Sunteți pe pagina 1din 10

DERMATOLOGIE

PSORIAZISUL

PSORIAZISUL
DEFINITIE: Psorizisul este o afectiune cutanata inflamatorie si proliferativa , care se caracterizeaza prin prezenta de placi eritemetoase,bine delimitate , acoperite de scuame groase , lamelere , stratificate , sidefii , localizate electiv pe zonele de extensie si in pielea scalpului. INCIDENTA: Incidenta este de 1-2% , poate sa apara la orice varsta, mai frecvent in decada a 3 a de viata. Poate sa apara si la nou nascuti. aca unul din parinti sufera de psoriazis , incidenta descendentilor este de aproximativ !% , iar daca ambii parinti au boala , atunci incidenta la descendenti este de "#%. ETIOPATOGENIE: $auza psoriazisului nu este cunoscuta. %a pacientii cu predispozitie genetica,factorii de mediu pot avea rol declansator sau agravant al bolii. $ei mai importanti factori de risc sunt reprezentati de& - Predispozitia genetica care determina aparitia psoriazisului de tip I cu debut precoce familial si psoriazisul de tip II cu debut tardiv , sporadic' - Infectiile bacteriene, cunoscuta fiind aparitia psoriazisului gutat dupa o infectie streptococica faringo- amigdaliana - Infectiile virale' - Infectiile micotice- candida favorizeaza aparitia psoriazisului inversat, cu afectarea plicilor' - (nele medicamente sarurile de litiu , )I*+ de vec,e generatie , interferonul alfa , ,ipoglicemiante , beta- blocante , antimalarice , corticoterapia sistemica' - -raumatismele aparitia leziunilor izomorfe la locul in.uriei la / 1" zile0 fenomenul 1eobner2' - +tressul- existand insa controverse in ceea ce priveste importanta si rolul sau in lantul patogenic' - -ulburarile endocrine fiind raportate varfuri de incidenta ale psoriazisului la pubertate si la menopauza , ameliorarea in timpul sarcinii si agravarea postpartum. e asemenea ,ipocalcemia secundare ,ipoparatiroidismului poate agrava uneori psoriazisul' - 3umatul contribuie la agravarea formelor localizate ale psoriazisului pustular' - )lcoolul actioneaza prin reducerea compliantei terapeutice a pacientului' - +I ) determina agravarea bolii prin mecanisme inca neelucidate' - -ulburarile bioc,imice- prin alterarea metabolismului acidului ara,idonic0agravare data de )I*+' - -ulburari de 4eratinizare , prin prezenta unor 4eratine anormale 41 si 415 care lipsesc in epidermul normal.-urnoverul epidermic, normal la 2! de zile , este accelerat la 3-" zile' 2

%umina solara desi este una dintre metodele de tratament ale psoriazisului , un procent de aproximativ 1#% din pacienti prezinta fotosensibilitate ,iar pentru acestia expunerea la lumina solara are efecte negative in evolutia bolii. CLASIFICAREA PSORIAZUSULUI:

Psoriazisul vulgar, Psoriazisul eritrodermic, Psoriazisul pustulos - forme localizate psoriazisul pustulos cronic palmo-planttar 06arber2, - psoriazisu4 pustulos acut palmo-plantar, -acrodermatitis continua 07allopeau2, - forme generalizate -acut 8on 9umbusc, - de sarcina 07erba2, -circinat si inelar 06loc, %apine2 Psoriazisul pustulos , cel eritrodermic si artropatic sun forme exudative de psoriazis. MANIFESTARI CLINICE:

