CONSOLITAREA PERETILOR DIN ZIDARIE INCERCARI LEGATE DE ADERENTA FIBRELOR DE CARBON LA MATERIALELE CERAMICE

Multe cladiri din Romania sunt cladiri din zidarie de caramida simpla, proiectate si executate dupa norme care nu ma sunt in conformitate cu cerintele prevederilor actuale. n plus, ele au suportat de-a lungul timpului efectul mai multor cutremure de pamant. Aceste cladiri pot pune in pericol viata atat a proprietarilor cat si a altor persoane aflate in vecinatatea lor. n aceste conditii, consolidarea constructiilor din zidarie prezinta un interes major pentru grupurile de specialisti din Romania si Europa. Zidaria este un material de constructie economic care este utilizat pe scara mare in lume. Cu proprietatile ei fizice favora ile, zidaria va fi folosita in continuare la constructii. !in pacate, proprietatile varia ile ale caramizilor si mortarului conduc la fluctuatii privind calitatea de ansam lu si rezistenta panourilor de zidarie. !e aici si importanta crescuta de armare seismica a zidariei pentru im unatatirea comportarii constructiilor. !ezavantajele metodelor traditionale sunt urmatoarele" cresterea greutatii totale a cladirii, care va conduce proportional la cresterea fortelor seismice# ca un rezultat al pro lemelor de legaturi, in regiunea de contact dintre zidarie si mortarul pulverizat, efectul de consolidare este partial redus# spatiul interior va fi redus# sistemele de precomprimare externa vor cauza forte suplimentare de compresiune# acestea vor conduce la o supraincarcare a zidariei la etajele inferioare ale unei cladiri inalte# sistemele de armare care utilizeaza materiale din otel si cadre din otel sunt supuse la coroziune si necesita o protectie adecvata# rigidizarea cu cadre din otel ofera o crestere su stantiala a rezistentei, dar este pro lematica din punct de vedere estetic si necesita metode de aplicare scumpe. $rin utilizarea fi relor de car on, toate dezavantajele prezentate mai sus sunt evitate. Reparatiile cu lamele din fi re de car on necesita mai putin spatiu si nu au loc coroziuni. %tudiul de fata pune in evidenta rezultatele o tinute prin aplicarea unei te&nici de armare cu lamele din fi re de car on ME'A$(A)E si Car o!ur pentru consolidarea peretilor de zidarie.

Caracteristicile materialelor utilizate pe tru e!ectuarea i cercarilor

%eria produselor ME'A$(A)E este alcatuita din lamele polimerice armate, pe aza de fi re de car on, care se produc industrial cu diverse lungimi si latimi. (amelele din fi ra de car on, de tip ME'A$(A)E, sunt disponi ile in * tipuri in functie de rezistenta la tractiune si gradul de elasticitate. $entru acest studiu a fost selectat tipul )+R ,---, cu proprietatile prezentate in tabelul 1.

Avantajele consolidarii cu produsele ME'A$(A)E sunt" rezistenta deose ita la tractiune, de cateva ori mai mare decat otelul# greutate mica, ./0 din greutatea otelului# flexi ilitate si disponi ilitate in diverse lungimi, adecvate pentru aplicare usoara, flexi ila si rapida# cresterea rezistentei si ductilitatii constructiei fara sc&im area geometriei sau a rigiditatii acesteia# rezistenta la mediu corosiv si durata mare de viata# costurile de interventie deose it de competitive. !ata fiind rigiditatea lor relativa, lamelele polimerice armate ME'A$(A)E sunt adecvate pentru lipirea pe elementele portante plane sau usor cur ate. 1i rele de car on sunt paralele pe directia lamelei, directie pe care pot prelua tensiunile la tractiune. %unt recomandate pentru" consolidarea elementelor structurale la incovoiere, precum - grinzi, grinzi de planseu, - plansee, - zidarie, - pilastrii zidariei portante# pentru satisfacerea cerintelor de functionalitate, reducand sagetile de incovoiere si fisurarile.

2 parte din aceste recomandari de consolidare sunt prezentate in figura 1.

