004 ncercri pe beton n structuri. Partea 4: Determinarea
vitezei de propagare a ultrasunetelor

SR ENV 13670-1:2002 Execu|ia structurilor de beton. Partea 1:Condi|ii comune

SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezisten|ei la compresiune a betonului din
structuri si din elemente prefabricate, cu erata SR EN
13791/C91:2007

SR EN 14487-1:2006 Beton pulverizat. Partea 1: Defini|ii, specifica|ii si conformitate

SR EN 14487-2:2007 Beton care se aplic prin pulverizare. Partea 2: Execu|ie

ST 009-2005 Specifica|ie tehnic privind produse din o|el utilizate ca armturi:
cerin|e si criterii de performan| (Ordinul minstrului transporturilor,
construc|iilor si turismului nr.1.944/2005 publicat n Monitorul
Oficial, Partea I, nr.1.086bis din 2 decembrie 2005), cu modificri
si completri ulterioare
NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrrilor din
beton, beton armat si beton precomprimat. Partea 1: Producerea
betonului (Ordinul ministrului dezvoltrii, lucrrilor publice si
locuin|elor nr.577/ 2008 publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr.
374 din 16 mai 2008)
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 117
117
Anexa B


PREVEDERI CARE TREBUIE S FIE CONINUTE N PROIECTELE
LUCRRILOR DIN BETON, BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT



B1. Prevederile minime care trebuie s fie con|inute n partea scris si n partea desenat a
proiectelor, definite conform pct. 4.1, sunt specificate, pentru fiecare categorie de lucrri, la
capitolele respective.
n continuare este prezentat succint lista acestor prevederi, cu urmtoarele observa|ii:
a) cuprinderea acestor prevederi minimale nu depinde de categoria de
importan| a construc|iilor si nici de clasele de verificare pentru executarea
lucrrilor;
b) men|iunea dac este cazul se refer la prevederi necesare n func|ie de
condi|iile de exploatare, de complexitatea lucrrilor, de condi|iile de
executare a lucrrilor si altele asemenea.

B1.1 Prevederi privind trasarea:
- pozi|iile axelor, precum si a liniilor secundare pentru trasare, dup caz, cu clase de
toleran|;
- cotele de nivel, cu clase de toleran|;
- datele suplimentare necesare pentru trasarea elementelor cu forme si/sau pozi|ii
deosebite, n plan si pe vertical;
- pozi|ia n plan si cote, cu clase de toleran|, pentru piese nglobate n funda|ii;
- stabilirea fazelor determinante (puncte de oprire), dac este cazul;
- condi|ii deosebite pentru efectuarea trasrii, dac este cazul.

B1.2 Prevederi privind cofrajele si sus|inerile acestora:
- dimensiunile n plan si pe vertical, cu clase de toleran|;
- pozi|ia relativ, n plan, fa| de axe, cu clase de toleran|;
- cota fe|ei inferioare si/sau superioare, dup caz, cu clase de toleran|;
- datele suplimentare necesare pentru executarea cofajelor cu forme si/sau pozi|ii
deosebite, n plan si pe vertical;
- calculul cofrajelor si sus|inerii acestora, sau precizarea privind necesitatea unui proiect
tehnologic pentru cofraje, caz n care se elaboreaz caiet de sarcini pentru aceasta;
- precizarea necesit|ii calculului privind deforma|iile cofrajului si condi|iile, cu clase
de toleran|, pentru deforma|iile admisibile;
- precizarea condi|iilor, conform subcap. 7.5.1 si 7.5.2, privind spa|iile de turnare
realizate n teren (terasamente);
- precizarea condi|iilor deosebite, dac este cazul, pentru:
planitatea suprafe|ei cofrate, cu clase de toleran|;
rectilinitatea muchiilor, cu clase de toleran|;
etanseitate;
agen|ii de decofrare;
- stabilirea fazelor determinante (puncte de oprire);
- precizarea condi|iilor privind modul de decofrare, dac este cazul.
118 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
118
B1.3 Prevederi privind armtura nepretensionat:
- tipul si clasa produselor prevzute pentru fiecare categorie de armturi;
- diametrul, precum si forma armturilor, notate distinct si unitar, cu clase de toleran|,
dac este cazul;
- pozi|ia relativ si fa| de cofraj a fiecrei armturi;
- acoperirea cu beton, precum si condi|ii pentru distan|ieri, dac este cazul;
- pozi|iile si lungimile de suprapunere, cu clase de toleran|, precum si alte condi|ii,
pentru nndirile prin suprapunere;
- condi|ii pentru alte moduri de nndire, dac este cazul, cu precizarea acestora;
- stabilirea fazelor determinante (puncte de oprire);
- condi|ia, explicit, de a fi ncunostiin|at n cazurile n care nu se utilizeaz tipul si/sau
clasa de produse prevzute n proiect.

B1.4 Prevederi privind armtura pretensionat:
- tipul si clasa produselor;
- procedeul de precomprimare;
- modul de alctuire (armtura propriu-zis, ancoraje etc.);
- modul de realizare a canalelor sau de asezare a armturii pretensionate exterioare;
- condi|ii pentru realizarea canalelor, mai ales sub urmtoarele aspecte:
pozi|ia relativ n cofraj, cu clase de toleran|;
forma si pozi|iile zonelor de racordare cu suprafa|a pe care reazem
ancorajul;
pozi|iile teurilor de injectare si de aerisire;
modul de fixare n cofraj;
- stabilirea fazelor determinante (puncte de oprire);
- modul de protec|ie temporar a armturii pretensionate si a ancorajelor, pentru a fi
aplicat dac este cazul;
- modul de protec|ie definitiv a armturii pretensionate si a ancorajelor;
- condi|ia, explicit, de a fi ncunostiin|at proiectantul n cazurile n care nu se pot
utiliza tipul si/sau clasa de produse prevzute n proiect.

B1.5 Prevederi privind piesele nglobate n beton:
- detalii de executare pentru piesele care se confec|ioneaz sau datele necesare,
complete, pentru piesele care se procur de pe pia|;
- pozi|ia n cofraj, cu clase de toleran|, n ceea ce priveste:
amplasarea fa| de axe;
amplasarea fa| de suprafa|a elementelor;
cotele de nivel, dac este cazul;
pozi|ia, n cazul pieselor nesimetrice;
- condi|ii pentru recep|ia pieselor care se nglobeaz, dac este cazul;
- condi|ii privind montarea n cofraj, dac este cazul, de exemplu:
pentru benzile/profilele de etansare la rosturile de turnare;
pentru etansarea pieselor cu goluri care trebuie s rmn libere;
- stabilirea fazelor determinante (puncte de oprire), dac este cazul.

B1.6 Prevederi privind punerea n oper a betonului:
- specificarea privind betonul:
clasa de rezisten|;
alte condi|ii specifice, dup caz (clase de lucrabilitate, de permeabilitate, de
gelivitate, con|inut de aer oclus etc.);
- condi|ii pentru betonul proaspt, dac este cazul (priz accelerat sau ntrziat etc.);
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 119
119
- determinrile care trebuie efectuate pe betonul proaspt;
- epruvetele necesare pentru elemente sau pr|i de construc|ie si etapele n care se
realizeaz acestea;
- amplasarea rosturilor de turnare sau condi|ia explicit a turnrii continue, fr
ntrerupere;
- modul de protec|ie si tratare a betonului;
- condi|ii privind decofrarea:
termene sau rezisten|e minime ale betonului;
men|inerea unor sprijiniri, cu detalii;
- stabilirea fazelor determinante (puncte de oprire), dup caz, pentru turnarea betonului,
tratarea si protec|ia acestuia si decofrare.

B1.7 Prevederi privind precomprimarea:
- date privind condi|iile preliminare (rezisten|a betonului, condi|ii pentru verificarea
strii elementelor, esafodajelor, armturii etc.);
- programul de pretensionare (ordinea pretensionrii armturilor, for|ele de control);
- condi|ii privind corelarea ntre executarea elementelor din beton si efectuarea
pretensionrii, mai ales sub urmtoarelor aspecte:
protec|ia temporar a armturii pretensionate;
rezisten|a betonului la precomprimare;
pretensionarea n etape, dac este cazul;
integrarea acivit|ilor de pretensionare n etapele realizrii construc|iei;
- condi|ii privind protec|ia definitiv a armturilor pretensionate si ancorajelor, inclusiv
cele care privesc existen|a protec|iei temporare, dac este cazul;
- alte condi|ii specifice, dac este cazul;
- stabilirea fazelor determinante (puncte de oprire).
Proiectantul trebuie s asigure, pentru opera|iunile de pretensionare:
participarea sa pe santier, la determinarea pierderilor prin frecare pentru care
trebuie s stabileasc tipurile si numrul de armturi pretensionate pentru care se vor face
determinri;
modul de rezolvare a cazurilor n care sunt abateri la realizarea for|ei de
control (a se vedea pct.12.2.8).

B1.8 Prevederi privind montarea elementelor prefabricate:
- condi|ii privind verificrile prealabile ale zonelor pe care reazem elementele care se
monteaz (cote, dimensiuni si starea suprafe|ei, cu clase de toleran|);
- condi|ii privind pregtirea suprafe|elor pe care se monteaz, dac este cazul;
- condi|ii privind recep|ia elementelor care se monteaz, dup caz;
- detalii complete privind modul de rezemare sau de mbinare privind, dup caz,
aparatele de reazem, monolitizrile, sudurile, mbinrile cu suruburi s. a.;
- condi|ii, dac este cazul, pentru echipamentele si utilajele cu care se efectueaz
montarea;
- date si condi|ii privind mijloacele provizorii de asigurare a stabilit|ii elementelor
montate pn la realizarea situa|iei definitive, dac este cazul;
- date si condi|ii pentru executarea rosturilor la elemente sau construc|ii din tronsoane
asamblate prin precomprimare, dac este cazul;
- alte condi|ii pentru montare sau situa|iile dup montare, dac este cazul;
- stabilirea fazelor determinante (puncte de oprire).

B2. n cazurile n care nu se cer condi|ii deosebite, n proiect trebuie fcut men|iunea c se
vor respecta, pentru lucrarea sau caracteristica respectiv, prevederile din prezentul normativ.
120 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
120
Anexa C

CLASE DE TOLERANE PENTRU LUCRRI DE CONSTRUCII

C.1 Clasele de toleran|e pentru lucrri de construc|ii sunt stabilite pentru categoriile de mrimi
uzuale conform tabelului C1.

Tabelul C1
Nr.crt. Mrimea considerat Simbolul toleran|ei Tabelul cuprinznd clasele de
toleran|
1. Cot de nivel T
H
C2
2. Dimensiune, distan| T
D
C3a; C3b
3. Pant, nclinare T
PP
; T
PD
C4; C5
4. Rectilinitate T
R
C6
5. Planitate T
S
C7
6. Perpendicularitate/unghi T
U
C8
7. Denivelare local T
N
C9

n cazul n care se admit toleran|e mai mari dect cele prevzute n clasele de toleran|e
specificate, acestea vor fi men|ionate explicit n proiectele respective.

C.2 La stabilirea claselor de toleran|e s-a luat ca baz sirul de numere R
a 10
si formulele de
calcul precizate la fiecare categorie de mrimi considerate. n tabelele C2 - C9 sunt date valori
pentru domenii ale mrimilor considerate, urmnd ca, atunci cnd este necesar, valorile
intermediare s se deduc prin interpolare liniar.

NOT: Valorile 0,24 , 2,4 si 24 nlocuiesc valorile 0,25 , 2,5 si 25 din sirul R
a 10
, pentru a facilita exprimarea
toleran|elo rrespective prin abateri limit simetrice.

Abaterile maxime admisibile se stabilesc, n func|ie de condi|iile specifice lucrrilor
respective, pentru toleran|a T, n domeniul cuprins ntre 0...T sau T/2.

C.3 Pentru cotele de nivel se folosesc urmtoarele clase de toleran|:
a) T
H,I
= 0,08 D (2,5
k
D )
b) T
H,II
= 0,16 D (5
k
D )
c) T
H,III
= 0,32 D (10
k
D )
d) T
H,IV
= 0,64 D (20
k
D )
e) T
H,V
= 1,00 D (30
k
D )
n care:
D distan|a considerat, n m (D
k
distan|a n km);
T
H,i
- toleran|a, n mm.
Valorile toleran|elor T
H
, pe domenii ale distan|elor pe care se determin cotele de
nivel, sunt date n tabelul C 2.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 121
121
Tabelul C2

D
(m)
de la
exclusiv
0 16 50 100 160 250 500 800 1250 3200
pn la
inclusiv
16 50 100 160 250 500 800 1250 3200 orict
Clasa de
toleran|
toleran|a (mm)
T
H,I
0,32 0,6 0,8 1 1,2 1,6 2 3,2 4 6,4
T
H,II
0,6 1 1,6 2 2,4 3,2 4 6,4 8 12
T
H,II
1,2 2 3,2 4 5 6,4 8 10 16 24
T
H,IV
2,4 4 6,4 8 10 16 20 24 32 50
T
H,V
4 6,4 10 12 16 20 24 32 50 80

C.4 a) Pentru dimensiuni/distan|e se folosesc clasele de toleran| T
D,I
T
D,X
, determinate pe
baza rela|iei
T
D,i
= a
i
D
n care:
D distan|a considerat, n m;
T
D,i
toleran|a pentru clasa i, n mm;
a
i
factor pentru clasa i, avnd urmtoarele valori:

T
D,i
T
D,I
T
D,II
T
D,III
T
D,IV
T
D,V
T
D,VI
T
D,VII
T
D,VIII
T
D,IX
T
D,X
a
i
0,3 0,5 0,75 1,25 2,0 3,0 5,0 8,0 12,5 20,0

b) Valorile toleran|elor T
D,I
- T
D,X
, pe domenii ale dimensiunilor sau distan|elor pe care se
aplic, sunt date n tabelul C3a pentru domeniul 0 9,0 m si n tabelul C3b pentru domeniul
peste 9,0 m.