In functie de fiecare forma clinica in parte , manifestarile sunt reprezentate astfel& In psoriazisul vulgar l leziunile pot afecta pielea glabra , pielea paroase a scalpului , fanerele 0 parul, dintii, ung,iile2 si uneori mucoasele. In afectarile pielei glabre leziunile au urmatoarele trasaturi& sunt eritemetoase , datorita vascularizatiei si fluxului sanguin crescut la nivel subepidermic.Pot fi obiectivate prin gratarea metodica a scuamelor , la desprinderea ultimului strat, producandu-se omica ,emoragie punctiforma ca urmare a desc,iderii manunc,iului de capilare di varful papilelor dermice semnul )uspitz sau : roua sangeranda; %eziunile sunt acoperite de scuame sidefii,groase , lamelare si usor detasabile , fiind rezultatul ,iperproliferarii epidermului si a 4eratinizarii sale incomplete.<ratarea scuamelor produce dare albicioase , pulverulente ca urmare a patrunderii aerului intre straturile scuamelor semnul spermantetului. %eziunile sunt bine delimitate si supradenivelate ca urmare a ,ipertrofiei papilelor dermice si a epidermului.Pot afecta orice regiune , dar sunt mai frecvente in zonele de extensie coate , genunc,i , regiunea sacrala.In general psoriazisul respecta fata ,iar daca apar leziuni cu aceasta localizare, sunt mai palide , mai putin bine delimitate si acoperite de scuame mai fine. =xista si localizari doar la nivel palmo-plantar ,unde se descriu forme izolate in plci, forme difuze simetrice cu fisuri si ,iperc,eratoza, precum si forme minorepulpita 4eratozica 6axer. >areori afecteaza zonele de flexie- axilar , perianal , ing,inal , periombilical psoriazis inversat 3orma si dimensiunile leziunilor sunt variabile. in acest punct de vedere , psoriazisul poate fi& in picatura sau gutat 0 cu leziuni mici2, *umular0cu placi rotund ovalare2, in placarde , inelar sau girat cu centrul clar , figurat sau geografic0placi cu contur policiclic2. In practica mai exista urmatoarele forme& eruptiv- frecvent la copii si tineri, putand fi produs si prin arsura solara. psoriazis stabil, cronic0rupioid, elefantin, ostraceu2 psoriazisul instabil , cu evolutie imprevizibila, instabilitatea putand fi secundara unor tratamente intensive cu corticosteroizi sistemici sau dermatocorticoizi ,tratamente intempestive cu gudroane sau (8 , infectii acute , ,ipocalcemie , stress.

PSORIAZISUL SCALPULUI poate imbraca aspect de placi eritemato- scuamoase circumscrise sau poate fi difuz , afectand intreaga calota. Parul este indemn macroscopic dar microscopic s-au pus in evidenta anomalii ale ti.ei PSORIAZISUL UNGHIILOR& -modificarile ung,iale sunt prezente la ?#% dintre pacienti si constau in& - ,ipertrofia subung,iala 0procesul incepe distal si se extinde proximal2, - depresiuni p@unctiforme ale lamei ung,iale, - onicoliza- debuteaza distal sau de la marginea laterala a ung,iei, putand progresa pana la detasarea totala a lamei ung,iale' - pata de ulei coloratie galbuie a lamei ung,iale' - alte modificari- striuri longitudinale, sant transversal 0 linia 6eau2. PSORIAZISUL MUCOASELOR: -este mai rar intalnit in psoriazisul vulgar decat in cel pustulos. +e manifesta prin leziuni circinate si inelare localizate pe gland sau in cavitatea bucala0 limba, palat2. PSORIAZISUL PUSTULOS reprezinta formele in care apar pustule macroscopice. Aanifestarile clinice specifice formei palmo-plantare cronice sunt reprezentate de placi eritemato- scuamoase acoperite de pustule de 2-? mm, de culoare galbuie0cele recente 2 sau maronie 0 cele vec,i 2.%eziunile uscate pot exfolia.%ocalizare eminenta tenara, ,ipotenara0mai rar2, partea mediala a plantei , zona laterala a calcaiului ,respectand de regula degetele. In forma palmo-plantara acuta eruptia este formata din pustule sterile ,de cativa mm , localizate la palme si plante, extinzandu-se uneori pe dosul mainilor si picioarelor. In forma 7allopeau eruptia este localizata pe varful degetelor cu tendinta de extindere locala. )fecteaza varstnicii fiind rara la adultii tineri.)pare mai frecvent la femei. 3actorii declansatori sunt traumatismele si infectiile pulpei degetelor. =ste posibila afectarea repliului si a patului ung,ial ducand la distrofia ung,iala si c,iar pierderea ung,iei.(neori apar modificari osoase- osteoliza falangei distale- si leziuni sclerodermiforme ale degetelor.Poate evolua spre psoriazis pustulos generalizat mai ales la varstnici. Psoriazisul pustulos generalizat acut prezinta doua forme,-psoriazis vulgar tipic cu debut precoce ce se transforma in forma pustuloasa ca urmare a intreruperii corticoterapiei sistemice sau ca urmare a interventiei altor factori declansatori externi, si psoriazisui cu debut tardiv, cu localizare sacrala sau flexurala ce se transforma in forma pustuloasa generalizata. =ruptia e precedata de febra si alterarea starii generale, senzatie de piele uscata si arsura.Pustulele erup in valuri.%ocalizare- flexuri si zona genitala . Aodificarile ung,iale sunt reprezentate de ingrosarea lamei ung,iale si detasarea ei de patul ung,ial de catre lacurile de puroi. Poate fi afectata mucoasa bucala si limba . >ecurentele sunt frecvente. Psoriazisul pustulos generalizat al sarcinii0 impetigo ,erpetiform 7ebra2-afecteaza gravidele si se manifesta printr-o eruptie asemanatoare psoriazisului pustulos

