Gestionarea

deseurilor
Deeurile sunt resturi de diverse naturi rezultate din
diverse procese tehnologice industriale, activiti
agricole, fluxuri de transport, activiti gospodreti
sau menajere.
Deeul este orice substan sau orice obiect, pe care
deintorul l arunc sau are intenia ori obligaia s l
arunce (OU 16/2001).
n conformitate cu art 1 Directiva 75/442 EC este
considerat deeu orice substan sau obiect al cror
deintor le arunc, are intenia sau obligaia de a le
arunca.
Deseu: substante rezultate in urma proceselor
tehnologice sau biologice, care nu mai pot fi folosite ca
atare, dar o parte din ele sunt refolosibile;
Definitii
Reciclare - operaiunea de reprelucrare ntr-un proces
de producie a deeurilor pentru scopul original sau
pentru alte scopuri;
Valorificare - orice operaiune (dezmembrare, sortare,
tiere, mrunire, presare, balotare, topire-turnare
etc.) efectuat asupra unui deeu prin procedee
industriale, n vederea transformrii sale ntr-o
materie prim secundar sau surs de energie
Reutilizare - orice operaiune prin care ambalajul care
a fost conceput i proiectat pentru a realiza n cadrul
ciclului su de via un numr minim de parcursuri sau
rotaii este reumplut sau reutilizat pentru acelai scop
pentru care a fost conceput;
Ciclu de via al produsului - intervalul de timp cuprins
ntre data de fabricaie a unui produs i data cnd
acesta devine deeu;
Definitii
Deeurile, dimensiunea lor!
aluminiu - la fiecare trei luni poate fi reconstruit ntregul
spaiu comercial din zona aeroporturilor;
vase de sticl - la fiecare dou sptmni ar umple un turn
de 412 m nlime;
anvelope - ar putea fi nconjurat pmntul la fiecare trei luni;
tacmuri de unic folosin - fiecare locuitor al planetei ar
putea servi masa de ase ori anual;
2 milioane lame de ras, 600 milioane pixuri, 350 milioane
brichete (anual)- distana de la pmnt la lun i retur;
2,5 milioane pahare/doze de plastic n fiecare or;
toate astea reprezint 1,5 %din totalul masic al deeurilor
produse anual n USA.
Cantitati de deseuri
La 1 milion locuitori (mii tone/zi)
Ape uzate 500,00
Suspensii solide 0,12
Deseuri solide 2,00
Poluanti in aer 0,95
Din care
Particule 0,15
Bioxid de sulf 0,15
Hidrocarburi 0,10
Oxizi de azot 0,10
Oxid de carbon 0,45
Tipuri de deseuri
Deseuri urbane
Menajere (0,8 1,0 kg/loc zi)
Stradale
Comerciale
Sanitare
Deseuri industriale
Deseuri din constructii
Deseuri agrozootehnice
Deseuri speciale
Compozitia deseurilor
menajere - Ro
Hartie 11 %
Metal 7 %
Sticla 7 %
Textile 5 %
Plastic 4 %
Deseuri perisabile 37 %
Alte combustibile 15 %
Alte necombustibile14 %
SURSA DE PRODUCERE (UE)
DOMENII %
Agricultura 49
Minerit 27
Menajere 4
Industrie 15
Comert 3
Ape uzate 12
DESEURI MENAJERE (UE)
TIP MATERIAL %
Hartie 35
Materiale plastice 4
Substante perisabile 25
Metal 6
Sticla 7
Praf, nisip, piatra 20
Evolutia productiei de
deseuri
Deseuri totale,
deseuri/locuitor
PONDEREA PE LOCUITOR
Anul
Deeuri
municipale
de la
populaie
(kg/loc.an)
Deeuri
municipale de
la ageni
economici
(kg/loc.an)
Total deeuri
municipale
(kg/loc.an)
Nmoluri de la
staii de
epurare
oreneti
(kg/loc
racordat.an)
Deeuri din
construcii
i demolri
(kg/loc.an)
2000 270 116 386 15 7
2001 258 111 369 16 18
2002 283 121 404 16 29
media 249 107 356 15 17
Ierarhia optiunilor - ISWA
Prevenire
Reutilizare
Reciclare
Incinerare
Depozitare
Metode de management
0
10
20
30
40
50
60
Series1 19 4 3 60 14
Incinerare Compostare Sortare Depozitare Alte
RECICLAREA
un rol important in economisirea materialelor;
sistemele artificiale de reciclare sunt mari consumatoare
de combustibili;
compostarea deseurilor menajere reprezinta o sursa
importanta de gunoi organic folosit in fertilizarea solului;
eficienta este dependenta de costul materiilor prime
inlocuite
slamuri si sedimente din epurarea apelor uzate;
din deseurile menajere se poate recicla: sticla, hartia,
metalele;
metale: echipamente casnice; frigidere? selectarea
metalelor de mici dimensiuni;
cenusa: material de umplutura la terasamente; inlocuitor
la cimentului;
Tratarea deseurilor
biodegradabile
Compostarea centralizata
