Sunteți pe pagina 1din 20

PREMIUL "Dan Simonescu" - 2001

Irina SANDU student, anul III Sectia de Bibliologie si Stiinta Informrii Universitatea din Bucuresti

Dezvoltarea colectiilor n bibliotecile universitare romnesti contemporane


1. Preliminarii

Definiri conceptuale. Evolutie si tendinte

Conceptul cunoscut astzi sub denumirea de "dezvoltarea colectiilor" a avut, de a lungul timpului, o evolutie fireasc, dar mereu controversat. !a noi, mult vreme, sintagma "completarea colectiilor", vzut de specialisti drept procesul de crestere si actualizare a colectiilor unei biblioteci, a fost singura acceptat, p"n #n momentul #n care noile realitti ale universului informational au impus abordri mai radicale. Cresterea numeric si valoric a productiei editoriale a fost cea care a dus la aparitia, pe fondul unei crize financiare, a unor dificultti ma$ore #n #ncercarea de a pstra un ec%ilibru relativ #ntre nevoile de informare ale utilizatorilor, productia documentar si posibilittile de valorificare a colectiilor bibliotecii. "E&plozia documentar din a doua $umtate a secolului nostru a fcut necesar redefinirea conceptului de colectie, nu doar pentru c era un concept fundamental al organizrii cunoasterii ci, mai ales, pentru c diversificarea documentar a complicat si a rsturnat le$eritatea abordrilor anterioare. ' devenit evident c o colectie nu poate fi rodul #nt"mplrii sau al optiunilor unilaterale, c #ntre filosofia unei colectii si filosofia informational contemporan este o relatie direct (") Conceptul modern, actual, de colectie are numeroase determinri contradictorii si numai un management dinamic si inspirat poate gsi liniile de ec%ilibru (") *ai ales #n #nvtm"nt, discontinuitatea, absenta unui suport documentar, care s reflecte progresul real al unuia sau mai multor domenii ale cunoasterii, ofer reprezentri incoerente, conduce la ignorarea unor momente nodale". +,Dezvoltarea colectiilor reprezint una din cele mai importante activitti de bibliotec si constituie #n aceeasi msur un domeniu de baz al biblioteconomiei si al managementului resurselor de informare. .unctia documentar este una fundamental, comun tuturor tipurilor de biblioteci, care presupune punerea la dispozitia utilizatorilor a informatiilor, indiferent de suport, pe care aceste institutii le detin, dezvoltarea colectiilor fiind una dintre cele mai comple&e responsabilitti pe care ele si o pot asuma. 'cest proces, care include, pe l"ng cresterea colectiilor si aspectul managerial si pe cel de analiz a nevoilor de informare, restructurare si evaluare a colectiilor, este unul dinamic, influentat de sc%imbrile care se produc la nivelul mediului si al comunittii deservite, componentele sale av"nd tendinta s se dezvolte independent.

Colectia de bibliotec poate fi vzut #n acest conte&t drept un organism viu si dinamic, aflat vesnic #n sc%imbare, ce si mreste dimensiunile prin ac%izitia de noi documente, dar care si #mbtr"neste, necesit"nd a fi "igienizat" prin activitti de actualizare, acoperire a lipsurilor, eliminare, conservare etc. /esponsabilitatea dezvoltrii unei colectii este #n acelasi timp o mare responsabilitate intelectual. 'legerea, ca parte fundamental a acestui proces, implic totusi un grad foarte ridicat de subiectivitate, rm"n"nd tributar ofertei editoriale e&istente pe piat la un moment dat. 0rocesul de selectie a documentelor trebuie, asadar, s respecte reguli bine definite, astfel #nc"t colectia s se poat constitui #ntr o surs de bogtie si nu de %aos intelectual. 'stfel, *arcia 0an1a1e scrie #ntr un articol din ,234, intitulat ".rom Boo1 Selection to Collection *anagement5 Continuit6 and 'dvance in an Unending 7or1"5 "8nlocuirea din anii "9: a selectiei crtilor +boo1 selection- cu dezvoltarea colectiilor e&prim ideea c bibliotecarii nu trebuie doar s pun carte l"ng carte pentru a alctui o bibliotec, ci mai degrab s si focalizeze atentia de la un titlu nou luat separat, la fondul de$a e&istent si s le priveasc #n ansamblu. Ei nu trebuie s alctuiasc ci s dezvolte o colectie. Ca si #n muzic, dezvoltarea presupune detaliere, sau ca #n sa%, dezvoltarea sugereaz retinerea a c"t mai multe utilitti, a capacittii fiecrui element (") din colectie".+;*anagementul colectiilor, noul concept aprut #n literatura de specialitate, prin anii "3:, a fost considerat de 0aul *os%er #n "Collection Development to Collection *anagement5 <o=ards Ste=ards%ip of !ibrar6 /esources" +,23;- ca fiind "cea dint"i stiint" a biblioteconomiei, care presupune "a sti ce faci, de ce faci, cui faci, pentru cine faci si cu cine faci".+>- 8n timp ce dezvoltarea colectiilor se refer la selectia si ac%izitia de documente pentru completarea fondurilor si deciziile luate asupra documentelor ce vor deveni parte integrant a acelei colectii, managementul colectiilor include si alocarea resurselor bugetare, accesul la documente, utilizarea colectiei, conservarea, eliminarea, consacr"ndu se #n mare parte prezentrii colectiei utilizatorilor. *anagementul colectiilor trebuie, asadar, s se raporteze #n aceeasi msur la resursele de care dispune " fonduri, spatiu, ec%ipament, personal etc. !imitrile pot fi impuse de te%nologia disponibil #n bibliotec, la un moment dat. Se vor stabili c"te si ce fel de documente se vor ac%izitiona, c"te si ce fel de documente se vor elimina, regularitatea accesului si utilizrii +pentru a decide dac este necesar obtinerea unor duplicate sau copii, #mprumutul interbibliotecar-, spatiul de depozitare, av"ndu se #n vedere serviciile de regsire a informatiei, cataloagele +care sunt, de altfel, cele care asigur gestionarea intelectual a colectiilor pertinenta si coerenta ac%izitiilor si eliminrilor , gestionarea administrativ a documentelor #n operatiunile de inventariere, #n circulatia documentelor , e&ploatarea si punerea #n valoare a colectiilor bibliotecii, sc%imbul si cooperarea cataloagele colective, politicile de ac%izitie si de eliminare parta$ate- si, mai presus de orice, utilizatorii pe care biblioteca respectiv #i deserveste. 0rintre functiile detinute de managementul colectiilor se numr5 pregtirea unui plan managerial de dezvoltare a colectiilor si un regulament de dezvoltare a colectiilor? cresterea bugetului si alocarea lui astfel #nc"t s permit optimizarea efectului su asupra nevoilor si cererilor utilizatorilor? analiza si evaluarea colectiilor av"ndu se #n vedere relevanta lor pentru utilizatori

+ce contin colectiile@ sunt ele cele mai potrivite@ ce poate fi eliminat din colectie@ ce nu se afl #n colectie si ar trebui s e&iste@-? analiza colectiilor #n vederea elaborrii unui plan managerial care s se refere la necesittile de conservare, la fondul care nu reprezint unul de baz si felul #n care acesta #i afecteaz pe utilizatori, la costurile pe care le presupune depozitarea acestui fond scos din circulatie, la acele documente ce contin informatie considerat perimat sau redundant si de care, asadar, colectia se poate debarasa. <rebuie, de asemenea, s se analizeze eficienta procesului de dezvoltare a colectiei si a programului de deselectie +dac este adecvat, dac cei implicati #n acest proces au o pregtire adecvat, timp si sustinere din partea organelor de conducere pentru a si desfsura activitatea #n cele mai bune conditii-, s se evalueze eficienta programului de ac%izitii #n obtinerea documentelor de care este nevoie, si #n ceea ce priveste relatia cu furnizorii +dac este corespunztoare #n privinta costurilor si a timpului de rspuns-, s se stabileasc activitti manageriale de dezvoltare cooperant si coordonat a colectiilor cu alte biblioteci locale +inclusiv dezvoltarea unei retele nationale de sisteme integrate de bibliotec-.+>8n lucrarea "'cAuisitions *anagement and Collection Development", publicat #n ,234, /ose *ar6 *agrill si Doral6n B. Cic1e6 identific sase pasi fundamentali #n procesul de dezvoltare a colectiilor5 stabilirea scopurilor si a priorittilor? prezentarea situatiei actuale a colectiei? enuntarea punctelor forte, dar si a slbiciunilor fondului e&istent? analiza mediului si #ntelegerea tendintelor acestuia care vor influenta evolutia managementului si dezvoltrii colectiilor? stabilirea obiectivelor pentru managementul colectiilor? elaborarea unor strategii pentru atingerea acestor obiective.+4*ar6 7. D%i1as, #n studiul "Collection *anagement for t%e ;,st Centur6"+,232-, pune fat #n fat dou concepte5 colectie actual si colectie virtual +la care accesul se face prin mi$loace electronice-, pentru a #ncerca s determine felul #n care acestea rspund nevoilor specifice de informare, analiz"nd, de asemenea avanta$ele colectiei virtuale, sub aspectul costurilor +inclusiv cop6rig%t- si al timpului de rspuns, dar si #n activittile de #mprumut interbibliotecar? trebuie s se aib #n vedere at"t potentialul ei foarte ridicat, c"t si restrictiile care pot s e&iste. Cea mai mare responsabilitate a bibliotecarului, devine, #n aceste conditii, s asigure un c"t mai larg acces individual si s furnizeze o cantitate c"t mai mare de informatii pentru o perioad c"t mai mare de timp. Se au #n vedere elemente precum suportul si formatul documentelor, limba, delimitrile geografice si cronologice, metodologia de evaluare, politica de selectie curent, numrul de e&emplareEcopii aflate #n circulatie, starea fizic +gradul de uzur- etc. +F2. Analiza procesului e ez!ol"are a colec"iilor #n $i$lio"ecile uni!ersi"are