"

generalizat. 6oala este rara , apare de obicei in ultimul trimestru de sarcina , persista pana la nastere si ocazional continua si post-partum. >ecidiveaza la sarcinile ulterioare. ebuteaza la flexuri prin aparitia de pustule pe fond eritamatos. %eziunile se extind centrifug si se vindeca central cu ,iperpigmentare reziduala. e asemeni , au tendinta la simetrie. =ste posibila afectarea limbii , a mucoasei bucale si esofagiene. =ruptia e insotita constant de manifestari sistemice de gravitate variabila , de la febra si frisoane pana la exitus prin insuficienta cardiaca sau renala. +everitatea si durata de evolutie a leziunilor cresc riscul de nastere prematura , anomalii fetale sau moarte neonatala a copilului. Psoriazisul pustulos circinat si inelar- debuteaza u leziuni discret eritematoase ,care devin edematoase si se extind periferi lent , mimand eritemul inelar centrifug0 forma de psoriazis denumita si 6loc, %apiere2. =volueaza de sine statator , in absenta oricaror modificari tipice de psoriazis ,sau ca faza a psoriazisului pustulos generalizat. %a nivelul marginilor leziunilor , apar pustule care se usuca si lasa o descuamare reziduala. Pustuloza exantematica este declansata de factori externi 0infectii , medicamente2 si se caracterizeaza prin aparitia brusca a unui mare numar de pustule mici care afecteaza aproape intreaga suprafata cutanata. +tarea generala este de obicei nemodificata si evolutia este rapid favorabila. %ipsa antecedentelor familiale si personale de psorizis , vindecare rapida si absenta recdivelor au determinat considerarea acestei boli ca o entitate aperte, diferita de psoriazis. PSORIAZISUL ERITRODERMIC =ste definit ca psoriazisul care afecteaza tegumentele in totalitatea lor =ritrodermizarea se poate produce& prin transformarea lenta sau brusca a unui psoriazis cronic intr-unul ertrodermic, spontan sau secundar unei boli sistemice 0infectie acuta virala , bacteriana , episod de alergie medicamentoasa2' de novo , ca priuma manifestare a bolii 0 rareori 2' prin inductie iatrogena datorita utilizarii intempestive sau gresite a tratamentului topic' 6olnavul este febril , cu stare generala variabil alterata. -egumentele sunt in totalitate eritemetoase , scuamoase , infiltrate ,si uneori exudative.)par modificari ung,iale severe si alopecie difuza. Pacientii pot prezenta limfadenopatie si prurit intens.=volutia este prelungita cu recader frecvente. $onsecintele ertrodermieisunt& afectarea termoreglarii si ,ipotermie prin pierderea de caldura cauzata de vasodilatatiageneralizata' insuficienta cardiaca congestiva ca urmare a suprasolicitarii cordului data de fluxul sanguin cutanat crescut' dezec,ilibre ,idro-electrlitice prin pierderea crescuta de lic,ide datorita afectarii profunde a functiei de bariera a epidermului' ,ipoproteinemie si anemie feripriva secundara ca urmare a pierderilor importante de proteine si fier prin descuamarea excesiva 0zilnic se pierd aproximativ ?g de proteine 2' creste absorbtia topicelor ca urmare a afectarii barierei epidermice. in aceste motive psoriazisul eritrodermic este considerat o urgenta medicala.