Tabelul C3a

D
(m)
de la
exclusiv
0 0,1 0,3 0,9 3,0
pn la
inclusiv
0,1 0,3 0,9 3,0 9,0
Clasa de toleran| toleran|a (mm)
T
D,I
0,24 0,4 0,6 0,8 1
T
D,II
0,4 0,6 1 1,2 1,6
T
D,III
0,8 1 1,8 2 2,4
T
D,IV
1,2 1,6 2,4 3 4
T
D,V
2 2,4 4 5 6
T
D,VI
3 4 6 8 10
T
D,VII
4 6 10 12 16
T
D,VIII
6 10 16 20 24
T
D,IX
10 16 24 32 40
T
D,X
16 24 40 50 60
122 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
122
Tabelul C3b

D
(m)
de la
exclusiv
9 16 50 100 160 250 500 800 1250 3200
pn la
inclusiv
16 50 100 160 250 500 800 1250 3200 orict
Clasa de toleran| toleran|a (mm)
T
D,I
1,2 2 3 4 5 6,4 8 10 16 24
T
D,II
2 4 5 6,4 8 12 16 20 32 40
T
D,III
3 5 8 10 12 16 20 32 40 64
T
D,IV
5 8 12 16 20 24 32 40 64 100
T
D,V
8 12 20 24 32 50 64 80 100 160
T
D,VI
12 20 32 40 50 64 80 100 160 250
T
D,VII
20 40 50 64 80 100 124 160 320 400
T
D,VIII
32 50 80 100 124 200 250 320 500 630
T
D,IX
50 80 124 160 200 250 320 500 630 1000
T
D,X
80 160 200 250 320 400 500 630 1000 1600

c) n cazul msurrii pe pant, pentru care sistemele de msurare prevd toleran|e mai mari,
n func|ie de pant se poate proceda dup cum urmeaz:
i) alegerea metodei si instrumentelor de msurare care s asigure toleran|a
prevzut;
ii) convenirea, cu proiectantul, asupra unei toleran|e acceptabile, n func|ie de
capacitatea de msurare, cnd nu se poate asigura toleran|a prevzut.

C.5 Pentru pant/nclinare se folosesc clase de toleran| exprimate prin pant T
PP
sau prin
distan|ele rezultate n func|ie de unghiul pantei T
PD
.
a) Pentru toleran|ele exprimate prin pant se stabilesc clasele de toleran| T
PP,I
- T
PP,IV

conform tabelului C4.
Tabelul C4
Clasa de toleran| T
PP,I
T
PP,II
T
PP,III
T
PP,IV
Toleran|a % 0,2 0,4 1 2
mm/m 2 4 10 20

b) Pentru toleran|ele exprimate prin distan|ele rezultate n func|ie de unghiul pantei,
se stabilesc clasele de toleran|e T
PD,I
T
PD,II
, determinate pe baza rela|iei:

T
PD,i
= (1/ b
i
h )tgu
n care:
h nl|imea ntre partea superioar si inferioar a pantei considerate, n m;
u unghiul pantei considerate, n grade sexazecimale;
T
PD,i
toleran|a pentru clasa i, n mm;
b
i
factor pentru clasa i, avnd urmtoarele valori:

T
PD,i
T
PD,I
T
PD,II

b
i
100 50

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 123
123
Valorile toleran|elor T
PD
, pe domenii ale nl|imilor (h) si pentru unghiurile (u) egale
cu 30
0
, 45
0
si 60
0
sunt datel n tabelul C5. Dac este necesar, pentru valori intermediare ale h
si/sau u, valorile toleran|elor se ob|in prin interpolare liniar.

Tabelul C5

h
(m)
de la
exclusiv
0 1,0 3,2 6,3 10,0 32,0
pn la
inclusiv
1,0 3,2 6,3 10,0 32,0 -
Clasa de
toleran|
u toleran|a (mm)

T
PD,I

30
0
0,6 0,3 0,2 0,16 0,1 0,06
45
0
1 0,6 0,4 0,3 0,2 0,1
60
0
1,6 1 0,8 0,6 0,3 0,2

T
PD,II

30
0
1,2 0,6 0,5 0,4 0,2 0,1
45
0
2 1,2 0,8 0,6 0,3 0,2
60
0
3,2 2 1,2 1 0,6 0,4

C.6 Abaterea de la rectilinitate reprezint distan|a maxim dintre profilul real si dreapta
adiacent considerat n limitele lungimii de referin|. Dreapta de referin| poate fi
materializat printr-un corp fizic (dreptar, fir ntins) sau printr-un ax optic (instrument de
vizare, laser).
Pentru rectilinitate se folosesc clasele de toleran| T
R,I
T
R,V
, ale cror valori, n
func|ie de lungimea de referin|, sunt date n tabelul C6.
Tabelul C6
Lungimea de referin|
(m)
3 10 100 500
Clasa de toleran| toleran|a (mm)
T
R,I
0,4 0,6 1 2
T
R,II
1 2 3,2 4
T
R,III
2 4 6 8
T
R,IV
5 8 12 16
T
R,V
8 12 20 32

C.7 Abaterea de la planitate reprezint distan|a maxim dintre suprafa|a real si planul
adiacent, considerat n limitele suprafe|ei de referin|. Pentru msurri practice, planul de
referin| poate fi materializat prin drepte de referin| con|inute n acest plan, pe oricare
direc|ie din acesta, msurarea fiind similar cu ce privind rectilinitatea.
Pentru planitate se folosesc clasele de toleran| T
S,I
T
S,V
, ale cror valori, n func|ie
de suprafa|a de referin|, sunt date n tabelul C7. n cazul n care dimensiunea minim a unei
suprafe|e are o valoare mai mic dect cea specificat n tabelul C7, se vor lua n considerare
toleran|ele corespunztoare dimensiunii minime si nu cele corespunztoare ariei suprafe|ei
respective.
124 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
124
Tabelul C7
Aria suprafe|ei de referin| (m
2
) 10 100 1000 10000
Dimensiunea minim (m) 2 6 25 50
Clasa de toleran| toleran|a (mm)
T
S,I
0,6 1 2 4
T
S,II
2 3,2 4 8
T
S,III
4 6 8 16
T
S,IV
8 12 16 24
T
S,V
12 20 32 50

C.8 Abaterea de la perpendicularitate/unghi se determin prin distan|a maxim dintre
planul/dreapta adiacent suprafe|ei/profilului real si unghiul nominal (90
0
sau cel prevzut),
considerat n limitele lungimii de referin|.
Pentru perpendicularitate/unghi se folosesc clasele de toleran| T
U,I
T
U,V
, ale cror
valori, n func|ie de lungimea de referin|, sunt date n tabelul C8.

Tabelul C8
Lungimea de referin|
(m)
0,5 2 10 50 100
Clasa de toleran| toleran|a (mm)
T
U,I
1 3,2 16 80 160
T
U,II
4 16 80 400 800
T
U,III
8 32 160 800 1600
T
U,IV
12 50 250 1250 2500
T
U,V
16 64 320 1600 3150

C.9 Denivelrile locale se caracterizeaz prin:
(i) h
N
nl|imea proeminen|ei sau adncimea golului msurat fa| de o zon
adiacent pe care se aseaz o plac plan de 100 x 200 mm;
(ii) A
N
aria suprafe|ei la intersec|ia planului de asezare a plcii plane, cu
proieminen|a/golul local.
Pentru denivelri locale se folosesc clasele de toleran| T
N,I
T
N,V
, ale cror valori
sunt date n tabelul C9.

Tabelul C9
Clasa de
toleran|
T
N,I
T
N,II
T
N,III
T
N,IV
T
N,V

h
N
max (mm) 2 4 8 20 40
A
N
max (mm
2
) 3 12 32 80 120

Stabilirea condi|iilor privind denivelrile locale poate fi efectuat n urmtoarele situa|ii:
a) n cazul n care este necesar eliminarea acestora, prin prevederea clasei de
toleran| si a densit|ii maxime a acestora (buc|i pe o suprafa| dat);
b) n cazul n care este necesar existen|a acestora (pentru asigurarea unei rugozit|i
dorite), prin prevederea clasei de toleran| si a distan|ei maxime ntre acestea
(eventual si precizarea unei A
N
max mai mic dect cea prevzut pentru clasa de
toleran| respectiv).
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 125
125
Anexa D

ABATERI ADMISIBILE PENTRU CLDIRI


D1. Abaterile admisibile, notate A, privind dimensiunile si geometria elementelor structurale
pentru cldiri, sunt prezentate pe figuri explicative.
Valorile precizate pentru fiecare tip de abatere corespund clasei de toleran|e 1
(toleran|e normale), care sunt luate n considerare n ipotezele de proiectare din SR EN 1992.

D2. Abateri admisibile pentru pozi|ia funda|iilor sunt precizate pentru:

a) Pozi|ia n plan: diferen|ele ntre distan|ele prevzute si cele efective msurate ntre
axele centrale ale funda|iei si axele secundare, pe direc|iile principale x-x si y-y
A = 25 mm


b) Cota suprafe|ei de la partea superioar: diferen|a ntre distan|a pe vertical prevzut si
cea efectiv, msurat ntre cota de nivel secundar si suprafa|a funda|iei

A = 20 mm


126 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
126
D3. Abateri admisibile pentru pozi|ia stlpilor si pere|ilor sunt precizate pentru:

a) Pozi|ia n plan a unui stlp: diferen|ele ntre distan|ele prevzute si cele efective
msurate ntre axele centrale ale stlpului si axele secundare, pe direc|iile principale
x-x si y-y
A = 25 mm


b) Pozi|ia n plan a unui perete: diferen|a ntre distan|a prevzut si cea efectiv, msurat
ntre axa secundar si suprafa|a peretelui paralel cu acesta
A = 25 mm


c) Pozi|ia unui stlp sau perete fa| de linia vertical prin centrul su, de la nivelul de la
baz, n cldiri multietajate
Valoarea cea mai mare dintre
A = 50 mm
si _h/200n
1/2

(n = numrul de etaje)


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 127
127
d) Distan|a ntre stlpi sau pere|i adiacen|i: diferen|a ntre distan|a (L) prevzut si cea
efectiv, msurat ntre suprafe|ele stlpilor sau pere|ilor

Valoarea cea mai mare dintre
A = 25 mm
si L/600


e) Abaterea ntre axele centrelor la stlpi si pere|i
Valoarea cea mai mare dintre
A = 15 mm
si t/30 mm


f) nclinarea stlpului, la fiecare nivel, n cldiri cu unul sau mai multe etaje, msurat ca
n figur
Valoarea cea mai mare dintre
A = 15 mm
si h/300


g) Curbura unui stlp ntre planseele unui etaj, msurat ca n figur, acolo unde valoarea
este maxim
Valoarea cea mai mare dintre
A = 15 mm
si h/300





128 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
128
D4. Abateri admisibile pentru pozi|ia grinzilor si plcilor (sau a altor elemente structurale
orizontale sau nclinate) sunt precizate pentru:


a) Pozi|ia axei reazemului: diferen|a ntre distan|a prevzut si cea efectiv ntre
marginea reazemului si axa reazemului
Valoarea cea mai mare dintre
A = 15 mm
si l/20



b) Pozi|ia grinzii la mbinarea grind-stlp: distan|a ntre axa stlpului si axa grinzii, la
fa|a stlpului
Valoarea cea mai mare dintre
A = 20 mm
si b/30


c) Distan|a ntre grinzi adiacente: diferen|a ntre distan|a (L) prevzut si cea efectiv,
msurat ntre axele grinzilor
Valoarea cea mai mare dintre
A = 15 mm
si L/500





MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 129
129
d) Diferen|a de nivel, neinten|ionat, ntre dou grinzi adiacente, sau nclinarea,
neinten|ionat, a unei grinzi sau a unei plci, msurat ca diferen| de nivel ntre
laturile opuse, aflate la distan|a L