0rincipii. *etodologie Etapa de informare si evaluare. .actori si criterii de selectie 'c%izitia documentelor de bibliotec Eliminarea

8ntr un ordin al *inisterului Educatiei din ,22G, privind activitatea de dezvoltare a colectiilor #n bibliotec, este specificat faptul c acesta "se realizeaz #n functie de nevoile de informare si documentare ale principalelor categorii de utilizatori, prin ac%izitii de la unitti specializate

+librrii, edituri, unitti comerciale, persoane particulare etc.-, subscriptii, sc%imburi interne si e&terne, donatii, transferuri, dreptul de Depozit !egal, producerea de documente proprii". +G8ntr un proiect de %otrri si recomandri #n domeniul biblioteconomic pentru Europa sunt prevzute principiile generale de dezvoltare a colectiilor? acestea fac referiri la faptul c activitatea de dezvoltare a colectiilor bibliotecii trebuie "s se bazeze pe $udecata profesional independent a bibliotecarului fr vreo denaturare politic, sectar, comercial sau orice alt influent, prin consultare de organisme reprezentative de utilizatori, grupuri comunitare si alte institutii educationale, de informare si culturale", la necesitatea revizuirii constante a strategiilor de dezvoltare a colectiilor #n acord cu sc%imbrile intervenite la nivelul nevoilor de informare ale beneficiarilor. Se specific, de asemenea, c dezvoltarea colectiilor trebuie s fie un proces "transparent si strategiile pe care se bazeaz trebuie s fie fcute publice". *inorittilor trebuie s li se pun la dispozitie materiale #n propria limb, referitoare la propria cultur. Integrarea bibliotecilor #ntr un sistem dintr o tar care coopereaz #n materie de ac%izitii si de e&port al colectiilor si form"nd o relatie de lucru str"ns cu alte institutii culturale, educationale si informationale. Bibliotecile vor asigura accesul la materiale care nu se afl #n colectiile proprii, prin #mprumut national si international si servicii de livrare de documente, incluz"nd folosirea serviciilor de informare electronic si a informatiei #n retea.+9H politic eficient, coerent a dezvoltrii colectiilor si, implicit, a selectiei are #n vedere trei tipuri de factori5 e&terni, interni si factorul uman. .actorii e&terni sunt acei factori care, fr a interveni direct #n decizia de selectie, o influenteaz stabilind cadrul larg #n care"si desfsoar o bibliotec activitatea +conte&tul social? factorii economic, social, cultural, educational-. .actorii interni sunt acei factori care inflenteaz direct decizia de selectie. .actorul uman se refer la personalul bibliotecar implicat #n efectuarea selectiei siEsau la specialistii la care se poate apela #n cazul aparitiei unor dificultti ma$ore, pentru realizarea unei selectii c"t mai adecvate. 0entru a se realiza o selectie eficient este nevoie s se stabileasc anumite principii si criterii de selectie. 0rincipiile de dezvoltare a colectiilor sunt determinate de profilul bibliotecii respective, pentru cea universitar lu"ndu se #n calcul necesitatea ac%izitionrii de publicatii necesare profilului faculttii de care apartine si care s rspund cerintelor programelor de #nvtm"nt, intereselor de lectur si studiu at"t ale studentilor, c"t si ale cadrelor didactice universitare. Se are, de asemenea, #n vedere cunoasterea fondului documentar e&istent #n institutia respectiv, a productiei editoriale, a colectiilor celorlalte centre de pe raza comunittii deservite. Bibliotecile universitare au "o misiune de orientare, studiu, cercetare si semnalare bibliografic si documentar" #n cadrul institutiilor pe care o deservesc. 0ublicul acestora este constituit din studentii, cadre didactice, cercettori. Ievoile de informare depind si de gradul de specializare al cititorilor. 0entru studentii din primul ciclu universitar "ac%izitiile se vor a&a pe lucrrile de referint +enciclopedii, dictionare, g%iduri pentru initiere bibliografic-, lucrrile de studiu +tratatele importante, sintezele colective-, manualele, te&tele literare, periodicele nespecializate si de cultur general", conferindu se o atentie deosebit numrului mai mare de e&emplare care se impune pentru titlurile cele mai cerute. !a acestea se adaug documentatia specific fiecrei specializri. +3-

Completrile sunt determinate de tipul de bibliotec, ce se constituie #ntr o activitate permanent si coordonat de crestere si actualizare a fondurilor, #n cadrul creia trebuie s se respecte raportul dintre e&%austivitate si selectivitate, volumul si rata completrii trebuie coroborate cu posibilittile de stocare, prelucrare si valorificare a documentelor. 0entru o mai bun cunoastere a nevoilor utilizatorilor, comunicarea se consider a fi cea mai eficient alternativ +dialogul cu cadrele didactice, legturi c"t mai str"nse #ntre diferitele servicii ale universittii, relatiile #ntretinute cu alte biblioteci de profil at"t nationale c"t si internationale-. "Caracterul enciclopedic al colectiilor bibliotecii trebuie mentinut cu orice pret, pentru a evita crearea unor sectoare specializate puternic #n detrimentul documentrii generale". +3!auren J. !ee identific dou tipuri de informatie #n procesul de dezvoltare a colectiilor5 local si global. 0rima se refer la dimensiunea si continutul colectiei actuale, analiza nevoilor de informare ale utilizatorilor, indicii de circulatie, situatia bugetului curent, politica de selectie si obiectivele de dezvoltare a colectiilor. 'l doilea tip de informatie are #n vedere documentele ce se vor a fi ac%izitionate +ce titluri sunt disponibile, de unde pot fi obtinute, care sunt costurile, c"t de utile sunt ele, c"t de apreciate vor fi, gradul de actualitate a informatiei #n cazul ac%izitiilor retrospective etc.-.+2Hdat stabilite principiile de dezvoltare a colectiilor, se trece la alctuirea unei metodologii de lucru. Informarea bibliografic asupra productiei editoriale reprezint o etap preliminar de important ma$or. Informarea bibliografic este de trei tipuri5 prospectiv +care are #n vedere informarea asupra productiei editoriale #n curs de aparitie, prin intermediul listelor si planurilor editoriale, informatiilor bibliografice difuzate prin retele si la care pot avea acces bibliotecile, pe baza crora se #ntocmeste fisierul de deziderate, cu notitele bibliografice ale publicatiilor pe care biblioteca doreste s le ac%izitioneze-, curent +se folosesc ca surse de informare cataloagele si revistele editoriale, diferite pliante de prezentare a publicatiilor, baze de date bibliografice etc.? pentru ac%izitionarea publicatiilor de$a aprute si care se afl pe piat la momentul respectiv se #ntocmesc fisiere de precomenzi pe baza crora elaboreaz apoi planurile de comand- si retrospectiv +se realizeaz #n scopul completrii lacunelor e&istente #n colectiile bibliotecilor si pentru dezvoltarea unor colectii speciale de documente incunabule, stampe, manuscrise, crti rare etc. ? ca surse de informare se folosesc diferite tipuri de bibliografii cu caracter general sau specializat, liste de licitatii de crti rare si valoroase, cataloage ale anticariatelor etc.-. 8n decursul activittii de prospectare a pietei, #n functie de posibilittile bugetare si #n conformitate cu principiile dezvoltare a colectiilor se realizeaz un plan de precomand, care, #n cazul bibliotecilor ce nu detin o baz de informare documentar proprie, acesta va fi #naintat casei editoriale prin intermediul colecturii care a transmis planul editorial. Informarea curent are la baz aparitiile efective ale publicatiilor si se realizeaz cu a$utorul cataloagelor editoriale ocazionale sau periodice, reviste specializate, materiale de propagand editorial +fise, pliante-. E&ist dou tipuri de criterii de selectie5 generale +tipul de bibliotec, tipurile de documente ce alctuiesc colectia, bugetul, limitele capacittii de dezvoltare si spatiul de lectur, cerintele programelor de #nvtm"nt, cerintele planului de cercetare stiintific, cerintele de recreere ale utilizatorilor, gradul de automatizare a bibliotecii- si specifice, determinate de calitatea informatiei +modul de tratare a subiectului, relevanta documentului raportat la profilul colectiilor bibliotecii, valoarea intrinsec a documentelor-. 'ceasta din urm se poate evalua