(ipirea lamelelor pe elementele de constructie se face pe talpa lor supusa tractiunii orientate, astfel incat sa preia fortele de tractiune dezvoltate din cauza incovoierii. $e am ele suprafete ale lamelelor ME'A$(A)E se afla lipita o anda de protectie, la dezlipirea careia ramane o suprafata rugoasa si foarte curata pentru o aderenta optima. %unt disponi ile in diverse latimi si grosimi si sunt am alate in role care se taie la orice lungime, pentru acoperirea oricarei cerinte de proiectare a consolidarii. )ipul de ME'A$(A)E )+R ,--- este disponi il imediat cu dimensiunile 3- mm x .,4 mm, 5- mm x .,4 mm, .-- mm x .,0 mm, .4- mm x .,0 mm, iar alte tipuri ME'A$(A)E sunt disponi ile la comanda intr-un timp rezona il. $entru lipirea lamelelor ME'A$(A)E pe suport se foloseste E$2MA6 7 $(, un sistem epoxidic icomponent su forma de pasta, fara dizolvanti. !upa uscare, acesta capata rezistente ridicate la incovoiere si compresiune, precum si o aderenta puternica la suport. Are o rezistenta deose ita la mediile corozive, precum acizi, alcali, detergenti. %e aplica cu un spaclu neted sau cu mistria in strat de -,3 mm 7 4 mm. $rincipalele sale proprietati sunt ilustrate in tabelul 2.

" cercari #e la$orator pri%i # a#ere ta !i$relor #e car$o la materialele ceramice & $locuri #e zi#arie

%-a considerat ca este de interes sa fie determinat efortul capa il de aderenta al lamelelor din fi ra de car on la materiale ceramice 7 locuri de zidarie din constructii. n acest scop a fost conceput un test care sa solicite preponderent la forta taietoare un ansam lu de doua ucati de loc solidarizate cu esantioane de lamele lipite cu adezivul specific. !in calculele preliminare a reiesit ca in cazul acestui montaj solicitarile de smulgere date de momentul incovoietor asociat decalarii dintre punctele de aplicare a fortelor sunt de cca .-8 din eforturile unitare tangentiale de pe directia aplicarii fortei taietoare, ceea ce face incercarea suficient de concludenta. Au fost confectionate , pro e cu geometrie relativ similara. %-au utilizat lamele din fi ra de car on 9%2MA), Megaplate )+R ,---, cu adeziv Epomax-$(. ncercarile s-au efectuat cu ajutorul ec&ipamentului )9RA )E%) 4,--, prezentat in figura 2, in cadrul Laboratorului de cercetare si incercari pentru produse polimerice si finisaje INCERC Bucuresti.

1orta a fost aplicata monoton crescator, in imediata apropiere a laturilor pe care s-a efectuat lipirea lamelelor din fi ra de car on 9%2MA), Megaplate )+R ,---, conform releveelor alaturate. %-au citit deformatiile pe trepte de solicitare si s-a determinat efortul unitar de forfecare t pana la rupere, astfel" $ro a nr. ." :rupere ; 4,<3 M$a $ro a nr. 4" :rupere ; ,,.5 M$a $ro a nr. ," :rupere ; .,== M$a 7 incercarea 9, :rupere ; -,55 M$a 7 incercarea 99, :rupere ; 4,03 M$a 7 incercarea 999 $entru fiecare din cele trei pro e este prezentat in figura 3 detaliul zonelor de aderenta cu lamelele din fi re de car on ME'A$(A)E )+R ,---.

!in diagramele trasate in figurile 4a si 4b, se poate constata o relatie liniara intre incarcare si deformatii, cu o rupere casanta, prin materialul ceramic. Esantioanele de fi ra de car on s-au desprins de locuri odata cu portiunile adiacente de ceramica, cu suprafete de rupere inclinate sau prin nervurile create de caneluri. Aderenta adezivului la suprafata ceramicii a fost favorizata de profilatura specifica, mici caneluri de cca. , mm 7 0 mm. ntr-unul din cazuri, pro a ,, s-a produs intr-o etapa timpurie o fisura la aza locului ceramic din dreapta, incercarile 9 si 99# pentru a continua testul, au fost mutate punctele de aplicare a fortelor in mod simetric# datele sunt mentionate ca incercarea 999.