A = (10+L/500) mm


e) Distan|a ntre plcile succesive, n zona de rezemare: diferen|a ntre distan|a (H)
prevzut si cea efectiv, msurat ntre fe|ele superioare ale plcilor
A = 15 mm

f) nl|imea total la nivelul plcii superioare fa| de nivelul secundar de la baza cldirii:
diferen|a ntre nl|imea total (H) prevzut si cea efectiv, n func|ie de mrimea
nl|imii totale

H(m) A
_ 20 20 mm
> 20 <100 0,5(H+20) mm
> 100 0,2(H+200) mm




130 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
130
D5. Abateri admisibile pentru dimensiuni si form n sec|iuni transversale si pentru pozi|ia
armturilor, sunt precizate pentru:


a) Dimensiunile laturilor (l): diferen|a ntre dimensiunea prevzut si cea efectiv, n
func|ie de mrimea dimensiunii laturilor (ntre valorile prevzute se interpoleaz
liniar). Pentru funda|ii turnate direct n teren se aplic prevederile de la subcapitolul
respectiv


b) Pozi|ia armturii nepretensionate, ca diferen| a acoperirii cu beton efective, fa| de
acoperirea nominal (c
nom
), n func|ie de nl|imea sec|iunii, h (ntre valorile prevzute
se interpoleaz liniar)




c) Perpendicularitatea laturilor n sec|iune transversal: diferen|a, neinten|ionat, ntre
dimensiunile laturilor adiacente, n func|ie de dimensiunea (l) a laturii analizate

Valoarea cea mai mare dintre
A = 10 mm;
0,04 l,
dar max 20 mm







l(mm) A
< 150 10 mm
400 15 mm
> 2500 30 mm
h(mm) A
_ 150 10 mm
400 -10 ... +15 mm
> 2500 -10 ... +20 mm
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 131
131
d) nclinarea sec|iunii transversale: diferen|a neinten|ionat, msurat pe lungimea laturii
analizate, fa| de pozi|ia prevzut, n func|ie de dimensiunile sec|iunii (h, B)
A = h/25 sau
b/25
dar max. 30 mm


e) Lungimea suprapunerii barelor de armtur (l) la nndirea barelor prin acest procedeu:
diferen|a ntre lungimea prevzut si cea efectiv

A = -0,06 l


f) Pozi|ia canalelor (tecilor) pentru armtura pretensionat, ca diferen| a acoperirii cu
beton efective, fa| de acoperirea nominal (y), n func|ie de nl|imea sec|iunii (h)





D6. Abateri admisibile pentru planitatea suprafe|elor si rectiliniaritatea muchiilor, sunt date
pentru:

a) Planitatea suprafe|ei, msurat ca diferen| maxim fa| de o dreapt tangent la
suprafa|, pe orice direc|ie, n func|ie de modul de realizare a suprafe|ei si de lungimea
de referin| (L)




h(mm) A
_ 200 0,03 h
>200
cea mai mic valoare dintre
30 mm;
0,03 h;
15 mm
Tip suprafa| L(m) A
suprafa|
cofrat
2,0 9 mm
0,2 4 mm
suprafa|
necofrat
2,0 15 mm
0,2 6 mm
132 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
132
b) Rectilinitatea muchiei, msurat ca diferen| maxim, fa| de o dreapt, n func|ie de
lungimea de referin| a acesteia (L)









L(m) A
_ 1,0 8 mm
>1,0 8 mm/m dar max. 20 mm
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 133
133
Anexa E1

PROCEDEE DE PRECOMPRIMARE
PENTRU CARE NU ESTE NECESAR UN ALT DOCUMENT TEHNIC PENTRU
UTILIZAREA LOR



E1.1 Procedee de precomprimare

E1.1.1 Caracteristicile principale ale procedeelor de precomprimare, pentru care nu este
necesar un alt document tehnic pentru utilizarea lor, sunt prezentate n tabelul E1.1.

Tabelul E1.1
Nr.
crt.
Caracteristici Fascicul Obs.
125 mm 127 mm 247 mm 487 mm
1 Sec|iunea, (mm
2
) 235 462 924 1846 a

2

Tipul de
ancoraj

la captul fix
inel-con sau
dorn
inel-con sau
dorn
inel-con sau
dorn
inel-con cu
caneluri sau
dorn

-

3
la captul tras inel-con inel-con inel-con inel-con cu
caneluri

-

4




Diametrul
interior minim
al canalului n
func|ie de
modul de
realizare a
acestuia,(mm)
cptusit cu
teac din
band de
tabl sau |evi
metalice


35


43


67
60


102
80


b

5
cptusit cu
teac din
PVC sau
polietilen


34


43

67
70


80


b



6
necptusit,
ob|inut prin
extragerea
unor |evi
metalice sau
din material
plastic


35


50


67
63


102
85


b
7 Grosimea
minim a
acoperirii cu
beton, (mm),
n cazul:
canal
cptusit
30(20) 40 40 40 c;d

8
canal
necptusit

40(30)

50

50

50

c;d
9

Distan|a
minim
(lumina)
dintre canale
(mm), n
cazul:
canal cptusit 30 30 30 40 -

10

canal
necptusit

40

40

40

40

-
11 Dimensiunile
ancorajului la
captul tras
diametrul
(mm)
80 110 160 196 -
12 nl|imea
(mm)
55 75 80 140 -
13 Dimensiunile
dornului la
captul fix
diametrul
(mm)
40 50 70 100 -
14 lungimea
(mm)
100 150 200 300 -
134 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
134

Tabelul E1.1 (continuare)
Nr.
crt.
Caracteristici Fascicul Obs.
125 mm 127 mm 247 mm 487 mm
15 Dimensiunile
minime ale
plcii de
reparti|ie,
(mm)
izolat 100x100x12 140x140x16 200x200x20 300x300x30 -

16
comun la
mai multe
ancoraje
(grosimea)

10

14

18

20

-

17
Dimensiunile plcu|elor de
rezemare a dornului pe placa
de reparti|ie, (mm)

35x55x12

45x65x15

60x90x15

100x120x25

e


18
Diametrul gurilor n plcile de
reparti|ie la captul cu ancoraj
inel-con: diametrul exterior
teac nglobat sau extras + 2
mm, dar:

min. 40 mm
max. 50
mm

min. 52 mm
max. 65 mm

min. 72 mm
max. 80 mm

min. 106 mm
max. 115mm


-


19
Dimensiunile
gurilor n
plcile de
reparti|ie si
ale canalului
la captul cu
dorn
nl|ime,
perpendicular
pe axa
dornului,
(mm)


5053


6265


8486


125128


b
20 l|ime, (mm) 3442 4252 8486 91112

21

Distan|a
minim (mm),
ntre axele a
dou ancoraje
nvecinate,
pentru cazul:
pretensionare
simultan a
dou
fascicule

230 (180)

260 (230)

260

400

f
22 pretensionare
succesiv
130 (90) 180 (130) 190 270 f

23
ancoraj inel-
con alturi de
dorn

100 (80)

155 (100)

170

200

g

24
Distan|a minim de la axul
ancorajului la marginea
sec|iunii, (mm)

70 (60)

90 (80)

120

160

h
25 Lungimi n
plus (mm)
pentru
prindere n
prese si
ancoraje
fascicul cu
dorn
800 (650) 1150 (800) 1150 1500 f;i

26
tragere de la
ambele
capete

1400 (1200)

2100 (1400)

2100

2650

f;i

27
Gabaritul preselor la cursa
maxim, (mm)
230x230x1200
(180x180x
1000)
260x300x1350
(230x230x
1200)
260x300x1350 400x450x1350
f

28
Spa|iul liber, de la fa|a
ancorajului, necesar pentru
montarea presei pe fascicul,
centrat pe axul acestuia, (mm)

1400

1400

1700

2000

-

Observa|ii la tabelul E1.1:
a) n limita numrului maxim de srme prevzut n fascicule se pot folosi numai numere pare la
fasciculele 125 mm; 127 mm si 247 mm si multiplu de 3 pentru fascicule 487 mm.
b) Diametrul canalului se racordeaz la diametrul gurii din placa de reparti|ie, cu o pant de
aproximativ 2. Racordarea se poate face cu trompete din tabl sau piese de form adecvat,
recuperabile.
c) Valorile n parantez se refer la plci si pere|i cu grosimea pn la 100 mm inclusiv.
d) Valorile pot fi reduse cu 10 mm n cazul elementelor prefabricate.
e) Dimensiunea mare este perpendicular pe axa dornului.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 135
135
f) Se recomand adoptarea primelor valori care permit folosirea unei game mai mari de instala|ii
de tensionare.
g) Distan|ele sunt valabile n cazul n care orientarea gurii din placa de reparti|ie pemite asezarea
dornului astfel nct prelungirea axei acestuia s nu intersecteze ancorajul inel-con alturat.
h) Valorile n parantez se refer la cazul plcilor de reparti|ie comune la toate ancorajele.
La ancorajele cu dorn metalic, valorile sunt valabile pentru cazul n care dornul se dispune
paralel cu marginea cea mai apropiat a sec|iunii. n cazul n care dornul se dispune
perpendicular pe marginea cea mai apropiat, distan|a minim prescris se msoar din axa
plcu|ei de sub dorn, situat lng marginea sec|iunii.
La amplasarea ancorajelor de la partea de jos a sec|iunii trebuie s se |in seama de modul de
rezemare a elementului si de gabaritul utilajului.
Distan|ele se sporesc, pe baza unei analize a strii de eforturi efectuat de proiectant, pentru
unele situa|ii speciale la care condi|iile de armare transversal a zonelor de capt si de
compactare a betonului sunt mai dificile (exemplu: nervurile de ancorare de la rezervoarele
din beton precomprimat).


E1.2 Canalele pentru fascicule se pot realiza astfel:

E1.2.1 Canale cptusite

a) Teac fr fal| executat prin nfsurare elicoidal, din band laminat la rece
0,3 60 mm (tabelul E1.2).
Tabelul E1.2
D
int
/D
ext
*)

(mm)
35/40 45/50 67/72 80/85
Masa (kg/m) 0,65 0,81 1,20 1,43
Tipul de fascicul la care se
utilizeaz
1245 mm 1247 mm 2447 mm 4847 mm
*) n func|ie de dotarea masinii de confec|ionat, se pot executa si alte tipuri intermediare.

b) Teac cu fal| elicoidal executat din band laminat la rece 0,6 137 mm (tabelul
E1.3).
Tabelul E1.3
D
int
/D
ext

(mm)
90/95 102/107
Masa (kg/m) 1,82 2,07
Tipul de fascicul la care se
utilizeaz
4847 mm 4847 mm

c) Teac din |eav din PVC.
mbinarea |evilor se poate face cu mansoane din PVC sau prin mufare. n ambele
cazuri lipirea se va face cu adeziv corespunztor.
|evile recomandate n func|ie de tipul fasciculului sunt indicate n tabelul E1.4.
Nu se vor utiliza |evi cu grosimea peretelui mai mare dect cea rezultat din tabel.

Tabelul E1.4
D
int
/D
ext

(mm)
34/40 42,6/50 67,8/75
Masa (kg/m) 0,525 0,805 1,210
Tipul de fascicul la care se
utilizeaz
1245 mm 1247 mm 2447 mm

136 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
136
d) Teac din |eav din polietilen.
|evile recomandate n func|ie de tipul fasciculului sunt indicate n tabelul E1.5.
mbinarea |evilor se face prin sudare cap la cap. Dup sudare se va controla cu o pies
calibrat dac bavura de material, format la interiorul |evii, nu va mpiedica introducerea
fasciculului.
|evile din polietilen pot fi rulate, ceea ce permite evitarea mbinrilor.
Pentru condi|ii tehnologice mai usoare sau pe baz de verificri experimentale se pot
utiliza si |evi cu grosimea pere|ilor mai redus, recomandabil fr mbinri pe traseu.
Nu este permis utilizarea |evilor cu grosimea mai mare dect cea indicat n tabel.

Tabelul E1.5
D
int
/D
ext

(mm)
35,4/40 44,2/50 69,2/75
Masa (kg/m) 0,285 0,440 0,976
Tipul de fascicul la care se
utilizeaz
1245 mm 1247 mm 2447 mm

e) Teac format din |evi metalice cu pere|ii sub|iri.
Diametrul interior al |evilor trebuie s respecte valorile minime prevzute n tabelul
E1.1.
Controlul si certificarea calit|ii la santier a diverselor tipuri de teci se va face prin
examinarea documentelor de livrare, a dimensiunilor, a integrit|ii sec|iunii transversale, a
fal|ului etc.