tin"nd cont de reputatia stiintific a autorului sau a editorului, prestigiul editurii, prezentrile din planurile editoriale, recenzii, data de aparitie, tira$, continuitatea colectiei, actualitatea informatiilor pe care le ofer, limba documentului. 8n aprecierea calittii documentelor ce vor fi ac%izitionate se va tine cont de prerea unor eventuali recenzenti, mentionarea #n bibliografii +asa numita frecvent a citrilor-, #n revistele de rezumate etc. Evaluarea este realizat de un profesionist pltit sau de un recenzent voluntar. Informatiile de acest gen, despre popularitatea autorului, a titlului respectiv, a colectiei, pot fi obtinute si de la editori care detin statistici ale cifrelor de v"nzri. <ransmiterea informatiei globale stocate at"t pe %"rtie, c"t si pe suport electronic, urmreste un traseu precis, pornind de la editori, trec"nd pe la distribuitori +#n cataloagele de editur si cele ale distribuitorilor-, fiind prezent #n revistele de recenzii, #n bazele de date de tipul Boo1s in 0rint, #n publicatii neperiodice cu caracter publicitar +prospecte, semnale-, mass media. 'legerea furnizorilor se face #n functie de criterii financiare, de seriozitate, promptitudine. Biblioteca se mai poate adresa unor organisme comerciale anga$ate #n difuzare pentru mai multe edituri, care ofer adeseori preturi avanta$oase +inclusiv reduceri-. 8n functie de nevoile cu caracter curent, dar si retrospectiv e&primate de bibliotec, furnizorul elaboreaz o list de titluri, apel"nd la baza sa de date si la alte surse de informare, pe care o pune la dispozitia acesteia? mai apoi, membrii din personalul specializat al bibliotecii o vor analiza, pentru ca, #n final, selectia s se efectueze potrivit cu politica proprie de ac%izitii, de proiectul de buget, de scopul bibliotecii care doreste s si dezvolte colectiile. Indiferent de modalitatea de implementare, indiferent de furnizor, un sistem de ac%izitie automatizat trebuie s creeze si s coroboreze cel putin trei fisiere5 fisierul de comenzi, fisierul furnizorilor, fisierul resurselor si modalittilor de plat. Bibliografiile sunt cele care ofer toate elementele necesare identificrii unui document, put"nd fi de mai multe feluri5 curente sau retrospective, selective si critice +ce contin analize ale specialisilor deosebit de utile pentru aprecierea e&act a calittii si pertinentei informatiilor, dar av"nd dezavanta$ul aparitiei destul de #nt"rziate fat de momentul editrii-, bibliografii incluse #n reviste si #n periodice. 8n functie de resursele financiare de care dispun, editurile public cataloage de titluri #n curs de aparitie + Books in Print - si cataloage de titluri disponibile +Livres disponibles - cu caracter general sau specializat si av"nd o periodicitate mai mare sau mai mic +lunar, trimestrial, semestrial, anual-. Utile #n etapa de informare sunt si vizitele la librrii, t"rguri si e&pozitii de carte. Cantitatea de informatie variaz de la surs la surs, fiind preferat cea mai complet. *ulte din criteriile de selectie cu aplicabilitate #n evaluarea resurselor tiprite, #si pstreaz valabilitatea si #n cazul celor pe suport electronic. 8n ultimii ani Internetului i a fost recunoscut impactul pe care #l are #n selectia instrumentelor de lucru biblioteconomice, #n selectia informatiei, #n furnizarea unor surse alternative de informatie, #n accesul la informatie si #n diseminarea ei. *att%e= Ciole1, #ntr un articol publicat #n anul ,22G, se arat #ngri$orat c 777 +7orld 7ide 7eb- s ar putea transforma #n *** *ulti *edia *ediocrit6 +*ediocritate multimedia-, preocuparea sa referindu se #n mod evident la deosebita important pe care o are evaluarea resurselor electronice.+,:- 0entru a le oferi utilizatorilor si informatiile de care acestia au

nevoie, biblioteca trebuie s si standardizeze criteriile de selectie a resurselor electronice #nainte de a le face parte integrant a colectiilor pe care le detine. Evaluarea se va realiza dup criteriile luate #n considerare #n selectia traditional +liste de autoritate, domeniu, continut, publicul cruia i se adreseaz, scop, format o resurs care furnizeaz legturi, lin1 uri, poate s restr#ng accesul la anumite categorii de resurse, cum ar fi <elnet, Dop%er, .<0 " .ile <ransfer 0rotocol " care pot fi e&cluse dintr un site 7eb , costuri-, la care se vor aduga c"teva criterii care se refer, #n principal, la originalitatea informatiei continute +continut disponibil si pe alte site uri, pe CD /H* sau #n form traditional-, la accesibilitatea ei etc. 8n cadrul procesului de dezvoltare a colectiilor, bibliotecarii #si consum mult energie pentru a verifica validitatea si autenticitatea documentelor prin consultarea de recenzii sau c%iar prin e&aminarea fizic a acelor materiale. 8n cazul resurselor electronice, aceste procedee nu mai sunt valabile? autoritatea devine principalul criteriu de selectie. E&ist doar c"teva publicatii care, av"nd o traditie #n recenzarea resurselor de referinte tiprite, au #nceput s recenzeze site uri de pe Internet. Un e&emplu #n acest sens #l reprezint "7eb 7atc%" #n Library Journal . S a #nregistrat, de asemenea, o crestere a numrului de site uri care selecteaz, recenzeaz sau care ofer recunoastere oficial pentru resurse de informare de pe Internet. 8ns la multe din acestea principalul criteriu de selectie, av"nd un grad foarte ridicat de subiectivitate, este cel bazat pe conceptul de "a fi la mod" +impactul pe care #l are asupra ma$orittii-, ignor"nd #n mare msur continutul informational al acelui document. +,,Comunicarea este cuv"ntul c%eie at"t #n relatia cu utilizatorii c"t si #n cea cu furnizori, de acestia din urm depinz"nd buna informare asupra serviciilor oferite +realizat prin publicitate sau prin relatii directe-, si, implicit, efectuarea de ctre biblioteci a celor mai pertinente optiuni privind procesul de dezvoltare a colectiilor. 8n etapa de analiz a comunittii utilizatorilor dintr o bibliotec universitar se au #n vedere5 tipologia utilizatorilor, activittile pe care acestia le desfsoar +#nvtm"nt, cercetare-, nivelul de educatie, interesul general, comportamentul comunicational si informational etc. Ievoile de informare ale utilizatorilor determinate #n urma efecturii unor studii de bibliotec pot fi nu tocmai cele e&acte, #n functie de metodele, mai mult sau mai putin riguroase, mai mult sau mai putin adecvate, de investigatie sociologic folosite. Brigitte /ic%ter este de prere c cererile de informare ale cititorilor sunt relevante at#t din punct de vedere individual, c"t si din punct de vedere general? acestea, desi e&prim nevoi reale, "sunt de cele mai multe ori incomplete sau eronate si oblig la cutri si verificri #ndelungi si plictisitoare".+3- Sistemele integrate ofer posibilitatea de procesare a datelor #ntr un timp scurt si cu mare precizie, astfel #nc"t nevoile de informare identificate s fie c"t mai aproape de cele reale. 8ntr o etap preliminar de selectie se apreciaz necesitatea ac%izitionrii unui document, utilitatea, relevanta sa pentru colectiile bibliotecii respective. Selectia propriu zis presupune cunoasterea fondului de carte e&istent, cunoasterea productiei editoriale, cunoasterea colectiilor celorlalte biblioteci de pe raza comunittii deservite, cunoasterea resurselor bugetare alocate si a modalittilor de ac%izitie, cunoasterea cerintelor beneficiarilor, iar selectia final impune ec%ilibrarea solicitrilor +se stabilesc numrul de e&emplare, numrul de titluri-, mentionarea noilor optiuni, corectarea erorilor, consultarea factorilor de decizie. Informatizarea bibliotecilor reprezint un real avanta$, duc"nd la simplificarea acestor activitti care efectuate scriptic

consum mai mult timp. Calculatorul se dovedeste a fi, asadar, un a$utor de baz al evalurii prin posibilittile pe care le ofer #n a m"nui cantitti de date mari dimensiuni, #n diverse conte&te. Evaluarea este o activitate fundamental care #nc%ide procesul de dezvoltare a colectiilor, dar care este #n acelasi timp si punct de plecare. Structura colectiilor de bibliotec poate fi apreciat din punct de vedere economic, moral, religios, estetic, intelectual, educativ, politic, social etc. Un program de evaluare trebuie s aib #n vedere cel putin sase categorii distincte de apreciere care s se refere la accesibilitatea colectiilor, costuri, satisfacerea nevoilor de informare ale utilizatorilor, raportul costEbeneficiu, timpul de rspuns pentru diverse solicitri, utilitatea colectiei.+,;Evaluarea colectiilor, care include ac%izitia, #nlocuirea, restaurarea, conservarea si eliminarea, este o activitate ce necesit timp, dar numai #n acest fel se pot determina cu e&actitate care sunt punctele tari si slbiciunile colectiei. Cunosc"nd cum este #n realitate colectia, personalul #si poate formula un plan de activitate care s permit dezvoltarea elementelor pozitive si corectarea eventualelor erori. "Desfsur"ndu si activitatea #ntr un mediu social cunoscut, analiz"nd nevoile de informare ale utilizatorilor, constituind colectiile ca niste organisme vii, dinamice, capabile s se adapteze sc%imbrilor de orice fel, bibliotecile rm"n acele structuri documentare care au menirea de a rspunde #ntrebrilor de orice fel a$ut"nd astfel comunitatea s si defineasc identitatea si s evolueze #ntr un mediu #n continu sc%imbare". +,;'c%izitia documentelor, acea operatie "care permite dezvoltarea si actualizarea fondurilor unei biblioteci, ale unui centru sau serviciu de documentare #n functie de natura si obiectivele acestora"+,>-, este specific structurilor documentare care, detin si dezvolt colectiile de documente. /olul ac%izitiei este de a procura documente pentru bibliotec, indiferent de suport. 'ceasta se realizeaz pe mai multe ci5 prin cumprare +ac%izitii cu plat-, prin sc%imb de publicatii, prin donatii si transfer si prin efectul legii Depozitului !egal. Cumprarea, ca principal surs de crestere a fondurilor unei biblioteci, se efectueaz numai ca urmare a respectrii unor politici de ac%izitie foarte bine puse la punct, #n functie de profilul bibliotecii, de colectiile e&istente, de lipsurile #nregistrate, de tipurile de documente, de nevoile de informare ale utilizatorilor, de posibilittile financiare. 8ntr o bibliotec universitar trebuie s e&iste o bun relatie #ntre profesori si personalul bibliotecii pentru a putea stabili necesitatea ac%izitionrii anumitor titluri. Se iau #n considerare urmtorii factori5 programa scolar, inclusiv bibliografiile suplimentare, nevoile de cercetare din institutia respectiv, reputatia stiintific a autorilor, a editorilor, disponibilitatea titlurilor #n fondurile unei biblioteci apropiate, pretul etc. *ulte biblioteci prefer s cumpere documentele solicitate de ctre utilizatori dec"t s se bazeze pe #mprumutul interbibliotecar, #n timp ce altele se a&eaz, pentru a si dezvolta colectiile, pe negocierea unor #ntelegeri de cooperare #ntre biblioteci, opt"nd pentru criterii de selectie mai stricte si pentru costurile cele mai avanta$oase.