PSORIZISUL ARTROPATIC (ARTRITA PSORIAZICA) =ste o forma de psoriazis cutanat sau ung,ial asociat cu o artrita sero-negativa periferica sau a coloanei vertebrale. )fecteaza aproximativ /% dintre pacientii cu psoriazis, avand o distributie egala pe sexe. e obicei , leziunile cutanate le preced pe cele articulare. (neori debutul articular si cel cutanat are loc simultan si foarte rar manifestarile articulare apar primele. %eziunile cutanate pot avea orice localizare si orice forma clinica. Primele manifestari articulare constau in & - artralgii si redoare articulara matinala ,care dispare la mobilizare' - ulterior tumefactia articulatiilor si afectarea partilor moi periarticulare ' - revarsat sinovial si semne inflamatorii locale. Pe masura ce boala progreseaza leziunile cutanate si articulare se exacerbeaza . $lasificarea artritei psoriazice& - artrita oligoarticulara asimetrica -/#% din cazuri- prezinta modificari ale articulatiilor interfalangiene si sinovita 0degete in carnacior2 - artrita simetrica , seronegativa , 1?% din cazuri' - artita localizata predominant la articulatiile interfalangiene distale -?% din cazuri , se insoteste de modificari ung,iale severe ' - artrita mutilanta forma rara-?% -caracterizata prin osteoliza severa , care conduce la telescoparea degetelor, cu scurtarea acestora' - artrita axiala ?%- manifestata prinspondilita sau sacroileita. Aodificarile extraarticulare apar mai rar ca in artrita reumatoida. +unt frecvente leziunile inflamatorii oculare 0 con.unctivita , uveita , episclerita , 4eratocon.unctivita sicca2 .+-au raportat si cazuri cu manifestari cardiace. $ele mai importante investigatii pentru stabilirea diagnosticului sunt& - radiografia osoasa 0demineralizare osoasa locala , pensarea spatiului articular , eroziuni articulare , telescoparea falangelor , osificari paravertebrale 2. emonstrarea absentei factorului reumatoid. TRATAMENT: )legerea conduitei terapeutice depinde de mai multi factori& varsta pacientului, starea generala , afectiunile asociate pe care le prezinta pacientul , tipul , extinderea si durata de evolutie a leziunilor. -ratamentul presupune & TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC- dieta saraca in trptofan,se recomanda consumul carnii de curcan, aport de acizi grasi polinesaturati de sinteza sau consumul de peste oceanic, interzicerea consumului de alcool si a fumatului, expunere la soare si cure ,eliomarine. TRATAMENTUL LOCAL( TOPIC)- principalele medicamente folosit sunt -4eratoliticele- aplicarea lor are ca scop indepartarea scuamelor si favorizarea penetrarii medicatiei active anti psoriazice.se utilizeaza acidul salicilic 03-?%2 si ureea01?-2?%2, sub forma de unguent sau crema.+e folosesc singure sau in combinatie cu corticoizi 0=losalic , -ractopon, 1erasal , iprosalic 2.