E1.2.2 Canale necptusite

E1.2.2.1 Se recomand ca executarea canalelor necptusite prin extragerea |evilor/tecilor s se
aplice numai n cazul elementelor prefabricate; nu se recomand aplicarea acestui procedeu n
cazul construc|iilor monolite.
Pentru realizarea prin extragere se pot utiliza |evi (din PVC, din polietilen sau
metalice) sau teci fr fal|, prin desirarea acestora dup ntrirea betonului. Lungimea
canalelor, ce se pot realiza cu acest procedeu este urmtoarea:
(i) cu |evi din PVC sau polietilen:
- lungime maxim de 9 m, pentru trasee rectilinii sau cu devia|ie
unghiular pn la 5 inclusiv;
- lungime maxim de 7 m, pentru trasee curbe cu devia|ie unghiular
cuprins ntre 5 si 20.
(ii) cu |evi metalice:
- lungime maxim de 6 m, numai pentru trasee rectilinii sau cu
devia|ii foarte mici.
(iii) cu teci fr fal|:
- lungimea maxim 12...18 m (cu condi|ia ca banda s nu fie nndit
pe lungimea tecii).
Pentru lungimi mai mari de canal, |evile se pot extrage de la ambele capete ale
canalului, prevzndu-se piese de nndire, care rmn nglobate n beton.
Nu se recomand utilizarea |evilor din PVC cnd temperatura mediului nconjurtor, n
momentul extragerii este sub +5C, deoarece devin casante sub aceast temperatur.

E1.2.2.2 Pentru prinderea |evilor n vederea extragerii, acestea vor fi prevzute cu un cap de
extragere confec|ionat conform fig. E1.1, montat prin nclzirea |evii.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 137
137

E1.2.2.3 nainte de introducerea n cofraje, se va verifica dac |evile nu au crpturi, stirbituri
etc.

E1.2.2.4 Se recomand ca montarea |evilor n pozi|ia din proiect s se fac dup montarea
ntregii armturi obisnuite, precum si a unuia din pere|ii laterali ai cofrajului.
Pentru a se asigura traseul prevzut n proiect, |evile vor fi asezate n pozi|ie cu
ajutorul unor grtare din o|el-beton dispuse la cel mult 1,5 m unul de altul si fixate prin legare
de armtura obisnuit a elementului. |evile nu se vor lega cu srm de aceste grtare sau de
armtura nepretensionat.
Pe msura introducerii n cofraj, |evile vor fi unse cu vaselin, ulei etc.
|evile vor depsi captul cofrajului cu minim 45 cm, n cazul traseelor avnd unghiul
de devia|ie pn la 5 inclusiv si cu minimum 80 cm, n cazul traseelor avnd unghiul de
devia|ie mai mare de 5.

E1.2.2.5 Timpul optim de extragere se va stabili la executarea primului element, deoarece
depinde de o serie de parametri variabili de la caz la caz (tipul de ciment utilizat, raportul
A/C, temperatura exterioar, lungimea elementului etc.).
Dac timpul de asteptare nainte de extragere este prea scurt, se pot produce deformri
ale canalului, iar dac este prea lung, for|a necesar extragerii creste peste limitele normale,
putnd duce chiar la ruperea |evii. Pentru condi|ii medii de execu|ie, timpul optim de
extragere este de 1 ... 2 ore de la terminarea turnrii betonului. Pentru a se prentmpina
blocarea tecii n beton trebuie ca, de cteva ori, n aceast perioad, teaca s fie usor
deplasat, fie prin bti scurte, fie prin rotire.
Se recomand ca extragerea s se fac cu mijloace manuale (troliu cu cablu). For|a de
extragere va trebui s nu produc eforturi unitare n |eav mai mari de 10 N/mm
2
.
n cazul n care unghiul dintre cablul de extragere si axul |evii depseste 10, |eava
se va ghida la iesirea din cofraj, cu o rol pus pe o capr de sus|inere, la o distan| de circa
80 cm de captul cofrajului.

E1.2.2.6 Controlul continuit|ii canalelor se va verifica la maximum 12 ore de la extragerea
|evilor pentru a se putea remedia eventualele deficien|e.












138 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
138



Fig. E1.1 Cap de extragere

E1.3 Ancoraje pentru fascicule

E1.3.1 Condi|ii tehnice de realizare a ancorajelor:
a) forma si dimensiunile elementelor componente ale ancorajelor trebuie s
corespund prevederilor din fig. E1.2, E1.3, E1.4, E1.5, E1.6 si E1.7;
b) abaterile limit la dimensiunile indicate n figurile men|ionate si dimensiunile
netolerate vor fi conform standardelor aplicabile.

E1.3.2 Reguli pentru verificarea calit|ii

E1.3.2.1 Verificarea calit|ii ancorajelor se face bucat cu bucat conform procedurii
sistemului de management al calit|ii aplicat de productor. La cererea beneficiarului,
delegatul acestuia poate asista la verificare.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 139
139
E1.3.2.2 Verificarea calit|ii materialului se face pe baza declara|iei de conformitate si a
certificrii conformit|ii pentru materialul respectiv si include verificri/ncercri privind
comportarea la agen|i corozivi.

E1.3.2.3 Se vor efectua verificri n ce priveste:
a) dimensiunile si nscrierea acestora n toleran|ele prevzute;
b) forma si starea profilului suprafe|ei exterioare a conurilor;
c) lipsa fisurilor sau altor defecte de structur, n care scop se vor utiliza metode de
control nedistructive ca: ultrasunete, gamagrafie, solicitare de prob (la inele) cu
un dorn conic presat pn la 90% din for|a normat de rupere a fasciculului
corespunztor inelului;
La conuri se permite ca verificarea s se fac vizual (cu lupa).
d) duritatea Brinell (HB) pentru inele, respectiv Rockwell (HRC) pentru conuri;
verificarea durit|ii, se face pentru fiecare element de ancoraj n parte. ncercrile
de duritate se vor face n minimum 3 puncte distribuite relativ uniform pe una din
fe|ele plane ale inelului sau conului.
Media valorilor citite trebuie s fie cuprins n limitele prevzute n fig.E1.2
E1.6, cu condi|ia ca valorile extreme s nu fie mai mici, respectiv mai mari cu 3%
dect limitele domeniului prevzut.
Controlul durit|ii fiecrui element de ancoraj va fi efectuat si garantat de unitatea
care efectueaz tratamentul termic al ancorajelor.

E1.3.3 Livrare

Ancorajele metalice tip inel-con pentru orice tip de fascicul se livreaz pe loturi,
ambalate n lzi de lemn si protejate mpotriva coroziunii.
Fiecare lot de ancoraje va fi nso|it de documente privind calitatea prin care se
confirm ndeplinirea condi|iilor tehnice de calitate.
Toate piesele componente ale ancorajelor metalice tip inel-con vor fi marcate astfel
nct s se poat identifica productorul si lotul de fabrica|ie.





















140 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
140











Fig.E1.2 Ancoraj pentru fascicul 12 5 mm
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 141
141












Fig.E1.3 Ancoraj pentru fascicul 12 7 mm
142 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
142















Fig.E1.4 Ancoraj pentru fascicul 24 7 mm
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 143
143




















Fig.E1.5 Ancoraj pentru fascicul 48 7 mm - inel
144 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
144












Fig.E1.6 Ancoraj pentru fascicul 48 7 mm - con
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 145
145










Tipul fasciculului

Diametrul
dornului,
(mm)

Lungimea
dornului,L
(mm)

a
(mm)
Dimensiunile plcilor
de rezemare a
dornului pe placa de
reparti|ie
(mm)

Observa|ii
max. 12 5 mm 40 100 31 35x55x12 Srmele pe un
rnd pe dorn max. 12 7 mm 50 150 43 45x65x15
max. 24 7 mm 70 200 85 60x90x15
max. 48 7 mm 100 300 93 100x120x25 Srmele pe dou
rnduri pe dorn





Fig.E1.7 Ancoraj cu bucl si dorn


E1.4 Instalaii de pretensionare

E1.4.1 Tipurile si principalele caracteristici tehnice ale instala|iilor de pretensionare sunt
prezentate n tabelul E1.6.

146 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
146
Tabelul E1.6
Nr.
crt.
Denumirea Domeniu de utilizare Caracteristici tehnice principale
1 Pres de pretensionare
F = 400 kN

fascicule 12 5 mm - for|a maxim: 350 kN
- aria sec|iunii active a pistonului
de tensionare: 77,2 cm
2

- aria sec|iunii active a pistonului
de presare a conului: 32 cm
2

- cursa maxim: 300 mm
- masa net
(x)
: 40 kg
2 Pres de pretensionare
F = 600 kN

fascicule 12 5 mm
fascicule 12 7 mm
- for|a maxim: 650 kN
- aria sec|iunii active a pistonului
de tensionare: 156,4 cm
2

- aria sec|iunii active a pistonului
de presare a conului: 70,6 cm
2

- cursa maxim: 300 mm
- masa net
(x)
: 115 kg
3 Pres de pretensionare
F = 1250 kN

fascicule 12 5 mm
fascicule 12 7 mm
fascicule 24 7 mm
- for|a maxim: 1250 kN
- aria sec|iunii active a pistonului
de tensionare: 284,5 cm
2

- aria sec|iunii active a pistonului
de presare a conului: 144,7 cm
2

- cursa maxim: 300 mm
- masa net
(x)
: 200 kg
4 Pres de pretensionare
F = 2500 kN

fascicule 48 7 mm - for|a maxim: 2500 kN
- aria sec|iunii active a pistonului
de tensionare: 575 cm
2

- aria sec|iunii active a pistonului
de presare a conului: 350 cm
2

- cursa maxim: 300 mm
- masa net
(x)
: 510 kg
5 Pres de pretensionare
F = 2500 kN

fascicule 48 7 mm - for|a maxim: 2500 kN
- aria sec|iunii active a pistonului
de tensionare: 598,8 cm
2

- aria sec|iunii active a pistonului
de presare a conului: 235,6 cm
2

- cursa maxim: 300 mm
- masa net
(x)
: 440 kg
6 Electropomp de
nalt presiune
ac|ionarea preselor de
pretensionare de
3002500 kN
- presiunea de regim: 400 bar
- presiunea maxim: 500 bar
- debit nominal: 4 l/minut
- motor electric 4 kW
- masa net
(x)
: 125 kg
7 Pomp manual de
nalt presiune
ac|ionarea preselor de
pretensionare de
300 si 600 kN
- presiunea de regim: 400 bar
- presiunea maxim: 500 bar
- masa net
(x)
: 125 kg
(x)
Masa net reprezint numai masa componentelor care se manipuleaz simultan n timpul opera|iilor de
pretensionare, piesele care se manipuleaz separat nefiind incluse n masa net prevzut.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 147
147
Anexa E2

DETERMINAREA PIERDERILOR DE TENSIUNE PRIN FRECARE.
FIA DE PRETENSIONARE I FIA DE INJECTARE

E2.1 Determinarea pierderilor de tensiune prin frecare

E2.1.1 Tipurile si numrul armturilor pretensionate de acelasi tip, la care se fac determinri
ale pierderilor prin frecare, se stabilesc de proiectant.
n cazul n care nu se fac determinri pe toate tipurile de armturi pretensionate, se vor
alege trasee rectilinii si trasee curbe, pentru a se putea separa coeficientul de frecare liniar k,
de coeficientul de frecare n zonele curbe, .

E2.1.2 n cazul fasciculelor cu ancoraje inel-con, la aceast opera|iune nu se vor monta
conurile dintre srme.
Determinarea pierderilor de tensiune prin frecare se face cu ajutorul a dou instala|ii
de pretensionare, montndu-se cte o pres la fiecare capt al armturii pretensionate.
Pretensionarea se efectueaz numai cu o singur pres (activ) iar la cealalt pres (pasiv) se
scoate pistonul n afar si se nchide camera de presiune (tragere).
Pe baza citirii presiunilor la manometrele celor dou instala|ii se determin for|ele la
cele dou capete ale armturii pretensionate, astfel:

- la captul activ, F
1
:
F
1
= A p
1
(1 f
1
)
- la captul opus (pasiv), F
2
:
F
2
= A p
2
(1 + f
2
)
n care:
A aria sec|iunii active a pistonului presei;
p
1
presiunea la instala|ia activ;
p
2
presiunea la instala|ia pasiv;
f
1
coeficientul de frecare interioar pentru presa activ;
f
2
coeficientul de frecare interioar pentru presa pasiv.
Pierderea de tensiune (AF) datorit frecrii pe traseul armturii pretensionate este:

AF = F
1
F
2


E2.1.3 Coeficientul de frecare liniar, k, exprimat n valoare pe metru de canal liniar, se
determin cu rela|ia:

L
F
F
ln
k
1
2
=
n care:
L lungimea canalului rectiliniu, (m)

E2.1.4 Coeficientul de frecare n zonele curbe, , exprimat n valoare pe metru de canal curb,
se determin cu rela|ia:



148 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
148

L
0
1
2
F
F
ln kL
E
+
=
n care:
devia|iile unghiulare ale zonelor curbe, n radiani (se poate nlocui cu raportul
L
i
/r
i
, n care L
i
este lungimea zonelor curbe, n metri, si r
i
sunt razele de
curbur, n metri).
Se poate determina o singur valoare medie a coeficientului , sau valori medii pe
grupe de armturi cu devia|ii unghiulare apropiate.

