I. Europa la sf celui de-al 2-le razboi mondial.

Nasterea ideii de Europa unita

1) Ce este consiliul Europei? De-a lungul timpului, au existat numeroase tentative de unificare a continentului european. Abia dupa cel de-al 2-lea razboi mondial, intr-o uropa aflata sub ruine, si sub amenintarea sovietica, ideea europeana gaseste in sf suportul necesar. !rimele incercari postbelice de gasirea a unui numitor comun au dus la infiintarea Consiliului uropei. "n iulie 1948, din initiativa guvernului francez si belgian, s-a constituit Adunarea Consultativa Europeana, compusa in reprezantanti ai !arlamentelor nationale. "nitiativa s-a vazut ca un posibil laborator al atat de doriei uniuni politice europene. #ritanicii nu au dat insa dovada de prea mult entuziasm fata de aceasta initiativa. !entru structura Consiliului uropei s-au propus 2 instituii$ a) Adunarea Consultativa %dimensiunea federalista), organismul de initiativa b) Comitetul de &inistri %dimensiunea unionista), organismul de decizie ratatul Constitutiv al Consiliului Europei a fost semnat la ! mai 1949, de 1" tari$ - #ranta - $area %ritanie - &anemarca - Irlanda - Italia - %el'ia - (lan'a - )u*embur' - Norve'ia - +uedia. Competenta Consiliului uropei se manifesta in domeniul economic, social, cultural, stiintific, 'uridic, administrativ, etc Consiliul de &inistri a aprobat in 1()*, Conventia uropeana a Drepturilor +mului, ce enumera dr si lebertatile cetatenesti. Consiliul uropei a contribuit la formarea unui centru european, a mentalitatilor europene, si in mod sigur a elitelor continentului european. ,umarul membrilor C a crescut continuu$ - 1949 , urcia- .recia - 19!1 , /epublica #ederala .ermana - 19!0 , Austria - 199" , 1n'aria - 1992 , /omania - 199! , $oldova- #ederatia /usa - 1999 , .eor'ia - 2""1 , Armenia- Azerbaid3an - 2""2 , %osnia 4erze'ovina - 2""2 , +erbia- $untene'ru - 2""4 , $onacco ,r membrilor C a a'uns azi la 48. 2) Ce este 5lanul $ars6all?
1

ste programul de a'utor american pt reconstructia uropei dupa cel de-al doilea razboi mondial, considerat unul dintre marile succese ale istoriei secolului trecut. !lanul &ars-all a fost .arma economica/ ce a servit scopurilor politice. l viza stoparea comunismului, si totodata, prin el se dorea realizarea coeziunii uropei de 0est. !rin !lanul &. americanii "-au asigurat pe europeni ca nu sunt singuri in fata comunismului, si ca 12A va contribui la refacerea uropei. !lanul & a fost lansat in 1948 si aplicarea lui a durat pana in 19!2, timp in care 3ranta a primit 2,4 miliarde de dolari %256 din intreg a'utorul). Cel mai mare a'utor financiar l-a primit Anglia, urmata de 3ranta, 7ermania si "talia. Celelalte tari$ Austria, #elgia, Danemarca, lvetia, 7recia, "rlanda, "slanda, 8uxemburg, ,orvegia, +langa, !ortugalia, 1uedia si 9urcia. "talia si 7ermania, si ele beneficiare ale !lanului &., au pierdut razboiul, dar au inregistrat, incepand cu 1(:;, cresteri superioare tarilor invingatoare. A'utorul american totaliza circa 12 miliarde de dolari. +biectivele economice incluse in !lan vizau$ - promovarea productiei industriale si agricole - stabilitate monetara - cresterea sc-imburilor internationale intre tarile participante - reducerea barierelor comerciale. !entru realizarea acestor obiective a fost creata Administratia de Cooperare Economica, in 1948. +rganizatia uropeana de Cooperare conomica isi are originile in 1948, avand ca scopa participarea la administrarea planului &ars-all pentru reconstructia uropei. &ai tarziu, calitatea de membru a fost extinsa pentru statele din afara uropei, iar in 1901, s-a reformat luand numele de (r'anizatia de Cooperare si &ezvoltare Economica. 18 tari au pornit la drum alaturi de 12A si Canada in +CD , alaturandu-li-se apoi <aponia, 3inlanda, Australia, ,oua =eelanda. 1tatele sus-mentionate s-au pus de acord pt a realiza expansiunea economiei, progresului nivelului de viata in tarile membre, si dezvoltarea comertului mondial. &area #ritanie va grupa in 'urul sau ; tari% Austria, Danemarca, ,orvegia, !ortugalia, 1uedia si lvetia) in cadrul AE)+ , Asociatia Europeana a )iberului +c6imb %190" > conventia de la 1toc?-olm). &embre vor deveni si 3inlanda si "slanda. Dupa largirea C de la ; la ( membri prin adeziunea &.#, "rlandei si Danemarce, A 81 s-a redus la 4 membri.