Donatiile se constituie #ntr o surs insolit de crestere a colectiilor. 8n cazul legatelor testamentare pot aprea clauze restrictive prin care se impun mentinerea colectiei respective #ntr un singur spatiu de depozitare, conditii speciale de #ntretinere sau c%iar limitri ale #mprumutului. Dac colectia respectiv, #n primele etape ale procesului de evaluare, se dovedeste a fi util utilizatorilor bibliotecii, c"nd este studiat, de asemenea, at"t starea c"t si valoarea donatiei, se procedeaz la acceptarea ei. Sc%imbul de publicatii reprezint acea modalitate de ac%izitie "care se realizeaz ca urmare a unei #ntelegeri #ntre institutii pentru a si furniza reciproc documente fr vreo contributie bneasc".+,4- Sc%imbul de publicatii poate fi efectuat direct +#ntre biblioteci- siEsau indirect +prin intermediul unor institutii specializate-. Cele mai interesate de sc%imbul direct de publicatii sunt bibliotecile universitare, care doresc s si fac #n acest fel publicitate lucrrilor editate. !a acest nivel, sc%imbul se practic pentru publicatiile proprii +cursuri, periodice, anuare, rapoarte, g%iduri pentru studenti, cataloage- si pentru dubletele e&istente #n colectii. Sc%imbul de publicatii se poate realiza la nivel national dar si la nivel international, #ntre institutii apartin"nd diferitelor tri sau institutii internationale. 8n bibliotecile informatizate modulul de sc%imb contine un fisier al partenerilor de sc%imb, fisierul documentelor, balanta de evaluare +compararea valoric si cantitativ a sc%imbului de publicatii cu diversi parteneri-. 0rima etap a sc%imbului de publicatii este emiterea ofertei de sc%imb si transmiterea acesteia ctre un centru national sau o bibliotec +sc%imbul realizat prin intermediul unor institutii specializate este caracterizat, #n general, prin regularitate-. 'ceast ofert va contine5 publicatia oferit, publicatia solicitat si o apreciere proprie a balantei de sc%imb. Serialele +care se pot constitui #n colectii definitive sau complete publicatiile periodice care si au #nc%eiat aparitia, la care nu mai pot interveni sc%imbri bibliografice sau cresteri cantitative si #n colectii #n continuare publicatiile seriale care continu s apar si la care sunt posibile sc%imbri- reprezint o categorie mai special de documente, #n sensul c activitatea de dezvoltare a colectiilor se realizeaz dup criterii diferite. Departamentul care se ocup de seriale trebuie s se asigure de relevanta colectiei printr o raportare permanent la nevoile beneficiarilor, de primirea prompt si ne#ntrerupt a publicatiilor seriale, s se ocupe de conservarea materialelor si de informarea utilizatorilor cu privire la noile ac%izitii. Utilizatorii sunt factorul care determin #n cea mai mare msur activitatea de dezvoltare a colectiilor, cea mai speculativ si lipsit de garantii dintre procesele biblioteconomice. .ondul unei biblioteci este alctuit prin previziunea c cineva s ar putea s aib nevoie de un anumit document, la un moment dat. 8ntregul proces este ancorat #n viitor, dar "nu toat informatia cerut de utilizatorii curenti se constituie #n nevoi de informare pentru serviciile furnizate, aceast diferent #ntre nevoia virtual si cererea real reprezent"nd o mare necunoscut".+20entru a se #ncadra #n limitele proprii de crestere si pentru a eficientiza colectiile bibliotecile sunt puse #n fata urmtoarelor alternative5 s dob"ndeasc noi spatii prin #mprtirea colectiilor #n depozite active si depozite pasive, fie prin eliminri de documente din colectie. Eliminrile documentelor din colectiile unei bibliotec se realizeaz, #n general, ca urmare a lipsei spatiului de depozitare, a costurilor ridicate, a perimrii continutului intelectual sau

deteriorrii fizice a documentelor, survenite din diferite cauze. *aterialele retrase din circuit nu sunt neaprat distruse, ele sunt regrupate dup anumite criterii si trimise #n depozite pasive sau transferate altor bibliotec. 'sadar, termenul de eliminare nu implic #ntotdeauna #ndeprtarea definitiv a documentelor din colectiile unei bibliotec, ci doar o restructurare prin constituirea depozitelor cu nivel secundar de acces. 0entru eliminarea documentelor din colectiile unei biblioteci, se au #n vedere5 dubletele, documentele depsite din punct de vedere fizic si moral, cu %"rtie fragil, pagini lips, greseli de imprimare, volumele disparate ale publicatiilor multivolum, reeditrile, periodicele fr indici, toate raportate la gradul de utilizare. Conditia fizic +gradul ridicat de uzur fizic a documentului implic o eliminare fortat-, valoarea calitativ a informatiei continute +se aplic reconsiderarea critic a crtii pentru a se determina dac aceasta este perimat sau nu din punct de vedere intelectual? eliminarea documentelor ce fac parte din categoria lucrrilor reeditate #n mod regulat " manuale, g%iduri, anuare etc. si mentinerea lucrrilor clasice, a editiilor princeps, critice, comentate pentru cele cu caracter literar- si valoarea cantitativ sunt cele trei criterii fundamentale #n procesul de deselectie. Se va tine #ntotdeauna cont de scopurile bibliotecii, de modul #n care selectia si ac%izitia s au subordonat acestor scopuri, de capacitatea de stocare, de capacitatea de valorificare a documentelor, de indicii de circulatie etc. "Este foarte posibil ca pentru unele documente s fie luat decizia de multiplicare, iar multe publicatii deteriorate fizic s fie supuse operatiei de restaurare si nu celei de eliminare".+,FBibliotecarului #i revine astfel o mare responsabilitate moral, de aceea se impune cunoasterea de ctre acesta a valorii documentelor ce constituie colectiile bibliotecii #n care activeaz. Cresterea productiei editoriale a impus, la r"ndul ei, necesitatea reconsiderrii critice a colectiilor si a re#nnoirii lor? aici se pune si problema frecventei cu care se vor efectua aceste evaluri critice. /econsiderarea material si intelectual a unei colectii permite separarea documentelor ce vor fi eliminate, cele deteriorate fizic si cele care contin informatie perimat. "Bibliotecarii calificati pot continua s se g%ideze dup un empirism rational care se dovedeste destul de eficace (") Bibliotecarul trebuie s mentin un ec%ilibru $ust #ntre actualizarea colectiilor sale si gri$a de a le asigura o anumit continuitate".+38n practica biblioteconomic curent multi bibliotecari responsabili de dezvoltarea colectiilor #n bibliotecile universitare initeaz procesul de eliminare a publicatiilor depsite din punct de vedere fizic si moral, mai mult din nevoia de spatiu, si nu din dorinta de a #mbuntti eficienta colectiei sau relevanta #n relatia cu programele de studiu curente. 8n cazul bibliotecilor universitare necesitatea eliminrilor poate aprea si ca urmare a unor modificri #n programele de studiu, a aparitiei sau disparitiei de specialitti etc. Un criteriu de baz #n procesul de deselectie #l reprezint asa numita frecvent a citrilor, care difer #n functie de domeniu +e&5 cel al stiintelor e&acte, fat de cel al stiintelor umaniste-. Se vor lua #n considerare, de asemenea, frecventa utilizrilor +dup indicele de circulatie-, data publicrii, reeditrile etc. Cercetarea publicatiilor seriale se face tin"nd cont de limba, data publicrii, domeniul, frecventa citrilor, listarea lor #n bibliografii, e&istenta indicilor si a