E2.2 Fia de pretensionare pentru armturi postntinse

E2.2.1 Fisele de pretensionare pentru armturi postntinse se ntocmesc dup modelul
prezentat n continuare, avnd n vedere urmtoarele:
a) Fisele de pretensionare se completeaz la executarea opera|iei respective, cnd
trebuie efectuate toate calculele pentru a avea certitudinea c valoarea alungirii efective se
ncadreaz n limitele prevzute n programul de pretensionare;
b) Pentru construc|iile la care caracteristicile ce trebuie trecute n fise (lungimea ntre
repere, alungirea prevzut n proiect, presiunea la pretensionare si la blocare etc.) sunt
aceleasi pentru un numr mare de fascicule, aceste valori vor fi completate o singur dat, pe
prima fis.
c) Modul de completare a fisei de pretensionare este artat n fig.E2.1, cu urmtoarele
precizri:
- n coloanele 1si 2 se trec att presiunile citite pe cadranele manometrelor, ct si
cele efective, coresponden|a dintre cele dou valori deducndu-se pe baza
etalonrii manometrelor; diferen|ele de maximum 1 % ntre cele dou valori pot fi
neglijate;
- datele de la reetalonarea manometrelor de lucru vor fi trecute pe pagina a 2-a a
fisei de pretensionare a fasciculului la care s-au introdus noile valori ale
presiunilor;
- for|ele trecute n coloana 3 se deduc din diagramele for|-presiune efectiv stabilite
la determinarea frecrilor n instala|ia de pretensionare (conform pct.E2.1); n
exemplul dat, presiunile efective sunt egale pentru ambele instala|ii deoarece s-au
presupus frecri egale n cele dou prese;
- pentru presiunile efective si, respectiv, for|ele de pretensionare s-au considerat
valori si trepte ct mai egale, astfel ca uniformitatea alungirilor s poat fi urmrit
chiar pe parcursul pretensionrii si, de asemenea, transpunerea valorilor pe
diagrama for|-alungire s se poat face mai usor;
- deplasarea srmelor n ancorajul piesei, coloanele 4 si 5, se asimileaz cu cea a
conului de inventar al presei si se msoar la instala|iile la care nu se pot pune
repere pe srme, alungirea msurndu-se prin deplasarea pistonului presei;
- n coloanele 10 si 11 sunt trecute alungirile corectate, ob|inute din cele brute la
care s-a |inut seama de deplasarea srmelor n ancorajul presei (col 4 si 5);
- alungirea total, coloana 14, se stabileste adugnd, la valoarea ob|inut pornind de
la zero conven|ional (151 mm n cazul exemplului), alungirea ntre 0 si 50 bar care
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 149
149
se consider egal cu cea dintre 50 si 100 bar, respectiv 20 mm; alungirea total se
poate stabili si prin extrapolare pentru presiunea maxim:
6 , 171
50 416
416
151 =

mm
d) Alungirile se pot nregistra si grafic, pe hrtie milimetric, comparndu-se cu
diagrama calculat. Diagramele trasate se vor anexa la fisele de pretensionare.
e) Dosarul fiselor de pretensionare va cuprinde si o copie a pogramului de
pretensionare.



Fig.E2.1 Model pentru fisa de pretensionare


E2.3 Fia de injectare pentru armturi pretensionate postntinse

E2.3.1 Fisele de injectare se ntocmesc dup modelul prezentat n fig. E2.2, avnd n vedere
urmtoarele:
a) fisele de injectare se completeaz la executarea opera|iei respective cnd trebuie
efectuate toate determinrile specificate pentru a avea certitudinea c amestecul
de injectare are caracteristicile (fluiditate, sedimentare) corespunztoare.
b) coloanele 11 si 12 din fisa de injectare se completeaz numai pentru un singur
canal din ntreaga serie de canale injectate n acelasi schimb de lucru si cu aceeasi
compozi|ie a amestecului de injectare. Celelalte coloane se completeaz pentru
toate canalele injectate.
c) n coloana 16 Observa|ii se trec eventualele incidente aprute n timpul injectrii
canalului, de exemplu: canal nfundat, ntreruperea injectrii datorit defectrii
utilajului etc.

150 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
150



Fig.E2.2 Model pentru fisa de injectare
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 151
151
Anexa F


RECOMANDRI PRIVIND STABILIREA POZIIEI ROSTURILOR DE LUCRU

F1 Prevederi generale

F1.1 n msura n care este posibil, trebuie s se evite rosturile de lucru, organizndu-se
punerea n oper a betonului astfel nct turnarea s se efectueze fr ntrerupere la nivelul
respectiv sau ntre dou rosturi de dilatare. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozi|ia
acestora trebuie stabilit prin proiect sau procedura de executare a lucrrilor.

F1.2 Numrul rosturilor de lucru trebuie s fie minim pentru c acestea pot avea, n cazul n
care sunt tratate necorespunztor, o capacitate de rezisten| mai mic, la ntindere si forfecare,
n compara|ie cu restul structurii. De asemenea, exist riscul de diminuare a impermeabilit|ii
n rost, cu consecin|e n reducerea gradului de protec|ie mpotriva coroziunii armturii.

F1.3 Rosturile de lucru trebuie s fie localizate n zone ale elementelor (structurii) care nu
sunt supuse la eforturi mari n timpul exploatrii.

F1.4 Pentru construc|ii cu caracter special, elemente de mare deschidere, construc|ii masive,
rezervoare, silozuri, cuve, radiere etc., n afara pozi|iei rosturilor de lucru, trebuie indicat n
proiect si modul special de tratare a acestora (benzi de etansare, prelucrare etc.).


F2 Poziia rosturilor de lucru

La stabilirea pozi|iei rosturilor de lucru trebuie respectate urmtoarele reguli:

F2.1 La stlpi se prevd rosturi de lucru numai la baza acestora (fig. F1 sec|iunea I-I); n cazul
unor tehnologii speciale se admit rosturi la 30... 50 mm sub grind sau plac.

F2.2 La grinzi, dac din motive justificate nu se poate evita ntreruperea turnrii betonului,
rosturile se pot amplasa n conformitate cu fig. F1, n zonele marcate cu sec|iunea II-II.

F2.3 n cazul n care grinzile se betoneaz separat, rostul de lucru se prevede la 30...50 mm
sub nivelul inferior al plcii sau al vutei acesteia.

F2.4 La plci, rostul de lucru trebuie amplasat la 1/51/3 din deschiderea plcii.
152 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
152
















Fig.F1 Pozi|ia rosturilor de lucru la stlpii si riglele cadrelor

F2.5 La plansee cu nervuri, cnd turnarea se face n direc|ia nervurilor, rostul se prevede n
zona cuprins ntre 1/2 si 1/3 din deschiderea nervurilor (fig. F2a).

F2.6 La plansee cu nervuri, cnd turnarea se face perpendicular pe direc|ia nervurilor rostul se
prevede n zona cuprins ntre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale; trebuie ca,
totodat, pe ct posibil, n plac rostul s fie amplasat la 1/5...1/3 din deschiderea plcii (fig.
F2b).


Fig. F2 Pozi|ia rosturilor de lucru la plansee cu nervuri

F2.7 La bol|i si arce se admit rosturi de lucru perpendiculare pe directoare, acestea mpr|ind
bolta sau arcul n bol|ari dispusi simetric fa| de cheie; nu se admit rosturi avnd suprafa|a n
plan orizontal.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 153
153
F2.8 La bol|i cu lungime mare, rosturile de lucru se pot amplasa prin mpr|irea lungimii
bol|ii, astfel nct s rezulte bol|i mai scurte.
F2.9 La plci curbe sub|iri si la pere|i de rezervoare pentru lichide nu se admit rosturi de
lucru; turnarea betonului trebuie efectuat fr ntrerupere.

F2.10 La funda|ii de utilaje supuse la solicitri dinamice pot fi prevzute rosturi n zone cu
eforturi reduse numai cu prevederea n proiect a unei armri corespunztoare.

F2.11 n cazul pere|ilor structurali sau pere|ilor de lungime mare, se pot prevedea rosturi
verticale pentru evitarea fisurrii din contrac|ie sau limitarea frontului de lucru; asemenea
rosturi se dispun la maximum 15 m ntre ele si se realizeaz cu un cofraj al suprafe|ei rostului
confec|ionat cu sicane (din lemn sau tabl) sau cu tabl expandat.

F2.12 n cazul elementelor masive cu lungimea mai mare de 20,0 m se prevd rosturi de lucru
verticale cofrate cu tabl expandat sau cofraje crendu-se ploturi care se toarn alternativ;
dimensiunile ploturilor se stabilesc de proiectant cu acordul constructorului.

F2.13 n cazul elementelor masive avnd grosime mare (de regul peste 2,5 m) se prevede un
rost de lucru orizontal, crendu-se dou lamele suprapuse; pentru asigurarea conlucrrii
lamelelor se adopt una (sau ambele) dintre urmtoarele solu|ii:
- crearea de praguri, de tip crenel, pe vertical;
- dispunerea unor armturi suplimentare de legtur, ancorate corespunztor n
betonul de sub rost si de deasupra acestuia.
154 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
154
Anexa G

REALIZAREA LUCRRILOR CU BETOANE SPECIALE
SAU PRIN PROCEDEE DEOSEBITE

G1 Generaliti

Prezenta anex cuprinde unele prevederi privind executarea lucrrilor de construc|ii
cu:
a) betoane cu agregate usoare;
b) betoane autocompactante;
c) betoane ciclopiene;
d) betoane aplicate prin torcretare;
e) betoane turnate n cofraje glisante;
f) betoane turnate sub ap.

G2 Betoane cu agregate uoare

Betonul cu agregate usoare nu trebuie pompat dect dac se demonstreaz c procesul
de pompare nu are vreun efect semnificativ asupra rezisten|ei betonului ntrit.
Pierderea de rezisten| a acestuia se poate datora fragilizrii zonei de tranzi|ie ntre
pasta de ciment si agregate datorit apei absorbite si expulzate de agregate n timpul si dup
opera|iunile de pompare. Reamestecarea betonului dup pompare poate atenua acest fenomen.

G3 Betoane autocompactante

n cazul utilizrii betonului autocompactant, compactarea betonului se datoreaz
efectului gravita|iei.
Procedurile pentru punerea n oper a acestui tip de beton trebuie stabilite prin
referin|e privind experien|a constructorului si/sau prin ncercri ini|iale privind ob|inerea
compactit|ii dorite.
Cerin|e complementare celor prevzute n NE 012-1 privind propriet|ile betonului
proaspt si criteriile de conformitate trebuie s fac obiectul unui acord ncheiat cu
productorul betonului autocompactant.

G4 Betoane ciclopiene

G4.1 n elementele masive de beton care nu sunt supuse la solicitri importante se pot ngloba
bolovani de piatr, realizndu-se betonul ciclopian. Propor|ia de bolovani ngloba|i este de
maximum 30 % n cazul utilizrii betonului de clas mai mare de C8/10, inclusiv.
Nu este permis utilizarea betonului ciclopian la realizarea elementelor de construc|ii
n medii cu agresivitate chimic sau cnd se impun condi|ii de impermeabilitate.

G4.2 Bolovanii ce urmeaz a fi ngloba|i trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi|ii:
a) nu trebuie s aib crpturi;
b) dimensiunile lor nu trebuie s depseasc 1/6 din cea mai mic dimensiune a
elementului de construc|ie n care sunt introdusi;
c) raportul dintre dimensiunea maxim si minim nu trebuie s depseasc 2,5;
d) roca din care provin s fie stabil si negeliv;
e) nainte de a fi introdusi n beton, trebuie s fie cur|a|i si spla|i, de preferin| cu jet
de ap sub presiune.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 155
155

G4.3 La executarea betonului ciclopian trebuie respectate urmtoarele reguli:
a) se toarn un prim strat de beton n grosime de 25 cm care se bate cu maiul sau se
vibreaz cu pervibratoare. Peste acesta se toarn al doilea strat de beton de circa
15 cm grosime, n care se ndeas, prin batere cu maiul de lemn, bolovanii aseza|i
la o distan| de cel pu|in 20 cm de marginea zonei care se umple cu beton.
Distan|a dintre bolovani trebuie s fie cea minim necesar introducerii
pervibratorului cu care se efectueaz compactarea betonului n care se nglobeaz
bolovanii.
b) straturile urmtoare se execut n acelasi mod, la ultimul strat realizndu-se o
acoperire cu beton de cel pu|in 20 cm.
c) la turnarea betonului n funda|ii masive, pentru asigurarea unei bune legturi n
rosturile de turnare orizontale, bolovanii se las iesi|i n afar cu cel pu|in jumtate
din volumul lor. Betonul se vibreaz sau se bate cu maiul ntre bolovani fr a-i
disloca, ns, din masa betonului. La reluarea turnrii ntreaga suprafa| a
betonului, inclusiv a bolovanilor, se cur|, se ud si, peste aceasta, se asterne un
strat de mortar de ciment de circa 2 3 cm, de aceeasi clas cu cea betonului.
d) nu se recomand stropirea bolovanilor cu lapte de ciment nainte de introducerea
lor n beton.
e) nu se admite asezarea bolovanilor dac betonul a nceput s fac priz.