II. #ondatorii. ratatele fundamentale in constructia 1E

1) Care sunt fondatorii Comunitatilor uropene? uropa unita a luat nastere prin eforturile a patru oameni extraordinari$ <ea &onnet, @obert 1c-uman, Aonrad Adenauer si Alcide de 7aspieri. <ean &onnet este adesea supranumit si .monsieur urpe/, prin actiunile sale castigandu-si titlul de .parinte al constructiei europene/. 2) Care sunt tratatele fundamentale in constructia europeana? 1. ratatul de la 5aris 2. ratatele de la/oma 7CEE- E1/A ($8 2. Actul 1nic European 4. ratatul de la $aastric6t asupra uniunii Europene !. ratatul de la Amsterdam 0. ratatul de la Nisa 9. ratatul Constitutional 8. Noul ratat de /eforma a 1E- sau ratatul privind functionarea 1E

1. ratatul de la 5aris
Comunitatea Europeana a Carbunelui si (telului % C C+) a fost creata in 19!1, in urma semnarii ratatului de la 5aris de catre 0 tari europene$ - 3ranta - 7ermania - "talia - #enelux - 8uxemburg - +landa. !revederi$ - crearea unei piete comune pt carbune si otel intre cele ; tari - in ind. siderurgica$ interzicerea cartelarii si trustificarii, a concentrarii C C+ a fost dotata cu : institutii$ "nalta Autoritate Comuna, Consiliul, !arlamentul si Curtea. C C a constituit un punct de plecare pt organizarea !ietei Comune si a 2@A9+&-ului. Conform 9ratatului de la !aris, existenta C C+ era limitata la o perioada de )* de ani %19!2-2""2). C C+ va reprezenta fundatia pentru Comunitatea Economica Europeana %redenumita ulterior Comunitatea europeana, si in final 1niunea Europeana, prin 9ratatul de la &aastric-t).

2. ratul de la /oma
&omentul semnarii ratatului de la /oma la 29 martie 19!9 a reprezentat sfarsitul etapelor premergatoare de pregatire a integrarii. "n domeniul ec, el prevede ca$ - tarifele vamale si alte bariere comerciale intre statele membre sunt eliminate - se formeaza o uniune vamala - trusturile, cartelurile, etc sunt interzise - se interzice sinterventia directa a astatului, care distruge competitia - libera circulatie a marfurilor, capitalului si persoanelor reprezinta o prioritate. Comunitatea este formata din : institutii ma'ore$
5

- Comisia - Consiliul %de &inistri) - Adunarea - Curtea de <ustitie. 9ratatul de la @oma instituie Comunitatea Economica Europeana %C Art. 2 al 9ratatului reflecta obiectivul general al Comunitatii$ promovarea dezv activitatilor ec. expansiunea ec cresterea niv de viata cooperarea intre statele membre.. ).

!iata Comuna avea sa fie instituita progresiv, de-a lungul unei per de tranzitie de 12 ani %5 per a : ani fiecare). Art. 2 al tratatului prevede$ eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor intre statele membre instituirea tarifului vamal ccccomun si a unei politici comerciale comune in rel cu tertii libera circulatie a persoanelor, serviciilor si capitalului politici comune pt agriculturaB transport crearea 3ondului 1ocial uropean, pt crearea de locuri de munca si cresterea standardului de viata Crearea #ancii uropene de "nvestitii, pt a a'uta expansiunea ec.. "n primii : ani, comertul intre Cei 1ase a crescut cu peste ;*6. !e langa !iata Comuna, un alt tratat semnat la @oma in cadrul aceleiasi festivitati a creat Comunitatea Europeana a Ener'iei Atomice % 2@A9+&). Astfel, in 19!9 este creat 2@A9+&, intre aceleasi ; tari. !remisa a fost dezvoltarea proaspatului sector al energiei atomice. "nsa 2@A9+&-ul nu a devenit ceea ce s-a sperat.