abstractelor. 0ot interveni #ns factori precum lipsa de timp, de personal, de calificare profesional, care s #mpiedice aplicarea acestor criterii de selectie. Iumeroase studii au demonstrat c cea mai eficient metod de a elimina materialele prea putin utilizate, #ntr o bibliotec universitar, cuprinde dou etape5 una preliminar a selectiei realizate de personalul bibliotecii care cunoaste cine si #n ce fel utilizeaz colectiile, urmat de o validare a personalului didactic.+,G- Criteriile de selectie privind valoarea intelectual a unui document sunt cel mai adesea subiective. 8n aceste conditii, devine cu adevrat important ca, #ntr o bibliotec, colectia supus deselectiei s fie vzut ca un #ntreg, dar analizat #n detaliu. 0ersonalul specializat al bibliotecii +care trebuie privit at"t din punctul de vedere al pregtirii profesionale, c"t si din cel al e&perientei dob"ndite- are o misiune dificil, dar nu imposibil5 s anticipeze si s veg%eze nevoile viitoare baz"ndu se pe e&perientele trecutului. Este necesar e&istenta unei politici de dezvoltare a colectiilor. 8n literatura de specialitate nu de putine ori a fost afirmat necesitatea ca activitatea de eliminare a publicatiilor s revin unui singur departament, care s se ocupe e&clusiv de aceast problem, de pregtirea profesional +bibliotecarii trebuie s detin competente lingvistice si cunostinte generale asupra domeniului de care se ocup- a personalului implicat #n acest proces depinz"nd pertinenta deciziilor luate. 8n calea eliminrilor apar de multe ori anumite bariere care, #ntr un fel sau altul, vor trebui s fie depsite, #n vederea eficientizrii celorlalte procese de bibliotec5 bariera psi%ologic a persoanelor responsabile de luarea deciziilor de eliminare +pentru solutionarea problemelor ma$ore trebuie s se fac apel la specialisti- si barierele administrative provocate de ne#ntelegerile cu institutia tutelar. +,90rogramele de eliminri trebuie s fie g"ndit #n conte&tul cooperrii cu alte biblioteci de acelasi tip sau din acelasi perimetru de activitate, put"nd fi astfel facilitate transferurile, donatiile si c%iar v"nzrile de publicatii. +,9%. Pro$leme mana&eriale ac"uale #n ac"i!i"a"ea e ez!ol"are a colec"iilor #n $i$lio"ecile uni!ersi"are rom'nes"i .actori de mediu precum e&plozia informational, te%nologia avansat, criza financiar, date concrete despre caracteristicile si utilizarea colectiei, au obligat bibliotecile s si #mbuntteasc politicile si principiile de dezvoltare a colectiilor si s efectueze sc%imbri fundamentale #n scopul si continutul acestora. Comple&itatea unui proces cum este cel de dezvoltare a colectiilor, care presupune #n aceeasi msur continuitate, viabilitate, selectivitate, fle&ibilitate, adaptabilitate la climatul social si cultural e&istent la un moment dat, nu a mai putut fi ignorat, bibliotecile, si implicit utilizatorii lor, resimtind #n mod direct si irevocabil efecte ce tin de diferite aspecte economice, politice, sociale, te%nologice si de variabilitatea lor #n timp. 0rintre problemele e&istente #n perimetrul bibliotecilor universitare rom"nesti, si afect"nd #n mod direct desfsurarea procesului de dezvoltare a colectiilor, cel mai des invocate sunt limitrile bugetare, ine&istenta sau nerespectarea legii Depozitului !egal, activitatea editorial care nu rspunde solicitrilor de carte stiintific, #ncercrile de asigura continuitatea colectiilor,

necesitatea crerii unei retele de sisteme integrate, care s asigure o str"ns legtur #ntre bibliotecile centrale universitare din tar si din strintate. 8n centrele universitare multilingve +cum ar fi cele de la Sibiu, <"rgu *ures, Clu$ Iapoca etc.-, dificultti apar at"t la nivelul ac%izitiilor de carte strin, c"t si la nivelul prelucrrii acestor documentelor, prin lipsa de personal. *ulte din eforturile sustinute ale bibliotecilor universitare rom"nesti #n a demonstra c sunt institutii active, capabile s rspund nevoilor de informare si de perspectiv, sunt demne de a fi mentionate, si, de ce nu, analizate. Serviciul de Dezvoltare a Colectiilor si Sc%imb International din cadrul celei mai importante biblioteci de profil din tar, Biblioteca Central Universitar din Bucuresti, desfsoar activitti precum5 informarea permanent asupra principalele categorii de utilizatori ai bibliotecii, planurile de #nvtm"nt pe discipline si ani de studiu, planurile de cercetare la nivelul faculttilor din Universitatea Bucuresti? prospectarea pietei editoriale auto%tone si internationale? supraveg%erea dezvoltrii selective si ec%ilibrate a colectiilor din Unitatea Central, av"ndu se #n vedere principalele domenii ale cunoasterii si toate tipurile de documente? evaluarea colectiilor pe ansamblul bibliotecii? informarea bibliotecilor filiale asupra noilor aparitii rom"nesti si strine? repartizarea resurselor bugetare destinate ac%izitiilor ctre bibliotecile din reteaua B.C.U.? efectuarea ac%izitiei centralizate, pentru bibliotecile filiale ale B.C.U. din Universitatea Bucuresti, a tuturor categoriilor de documente rom"nesti si strine necesare desfsurrii #n cele mai bune conditii a procesului de #nvtm"nt si cercetare? completarea curent si retrospectiv a colectiilor, la nivelul ansamblului B.C.U. #n colaborare cu comisiile de bibliotec din unittile filiale? ac%izitionarea direct de la persoane particulare a publicatiilor de patrimoniu, lucrri bibliofile, documente rare, manuscrise, corespondent, fotografii, e& librisuri etc., #n urma evalurii efectuate de Comisia Intern de Evaluare? dezvoltarea unei politici desc%ise de atragere si #ncura$are a donatiilor rom"nesti si strine at"t din partea persoanelor particulare c"t si a institutiilor. 'c%izitiile se realizeaz prin cumprare, donatii, sc%imb si transferuri +dup revolutia din ,232, Biblioteca Central Universitar din Bucuresti nu mai beneficiaz de legea Depozitului !egal-. 8n privinta relatiilor de ac%izitie si comunicare a B.C.U., e&ist abonamente +pe anul ;::,- la 4;> titluri de publicatii seriale rom"nesti si la >GF titluri publicatii seriale strine, intrrile anuale de crti si alte documente estim"ndu se la ;:.::: unitti de #nregistrare. 0ublicatiile sunt ac%izitionate direct de la cele mai importante edituri rom"nesti +Cumanitas, Univers, Scrisul /om"nesc, 0olirom, 'll, Dacia, 'marcord, <eora etc.- si de la edituri de prestigiu din strintate +Springer, Elsevier, 7ile6, etc.-, iar prin intermediari auto%toni +Boo1s Unlimited, 0rior Boo1s, /omdidac, Kasluc16, Hrion 0ress etc.- se #ntretin relatii cu furnizorii de publicatii rom"nesti si strine. Ca modalitti de ac%izitie mai e&ist donatiile +pentru care se efectueaz o selectie riguroas- si sc%imbul de publicatii cu parteneri din strintate, biblioteci similare ale unor universitti de prestigiu precum cele din .ranta si Dermania. 'c%izitia #n cadrul BCU B se realizeaz centralizat la nivelul primelor etape, #n informarea privind noile aparitii #n oferta editorial si sursele de ac%izitie? selectia se realizeaz descentralizat, urm"ndu i comanda si primirea publicatiilor, care se efectueaz descentralizat. Informarea este determinat de dou aspecte deosebit de importante5 cerintele beneficiarilor

bibliotecii respective si productia editorial e&istent pe piat la un moment dat. Sursele de informare utilizate #n acest sens sunt planurile de #nvtm"nt, bibliografiile obligatorii si facultative recomandate, numrul de studenti si cadre didactice din facultatea respectiv. Informarea privind productia editorial se face pe baza unor planuri editoriale selectate, vizite la t"rguri de carte etc. 0entru productia editorial auto%ton principalul instrument #l reprezint CI0 ul editat lunar de Biblioteca Iational a /om"niei, care suplineste partial cataloagele comple&e ale publicatiilor care apar #n SU' +Boo1s in print- si .ranta +!ivres disponibles-. !a acesta se adaug pliantele scoase de diferite edituri, #n functie de puterea financiar a fiecreia, liste si prospecte referitoare la un document, domeniu, editur, care pot aprea lunar, trimestrial, trimestrial, semestrial sau anual. Cea mai utilizat surs de acest fel, pentru crti, este revista Universul crtii +un numr pe lun-, iar pentru periodicele rom"nesti catalogul editat de /odipet, care are #ns numeroase lipsuri, informatia fiind de multe ori incomplet, insuficient +nu e&ist la nivel national un instrument care s cuprind toate titlurile de periodice aprute pe teritoriul trii noastre-. 0rintre tipurile de documente ce se regsesc #n colectiile Bibliotecii se numr crti si periodice rom"nesti si strine, teze de doctorat, CD uri, colectii speciale de crti vec%i +carte vec%e si rar-, colectia de albume, colectia de microformate, de microfise, o colectie de documente muzicale #n curs de constituire. Sursele de informare sunt aleatorii, de aceea este necesar o permanent comunicare #ntre bibliotecari, #ntre acestia si beneficiari. H relatie e&trem de prolific este cea direct cu institutiile editoare " muzee, diverse institutii culturale sau de cercetare +controlul bibliografic asupra literaturii gri este cel mai adesea deficitar-. 0entru completri retrospective este folosit Bibliografia National a Romniei, seria Crti. Albume. rti , editat de Biblioteca Iational. 8n privinta publicatiilor strine e&ist mai multe surse de informare +EBSCH, S7E<S-, unele edituri scot"ndu si propriile repertorii, #ns fondurile alocate ac%izitionrii acestor publicatii sunt mai reduse. Se pot face abonamente la diverse periodice disponibile pe suport %"rtie siEsau #n variant electronic. Cele mai costisitoare sunt abonamentele pentru revistele de abstracte #n variant electronic. Unele edituri detin cataloage pe CD sau pe disc%et, care sunt foarte usor de manevrat. Informarea se mai realizeaz prin accesarea bazelor de date ale unor edituri, agentii intermediare de difuzare a publicatiilor. Selectia publicatiilor este cea mai important activitate biblioteconomic care se desfsoar la nivelul unittilor filiale, dar si centralizat, si presupune analiza si selectia riguroas a informatiilor. Este necesar cunoasterea de ctre bibliotecar a colectiilor, realizat printr un studiu amnuntit. 'c%izitia propriu zis se face prin comenzi #naintate furnizorilor, edituri sau agentii intermediare. Cumprarea este bazat pe un buget alocat anual de *inisterul Educatiei. 0entru bibliotecile filiale sumele #n valut pentru ac%izitionarea publicatiilor strine sunt alocate de ctre faculttile de care apartin. Compartimentul de Sc%imb de publicatii al Bibliotecii Centrale Universitare, care functioneaz ne#ntrerupt din anul ,2G>, identific si stabileste contacte cu universitti si institutii de #nvtm"nt superior din #ntreaga lume, academii de stiinte si institute de cercetare, biblioteci centrale ale universittilor din marile orase, biblioteci nationale, centre internationale de sc%imb, societti culturale si stiintifice. 8n cursul anului ;::: s au #ntretinut relatii de sc%imb cu G>9