returnarea deeului n cadrul ciclului de producie
vegetal ca fertilizant sau ameliorator de sol
selectare, omogenizare, aerare, irigare
instalatii si echipamente sofisticate
100.000tone pe an de deeuri biodegradabile
Compostarea locala
deseuri verzi din gradina si bucatarie
se evita carnea si produsele animaliere miros
neplacut
Calitate slaba - umpluturi
Incinerarea
reduce cantitatea de deeuri organice
sterilizeaz componentele periculoase
energie termic
generarea de produse reziduale
gaze de ardere
ape uzate
consum de energie/combustibili - intretinere
incinerator = 50 100 t/zi
costuri ridicate
in Europa = 19%
Tratarea mecano - biologica
MBT
tehnica importanta in gestionarea deseurilor
municipale
colectare in amestec
sortare mecanica combinata cu una manuala
sortarea sticlelor pe culori,
a sticlelor de plastic pe culori si pe tipuri de plastic:
PVC, PPE, PET etc,
aluminiu, feroase, neferoase
materialele combustibile de la MBT care nu au
calitatea necesara reciclarii = maruntite obtinandu-se
combustibil alternativ
restul de deseuri sunt inertizate biologic (40%) =
compostare
GROPI DE DESEURI (1)
J aponia: 33 % din deseuri sunt depozitate in gropi;
Anglia: 90 % din deseuri sunt depozitate in gropi;
limitare la deseuri inofensive: menajere, comert, servicii,
industria organica;
necesita:
1. excavatii;
2. drenaje;
3. infrastructura;
elemente de analiza:
1. accesul in zonele de depozitare;
2. tipul materialelor depozitate;
3. programul de lucru;
4. aparitia sobolanilor, insectelor, pasarilor etc;
5. impact vizual, fonic;
6. emisii de gaze si mirosuri;
7. infiltratii;
GROPI DE DESEURI (2)
EMISII DE GAZE
metan, CO
2
, H
2
S, CO;
metanul poate exploda;se autoaprinde (5 15 %);
acumulare in subteran, la distanta de perimetrul gropii;
cantitatea produsa este dependenta de gradul de
compactare, umiditate, temperatura, continutul in
materie organica a deseurilor;
continua sa fie produs multi ani dupa incetarea
depunerii;
colectarea sa este o problema ce trebuie atent
analizata;
CO
2
se acumuleaza in retelele de drenaj;
H
2
S miros neplacut; toxicitate ridicata;
GROPI DE DESEURI (3)
EXFILTRATIILE
apa poluata: substante chimice, particule in suspensie
partial descompuse;
drenarea, colectarea apelor din precipitatii;
impermeabilizarea amplasamentului gropii de
depozitare;
compartimentarea gropii in celule separate prin diguri
impermeabile din argila;
prevenirea infiltratilor din zonele adiacente;
colectarea apelor exfiltrate si tratarea lor inainte de
debusare; procesul trebuie continuat multa vreme
dupa incetarea functionarii gropii;
GROPI DE DESEURI (4)
IMPACT VIZUAL
masuri de reducere a impactului vizual:
macinarea deseurilor inainte de a fi depozitate; ridica
insa costurile de exploatare cu 200 %;
perdele de plantatii de arbori;
acoperirea gropilor cu un strat impermeabil peste care
se va pune sol vegetal apoi se va inierba;
gasirea unor zone de amplasare care sa fie mai putin
vulnerabile; distante mari: ridica problema costului
transportului;
solutii containerizarea si transportul pe calea ferata;
Statii de transfer
depozitare provizorie
deeurile sunt colectate i transferate apoi in alte
vehicule
reduc necesitatea de a construi multe depozite
distante de peste 60 km
volume anuale de deeuri de peste 10.000 tone
puncte de colectare pentru anumite fluxuri de deseuri:
deseuri de ambalaje,
deeuri verzi,
deeuri voluminoase,
DEEE,
deeuri periculoase din gospodrii etc.
Flux statii de transfer
Schema depozite
Schema depozite
Solutii constructive
Configurare depozit
a. Acoperis
a.1.colectare ape meteo
a.2. drenaj ape meteo
a.3. etansare si izolare
a.4. colectare gaze
a.5. incadrare in mediu
b. Radier
b.1. filtrarea levigatului
b.2. drenarea levigatului
b.3. etansare
b.4. ranforsarea
radierului si taluzelor
Depozit Ovidiu schema celula
Sectiune depozit final
Amenajare depozit
1.Cladire administratie
2. Magazie
3. Statie sortare
4. Statie biogaz
5. Statie epurare
6. Bazin levigat
7. Parcare
8. Zona excavatii
9. Platforma
tehnologica
10. Iaz mineralizare
11. Acces, Cantar
12. Post trafo
13. Plantatie,
imprejmuire