2. Actul 1nic European

Documentul Carta Alba a Comisiei Europene % din 198!) a stabilit programul pentru atingerea obiectivului de realizare a pietei interne complet unificate, pana in 1((2. Carta Alba sustinea ca, pt a realiza piata interna, mai ramneau in mod esential 5 tipuri de bariere de inlaturat$ - fizice %timbre vamale, controale la frontiere) - te-nice %standarde) - fiscale % tva). 1-a propus o solutie simpla, bazata pe principiul ca daca un produs este fabricat si comercializat in mod le'al intr-un stat membru- nu ar trebui sa e*iste nici un motiv pt ca acesta sa nu fie vandut in mod liber in Comunitate. De asemenea, daca un cetatean al Comunitatii sau o companie intruneste toate conditiile pt activitatea sa intr-un stat membru- nu ar trebui sa e*iste nici un motiv pt care acei cetateni sau companii sa nu isi e*ercite activitatile ec si in alte parti ale Comunitatii. Carta alba vizeaza realizarea !ietei 2nice.

Actul 2nic uropean este instrumentul de punere in practica a 24( de propuneri ale Cartei Albe, care explicit vizau sa elimine obstacolele din calea liberei circulatii a marfurilorB persoanelor, capitalurilor si serviciilor. A2 marc-eaza o noua etapa in realizarea !ietei Comune. Actul 2nic uropean a fost semnat la 14 feb 1(C; de ( state membre, si la 2C feb 1(C; de celelalte 5 %"t, Danemarca si 7recia). 1copul principal al A2 a fost realizarea 2niunii conomice si desavrasirea !ietei Comune pana in 1(22 %lucru care a durat insa pana la 1 ian 1(()). Actul 2nic este actul care a pus capat perioadei dificile de stagnare, asa numita per a . eurosclerozei/.

4. ratatul de la $aastric6t asupra 1niunii Europene

A fost semnat in 1992 si a intrat in vigoare in 1992. !rin acest tratat s-a sc-imbat denumirea Comunitatii Europene in 1niunea Europeana. !revederile acestui tratat$ instituirea unei !olitici xterne si de 1ecuritate Comune cooperarea statelor membre in domeniul <ustitiei si Afacerilor xterne instituirea unei cetatenii europene instituirea unei 2niuni c si &onetare instituirea unei uniuni politice.

9ratatul consemneaza ca din 1 ian 1992, in mod oficial intre statele membre s-a creat un spatiu fara frontiere. !arlamentu uropean si-a largit competentele. 9ratatul de la &aastc-t a insemnat un pas inainte catre coordonarea in domeniul politicii externe si de securitate comuna. "n ceea ce priveste politica monetara, se poate spune clar ca obiectivul ei este moneda unica. !olitica monetara se realizeaza prin +istemul European al %ancilor Centrale %1 #C), compus din bancile centrale ale statelor membre si %anca Central Europeana %#C ). +biectivul principal al 1 #C este de a mentine sabilitatea preturilor. #C este organul de conducere al 1 #C.

!. ratatul de la Amsterdam
9ratatul de la Amsterdam, semnat in 1998 si intrat in vigoare in 1999, isi propune sa construiasca o uropa mai apropiata de cetatenii sai, capabila sa functioneze cu un nr sporit de membri, dupa aderarea tarilor asociate. Acest tratat pregateste largirea spre st a 2 . !rin 9ratatul de la Ansterdam, 2 este intr-o anumita masura transformata. ,oi sarcini ii sunt incredintate, iar caracterul democratic al institutiilor este intarit. Aceentul este pus pe responsabilitatile politice ale 2niunii.

0. ratatul de la Nisa
A sost semnat in 2""1 si a intrat in vigoare in 2""2- prezentand o reforma institutionala de mare anvergura. @eforma institutiilor europene a devenit un lucru necesar pt a se putea duce mai departe procesul de aderare a tarilor din uropa Centrala si de st. Componenta institutiilor data din anii D)*, cand uniunea numara doar ; membri. "n anul 2*** insa, ea numara de'a 1) membri. Are loc introducerea unei proceduri modificate pt numirea Comisiei, urmand a fi aplicat pe viitor principiul ma'oritatii calificate. 1i in cazul Consiliului principiul unanimitaii va fi inlocuit de cel al ma'oritatii calificate. !arlamentul uropean este elementul democratic din cadrul 2niunii. 9ratatul de la ,isa a impus o redistribuire a locurilor in !arlament, limitand nr deputatilor la un maxim de 922.
;

1-au adus modificari si in ceea ce privese celelalte institutii %Curtea uropeana de <ustitie, Curtea de Conturi, Comitetul conomic si 1ocial, Comitetul @egiunilor).