2rdinul de marime al efortului unitar de forfecare t la rupere pentru cele , pro e se inscrie intr-o gama de valori care corespunde tipului de materiale in contact si este util comparatiilor cu alte solicitari care vor rezulta din experimente sau cu valorile necesare in modelele de calcul. E'perime tari la scara mare pe mo#ele #e eleme te #e co structii #i zi#arie( i cercate si co soli#ate cu lamele #i !i$re #e car$o

Conceptul de aza al experimentelor a fost de a se testa printr-o incercare standardizata 7 testul diagonal 7 aceleasi specimene de zidarie in doua situatii" in starea initiala, zidaria realizata conform procedurilor uzuale si dupa aplicarea unei consolidari cu lamele din fi re de car on lipite cu adezivii specifici. $entru a elimina factorii care sunt comuni fiecarei pro e in cele doua situatii dar nu pot fi identificati in intregime, fiind proprii caracteristicilor de material si manopera, redarea rezultatelor s-a facut parametric, respectiv s-a ales ca referinta forta capa ila a testarii initiale si s-a aratat procentual modificarea valorii fortei. Aceste valori sunt de fapt de interes in cazul interventiilor de dupa situatiile post-seismice curente. $ro ele de zidarie construite in vederea derularii programului experimental au forma prismatica cu aria sectiunii dreptung&iulara. n planul fetelor zidariei, forma pro ei este patrata, conform figurilor 5 si 6, avand dimensiunea de cca .,4- m x .,4- m, cu grosimea de ,- cm. Releveele sunt date in desene. 'rosimea pro elor este de un loc sau o caramida.

$ro ele de zidarie s-au realizat in pozitie normala de zidire, pe un pat su tire de nisip, de cca . cm grosime, perfect orizontal, pentru a putea fi desprinse usor de la locul de confectionare. )otodata, pro ele de zidarie s-au efectuat su un control sistematic privind"

respectarea regulilor de tesere# realizarea ung&iurilor de =-> in toate colturile pro ei# incadrarea in a aterile corespunzatoare diferentelor de lungime a celor 0 laturi ?@ 3 mmA# grosimea si uniformitatea rosturilor ?rosturile verticale ; .- mm @ . mm, rosturile orizontale ; .4 mm @ . mmA# umplerea corecta a rosturilor verticale cu mortar. 1ata superioara a pro ei, confectionata in pozitia normala, nu s-a acoperit cu mortar.

!upa confectionare, pro ele de zidarie au fost pastrate in locul de confectionare. !upa 45 de zile de la realizare, pro ele au fost pregatite pentru incercare dupa cum urmeaza" pro a s-a rotit din pozitia de confectionare in pozitia de incercare, una din diagonalele pro ei fiind pozitionata pe verticala# pentru transmiterea incarcarii de la platanele presei la pro a, pe directia diagonalei dispusa vertical, se utilizeaza piese metalice, sa oti. 2B%" - lungimea de contact intre pro a de zidarie si piesa metalica de transmitere a incercarii este de .3- mm, respectiv ./5 din latura pro ei# - latimea piesei metalice de transmitere a incarcarii este mai mare cu 4 cm decat grosimea pro ei de zidarie ce urmeaza a fi incercata# pro a s-a pozitionat cu capatul inferior al diagonalei in sa otul metalic inferior# in preala il in cutia sa otului se introduce un mortar de ciment-nisip# 2B%" - pro a se aseaza centrat fata de centrul sa otului, urmarindu-se cu firul cu plum asigurarea verticalitatii diagonalei# dupa pozitionare s-a indepartat mortarul in exces# 2B%" - in cazul in care a fost necesar s-au completat cu mortar eventualele goluri intre pro a si placile metalice ale sa otului inferior# la capatul superior al diagonalei verticale s-a dispus sa otul metalic superior, dupa ce pe fetele laterale ale pro ei care se intalnesc in acest colt s-a asezat un pat de mortar de ciment-nisip# s-a centrat sa otul superior in raport cu diagonala verticala a pro ei si fetele principale ale pro ei, astfel incat centrul sa otului sa coincida cu axul vertical al pro ei# s-a urmarit, de asemenea, ca fata superioara a sa otului superior sa fie perfect orizontala, paralela cu fata inferioara a sa otului inferior# dupa centrarea sa otului superior s-a indepartat mortarul in exces si s-au completat cu mortar eventualele goluri intre pro a si placile metalice ale sa otului superior# dupa intarirea mortarului aplicat la sa otii metalici s-a realizat transportarea pro ei la presa de incercare. 2B%" - Cn acest scop cei doi sa oti metalici au fost solidarizati cu ajutorul unor tiranti metalici f.4 mm, care preiau intreaga greutate a pro elor pe timpul transportului cu ajutorul podului rulant#