G5 Betoane aplicate prin torcretare

Pentru betonul aplicat prin torcretare, executarea lucrrilor se realizeaz n
conformitate cu cerin|ele standardului SR EN 14487 pr|ile 1 si 2 referitoare le cerin|ele
privind executarea lucrrilor.

NOT SR EN 14487-2 prezint informa|iile si cerin|ele tehnice care trebuie incluse n proiectele
privind executarea acestui tip de lucrri.

G6 Betoane turnate n cofraje glisante

G6.1 Betonul turnat n cofraje glisante trebuie s prezinte o priz corespunztoare. Turnarea
betonului trebuie efectuat cu materiale adecvate si prin aplicarea de metode care s garanteze
c acoperirea cu beton a armturii, calitatea betonului si finisarea suprafe|ei sunt realizate
conform cerin|elor.

G6.2 n prima faz de ntrire, betonul trebuie s ating rezisten|ele necesare desprinderii de
cofraj, men|inerii formei si asigurrii stabilit|ii tijelor de sus|inere.
La stabilirea vitezei de glisare trebuie s se ia n considerare timpul necesar atingerii
unei rezisten|e de:
- 0,15...0,2 N/mm
2
la desprinderea de cofraj;
- circa 0,4 N/mm
2
la iesirea din cofraj.
Rezisten|a se apreciaz mai nti prin efectuarea ncercrilor preliminare, iar n timpul
executrii, prin mpungerea betonului cu o vergea din o|el cu diametrul de 10...12 mm.

G6.3 Verificarea betonului turnat n cofraje glisante se face pe beton proaspt si pe probe
pstrate n condi|ii standard, la vrsta de 28 zile. La acest termen betonul trebuie s aib
rezisten|a corespunztoare clasei de beton prevzute si, dac este cazul, gradul de
impermeabilitate si/sau gelivitate stabilite prin proiect.

156 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
156
G6.4 Cerin|ele pentru betonul proaspt se refer la consisten|a betonului la locul de punere n
oper care, prin determinare cu metoda tasrii, trebuie s fie astfel:
- 70 20 mm cnd punerea n oper a betonului se face cu bena, iar armturile sunt rare;
- 100 20 mm cnd punerea n oper a betonului se face prin pompare;
- 120 20 mm cnd se folosesc aditivi superplastifian|i sau elementele au armturi dese.
Temperatura betonului proaspt la locul de punere n oper, n func|ie de dimensiunea
cea mai mic a sec|iunii elementului, trebuie sa fie cuprins ntre limitele indicate n tabelul
urmtor.

Dimensiunea minim a sec|iunii elementului
Temperatura betonului proaspt
( C)
minim maxim
< 0,3 m
0,3...1 m
1...2 m
> 2 m
10
5
5
5
30
30
25
20

NOT Productorul trebuie s stabileasc tasarea betonului proaspt care trebuie ob|inut la sta|ia de
betoane, astfel nct la locul de punere n oper, |innd seama de condi|iile de mediu si de
durata total de transport, s se realizeze tasarea prevzut de constructor.

G6.5 Compozi|ia betonului se stabileste pe baz de ncercri preliminare, inclusiv pe baza
recomandrilor prevzute n NE 012-1.

Cerin|ele privind materialele componente si compozi|ia betonului sunt urmtoarele:
a) Pentru ciment:
Dac prin proiect sau proceduri nu sunt prevzute condi|ii speciale, care s impun
utilizarea altor cimenturi, se recomand utilizarea cimenturilor n conformitate cu NE 012-1.
b) Pentru agregate:
n general se folosesc agregate de balastier, astfel nct dimensiunea maxim a
granulelor de agregat s fie cel mult 1/6 din grosimea elementului de beton care se toarn n
cofraj glisant. n cazurile n care se utilizeaz agregate de concasare, granulozitatea
agregatului total trebuie s se nscrie n zona imediat superioar (cu con|inut mai ridicat n
pr|i fine) celei indicate n mod normal la dozajul de ciment respectiv.
c) Pentru aditivi:
n vederea mbunt|irii lucrabilit|ii betonului proaspt si a caracteristicilor de
rezisten| si durabilitate ale betonului ntrit, la prepararea betonului se recomand utilizarea
unuia din urmtoarele tipuri de aditivi:
- aditiv plastifiant/antrenor de aer pentru betoane de clas mai mic de C 30/37;
- aditiv superplastifiant pentru betoane de clas egal sau mai mare de C 35/45;
- aditiv ntrzietor n cazurile n care, din diferite motive (transport, glisare pe timp
clduros, adoptarea unor viteze mici de glisare), se depseste durata limit admis
ntre turnarea a dou straturi succesive sau se ntrevede realizarea unei rezisten|e mai
mari de 0,2 N/mm
2
la desprinderea de cofraj; se evit asocierea cu un alt tip de
aditiv.

NOT - n cazurile n care la betoane preparate cu aditivi plastifian|i/antrenori de aer sau
superplastifian|i apare necesar si prelungirea duratei de men|inere a betonului n stare
proaspt atunci, pe lng aditivul de baz, se poate aduga un aditiv ntrzietor, ns numai
n conformitate cu prevederile din NE 012-1.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 157
157
G6.6 Prepararea si transportul betonului destinat executrii construc|iilor prin metoda
cofrajelor glisante se efectueaz conform prevederilor din NE 012-1, acelea din prezentul
normativ, precum si conform precizrilor urmtoare:
- transportul betonului de la sta|ie pn la locul de punere n oper se face cu mijloace
autoagitatoare;
- transportul betonului pe vertical se face cu bene ridicate cu macaraua, pompe de
beton, skipuri, boburi etc.
- betonul se descarc n mijloace de transport pe orizontal (roabe, tomberoane) si se
repartizeaz uniform n cofrajul glisant.
n cazul utilizrii pompelor de beton, descrcarea se poate face direct n cofrajul
glisant.

G6.7 Punerea n oper a betonului trebuie efectuat, dupa cum urmeaz:
- turnarea betonului se face n straturi orizontale uniforme de 20...25 cm grosime, care se
succed la intervale de timp stabilite n func|ie de compozi|ia betonului, de condi|iile de
mediu si viteza de glisare, astfel nct s se asigure o bun legtur ntre straturi si,
deci, continuitatea elementului;
- compactarea betonului se face prin vibrare cu vibratoare de interior, de ctre o echip
instruit special n acest scop. Compactarea betonului trebuie suplimentat cu o
compactare manual (cu sipci/ vergele), dac este cazul;
- viteza de glisare n condi|ii normale de temperatur si de lucru trebuie s fie cuprins
ntre 10...25 cm/h. Aceasta poate fi redus pn la 5 cm/h n cazuri excep|ionale
(condi|ii de timp friguros, eventuale intemperii etc.).

NOT Executantul trebuie s ia toate msurile tehnico-organizatorice pentru ca opera|ia de glisare s
se desfsoare continuu si n bune condi|ii. n acest scop se va corela ritmul de preparare,
transport si punere n oper a betonului cu viteza de glisare, |innd seama de condi|iile de
mediu, de complexitatea si durata opera|iilor ce trebuie efectuate imediat naintea turnrii
betonului.

G6.8 Tratarea betonului se face n conformitate cu prevederile prezentei reglementri. n
condi|ii normale de temperatur, dup iesirea din cofrajul glisant betonul trebuie men|inut n
stare umed minimum 7 zile si protejat de ac|iunea razelor solare si a vntului minimum 24
ore.
n perioada de timp friguros trebuie luate msuri de protec|ie astfel nct betonul
recent decofrat s se men|in la o temperatur de + 10...+ 15 C timp de minimum 3 zile de la
turnare, dac n proiect nu se prevede un timp mai ndelungat.

G7 Betoane turnate sub ap

G7.1 Betonul turnat sub ap trebuie s aib propriet|i speciale n stadiile proaspt si ntrit,
consisten|a necesar pentru a putea fi pus n oper usor, structur dens chiar si fr
compactare, precum si s nu segrege.
Turnarea betonului sub ap se face numai n incinte cu ap stttoare sau ap care a
fost adus n aceast stare lund msuri corespunztoare.
n cazul n care nu se folosesc aditivi speciali sau adaosuri, nu este admis cderea
liber a betonului prin ap, chiar pe distan|e foarte scurte.
Pentru a nu se solubiliza sau segrega, betonul se poate turna prin tuburi. Turnarea prin
tuburi fixe sau mobile trebuie s se fac continuu; captul inferior al tubului trebuie s fie

158 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
158
imersat n beton pe minimum 40 cm n cazul cderii libere a betonului prin tuburi si pe circa
100 cm n cazul pomprii acestuia.

G7.2 La stabilirea compozi|iei betonului turnat sub ap se fac urmtoarele recomandri:
a) n ceea ce priveste consisten|a
Pentru betoane turnate sub ap se foloseste o consisten| corespunztoare clasei S3 sau
S4 n func|ie de modul de turnare prin cdere liber, prin tuburi, sau prin pompare. n cazul
betoanelor pompate pentru a se preveni blocajul furtunelor, deoarece betonul nu trebuie s
con|in o cantitate mare de ap, se impune utilizarea aditivilor mari reductori de ap.
b) n ceea ce priveste agregatele
Pentru a se ob|ine o bun lucrabilitate la un raport ap/ciment mic si amestec compact
fr mijloace suplimentare de compactare, se recomand utilizarea de agregate rotunde cu o
suprafa| neted. Se recomand folosirea unei granulozit|i continue, avnd n vedere
pericolul mai mic de segregare fa| de amestecurile cu granulozitate discontinu. Se
recomand, pentru a nu provoca dificult|i la turnare, ca dimensiunea maxim a agregatelor s
fie de 32 mm.
c) n ceea ce priveste cimentul
n general se recomand majorarea cu circa 10 % a dozajului de ciment n compara|ie
cu cerin|ele normale pentru a mbunt|i coeziunea betonului proaspt prin solubilizare si
pentru a asigura o cantitate suficient de ciment dup o posibil solubilizare care apare
aproape inevitabil. Con|inutul de ciment trebuie stabilit |innd seama c un dozaj mare poate
provoca fisuri termice. Utilizarea cimenturilor cu adaosuri este recomandat pentru betonul
turnat sub ap n vederea cresterii rezisten|ei sale la atacul chimic si reducerii cldurii de
hidratare.

G7.3 n cazuri speciale, pe baza unor experimentri de laborator si a unor proceduri pentru
amestecuri special proiectate, prin utilizarea unor aditivi speciali si adaosuri, betonul poate fi
turnat prin cdere liber prin ap.

G7.4 n cazul funda|iilor la care spturile se execut cu epuismente, dac apa nu se poate
evacua complet si pe fundul gropii rmne un strat de ap de circa 10....15 cm grosime, se
admite n mod excep|ional, turnarea betonului sub ap, situa|ie n care punerea n oper ncepe
de la un col| al funda|iei, turnndu-se un prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei
si care se extinde treptat pe ntreaga suprafa|. n aceast caz se toarn beton cu tasare zero sau
uscat (preparat la umiditatea saturat a agregatelor, cu spor de ciment 10 - 15 %). Punerea n
oper trebuie s continue apoi n uscat, prin turnarea betonului deasupra stratului turnat
anterior.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 159
159
Anexa H

VERIFICRI PRIVIND BETONUL I PUNEREA N OPER A ACESTUIA

H1 Sunt avute n vedere urmtoarele trei categorii de betoane, n func|ie de modul de
producere a acestora:
a) betoane produse n sta|ii specializate, cu dozare automat si cu dotare si personal
corespunztoare:
i) betoane cu propriet|i specificate;
ii) betoane cu compozi|ie specificat;
b) betoane produse pe santier, cu dozare manual, care sunt betoane cu compozi|ie
specificat.
Betoanele din categoria (a) pot fi produse fie n sta|ii independente de constructor, fie
n sta|ii ale acestuia, amplasate n zona santierului.

H2 Premizele avute n vedere sunt urmtoarele:
a) pentru betoanele livrate de sta|ii este efectuat controlul de conformitate si controlul
produc|iei;
b) pentru betoanele produse pe santier sunt luate msurile necesare pentru evaluarea
conformit|ii pentru betoane cu compozi|ie prescris;
c) comanda pentru beton con|ine toate datele necesare;

NOT: Aceste premize specific faptul c betoanele sunt produse n conformitate cu prevederile NE 012-1.

d) cofrajele si sus|inerile acestora, armturile (nepretensionate si, dac este cazul,
pretensionate) si piesele nglobate, au fost montate corespunztor si recep|ionate
calitativ, astfel c nainte de turnarea betonului se face doar o verificare vizual
a men|inerii situa|iei existente la aceste recep|ii calitative pe faze de lucrri.