9. ratatul Constitutional
Discutiile aprinse in ceea ce priveste !roiectu de 9ratat de instituire a unei Constitutii pt uropa s-au reluat energic in 2**:, cand alte 1* state au devenit membre 2 A fost adoptata si o :Clauza de solidaritate; inscrisa in !roiectul de Constitutie , in baza careia statele 2 isi vor oferi reciproc asistenta, inclusiv militara, in caz de atac terorist. Constitutia a fost aprobata in cadrul Conferintei "nterguvernamentale din 18 iunie 2""4. 8a 29 oct 2""4 are loc la @oma semnarea ratatului de instituire a unei Constitutii pt Europa. "ntre obiectivele 2niunii stipulate in Constitutie sunt mentionate$ obiective ec$ - o societate intemeiata pe dezvoltare durabila - grad cat mai ridicat de ocupare a fosrtei de munca - niv cat mai ridicat al traiului obiective sociale$ - promovarea coeziunii sociale - protectiei sociale, mediului - crearea unui spatiu al libertatii, 'ustitiei si securitatii obiectivul combaterii discriminarii si excluderii obiectivul coeziunii ec, sociale si teritoriale si al solidaritatii intre statele membre.

Cea mai mare inovatie institutionala pe care o aduce Constituia este crearea functiei de &inistru al Afacerilor xterne al 2niunii, responsabil cu reprezentarea 2 pe arena internationala. 9ratatul Constitutional a fost supus procesului de ratificare de catre statele membre, pana cand in 2**), francezii si olandezii l-au respins in cadrul referendumurilor. Ca urmare, si alte tari au amanat sau au oprit procedura de ratificare, viitorul Constitutiei fiind foarte incert.

8. Noul ratat de /eforma a 1E- sau ratatul privind functionarea 1E

Ca urmare a esecului 9ratatului Constitutional, statele membre, reunite la %ru*elles in 2""9, au -otarat redactarea unui nou tratat, intitulatE - .Comunitatea/ se va numi .2niune/, va exista un presedinte pe termen lung al 2niunii, 2 ani si 'um, care va fi responsabil de afacerile 2 . - 2n alt reprezentant de politica externa va vorbi in numele 2 in lume, dar numai daca cele 24 de state membre se pun de acord asupra mesa'ului. - Din 2*1:, Comisia uropeana va avea un nr de membri egal cu 2B5 din nr statelor membre. - Deciziile prin ma'oritate calificata se vor aplica la :* de noi domenii. - &a'oritatea calificata consta in ))6 din voturile statelor membre si ;)6 din populatia 2niunii. "n acest tratat a fost inclusa si clauza de iesire$ un stat membru are posibilitatea iesirii din 2 dupa negocieri cu celelalte tari. 1emnarea 9ratatului are loc pe 12 dec 2""9 la )isabona, dupa care va fi supus ratificarii de catre statele membre. ste greu de presupus ca ratificarea 9ratatului la nivel european va fi un proces lin si fara probleme.

III. Institutiile 1E
1) numerati principalele institutii ale 2 . 1. Comisia Europeana 2. Consiliul de $inistri 2. 5arlamentul European 4. Curtea Europeana de <ustitite !. Consiliul European ; ;. Alte institutii$ - Curtea de conturi - Comitetul Economic si +ocial - Comitetul /e'iunilor - %anca Central Europeana.