parteneri din F2 de tri, ac%izition"ndu se ;:4F de monografii si ,:,2 titluri de publicatii seriale, cifra medie anual de sc%imb de carte strin situ"ndu se, #n general, #n $urul cifrei de 3:: de titluri si >::: de crti. Sunt procurate astfel lucrri solicitate de beneficiarii Unittii Centrale si ai filialelor +publicatii universitare, academice sau ale altor institutii cultural stiintifice, publicatii proprii ale bibliotecilor universitare, publicatii din productia editorial national. Biblioteca Central Universitar din Bucuresti, al crei Serviciu de Sc%imb International practic cu prioritate sistemul listelor de ofert reciproce, ofer partenerilor de sc%imb international publicatii rom"nesti cum ar fi5 'nalele Universittii Bucuresti, cu cele ,; serii !imba si literatura rom"n, !imbi si !iteraturi strine, Istorie, Drept, .ilosofie, Deologie, Deografie, *atematic, *atematic Informatic, .izic, Biologie si C%imie, alte publicatii seriale de pe piata editorial rom"neasc, cursuri, manuale si lucrri stiintifice ale cadrelor didactice din Universitatea Bucuresti, publicatii elaborate de B.C.U. Bucuresti, crti din productia editorial national curent si retrospectiv. 8n cadrul planului de dezvoltare a colectiei de documente si a bazelor de date alctuit de B.C.U. este pus un accent deosebit pe sustinerea activittii de cercetare prin surse documentare, baze de date si servicii ale Unittii Centrale +cu precdere pentru specializrile Universittii din Bucuresti- si pe sutinerea programelor didactice prin resursele documentare ale bibliotecilor de facultti din Universitatea din Bucuresti, pe intensificarea ac%izitiei de instrumente biblioteconomice si pe e&tinderea ac%izitiei de documente electronice. Se iau #n considerare, de asemenea, necesitatea evalurii periodice a bazei documentare pe domenii si tipuri de documente +cu #ntocmirea de studii anuale- #n vederea asigurrii dezvoltrii ec%ilibrate a acesteia, completarea lacunelor si eliminarea documentelor perimate? refacerea valorii cultural istorice si stiintifice a colectiilor +directii, domeniiEdiscipline, autori-? e&tinderea cooperrii, at"t la nivelul ansamblului B.C.U. din Bucuresti c"t si cu alte biblioteci de #nvtm"nt superior din Bucuresti, pentru realizarea ac%izitiei parta$ate a documentelor strine? constituirea unui grup de specialisti la nivelul BCU B care s contribuie la realizarea politicii de selectie a documentelor, la cercetarea pietii editoriale si alegerea unor furnizori strategici, la coordonarea ac%izitiilor +anul ;::,-. 0lanul de dezvoltare si integrare a bibliotecilor de facultate din Universitatea Bucuresti #n procesul de #nvtm"nt si cercetare are #n vedere dezvoltarea colectiilor specializate, cu caracter preponderent didactic, #n acord cu planurile de #nvtm"nt si structura programelor de studiu +pentru #nvtm"ntul universitar de scurt si lung durat, la distant, postuniversitar- din fiecare facultate, dezvoltarea bazelor de date proprii, prin prelucrare curent si retrospectiv, la bibliotecile informatizate #n perioada ,22F ;::: +!itere, Deografie, Drept, Biologie Botanic, *atematic, .izic- program KUBIS, e&tinderea sistemului informatic prin implementarea programului integrat de bibliotec KUBIS la bibliotecile de .ilosofie, C%imie, Istorie, Sociologie si 'sistent Social, prelucrarea documentelor pe baza programului de gestiune CDSEISIS la bibliotecile faculttilor de 0si%ologie si Ltiintele Educatiei si Burnalism si Ltiintele Comunicrii #n vederea integrrii lor ulterioare #n reteaua informatizat KUBIS. Biblioteca Universittii de *edicin si .armacie Carol Davila din Bucuresti #si are sediul central #n cadrul .aculttii de *edicin Deneral, dou la .acultatea de Stomatologie, unul la .acultatea de .armacie, la care se adaug un numr de 33 de biblioteci filiale amplasate #n Clinici Universitare din Bucuresti. .ondul bibliotecii cuprinde cursuri, lucrri editate de cadre didactice

din U*., tratate si manuale de specialitate, reviste, teze de doctorat, lucrri de licent, materiale de referint, oferind acces la informatia stiintific din domeniul medical si farmaceutic pentru cadrele didactice si studentii .aculttii, cercettori si specialisti din diversele sectoare medicale sau din alte domenii de activitate interesati #n consultarea publicatiilor Bibliotecii. 'c%izitiile pe cale oneroas se realizeaz prin colectur, biblioteca av"nd contracte cu Editurile *edical si '!! care editeaz carte medical, sau prin medierea unor firme rom"nesti si strine +Boo1s Unlimited, 0rior Boo1s, /omdidac, /odipet-. Sc%imbul intern se face cu cele 2 U*. uri din tar, iar cel international cu peste ,:: de parteneri strini. H alt bibliotec cu traditie #n Bucuresti este Biblioteca Central a Universittii "0olite%nica". .lu&ul de intrare a publicatiilor noi #n Bibliotec este unul sustinut, #n acord cu dezvoltarea stiintific mondial. .ondul Bibliotecii, specializat pe carte te%nic enciclopedic, este distribuit #n cele ,F filiale ale sale +unele sunt centrale, care servesc toate faculttile " Biblioteca Central <e%nic, Depozitul Central de 0eriodice, Biblioteca Central de Beletristic si Ltiinte Socio umane, Sectia Central de 8mprumut de carte te%nic? dou biblioteci sunt de profil " mecanic si de transporturi metalurgie? bibliotec de facultate " 'utomatic, Electronic, Energetic, 'eronave, C%imie, Electrote%nic, Inginerie *ecanic, 'gricol si Constructii de *asini-, la care se adaug trei bibliotec de cmin #n Comple& /egie " dou te%nice si una de beletristic. 'c%izitia se face #n cadrul serviciului de dezvoltarea colectiilor prin cumprare +dup parcurgerea etapelor de selectie cunoscute-, #n limitele bugetului alocat si a posibilittilor de depozitare? sc%imbul intern de publicatii se realizeaz cu celelalte bibliotec universitare te%nice din tar +de la Clu$, Iasi si <imisoara-, iar cel international cu peste ,:: de parteneri strini. Biblioteca a promovat de altfel un puternic sc%imb de publicatii, intern si international, oferind lucrrile oamenilor din 0olite%nic ca moned de sc%imb #n relatiile interbibliotecare. 0rincipalele edituri auto%tone cu care colaboreaz Biblioteca sunt Editura <e%nic, Ltiintific, Enciclopedic, <eora, '!!, Cumanitas si 0olirom. Completarea curent si retrospectiv a fondurilor #n cazul publicatiilor strine se face parta$at, #n urma unei colaborri str"nse si deosebit de eficiente cu bibliotecile de acelasi tip din tar. <ot la capitolul ac%izitii, trebuie s fie mentionate donatiile numeroase fcute de cadre didactice Bibliotecii Centrale a Universittii "0olite%nica" din Bucuresti, si faptul c relatiile personale ale bibliotecarilor cu profesorii au fost folosite pentru a aduce #n bibliotec o serie de lucrri pe care ei le au procurat cu ocazia unor iesiri #n strintate, la congrese si conferinte. 0entru o c"t mai bun desfsurare a activittii de dezvoltare a colectiilor, au fost anga$ati, pe l"ng absolventi de scoli postliceale si de facultti de specialitate, pentru prima oar, si ingineri.+,3Biblioteca Universittii de *uzic din Bucuresti detine un statut mai aparte fat de celelalte biblioteci universitare, #n special datorit structurii colectiilor +ponderea cea mai mare apartin"nd notelor muzicale, benzilor si discurilor-. .unctiile ei, conform "/egulamentului de organizare si functionare a Bibliotecii Universittii de *uzic", aprut #n ,2G9 sunt5 de completare si evident a publicatiilor, de sc%imb de publicatii, de catalogare, clasificare, organizare cataloage, de imprimare si documentare, de comunicare si de conservare a colectiilor. Biblioteca #ncearc s satisfac nevoile de lectur ale studentilor, preocup"ndu se #n permanent de prerea utilizatorilor cu privire la felul #n care le sunt satisfcute aceste nevoi, si eventualele #mbunttiri ce pot fi aduse muncii #n bibliotec +e&ist #n acest sens un caiet de sugestii care este pus la dispozitia beneficiarilor, foarte util #n stabilirea criteriilor de selectie pentru ac%izitia de