piesa s-a agatat in podul rulant prin intermediul urec&ilor de agatare ce intra in alcatuirea sa otului superior# Cnainte de asezarea in pozitia de incercare, pe pro e sunt lipiti reperi pentru masurarea deformatiilor, pe suprafata slefuita local, in vederea determinarii scurtarii diagonalei comprimate !v, respectiv alungirii diagonalei intinse a pro ei !&# pro a de zidarie s-a plasat pe platoul inferior al presei astfel incat centrul sa otilor sa coincida cu centrul platanelor, respectiv axul vertical al pro ei sa coincida cu axul vertical al presei de incercare# pro ele nr. . si 4 sunt alcatuite din locuri $orot&erm cu geometrie generala si configuratie a zonelor de rost vertical pentru cladiri in zone seismice.

ncercarea s-a realizat la presa universala de 0 MD, prin solicitarea pro ei la compresiune pe directia diagonalei verticale. $resa asigura conditiile de mentinere a incarcarii statice pe durata citirii deformatiilor, avand a ateri inferioare celor limita admise @ 38 si are asigurata desc&iderea li era intre platane de minimum 4,.3 m. Respectarea acestei conditii este impusa de necesitatea introducerii pro ei de zidarie, pe care sunt montate dispozitivele auxiliare pentru transmiterea incarcarii. ncarcarea a fost aplicata in trepte egale, pana la rupere. !upa atingerea fiecarei trepte de incarcare, incarcarea s-a mentinut constanta pentru efectuarea masuratorilor deformatiilor pe diagonalele intinsa si comprimata, pe am ele fete. $entru fiecare treapta s-au realizat citiri de deformatii pe directia celor doua diagonale. Masurarea deformatiei liniare pe linia diagonalei comprimate, respectiv celei intinse, s-a realizat cu deformetre mecanice tip +uggen erger cu aza de 0-- mm, pe am ele fete ale pro ei, in zona centrala a pro ei, tinand cont de pozitia si geometria rosturilor care determina cedarea pro ei. $anourile din zidarie realizate cu caramida $orot&erm au fost incercate intr-o etapa anterioara pentru studierea mecanismului de cedare, respectiv determinarea incarcarii maxime preluata de fiecare din cele , pro e, pana la cedare. Cedarea a fost identificata prin atingerea unei forte limita in preluarea incarcarii date de presa, vizualizata atat prin aparatura de control a presei cat si prin alunecarile pe rost si/sau fisurarea unor locuri, dupa caz. n cea de a doua parte a programului de cercetari pe am ele fete ale celor , panouri s-au lipit cate , lamele %9EA Car odur .-.4, late de .-- mm si groase de .,4 mm, cu adezivul %iFadur ,-, conform fiselor te&nice ale firmei, fara alte reparatii ale rosturilor G0H. n figura 6 sunt prezentate cele , specimene dupa aplicarea lamelelor din fi ra de car on %iFa Car odur % .-.4. !e la stanga la dreapta, specimenele" cod pro a nr. 4, cod pro a nr. ,, cod pro a nr. .. ncercarile au fost reluate cu aceeasi metodologie, dupa maturarea adezivului, la * zile. %-a considerat ca situatia in care se prezentau panourile dupa incercarea initiala reprezinta o situatie care se intalneste in mod curent dupa seisme, in care deteriorarile care pot fi vazute nu par atat de grave incat sa justifice condamnarea unei zidarii si se doreste o metoda de readucere a zidariei la o capacitate accepta ila de preluare a eforturilor in raport cu cea initiala. n urma incercarilor s-au constatat urmatoarele aspecte generale" i) pe parcursul aplicarii fortelor s-a sesizat vizual si auditiv lucrul pro ei su sarcina, pe masura preluarii de catre lamelele din fi re de car on a incarcarii date de presa#