1. Comisia Europeana
ste or'anul e*ecutiv al 2 . Comisia uropeana s-a format in urma fuziunii Comunitatii uropene a Carbunelui si +telului 7CEC(8, Comunitatii conomica uropene 7CEE8 si E1/A ($, in urma ratatului de #uziune de la %ru*elles, semnat in 190! si intrat in vigoare in 1909. Are sediul la %ru*elles. 8a inceput, Comisia era formata din ( comisari$ 1(45$ 15 1(C1$ 1: 1(C;$ 14 1(()$ 2* 2**:$ 2) ,r comisarilor a crescut, pe masura extinderii 2niunii. "n 2**4, dupa aderarea @omaniei si #ulgariei la 2 , nr comisarilor a a'uns la 29. 1tructura$ Comisia e formata din 2 paliaere$ 5alierul 1 - colegiul celor 29 de comisari, numiti de statele membre pe ) ani - comisarii au independenta totala fata de statele membre - actioneaza in interesul comunitatii - se reuneste o data pe saptamana %miercuri) la #ruxelles. 5alierul 2 - 24.""" de mebri ai personalului permanent, divizati in 25 de Directii 7enerale. Cel mai influent si mai prestigios post din comise este cel al 5resedinteluiF el este reprezentantul comisiei in intalnirile cu alte institutii. Competente$ 1) competenta de initiativa$ Comisia face propuneri legislative catre !arlament si Consiliu 2) competenta de e*ecutie$ Comisia adopta si implementeaza politicile 2 si bugetul 5) competenta de control$ Comisia veg-eaza respectarea dreptului uropean %impreuna cu Curtea de <ustitie) si aplicarea corecta a tratatelor si deciziilor :) competenta de reprezentare$ Comisia reprezinta 2 pe plan intern si international. Comisia este supusa unui dublu contriol$ - politic, de catre parlament - financiar %parlament si Curtea de Conturi)

2. Consiliul de $inistri
Consiliul 2 este cel care ia deciziile in cadrul 2 . Consiliul reprezinta statele membre, fiind alcatuit din cate un ministru al fiecarui 'uvern national. &inistri care participa la diferitele intalniri ale Consiliului sunt desemnati in functie de problemele ce urmeaza a fi discutate "n total exista 9 consilii %Afaceri si @elatii xterneF <ustitie si Afaceri "nterneF 1anatate si Consum, etc). 9otusi, Consiliul ramane o singura institutie. Consiliul are ; resonsabilitati$ 1. adoptarea le'islatiei europene 7impreuna cu 5arlamentul8 2. aprobarea bu'etului 1E 7impreuna cu 5arlamentul8 2. coordonarea politicilor economice 'enerale ale statelor membre 4. inc6eierea de acorduri internationale intre 1E si alte state sau or'anizatii internationale !. dezvoltarea 5oliticii e*terne si de securitate comuna 75E+C8 0. coordonarea cooperarii intre tribunalele nationale si fortele politiei- in probleme le'ate de infractiuni si crime 73ustitie si Afaceri Interne8 Ambasadorii fiecarei tari fac parte din Comitetul /eprezentantilor 5ermanenti, ce se reuneste saptamanal la #ruxelles, avand rolul de a pregati munca Consiliului. Conducerea Consiliului de &instri revine aceleiasi tari care asigura presedentia Consiliului uropean, timp de 0 luni. 9ara respectiav asigura deci 5resedentia Consiliului de &inistri, a Consiliului uropean si deci !resedentia 2 . !resedentia Consiliului va apartine @omaniei in 2*1(. Consiliul de &inistri nu are un sediu permanent, acesta mutandu-se de fiecare data in capitala statului care exercita persedentia. !resedentia este asistata de +ecretariatul .eneral, care asigura buna functionare a muncii Consiliului. Deciziile Consiliului sunt adoptate in urma votarii. Cu cat populatia unei tari este mai numeroasa, cu atat tara respectiva are mai multe voturi. "nsa nr de voturi este a'ustat in favoarea tarilor mai putin numeroase. !ana la 1 mai 2**: > 89 voturi. De la 1 no 2**: > 221 voturi De la 1 ian 2**4 > 24! voturi. @omania are 14 voturi in Consiliul de &inistri, iar #ulgaria 1". "n actvitatea sa, Consiliul de &inistri apeleaza la : metode pt luarea deciziilor$ a8 $a3oritatea simpla 1ub incidenta procedurii ma'. simple cad toate deciziile care tin de organizarea interna. b8 $a3oritatea calificata ste cea mai folosita !rocedura in cadrul Consiliului. !t ca o propunere sa fie adoptata, trebuie sa fie sustinuta cu un nr minim de voturi. !ana la 1 mai 2**: - 02 voturi din 89 791-2 =8 Dupa 1 no 2**: - %92-2=8 De la 1 ian 2**4 - 2)C voturi din 5:) 7 94-9=8. c8 >otul in unanimitate 1e aplica at cand sunt adoptate norme de mare importanta, sau sunt repartizate fondurile structurale. d8 &reptul de veto
(

A fost instituit la propunerea 3rantei. Acesta nu trebuie insa folosit decat in mod absolut exceptional si numai at cand un stat apreciaza ca ii sunt amenintate direct interesele, sau cele ale unui stat membru. 9ocmai de aceea, aceasta procedura poate fi respinsa de catre Consiliu, pe motiv de nerespectare a conditiilor. Ac. procedura este din ce in ce mai rar utilizata.