- reducatoarele - $ignolinul0)ntranil , itranol 2- cu actiune antimicotica , in aplicatii de 3# de minute si concentratii de la #,1 la 2-"% 0 are efecte iritante- poate induce dermatita de contact- eritem crisofanic 2' - gudroanele naturale 0 vegetale sau din carbune 2 au eficacitate mai redusa ca a $ignolinului. Pot fi utilizate singure sau asociate radiatiilor ultraviolete 0 I,tiol , $oaltar , %ocacorten 2' - dermatocorticoizii- au actiune antiinflamatoare , citostatica si de in,ibare a fosfolipazei )2.Produc ameliorari marcate ale leziunilor,,se folosesc ca medicatie unica sau in asociere cu 4eratoliticele siBsau gudroanele0 ermovate sau $lobetasol ,lotiune ,crema sau unguent2. ezavanta.ul consta in recaderea rapida la oprirea tratamentului ,posibilitatea evolutiei spre forme eritrodermice sau pustuloase ,aparitia efectelor secundare locale sau sistemice. - retinoizii -azarotenul gel in concentratie de #,#1-#,1% al cariu efect terapeutic se mentine si dupa oprirea administrarii' - analogii vitaminei 3- $alcipotriolul si -acalcitolul ce actioneaza prin in,ibarea proliferarii 4eratinocitare si probabil prin reducerea activitatii limfocitelor -' - fototerapia naturala sau artificiala efectul benefic se datoreaza in,ibarii sintezei de ) * din epidermul afectat de catre ultrviolrte' - cura ,elio-marina ' - fotoc,imioterapia P(8) 0Psolaren (ltraviolete )2 locala sau sistemica. TRATAMENTUL SISTEMIC are la baza & - )<=*-II $I-C+-)-I$I , indicati la bolnavii cu forma severe de boala 0eritrodermice , pustuloase , artropatice 2 , la cei cu psoriazis vulgar extins ,la cei neresponsivi la tratamentul topic si la cei cu leziuni invalidante din punct de vedere fizic social si emotional. $ele mai folosite citostatice sunt& -Aetotrexatul- induce scaderea sintezei de ) * .=ste indicata administrarea saptamanala -1?-2? mgBsaptamana, fractionat in 3 prize, la interval de 12 ore.=fecte badverse,emetologice ,,epatice, digestive.In caz de supradoza. se administreza acid folic in cantitate egala cu cea de Aetotrexat. -Piritreximul cu actiune si eficacitate similara Aetotrxatului ,prezentand avanta.ul unei toxicitati ,epatice reduse. - >=-I*CI9II- =rettinatul si )citetrinul care actioneaza prin scaderea proliferarii epidermice , scaderea inflamatiei ,scaderea c,emotactismului neutrofilelor si prin normalizarea procesului de 4eratinizare. oza de atac#,/?-1mgB4gBzi, timp de 2 saptamani, iar doza de intretinere #,?mgB4gBzi.+e pot folosi singure sau in tratamente combinate cu P(8) sau(86. =fecte secundare- teratogenitate,uscaciunea mucoaselor, ,iprrlipoproteinemie, cresterea enzimelor ,epetice, alopecie, modificari sc,eletice. -$I$%C+PC>I*)-actioneaza prin blocarea sintezei de I%-2 si limfo4ine ceea ce duce la reducerea proliferarii epidermice, activitatii celulelor inflamatorii si a vasodilatatiei.+e incepe cu 2,?mgB4gBzi ce se poate mari cu #,?1mgB4gBluna pana la ?mgB4gBzi.=fecte adverse-7-) si afectare renala. - -)$>C%IA(+ actioneaza prin in,ibarea actiunii limfocitelor - ,elper.