H3 Verificrile pentru |inerea sub control a lucrrilor privind punerea n oper a betoanelor si
decofrarea sunt prevzute n tabelul H1.
Urmtorii termeni din acest tabel sunt utiliza|i cu sensul artat n continuare (termenii
amestec si arj au sensul definit n NE 012-1):

lot (cantitate de) beton, de acelasi tip, pus n oper pe o zon a construc|iei delimitat
de rosturi de turnare.
n cazurile n care:
- volumul de beton al unui lot este foarte mare, condi|iile se refer la
volume mai mici din acelasi lot, stabilite prin proiect;
- elementele n care se pune n oper betonul sunt de volum mic
(spre exemplu, funda|ii izolate pentru stlpi), lotul cuprinde
elemente care se toarn ntr-un schimb (o zi);
- betonul provine de la mai multe sta|ii, condi|iile se refer la
betoanele primite de la fiecare sta|ie;
- pe aceeasi zon se pun n oper mai multe tipuri de beton,
condi|iile se refer la fiecare tip de beton;

prob beton prelevat dintr-o sarj, identificabil pentru asigurarea trasabilit|ii, pe
care se fac ncercri pe beton proaspt sau se confec|ioneaz epruvete pentru
ncercri pe beton ntrit. Dac nu este prevzut altfel, probele se preleveaz
cnd descrcarea sarjei a ajuns la cca. din volumul total al acesteia;
160 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
160
tip de beton beton cu o anumit compozi|ie (proiectat sau prescris), realizat de un
anumit productor si produs cu componente din aceeasi surs si cu
aceleasi caracteristici.

H4 Prin analizarea situa|iei cu proiectantul se n|elege faptul c acesta este ncunostiin|at de
constructor de situa|ia de neconformitate creat si, n cunostin| de cauz, stabileste msurile
si modalit|ile de continuare a lucrrilor. Aceste msuri pot fi, n func|ie de caz, de la
consolidare sau demolare, pn la a nu lua nici o msur suplimentar.

Tabelul H1
Nr.
crt.
Obiectul
verificrii
Caracteristicile
sau condi|iile
prevzute
Metodele de
verificare
Frecven|a
verificrii
Msuri
n cazul
neconformit|ii
A La livrare, pe betonul proaspt
1 Bonul de livrare -conformitatea
cu comanda pentru
beton
- existen|a tuturor
datelor, conform NE
012-1, pct.7.3
examinare
direct
la fiecare sarj respingerea
livrrii
2 Consisten|a
betonului
-clase de consisten|
sau valori specificate
prevzute n
comand
- evaluare
vizual

- ncercri
pe probe
conform SR
EN 12350-
2, SR EN
12350-3, SR
EN 12350-4
si SR EN
12350-5

- la fiecare sarj

- fiecare tip de
beton, pe
schimb de lucru
sau max.20 m
3
,
si n caz de
dubiu
pentru valorile
determinrilor
pe probe (a se
vedea Nota)

3 Temperatura
betonului (pe timp
friguros, clduros,
sau dac este
prevzut n proiect)
+5+30
o
C
conform
NE 012-1, pct.5.2.8
msurare,
pe probe
la fiecare sarj nu se pun n
oper betoane cu
temperatura sub
+5
o
C sau peste
+30
o
C
4 Alte caracteristici,
cerute prin proiect
si prevzute n
comanda pentru
beton
Pentru lucrrile de construc|ii care necesit condi|ii speciale de turnare sau
tratare si pentru construc|iile la care sunt prevzute condi|ii speciale de
exploatare, proiectantul va indica n proiect caracteristicile suplimentare ale
betonului proaspt care trebuie s fie determinate (spre exemplu, volumul de
aer antrenat sau raportul A/C), metoda de determinare, precum si condi|iile de
asteptare, care trebuie luate pn la ob|inerea rezultatelor.


NOT: Livrarea de beton se respinge dac nu se ncadreaz n toleran|ele/abaterile prevzute n NE 012-1, tabelele 11
si 18, pentru clasele sau valorile specificate ale consisten|ei betonului.
n cazul unor valori sczute n raport cu valorile precizate prin referin| la clase sau valori specificate, se admite
mbunt|irea consisten|ei betonului numai prin adugarea de aditivi (super)plastifian|i, cu respectarea prevederilor
aplicabile din NE 012-1.



MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 161
161
Tabelul H1 (continuare, 2)
Nr.
crt.
Obiectul
verificrii
Caracteristicile
sau condi|iile
prevzute
Metodele
de
verificare
Frecven|a
verificrii
Msuri
n cazul
neconformit|ii
5 Prelevarea probelor
si confec|ionarea
epruvetelor pentru
ncercri pe beton
ntrit
a) pentru verificarea
rezisten|ei la
compresiune la 28
zile (3 cuburi sau
cilindri
confec|iona|i dintr-o
prob)







b) pentru verificarea
rezisten|ei la
compresiune la
termene
intermediare
(epruvete de
control)


c) pentru
determinarea altor
caracteristici
(3 epruvete
confec|ionate dintr-
o prob)
i) permeabilitate
la ap

ii) comportare la
nghe|-dezghe|

iii) rezisten|a la
abraziune


iv) rezisten|e la
ntindere





SR EN 12390-1














SR EN 12390-1













SR EN 12390-8
NE 012-2, 11.1.3. si anexa X


SR 3518

SR EN 1339
(anexa G)


SR EN 12390-5
SR EN 12390-6
SR EN 12390-6:2002/AC



cel pu|in o
prob pentru
fiecare tip de
beton, lot,
schimb (zi) si,
n func|ie de
clasa de
rezisten|:
-100 m
3

(_C16/20)
-50 m
3

(>C16/20)



conform
proiect, dar cel
pu|in 2 probe
pentru fiecare
categorie de
lucrri
implicat
(decofrare,
precomprimare
etc.)





conform
nr.crt.5, pct.a)


conform
nr.crt.5, pct.a)

cel pu|in o
prob pe tip de
beton si lot

conform
prevederilor din
proiect


















repetarea
prelevrii
probelor si
confec|ionrii
epruvetelor,
dac aceasta se
poate efectua
162 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
162

Tabelul H1 (continuare, 3)
Nr.
crt.
Obiectul
verificrii
Caracteristicile
sau condi|iile
prevzute
Metodele de
verificare
Frecven|a
verificrii
Msuri
n cazul
neconformit|ii
B nainte de punerea n oper a betonului
1 Starea cofrajelor,
sub aspectele:
a) stabilitatea
sus|inerilor;
b) starea de
cur|enie;
c) etenseitatea;
d) aplicarea
produselor pentru
decofrare


men|inerea
situa|iei de la
recep|ia
calitativ pe
faze de lucrri
a cofrajelor


examinare
direct


ntreaga
suprafa|
cofrat


nenceperea sau
oprirea turnrii
betonului, pn
la remedierea
situa|iei
2 Starea armturilor si
a pieselor nglobate,
montate, cu privire
la:
a) pozi|ionarea si
fixarea fa| de
cofraj;
b) starea de
cur|enie;
c) pozi|ia relativ
ntre bare;
d) modul de
asigurare a
circula|iei
personalului
implicat, fr a
afecta armtura




men|inerea
situa|iei de la
recep|ia
calitativ, pe
faze de lucrri,
a cofrajelor




examinare
direct si
prin
msurare, n
caz de dubiu




toat armtura
(nepretensionat
si, dac este
cazul,
pretensionat) si
toate piesele
nglobate,
montate




nenceperea sau
oprirea turnrii
betonului, pn
la remedierea
situa|iei
3 Starea n zona
rosturilor de turnare
existente, dac este
cazul, sub aspectele:
a) starea suprafe|ei
betonului;
b) starea si pozi|ia
elementelor de
etansare, dac
este cazul;
c) starea de
cur|enie





pct. 11.5



examinare
direct si
prin
msurare, n
caz de dubiu



ntreaga
suprafa| a
rostului de
turnare



nenceperea
turnrii
betonului pn
la remedierea
situa|iei
4 ndeplinirea
condi|iilor prealabile
si a condi|iilor
necesare la punerea n
oper a betonului


pct. 11.6

cunoasterea
situa|iei
existente

la fiecare etap
de turnare a
betonului
nenceperea
turnrii
betonului pn
la remedierea
situa|iei


MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 163
163
Tabelul H1 (continuare, 4)
Nr.
crt.
Obiectul
verificrii
Caracteristicile
sau condi|iile
prevzute
Metodele de
verificare
Frecven|a
verificrii
Msuri
n cazul
neconformit|ii

C La turnarea i compactarea betonului
1 Condi|iile legate de
planul de turnare, n
special:
a) condi|ii
meteorologice;





b) viteza de turnare,
succesiunea si
grosimea
straturilor










- temperatur
- precipita|ii





subcap. 11.3



- msurare
- observare
direct si
prognoz,
dac este
cazul

evaluare
vizual








pe ntreaga
perioad de
punere n
oper







consemnarea
strii de fapt si
analizarea
situa|iei cu
proiectantul
2 Omogenitatea
betonului la turnare,
la betoane cu
consisten| mare,
transportate fr
agitare
aspect uniform
n ceea ce
priveste
consisten|a si
repartizarea
ntre partea
fin si
agregatele
mari


evaluare
vizual


la fiecare sarj
- refuzarea
livrrii, dac nu
este posibil
reamestecarea
-aten|ionarea
productorului
si refuzarea
livrrii n caz
de repetare
3 Compactarea
betonului


subcap. 11.3

evaluare
vizual

pe ntreaga
perioad de
turnare
consemnarea
strii de fapt si
analizarea
situa|iei cu
proiectantul
4 Starea cofrajelor
stabilitatea
formei, a
dimensiunilor
si a pozi|iei

evaluare
vizual

pe ntreaga
perioad de
turnare
-msurri,
consemnarea
strii de fapt
si analizarea
situa|iei cu
proiectantul;
-oprirea
turnrii, dac
este cazul
164 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
164
Tabelul H1 (continuare, 5)
Nr.
crt.
Obiectul
verificrii
Caracteristicile
sau condi|iile
prevzute
Metodele de
verificare
Frecven|a
verificrii
Msuri
n cazul
neconformit|ii
D La tratarea i protecia betonului dup turnare
1 Condi|iile de mediu
imediat dup turnarea
betonului:
a) temperatur;


b) precipita|ii;




c) nsorire direct;
d) vnt, curen|i de
aer




pct.11.4.7 -
11.4.8

se acoper
betonul n
primele 12 ore
de la turnare

n cazurile
prevzute n
proiect, se
acoper
betonul



msurare


examinare
direct



examinare
direct
n perioada de
tratare

zilnic, la orele
7; 12 si 19

-




-






consemnarea
strii de fapt si,
n cazul unor
degradri (fisuri,
exfolieri etc.)
analizarea
situa|iei cu
proiectantul
2 Aplicarea metodei de
tratare
subcap. 11.4
si, dac este
cazul,
prevederile din
proiect sau
caiet de sarcini

observare
direct
la aplicarea
metodei si,
ulterior, zilnic,
pentru toat
suprafa|a
tratat, n
perioada de
tratare
E La decofrare
1 Rezisten|a betonului,
n cazul elementelor
portante care suport
ncrcri de la
decofrare


pct. 11.7.1 sau
prevederile din
proiect


ncercarea
epruvetelor
de control
pentru primele
elemente de un
acelasi tip,
ncepnd cu
data prezumat
pe baza vitezei
de dezvoltare a
rezisten|ei


nu se decofreaz
dect la
atingerea
rezisten|ei
prevzute
2 Condi|iile de
men|inere a
sprijinirilor
provizorii la
elemente portante
care preiau momente
ncovoietoare si/sau
for|e tietoare
maximum
din deschidere
(pe fiecare
latur, la
plci), poate s
rmn fr
sprijiniri
provizorii n
timpul
decofrrii








apreciere
vizual




la fiecare
element portant
consemnarea
strii de fapt si,
n cazul unor
degradri,
analizarea
situa|iei cu
proiectantul

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 165
165
Tabelul H1 (continuare, 6)
Nr.
crt.
Obiectul
verificrii
Caracteristicile
sau condi|iile
prevzute
Metodele de
verificare
Frecven|a
verificrii
Msuri
n cazul
neconformit|ii
3 Starea betonului, sub
aspectele:
a) forma si aspectul
suprefe|ei;
b) prezen|a
segregrilor;
c) prezen|a fisurilor;
d) dislocri, pori,
pete,
neuniformit|i de
alt natur;

e) acoperirea
armturii, dac
este cerut prin
proiect

-suprafa|
continu (cu
excep|ia altor
condi|ii n
proiect), de
culoare
uniform, fr
segregri,
fisuri sau alte
defecte

-conform
proiect


-examinare
vizual








-msurri







ntreaga
suprafa|


consemnarea
defectelor si/sau
degradrilor, cu
precizarea
pozi|iilor si
dimensiunilor,
pe planuri ale
elementelor
respective si
analizarea
situa|iei cu
proiectantul
4 Pozi|ia si
dimensiunile
elementelor, precum
si a pieselor
nglobate
conformitatea
cu proiectul
msurri toate
suprafe|ele de
rezemare
pentru
elementele
structurale
prefabricate, cu
consemnarea
situa|iei reale,
restul, n caz de
dubiu

consemnarea
situa|iei
existente si
analizarea
acesteia cu
proiectantul
F La precomprimare
1 Rezisten|a betonului

conform
proiect

ncercarea
epruvetelor
de control
ncepnd cu
data prezumat
pe baza vitezei
de dezvoltare a
rezisten|ei
nu se efectueaz
precomprimarea
dect dup
atingerea
rezisten|ei
prevzute
2 Starea elementului
care se precomprim,
sub aspectele:
a) integritatea
sec|iunii de beton
(segregri, fisuri,
dislocri etc.);
b) existen|a, pozi|ia
si starea pieselor
nglobate
implicate (plci
de rezemare, |evi
de injectare si
aerisire etc.);
c) mod de rezemare





conform
proiect
(modul de
rezemare, dac
este cazul)





examinare
direct si
msurare n
caz de dubiu





la fiecare
element care se
precomprim



nu se efectueaz
precomprimarea
dect dup
analizarea
situa|iei cu
proiectantul,
ob|inerea
acordului scris
al acestuia
166 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
166
Tabelul H1 (continuare, 7)
Nr.
crt.
Obiectul
verificrii
Caracteristicile
sau condi|iile
prevzute
Metodele de
verificare
Frecven|a
verificrii
Msuri
n cazul
neconformit|ii

3 Starea elementului,
n timpul si dup
precomprimare,
privind:
a) stabilitatea
general, ca
urmare a
modificrii
modului de
rezemare (dac
este cazul);







b) apari|ia unor
degradri
(striviri locale,
fisuri etc.)