documente-. Iumrul utilizatorilor +studenti, cadre didactice si cercettori- este #n crestere de la an la an, la fel si numrul de documente consultate. 'naliza lecturii publicatiilor consultate se constituie #ntr un real a$utor pentru sectorul de ac%izitii, #n vederea unei orientri c"t mai bune #n procesul de dezvoltare a colectiilor. 8n etapa de selectie se tine cont de c"teva criterii " autoritatea, noutatea informatiilor, gradul de aprofundare, caracteristicile fizice +calitatea %"rtiei, numrul de pagini, formatul-, si de o serie de aspecte complementare ce tin de organizarea continutului intelectual al documentelor. H alt bibliotec bucurestean cu un caracter mai special este Biblioteca 'cademiei <e%nice *ilitare, al crei fond cuprinde cursuri +2F: de titluri #n F;.::: de e&emplare-, carte te%nic +,>.3,9 de titluri #n 4G.::: de e&emplare, carte beletristic +4.;:: de titluri #n 2.::: de e&emplare-, carte socio uman +9.9:: de titluri #n ;;.::: de e&emplare-, ;G, de colectii publicatii periodice #n limba rom"n, ;> de colectii publicatii IIID, 49> de e&emplare reviste #n limbi strine si apro&imativ ,F.::: de S<'S uri.+,2- Biblioteca deserveste o comunitate variat de utilizatori, studenti, cadre didactice, cercettori, specialisti militari, ale crei nevoi de informare #ncearc s le satisfac c"t mai deplin cu putint. Biblioteca Central Universitar !ucian Blaga din Clu$ Iapoca +#nfiintat #n ,2,2- este considerat pe drept cuv"nt a fi, #n zilele noastre, una din cele mai mari si reprezentative colectii de documente si tiprituri de profil enciclopedic si didactic din tar, cu o puternic retea de bibliotec de specialitate #n cadrul faculttilor, care detine un fond de aproape 4.:::.::: de volume, ac%izitiile sale efectu"ndu se #n conformitate cu planurile de #nvtm"nt, cu profilurile faculttilor si ale disciplinelor de studiu din cadrul Universittii, dar si cu programele de cercetare stiintific. E&ist o str"ns colaborare #ntre studentii, cercettorii si cadrele didactice utilizatori ai Bibliotecii. Sc%imbul international de publicatii se realizeaz cu ,;9 de universitti, societti stiintifice sau alte institutii de cultur din diferite tri.+;:H alt bibliotec universitar de important national este Biblioteca Central Universitar din <imisoara, inaugurat la , octombrie ,22;, care #si are piatra de temelie #n e&istenta de p"n atunci a Bibliotecii Universitare cu profil enciclopedic, #nfiintat #n ,243. Din anul ,29F moment decisiv pentru procesul de completare a colectiilor si pentru evolutia ulterioar a Bibliotecii dateaz dreptul de Depozit !egal al acesteia, obtinut prin eforturile sustinute ale profesorului Eugen <odoran +#n acea perioad decan al .aculttii de .ilologie-. .ondul actual al Bibliotecii, care detine filiale specializate #n facultti pentru matematic informatic, fizic, stiinte umanistice, stiinte economice si c%imie, numr aproape 2::.::: de publicatii +crti, periodice, colectii speciale-. Bibliotecile celorlalte trei mari universitti timisorene continu s rm"n institutii independente. 'nual se ac%izitioneaz circa ;4.::: de crti din productia intern, la care se adug publicatile strine si donatiile. 8n ultimii ani Biblioteca a apelat foarte des la anticariate pentru ac%izitionarea unor biblioteci particulare de valoare.+;,Biblioteca Central Universitar *i%ai Eminescu din Iasi +cu ,; filiale- detine o cifr anual de crestere a colectiilor de peste >:.:::, sc%imbul international de publicatii realiz"ndu se cu 94; de parteneri din G4 de tri, alturi de Biblioteca Universittii <e%nice D%eorg%e 'sac%i, #nfiintat #n ,243, odat cu desprinderea faculttilor te%nice din vec%ea Universitate iesean, se constituie #ntr un centru de informare si documentare de baz pentru zona de est a trii. Este remarcabil efortul de dezvoltare a colectiilor a celei din urm bibliotecii universitare cu caracter te%nic, care

la inaugurare era detintoarea unui fond modest de ,;.::: de volume, a a$uns la sf"rsitul anului ,223 s numere 2G;.492 de volume, din care F>;.4G2 crti si ,3:.4,3 periodice, la care se adaug aproape $umtate de milion de publicatii neinventariate +cataloage, liste, prospecte, e&trase, pliante etc.- si un fond special " brevetoteca.+;;*ulte din bibliotecile universitare din orasele #n care nu e&ist biblioteci centrale universitare se confrunt cu o serie de probleme care #si au punctul de plecare tocmai #n imposibilitatea acestora de a si asuma un asemenea rol. Biblioteca Universittii din Craiova a luat fiint #n ,2GG, prin fuzionarea Bibliotecii Institutului 'gronomic cu Biblioteca Institutului 0edagogic de > ani, si are #n prezent numeroase particularitti care o diferentiaz #n mod cert de celelalte bibliotec universitare din tar. 'stfel, Biblioteca, desi nu si a putut asuma rolul de bibliotec central +cel mai mult din pricina lipsei de personal si de dotri-, deserveste toate faculttile Universittii, #n numr de ,F, ceea ce #nseamn aproape G: de catedre, pentru care s a #ncercat mcar asigurarea de periodice pentru toate profilele. !a serviciile bibliotecii apeleaz 3:: de cadre didactice universitare si apro&imativ ,G.::: de studenti. Biblioteca beneficiaz de efectul legii Depozitului !egal din ,29F, at"t pentru carte c"t si pentru periodice. Documentele sosite pe aceast cale sunt prelucrate #ns separat de restul ac%izitiilor, ceea ce duce la constituirea a dou fonduri distincte. +;>Influenta Bibliotecii Universittii Dunrea de Bos din Dalati asupra studiului si cercetrii stiintifice se realizeaz prin calitatea serviciilor curente acces la documente, continuitatea colectiilor, #mbunttirea organizrii si reflectrii lor, instrumente de informare sugestive, sinteze documentare bazate pe o selectie calificat pentru toate faculttile Universittii. Structura organizatoric a serviciului care se ocup de dezvoltarea colectiilor bibliotecii cuprinde Sectia de completare si organizare a colectiilor, cu subsectiile evident, ac%izitii, sc%imb interbibliotecar si relatii internationale? catalogare, clasificare si organizarea cataloagelor. Sc%imbul de publicatii este realizat cu ,G: de parteneri e&terni si >4: de parteneri interni.+;48n activittile cu caracter biblioteconomic curente desfsurate #n aceast institutie s a #ncercat "o modelare permanent a serviciilor #n raport cu cerintele transformatoare actuale si cu caracterul prospectiv asumat, prsirea stilului traditional, prin e&tinderea si diversificarea instrumentelor de informare, cu adresabilitate precis si periodicitate ritmic5 bibliografii de diverse tipuri, buletine de informare curent, cataloage si fisiere bibliografice pe domenii, traduceri de sumare, repertorii, prezentri si e&pozitii, #ndrumri biblioteconomice etc." +;4Biblioteca Universittii , Decembrie ,2,3 din 'lba Iulia +centru universitar nou #nfiintat #n ,22,, care pregteste specialisti #n filologie, istorie, drept, teologie, si la colegiu, muzeologi si economisti- a avut la #nceputurile sale o zestre documentar destul de modest +;F.::: de volume, peste ,:: de publicatii periodice rom"nesti si ;: de abonamente la reviste strine-. 8n prezent, cresterile de fond +problema eliminrilor este aproape ine&istent- se realizeaz #n mod constant prin ac%izitia de carte curent din librrii sau din anticariate. 0roblemele resimtite cel mai acut #n acest proces se refer la bugetul alocat +c%iar pentru ac%izitia de carte vec%e si de patrimoniu- si la sursele de informare care sunt #nt"mpltoare sau lipsesc cu desv"rsire. "Bibliotecarii se strduiesc s cumpere acele crti recomandate de profesori ca bibliografie obligatorie pentru e&amene, ceea ce nu se #nt"mpl #ntotdeauna, fie c pe plan local nu se gsesc

titlurile respective, fie c atunci c"nd se gsesc nu sunt bani".+;F- 'lte limitri obiective impuse #n activitatea biblioteconomic curent +mai ales #n organizarea intern a colectiilor- tin de unele aspecte ale pregtirii profesionale, nici unul din anga$atii bibliotecii neav"nd pregtire de specialitate. Eforturile de crestere a colectiilor si de specializare a lor, #n functie de profilurile faculttilor sunt partial aleatorii, ac%izitia fc"ndu se #n functie de oferta editorial local, #n general srac. C%iar dac este un fapt cunoscut c ma$oritatea studentilor Universittii se regsesc ca cititori ai Bibliotecii Budetene !ucian Blaga, lipsa de carte universitar #i afecteaz pe toti #n aceeasi msur.+;F0rintre particularittile definitorii cele mai notabile ale activittilor de dezvoltare a colectiilor desfsurate #n bibliotecile universitare rom"nesti se numr5 meritul deosebit al Bibliotecii Universittii Ltefan Cel *are din Suceava +#nfiintat #n anul ,2G>- de a si fi creat o baz de date *6SM! , accesibil pe Internet, care contine titluri preluate si prelucrate din Kubis +Biblioteca a fost informatizat #n ,22G- si sumare de publicatii periodice si conferinte inde&ate de studentii Universittii? structura deosebit a departamentelor +cu grad ridicat de specializare- din cadrul Bibliotecii Universittii <e%nice D%eorg%e 'sac%i din Iasi, venit #n #nt"mpinarea eficientizrii proceselor de bibliotec, mai ales a celui de dezvoltare a colectiilor acestea sunt5 Departamentul de ac%izitii crti, Departamentul de ac%izitii periodice, Departamentul de #mprumut interbibliotecar national, Departamentul de #mprumut international, de sc%imb intern si international? la Biblioteca Universittii de Iord din Baia *are +o institutie destul de izolat de restul universittilor din tar-, relatiile de sc%imb interbibliotecar sunt realizate cu 9: de institutii academice si de cercetare strine din tri precum SU', Baponia, .ranta, Dermania, Italia, Ungaria etc., #n fodurile Bibliotecii e&ist"nd peste >:: de titluri de periodice obtinute prin abonamente sau sc%imburi interne si internationale. De regul, criza financiar cu care se confrunt bibliotecile universitare rom"nesti reprezint principala procupare #n alctuirea si punerea #n practic a politicilor de ac%izitii, care ar trebui s satifac cerintele din ce #n ce mai numeroase si din ce #n ce mai diversificate ale utilizatorilor, dar si unica scuz #n acele situatii penibile create din cauza lipsei unor fonduri suficiente. 8n general, utilizatorii bibliotecilor universitare pot influenta deciziile de selectie #n mod direct, dar #ntr un mod destul de slab conturat, prin recomandri privind ac%izitia, dar mai ales #n mod indirect prin cunostintele pe care le detine bibliotecarul despre programele de #nvtm"nt si a intereselor de cercetare din institutia respectiv. /esponsabilitatea cea mai mare revine personalului bibliotecii si celui didactic. +!ipsa de colaborare pare a fi, #n ma$oritatea bibliotecilor universitare rom"nesti, o problem esential, greu de solutionat #ntr un interval redus de timp.- Ideal ar fi ca toate bibliotecile universitare, unitti centrale si filiale s primeasc c"te o copie din fiecare bibliografie recomandat pentru fiecare obiect de studiu, pentru fiecare an universitar #n parte, cu indicatii privind numrul de studenti #nscrisi la fiecare curs #n universittile respective. 'tunci c"nd aceste date comport modificri este firesc ca ele s fie s fie aduse la cunostinta personalului bibliotecii. 'cest lucru nu se #nt"mpl #ns #ntotdeauna, av"nd consecinte nefaste asupra structurii si caracteristicilor colectiilor de bibliotec. .ondul de referint necesit si el o atentie deosebit #n conte&tul procesului de dezvoltare a colectiilor, #ntruc"t acesta se situeaz la limita dintre cele dou directii esentiale ale procesului de dezvoltare5 universalitate sau specializare. 't"t bibliotecile publice, c"t si cele universitare