TRATAMENTUL FORMELOR SEVERA DE PSORIAZIS

In cazul formelor severe de psoriazis , tratamentul presupune , pe langa tratamentul sistemic si masuri generale de compensare a pierderilor de temperatura , lic,ide si proteine , precum si tratament local bland cu emoliente. Psoriazisul pustulos raspunde mai greu la tratament decat psoriazisul vulgar.3ormele localizate pot fi tratate local sau sistemic ,iar formele generalizate reprezinta urgente medicale si necesita terapie sistemica, la care se adauga masuri de ec,ilibrare ,idroelectrolitica si ,emodinamica. In psoriazusul artrapatic , tratamentul se face in concordanta cu gravitatea manifestarilor articulare. %a ma.oritatea pacientilor artrita este medie si poate fi tratata strict cu )I*+ 0acid acetil-salicilic , ibuprofen , piroxicam, diclofenac , indometacin 2. 6olnavii cu artrita severa pot fi tratati cu metotrxat 1?-2?mgBsaptamana, pana la inducerea remisiunii , dupa care se incearca reducerea dozei si inlocuirea sa cu )I*+. )lte medicamente utilizate sunt& -antimalaricele de sinteza ,care insa uneori pot exacerba boala, -ciclosporina, -azatiopprina, -sulfasalazina. >etinoizii sistemici au valoare limitata. 3otoc,imioterapia , singura sau asociata retinoizilor , poate fi benefica in unele cazuri, iar corticoterapia sistemica este rezervata excusiv cazurilor severe care nu raspund la administrarea )I*+. +e administreaza in doze scurte, pana la intrarea in actiune a metotrexatului sau al altui imunosupresor folosit. Precautiile sunt necesare deoarece corticoterapia sistemica poate agrava leziunile cutanate. In cazurile invalidante se recomanda tratament c,irurgical& - protezare articulara ' - stabilizatoare ale coloanei cervicale ' - grefe osoase.

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA SI TRATAREA PACIENTILOR CU PSORIAZIS )sistentul medical are un rol foarte important in ingri.irea si tratarea pacientilor cu psoriazis.=l trebuie sa recunoasca modalitatile de manifestare ele bolii , factorii declansatori cat si posibilitati de evolutie. -rebuie sa educe pacientul cu privire la evitarea factorilor declansatori sau favorizanti, sa instruiasca pacientul cu privire la igiena tegumentelor , mucoaselor si anexelor pielii, alimentatie ec,ilibrata cu evitarea consumului de grasimi , in special grasimi animale ,sa adopte o dieta bazata in special pe legume si fructe, prevenirea leziunilor de grata. ,prin taierea scurta a ung,iilor, evitarea traumatismelor la nivelul pielii. =duca pacientul cu privire la modul de folosire a tratamentelor topice ,timpul de actiune si concentratia acestora, asocierile.

Informeaza pacientul in ceea ce priveste adoptarea unui regim desodat in timpul corticoterapiei, explica importanta renuntarii la fumat si inerzice consumul de alcool , explica importanta expunerilor la soare si a curelor ,elio-marine, exceptandu-i pe cei fotosensibili si

atentioneaza in ceea ce priveste administratrea unor medicamente ce pot exacerba evolutia bolii. =xplica necesitatea respectarii tratamentului si aindicatiilor medicului dermatolog precum si respectarea programarilor pentru reevaluare si consult. =duca pacientii in legatura cu patologia bolii ,ii a.uta sa se impace cu imaginea de sine ,reducand disconfortul fizic , psi,ic si emotional. Informeaza si pregateste din punct de vedere fizic si psi,ic pacientul pentru investigatiile de laborator si a examinarilor si explorarilor necesare stabiliri corecte a diagnsticului. )sistenta va respecta modul de aplicare a tratamentului local, contraindicatii de aplicare in anumite zone, modalitati de indepartare,administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic si urmarirea efectului terapeutic.

CONCLUZII:

-Psoriazisul nu este o boala contagioasa. -Persoanele afectate de psoriazis pot duce o vita normala ,calitatea vietii fiindu-le afectata doar in cazurile severe sau invalidante. --ratamentele actuale au ameliorat mult simptomatologia bolii.

BIBLIOGRAFIE:

--atu ).- ermatologie-8enerologie' *ote de $urs , =ditura 3undatiei (niuversitare unarea e Eos <alati , 2##5 - 3orsea .+i colaboratorii $ompendiu de dermatologie si venerologie, =ditura -e,nica 6ucurest , 1DD5 - -olea I.- ermato venerologie clinica , =ditura +crisul >omanesc , $raiova 2### --itirca %. Aanual de ingri.iri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali ,=ditura 8iata medicala >omaneasca,6ucuresti-1DDD

1#