ii) fisurile initiale, produse de prima incercare si vizi ile pe pro e, nu par sa fi evoluat distructiv, fapt explica il prin caracteristicile acestor serii de locuri, destinate zonelor seismice. (a trepte superioare de incarcare s-au produs fisurari sau cedari ale unor locuri si/sau alunecari pe rost, fenomen relativ normal dupa solicitarile repetate din cele doua etape de experimentare# iii) aderenta la locuri s-a mentinut pe tot parcursul incercarii, astfel incat nu s-au inregistrat desprinderi ale lamelelor din fi re de car on, delaminari# i%) impresia generala a fost ca locurile din pro a de zidarie lucreaza solidar ca urmare a efectului aplicarii lamelelor din fi re de car on# %) la aceasta comportare au putut contri ui urmatorii factori" - amplasarea celor , lamele din fi re de car on, care au traversat la distante reduse rosturile si au fost dispuse pe am ele fete, realizand eficient conexiunea necesara intre partile de pro a care tindeau sa fisureze# - aria de aderenta efectiva a lamelelor, partea care este lipita pe material ceramic, este mai mare, ca urmare a rosturilor mai rare si su tiri, care asigura o arie efectiva de aderenta la locuri apropiata de .--8# - canelurile specifice suprafetei locurilor $orot&erm incercate, care asigura o aderenta deose ita a adezivului si lamelelor %iFa# - in mod special, la locurile indicativ % pentru zone seismice aceste caneluri sunt mai adanci# - aria de aderenta a lamelelor este de ordinul a 4*8 din aria laterala a specimenului. n diagramele prezentate in figurile 8, 10 si 12 au fost reprezentate relatiile dintre efortul unitar de lunecare la rupere trupere si deformatiile relative, pe etape de incarcare, in limita perec&ilor de valori disponi ile, corespunzatoare fiecarei incercari in parte. 9magini din timpul masuratorilor, precum si din momentul cedarii locurilor $orot&erm consolidate sunt prezentate pentru fiecare pro a in figurile 7, 9 si 11. (a rupere s-a inregistrat numai valoarea incarcarii finale capa ile, respectiv a efortului unitar, cu care s-a calculat raportul fata de situatia initiala.

n urma incercarilor s-au constatat urmatoarele aspecte specifice" Proba nr. 1: ncarcarea maxima preluata a reprezentat 4048 fata de incarcarea suportata de panoul initial din zidarie din locuri $orot&erm. (a incarcarea maxima s-a produs cedarea locului superior de su sa otul de aplicare a fortei, situatie relativ normala, avand in vedere repetarea aplicarii unei forte concentrate in acea zona. Proba nr. 2: ncarcarea maxima preluata a reprezentat 4548 fata de incarcarea suportata de panoul initial din zidarie din locuri $orot&erm. (a incarcarea maxima s-a produs cedarea prin fisurare, ca urmare a eforturilor principale redistri uite pe pro a. Proba nr. 3: ncarcarea maxima preluata la rupere a reprezentat ,5<8 fata de incarcarea suportata de panoul initial din zidarie din locuri $orot&erm. (a incarcarea maxima s-a produs cedarea prin fisurare, ca urmare a eforturilor principale redistri uite pe pro a. $rin comparatie, se constata ca la cele doua pro e executate din locuri pentru zone seismice aportul procentual al consolidarii cu lamele din fi ra de car on este aparent mai redus, dar aceasta situatie reflecta de fapt valorile initiale a solute mai ridicate ale incarcarilor suportate, in timp ce tipul de consolidare a fost similar. n cazul incercarilor de fata, un parametru semnificativ este efortul unitar de lunecare la rupere trupere, egal cu rezistenta la intindere din eforturi principale, care ia in consideratie si aria medie de lucru a pro elor, usor diferita de la caz la caz. !iferenta de incarcare capa ila o tinuta prin aplicarea lamelelor din fi re de car on se reflecta conventional in acest parametru, desi nu s-au modificat aceste arii. (a incercarile actuale se ating valori ale acestui parametru t rupere, superioare valorilor de la incercarea initiala, ceea ce pro eaza efectul consolidarii. $rin incercarea initiala, mecanismul de cedare a fost preponderent prin rost, in scara, prin ruperea aderentei intre locuri si mortar. (a incercarea pro ei consolidate are loc un proces de asezare, la inceput, pana la intrarea in lucru a lamelelor din fi re de car on iar la treptele superioare de solicitare odata cu redistri uirea eforturilor intre locuri, zonele de contact cu mortarul si lamelele. $e de alta parte, este posi il ca specimenele sa fi suferit si o serie de degradari interne ale locurilor, unele vizi ile, altele invizi ile cu oc&iul li er, care contri uie de asemenea la a doua incercare la deformatiile mai mari su cresteri mici de forte. n cazul pro ei ,, care nu avea caracteristici speciale pentru zone seismice, acest proces succesiv de asezare, reflectat in deformatii mai mari su cresteri mici de forte este mult mai vizi il in diagrame, desi valoarea ultima a incarcarii preluata de pro a a fost considera ila. mprastierea rezultatelor, caracteristica multor teste privind zidaria, poate explica diferentele de comportare din situatiile descrise.