manifest tendinta de a pstra documentele de referint cu caracter general #n institutiile centrale, cele cu caracter specific #ntr"nd #n responsabilitatea filialelor. Caracteristicile comportamentale ale cercettorilor utilizatori ai bibliotecilor universitare se constituie #ntr un aspect interesant de care trebuie s se tin cont #n activitatea de dezvoltare a colectiilor? aceste particularitti reprezint un factor de influent mai ales #n evaluarea unei colectii. Un cercettor interesat de stiintele umaniste va avea cu sigurant o mai mare tolerant #n privinta #nt"rzierilor ce pot interveni #n obtinerea de materiale, dec"t unul interesat de stiintele e&acte, care apreciaz actualitatea si relevanta informatiilor. Cele mai multe biblioteci universitare rom"nesti au devenit constiente de importanta deselectiei si, cu timpul, au devenit capabile s si #ntocmeasc politici riguroase de management al colectiilor si s si evalueze fondurile documentare. /evizuirea colectiilor din bibliotecile universitare filiale se desfsoar #n general dup un program regulat de retragere a documentelor din circulatie prin transfer ctre unitatea central sau prin depozitare pasiv. Ieutilizarea documentelor, lipsa de spatiu si deterioarea fizic se constituie #n principalele $ustificri ale procesului de eliminare a publicatiilor din colectii. <rebuie mentionat faptul c ma$oritatea bibliotecilor universitare prefer depozitele pasive #n locul eliminrilor totale. <endintele e&trem de contradictorii manifestate #n activittile biblioteconomice curente desfsurate mai ales #n bibliotecile universitare rom"nesti au impus necesitatea adoptrii unor practici manageriale adecvate fiecrei structuri #n parte, pornind de la aspecte generale, dar insist"nd mai mult asupra specificittii acestora. Ideea ve%iculat de specialistii din domeniu este c, #n prezent, "principala contradictie #n dezvoltarea bibliotecilor contemporane este legat de raportul #ntre investitia de resurse #n colectia proprie si investitia pentru e&tinderea si perfectionarea interconectrilor, a diverselor tipuri de relatii informationale. Determinrile sunt impuse de scopuri si obiective generale, dar si de conditiile specifice ale mediului, de particularittile utilizatorilor, de mrimea resurselor, de calitatea te%nologiilor, de traditii etc. Hptiunea nu este usoar, nu este evident, nu e fr riscuri".+;F(i$lio&ra)ie +,- Ion S"oica. Spre necesare reconceptualizri #n domeniul informrii documentare. 8n5 Studii de Bibliologie si Ltiinta Informrii, nr.;, ,22G. Bucuresti5 Editura Universittii Bucuresti, ,229, pp. ,3 ;: +;- Marcia Pan*a*e. .rom Boo1 Selection to Collection *anagement5 Continuit6 and 'dvance in an Unending 7or1. 8n5 'dvances in !ibrarians%ip , nr.,>,,234, p.,33 +>- Paul + Mos,er. Collection Development to Collection *anagement5 <o=ards Ste=ards%ip of !ibrar6 /esources. 8n5 Collection *anagement , nr.4, ,23;, pp. 4G 49 +4- Mar- Ma&rill. Doral-n /. +ic*e-. 'cAuisitions *anagement and Collection Development. C%icago5 '!', ,234, pp. 2 ,: +F- Mar- 0. 1,i*as. Collection *anagement for t%e ;,st Centur6. 8n5 Bournal of !ibrar6 'dministration, nr.,,, ,232, pp. ,,2 ,>4 +G- NNN Hrdinul >F3GE,22G al *inisterului Educatiei articolul ;> Apud 5 David .uegi. H apreciere calitativ asupra bibliotecilor din /om"nia #ntocmit pentru Consiliul Europei. 8n5 Biblioteca Bucurestilor, nr.,, ian ;::,, p.;>

+9- 2onsiliul Europei. 2onsiliul pen"ru cooperare cul"ural3. 2omi"e"ul cul"ural. /euniunea nr.,2, Strasbourg, ,; ,4 octombrie ,222. !egislatie si strategie #n domeniul bibliotecilor #n Europa. /ecomandri. 0roiect de %otr"ri. 8n5 Biblioteca Bucurestilor, nr. ,, ianuarie ;::,, pp.,3 ;, +3- (ri&i""e Ric,"er. D%id de biblioteconomie. Bucuresti5 Editura Drafoart, ,22F, pp.> 43 +2- Lauren 4. Lee. .ive !evels of Kendor 'ssisted Collection Development. 8n vol.5 0ublic !ibrar6 Collection Development in t%e Information 'ge E ed. 'nnabel J. Step%ens, Ie= Oor15 <%e Ca=ort% 0ress, ,223, pp .4, F, +,:- Ma"",e5 6. 2iole*. <oda6Ps 777, <omorro=Ps ***@ <%e specter of *ulti *edia *ediocrit6. Apud5 S.J. Castings. Selection and Evaluation of Iet=or1ed Information /esources. 8n vol5 0ublic !ibrar6 Collection Development in t%e Information 'geE ed. 'nnabel J. Step%ens, Ie= Oor15 <%e Ca=ort% 0ress, ,223 +,,- S.4. +as"in&s. Selection and Evaluation of Iet=or1ed Information /esources. 8n vol5 0ublic !ibrar6 Collection Development in t%e Information 'geEed. 'nnabel J. Step%ens, Ie= Oor15 <%e Ca=ort% 0ress, ,223 +,;- Elena 6#rziman. 0rocesele de bibliotec5 abordare #n conte&tul utilizrii noilor te%nologii. Bucuresti5 Editura Universittii din Bucuresti, ;:::, pp.>, F> +,>- Mircea Re&neal3. Kocabular de biblioteconomie si stiinta informrii. Kol.,. Bucuresti5 'BI/, ,22F, p. > +,4- I$i em.Kol.;. Bucuresti5 'BI/, ,22G, p.,;2 +,F- Elena 6#rziman. Eliminarea documentelor din colectiile bibliotecilor5 modalitate de restructurare si reciclare a acestora. 8n5 Studii de Bibliologie si Ltiinta Informrii. Ir.;, ,22G. Bucuresti5 Editura Universittii din Bucuresti, ,229, pp.,>G +,G- 2lare /en*ins. Mar- Morle-. Collection *anagement in 'cademic !ibraries. Cants5 Do=er, ,22,, ;32p +,9- Elena 6#rziman. Hp.cit., pp.,F4 ,FF +,3- NNN Biblioteca o pedeaps sublim5 convorbire cu domnul Dan /adu 0opescu, directorul Bibliotecii Centrale a Universittii "0olite%nica" Bucuresti. 8n5 Biblioteca, nr.,,, ,223, pp.>;9 >;3 +,2- Eleonora 1recu. Biblioteca 'cademiei <e%nice *ilitare se pregteste de $ubileu. 8n5 Biblioteca, nr.F, ,222, p.,4, +;:- Ioan +en"ea. <recut prezent viitor. 8n5 Biblioteca, nr.3 2 ,:, ,224, pp.4G 49, F: F; +;,- NNN Biblioteca Central Universitar din <imisoara la #nceput de drum5 convorbire cu prof. univ. dr. Kasile Q"ra, directorul general al BCU din <imisoara. 8n5 Biblioteca, nr.> 4, ,22>, pp.,G ,2 +;;- Emil 7asilescu. 8n avangarda cercetrii. 8n5 Biblioteca , nr.,, ,222, p.,: +;>- Daniela N3s"ase. 0rocesul de informatizare #n Biblioteca Universittii din Craiova. 8n5 Biblioteca, nr.9, ,229, pp.,G, ,G; +;4- Maria-2aliopia U rescu. Biblioteca Universittii "Dunrea de Bos" din Dalati. 8n5 Biblioteca, nr.2, ,223, p.;GF +;F- Emil 7asilescu. Ioile centre universitare si nevoia de bibliotec. 8n5 Biblioteca, nr.9, ,22G, pp.,G> ,G4 +;G- Ion S"oica. Criza #n structurile infodocumentare5 sensuri si semnificatii contemporane. Constanta5 E& 0onto, ;::,, p.;F