-msuri
preliminare de
stabilitate,
dac este cazul










-nu trebuie s
apar
degradri




-examinare
direct si
monitorizare
prin
msurri,
dac este
cazul







-examinare
direct
la fiecare
element care se
precomprim

-n timpul
precomprimrii












-n timpul
precomprimrii
si minimum 24
ore dup
aceasta




-se opresc
opera|iunile de
precomprimare
si se monteaz
sprijiniri
adecvate (care
nu mpiedec
deformarea
elementului
datorit
precomprimrii)


-dac apar n
timpul
precomprimrii,
se opreste
precomprimarea;
-se consemneaz
degradrile cu
precizarea
pozi|iei si
dimensiunilor pe
planul
elementului si se
analizeaz
situa|ia cu
proiectantul care
trebuie s
stabileasc
modul de
continuare a
precomprimrii
G Verificarea calitii betonului pus n lucrare
1 Rezisten|a la
compresiune (clasa
de rezisten|), pe
pr|i de obiect
conform
proiect, pe
baza criteriilor
de la pct.
15.5.3
ncercarea
epruvetelor
de control;
SR EN
12390-2
SR EN
12390-3
pe fiecare parte
de obiect
conform pct.
15.5.4
consemnarea
situa|iei
existente si
analizarea
acesteia cu
proiectantul
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 167
167
Nr.
crt.
Obiectul
verificrii
Caracteristicile
sau condi|iile
prevzute
Metodele de
verificare
Frecven|a
verificrii
Msuri
n cazul
neconformit|ii

2 Alte caracteristici,
conform A.5.c de
mai nainte
conform
proiect
ncercarea
epruvetelor
de control (a
se vedea
A.5.c)
pe fiecare parte
de obiect
conform pct.
15.5.4
consemnarea
situa|iei
existente si
analizarea
acesteia cu
proiectantul
3 Dimensiuni,
defecte, degradri
conform
proiect
si prevederilor
din prezentul
normativ sau
alte
reglementri
tehnice
aplicabile
examinare
direct si
msurri
pe fiecare parte
de obiect
conform pct.
15.5.4
consemnarea
situa|iei
existente si
analizarea
acesteia cu
proiectantul

168 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
168
Anexa X

VERIFICAREA IMPERMEABILITII LA AP A BETOANELOR


X1 Gradul de impermeabilitate la ap a betoanelor se noteaz P
n
x
, n care:
n valoarea prescris a presiunii maxime a apei (N/mm
2
);
x valoarea prescris a adncimii limit de ptrundere a apei (cm).

X2 Epruvetele pentru verificarea gradului de impermeabilitate la ap, pot fi:
- cuburi cu latura de 140 mm (150 mm) sau 200 mm;
- prisme de 140x140xl
p
sau 200x200xl
p
, n care: l
p
_ 100 mm si l
p
_ x;
- cilindri cu diametrul de minimum140 mm si nl|imea de maximum 200 mm.
La alegerea dimensiunii minime a epruvetelor (l
min
) se |ine seama si de dimensiunea
maxim a agregatelor (a
max
), astfel:
- l
min
/a
max
_ 4, pentru agregate avnd a
max
< 71 mm;
- l
min
/a
max
_ 3, pentru agregate avnd a
max
_ 71 mm.
Epruvetele cilindrice pot fi carote extrase din lucrare.

X3 Epruvetele trebuie s aib, la ncercare, vrsta de 90 zile pentru betoane hidrotehnice, sau
28 zile pentru betoane destinate celorlalte categorii de construc|ii.
Epruvetele confec|ionate din beton proaspt trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condi|ii:
- pentru o verificare sunt necesare minimum 3 epruvte;
- pstrarea epruvetelor se face astfel:
pn la decofrare la temperatura de (203)C si umiditate relativ de
(655) %;
n primele 7 zile dup decofrare, n ap la temperatura de (202)C;
n continuare, n aer, la temperatura de (203)C si umiditate relativ
de (655)%, cu excep|ia betoanelor hidrotehnice care se men|in n
aceleasi condi|ii ca si n primele 7 zile.

X4 Instala|ia pentru verificarea gradului de impermeabilitate la ap trebuie s permit
supunerea uneia din fe|ele epruvetei (fa|a de infiltra|ie) la ac|iunea apei sub presiune, reglabil
n trepte constante, si observarea direct si concomitent a fe|ei opuse (fa|a de exfiltra|ie),
precum si a fe|elor laterale.
Instala|ia trebuie s cuprind cel pu|in 3 posturi de ncercare concomitent, legate n
baterie la acelasi dispozitiv de punere sub presiune a apei.
Etansarea epruvetelor pe fe|ele de infiltra|ie si de exfiltra|ie se face cu inele de
etansare din cauciuc, avnd diametrul astfel:
- 70 mm, pentru epruvetele cubice sau paralelipipedice cu latura de 140 mm
(150 mm) sau cilindrice;
- 100 mm pentru epruvetele cubice sau paralelipipedice cu latura de 200 mm.

X5 Fa|a de infiltra|ie se alege astfel nct s fie, fa| de direc|ia de turnare a epruvetei, n
aceeasi pozi|ie ca suprafa|a betonului din lucrare, spre exemplu:
- pentru betonul de pe fundul unui rezervor, fa|a de infiltra|ie a epruvetei va fi
fa|a de turnare a acesteia, iar pentru betonul din pere|ii rezervorului, va fi
una din fe|ele laterale ale epruvetei;
- n cazul carotelor, fa|a de infiltra|ie va fi cea a suprafe|ei betonului din
lucrare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 169
169
Pregtirea epruvetelor se face astfel:
a) Se traseaz, centric, pe fa|a de infiltra|ie, un cerc cu diametrul corespunztor celui
al inelului de etansare si suprafa|a acestui cerc se freac cu o perie de srm, sau se ciocneste
usor cu o buciard cu masa de maximum 500 g, pentru a ndeprta stratul superficial de piatr
de ciment.
b) Epruvetele cilindrice se etanseizeaz pe suprafa|a lateral, cu 1 2 zile nainte,
spre exemplu, prin peliculizare cu rsini sintetice.

X6 Instala|ia se verific, nainte de montarea epruvetelor, prin:
- introducerea apei n posturile de ncercare si eliminarea aerului din
conductele de distribu|ie a apei sub presiune;
- nchiderea robinetelor de acces a apei, ridicarea presiunii la o valoare cu cca.
0,1 N/mm
2
mai mare dect presiunea maxim la care se va supune epruveta
si men|inerea acesteia timp de cel pu|in o or, timp n care aceast presiune
nu trebuie s scad.

X7 Condi|iile de mediu pentru efectuarea ncercrii sunt:
- temperatura (20 4)
o
C;
- umiditatea relativ a aerului (65 5)%.

X8 ncercarea se desfsoar astfel:
a) se aseaz pe inelele de etansare epruvetele, pregtite asa cum s-a artat mai nainte,
asigurndu-se contactul pe toat lungimea acestora, dup ce, n prealabil, s-a asigurat nivelul
corespunztor al apei astfel nct ntre fe|ele de infiltra|ie si suprafa|a apei s nu rmn aer,
dup care se fixeaz cu sistemul de strngere.
b) se ridic presiunea apei, n trepte, astfel:
0,2 N/mm
2
timp de 48 ore;
0,4 N/mm
2
timp de 24 ore;
0,8 N/mm
2
timp de 24 ore;
1,6 N/mm
2
timp de 24 ore.
n cazul n care gradul de impermeabilitate prescris corespunde unei presiuni
intermediare, treptele se completeaz si se opresc la aceast presiune, care va fi men|inut timp
de 24 ore. Astfel, spre exemplu, pentru gradul de impermeabilitate P
12
X
, treptele de presiune si
duratele de men|inere a acestora vor fi:
0,2 N/mm
2
timp de 48 ore;
0,4 N/mm
2
timp de 24 ore;
0,8 N/mm
2
timp de 24 ore;
1,2 N/mm
2
timp de 24 ore.
ncercarea se termin dup scurgerea duratei de 24 ore pentru presiunea maxim
prevzut pentru ncercare sau, dac este cazul, la apari|ia apei pe fa|a de exfiltra|ie. Dup
ntreruperea func|ionrii instala|iei, epruvetele se scot din posturile de ncercare n cel mai
scurt timp, care nu trebuie s depseasc o or de la terminarea ncercrii.
Epruvetele la care adncimea limit prescris de ptrundere a apei este mai mic dect
nl|imea lor, verificarea adncimii de ptrundere se face prin msurarea acesteia, dup
despicarea conform metodei de determinare a rezisten|ei la trac|iune.

X9 Interpretarea rezultatelor se face separat pentru fiecare serie de trei epruvete, n cazul
confec|ionrii lor din beton proaspt, si individual, n cazul carotelor extrase din lucrare,
astfel:
a) n cazul n care adncimea limit de ptrundere a apei este egal cu nl|imea
epruvetei, gradul de impermeabilitate prevzut se consider realizat, dac:
170 MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010
170
(i) cel pu|in dou epruvete, din seria de trei, nu prezint exfiltra|ii de
ap pe fa|a de exfiltra|ie;
(ii) carota n cauz nu prezint exfiltra|ii de ap pe fa|a de exfiltra|ie
b) n cazul n care adncimea limit de ptrundere a apei este mai mic dect
nl|imea epruvetei, gradul de impermeabilitate prevzut se consider realizat, dac:
(i) media aritmetic a adncimilor maxime de ptrundere a apei n
cele trei epruvete ale seriei este mai mic sau cel mult egal cu
adncimea limit prevzut, cu condi|ia ca cel pu|in dou din cele trei
epruvete s aib adncimea maxim de ptrundere a apei mai mic sau
cel mult egal cu adncimea limit;
(ii) adncimea maxim de ptrundere a apei, n carota n cauz, este mai
mic sau cel mult egal cu adncimea limit prevzut.
n cazul seriei de trei epruvete confec|ionate din beton proaspt, se poate elimina
rezultatul ob|inut pe cel mult o epruvet, dac:
- betonul prezint defecte, rezultatul fiind sensibil diferit de celelalte dou, cu
condi|ia ca adncimea maxim de ptrundere a apei din cele dou epruvete
s fie mai mic sau cel mult egal cu adncimea limit prevzut;
- apar exfiltra|ii laterale, care determin incheierea ncercrii dac presiunea nu
mai poate fi men|inut constant pentru treapta respectiv, cu aceeasi
condi|ie ca mai nainte.
Situa|ia privind eliminarea unei epruvete se consemneaz n raportul de ncercare.

MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 853 bis/20.XII.2010 171
Acest numr al Monitorului Oficial al Romniei a fost tiprit n afara abonamentului.
Monitorul Oficial R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucureti; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial Romn S.A. Sucursala Unirea Bucureti
i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcia de Trezorerie i Contabilitate Public a Municipiului Bucureti
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relaii cu publicul, Bucureti, os. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 i 021.401.00.72
Tiparul: Monitorul Oficial R.A.
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 853 bis/20.XII.2010 conine 172 de pagini. Preul: 68,80 lei ISSN 14534495
EDITOR: PARLAMENTUL ROMNIEI CAMERA DEPUTAILOR
&JUYDGY|518728]