Comparatii cu alte #ate e'perime tale #i INCERC Conceptul de aza si metodologia de incercare a specimenelor influenteaza foarte mult semnificatia rezultatelor. Astfel" atunci cand se iau ca referinta pro e martor, incercate fara consolidari si apoi se confectioneaza alte pro e la care se aplica direct consolidari si sunt incercate, situatia este cea a unei rea ilitari preventive a constructiilor care nu au trecut printr-o solicitare seismica# atunci cand se ia ca referinta o pro a incercata fara consolidari si aceeasi pro a este consolidata, situatia este cea a unei rea ilitari post-seism des intalnite. !in comparatia cu alte date experimentale din 9DCERC privind caramida plina, rezulta ca" s-a lucrat prin referire la o pro a martor, incercata fara consolidari, si apoi cu alte pro e la care s-au aplicat direct consolidari si au fost incercate# aplicarea unor sisteme similare de consolidare cu lamele %iFa de aceleasi dimensiuni, la specimene din caramida plina de aceleasi dimensiuni, .,4- m x .,4- m, dar dispuse perpendicular pe rosturi si partial pe diagonala, incercate in mod similar, in 4 etape, a condus la sporuri reduse la nivelul rezistentelor la eforturile principale# fortele capa ile difera in functie de pozitia si numarul lamelelor si dispunerea acestora pe o fata sau doua# aria de aderenta efectiva a lamelelor, partea care este lipita pe material ceramic, este mai redusa cu cca. .38, din cauza rosturilor mai dese si groase de mortar de la zidaria plina# la consolidarea cu lamele perpendiculare pe rosturi cedarea s-a produs prin desprinderea lamelelor in zonele de capat, dar cu ruperea unui strat de material ceramic#
consolidarea pe o singura fata, justificata de situatiile reale in care nu poate fi accesata cealalta fata, poate induce cedarea prin incovoiere pe o directie normala pe planul pro ei, la forte su

valoarea din testul initial. !in comparatia cu alte date experimentale privind unele locuri ceramice cu goluri, rezulta ca" s-a lucrat prin referire la o pro a martor, incercata fara consolidari, si apoi cu alte pro e la care sau aplicat direct consolidari si au fost incercate# eficienta aplicarii lamelelor de fi ra de car on %iFa a fost varia ila, cu o mare imprastiere a rezultatelor# in cateva cazuri, lamelele nu au putut intra in lucru, deoarece cedarea s-a produs prematur, prin zdro irea locului de su sa otul superior# in alte cazuri, s-a o tinut o forta superioara dupa consolidare, de la .4-8 la .*38, in functie de numarul si dispunerea lamelelor# aderenta s-a mentinut pe durata testului# Avand in vedere ca la o tinerea acestor date s-a lucrat prin referire la o pro a martor, iar specimenele consolidate nu fusesera incercate initial, precum si faptul ca specimenele din locuri cu goluri au avut o grosime diferita de cele realizate cu caramida plina, analiza tre uie sa ia in consideratie atat situatiile specifice cat si valorile eforturilor principale t rupere, care nu tin cont de sectiunea totala. n functie de acest parametru, incercarile arata ca solutia cu o singura anda pe diagonala specimenului aduce un aport semnificativ, de cca .,3 ori, fata de solutia cu dispunerea a doua enzi paralel cu laturile perpendicular pe rosturi. Co cluzii !in corelarea datelor prezentate in acest studiu rezulta ca sistemele incercate sunt eficiente, cu precizarile facute, in plus este recomanda ila aplicarea lamelelor pe diagonalele panourilor, pe
2

cele doua directii apropiate de cele ale eforturilor principale, astfel incat lamelele sa lucreze la intindere. n acest caz, ar fi rezona il sa se recalculeze dimensiunea si dispunerea lamelelor aplicate, pentru optimizarea costurilor. !eoarece incercarea parametrica s-a facut pe o singura directie, la solicitari statice, monoton crescatoare, in timp ce solicitarea seismica reala este de natura dinamica, este necesara extinderea cercetarilor, pentru a se evidentia diferentele de comportare. Este recomanda ila aplicarea simetrica a lamelelor, pe am ele fete ale specimenelor, deoarece consolidarea pe o singura fata poate induce cedarea prin incovoiere pe o directie normala pe planul pro ei, la forte su valoarea din incercarea initiala. Aplicarea procedeului se poate face pe zidarii a caror caracteristici de rezistenta sunt superioare, asigurandu-se astfel intrarea in lucru si conlucrarea dintre cele doua materiale pe durata solicitarii, evitandu-se strivirea zidariilor in zona nodurilor. !in acest punct de vedere, deoarece in aplicatiile practice se vor aplica lamele pe cele doua diagonale, la trepte superioare de solicitare alternanta se poate produce, succesiv, iesirea din lucru a zidariei din colturile de cadru, in care aderenta nu mai are o iect, ramanand ca zona activa restul lamelei, pe directia intinsa, dar cu o anumita contri utie si a lamelelor de pe cealalta directie. Aceste considerente vor tre ui luate in considerare la sta ilirea conservatoare a marimii reale a ariei de contact a lamelelor cu zidaria, in raport cu aria de calcul. n cazul ancorarii lamelelor la etonul de pe contur, o parte dintre aceste efecte pot fi compensate, lamelele putand lucra avantajos pe intreaga durata a solicitarii. %unt necesare incercari suplimentare care sa clarifice particularitatile de comportare ale etonului si aderenta la eton a lamelelor in zona de nod. Acest studiu este o parte a proiectului I%olutii te&nice integrate structurale si ar&itecturale, te&nologii si materiale avansate pentru reducerea riscului, cresterea sigurantei constructiilor si securitatii vietii la actiuni extreme ?cutremur, impact 7 terorism, explozii, tornade etc.AJ 7 R9%E(E%%C2D%, $roiect finantat de Autoritatea Dationala Romana pentru Cercetare %tiintifica, su contractul ,.-,./4--* coordonat de 9DCERC. !irector de proiect" !irector %tiintific !r. ing. E.%. 'eorgescu. Autorul aduce multumiri dlui ing. Claudiu Matei, dnei ing. Kasilica Kasile si dnei ing. !aniela !o re, mem ri ai ec&ipei de la 9DCERC. Apreciem, de asemenea, contri utia la realizarea incercarilor a dlui %avvas Antoniadis, director general, 9%2MA) Romania %R(, dnei Rodica Margarit, director te&nic la Liener erger %isteme de Caramizi %R( Bucuresti, dlui ing. (ucian Mi&ai, director te&nic, %9EA Romania %R(.

Bi$lio*ra!ie

+, &ttp"//MMM.revistaconstructiilor.eu/index.p&p/4--=/.4/-5/protectia-constructiilor-din-zidariela-actiuni-seismice/ -, &ttp"//MMM.revistaconstructiilor.eu /Mp 7content /uploads/4--=/.4/nrN33Ndecem rie N4--=.pdf ., C, Dra*omir - Influenta fenomenului de amplificare dinamica asupra raspunsului seismic al constructiilor din zidarie, )eza de doctorat O.).C.B., Bucuresti 43 ianuarie 4--5. /, LESSLOSS( Report Do. 4--*/-0 7 Guidelines for Seismic Vulnerability Reduction in t e !rban En"ironment. 0, 111 ISOMAT Buildin# $uality. MMM.isomat.net. 1ise te&nice materiale 9%2MA). 2, 111 SI3A Roma ia SRL & %rospecte si fise te nice.