2. 5arlamentul European
ste una din institutiile fundamentale ale 2 . A fost infiintat prin 9ratatul de la !aris %.Adunarea Comuna/), devenind in timp .!arlamentul uropean/ %1(;2). "ncepand cu 2""9, este alcatuit din 98! parlamentari, alesi pe o per de ) ani. "n per 2""9-2"14 va avea loc reducerea nr de europarlamentari la 9!", fiecare tara avnd dr la minim;, maxim (; %tratatul privind functionarea 2 ). Atributiie ! $ 1. controlul asupra Comisiei si Consiliului 2. este consultata in stabilirea bu'etului 2. participa la elaborarea le'ilor 7dar nu si la semnarea lor8 4. drept de recurs in fata Curtii Europene de <ustitie !. implicat in relatii e*terne. +rganele ! sunt$ #iroul Conferinta presedintilor Cei ) c-estori Conferinta presedintilor de comisii si delegatii.

!alamnetarii sunt repartizati in 2" de comisii parlamentare cu cate un domeniu precis de activitate, 2 subcomisii si 21 de dele'atii. &embrii delegatiilor nationale se pot gurpa dupa afinitati politice in grupuri transnationale. ! organizeaza o sesiune saptamanala in fiec luna, cu exceptia lunii august, la +trasbur'. 8a acestea se adauga sesiuni extraordinare dedicate unor teme specific$ buget, etc. 1ediul ! este la +trasbur'- 3ranta, unde au loc sesiunile lunare, cele suplimentare tinandu-se la %ru*elles.

4. Curtea Europeana de <ustitie

A luat fiinta prin ratatul de la 5aris, in 19!2. 1copul sau este de a asigura respectarea dr comunitar si aplicarea tratetelor constitutive. C <$ re'leaza disputele dintre statele membre disputele dintre state si institutiile 1E dintre state si mediul de afaceri disputele cu pers. fizice.

C < este compusa din 3udecatori si avocati 'enerali, numiti de ctare statele membre pe o per de 0 ani. xista cate un 'udecator pt fiecare stat membru$ 29 de 3udecatori in 2""9. 2nul dintre 'udecatorie ste ales 5resedintele C < pt o per de 2 ani. C < are 8 avocati 'enerali. <udecatorii si aparatorii sunt fosti membri ai Curtilor ,ationale de <ustitie, avocati competenti si impartiali. Din cauza volumului mare de cauze, C < etse impartita in ; .camere/, alcatuite din 5-) 'udecatori.
1*

Deorece nr cazurilor prezentate annual Curtii a crescut de la )*Ban in anii D;*, la :**-)**Ban in prezent, C < a cerut crearea 9ribunalului de !rima "nstanta. ribunalul de 5rima Instanta a fost creat in 1989- si se ocupa cel mai des de actiuni ale pers. 3izice si cazuri referitoate la concurenta neloiala in mediul de afaceri.

!. Consiliul European
1e detaseaza in mod evident de restul institutiilor 2 . "n 1(;1 are loc la !aris prima conferinta a sefilor de state si guverne. "n 1(4::, 3ranta a propus denumirea de Consiliul uropean, urmand a fi mentionata in Actul 2nic uropean. 1e intruneste de cel putin 2 ori pe an, cu participarea ministrilor de externe si a unui membru al Comisiei. Atributiile CE? - defineste obiectivele politice ale 1E si modul de atin'ere a acestora - contribuie activ la evolutia inte'rarii europene - are un rol deosebit in 5olitica E*terna si de +ecuritate Comuna. (biectivele C $ sa asigure sc-imburi de informatii sa prezinte solutii la problemele la care Consiliul de &inistri nu a fost capabil sa le rez sa determine marile orientare ec si politice ale 2 , etc. !rincipalele activitati ale C $ initiative in domeniul reformei 9ratatului C desc-iderea negocierilor de aderare cu dif tari precizarea criteriilor de admitere, a reformelor ce trebuie facute %"n dec 2""4, la %ru*elle, C a constatat terminarea negocierilor cu /omania si a astablit semnarea ratatului de Aderare 72! aprilie 2""! la )u*embur'8. Alte institutii?

0. Curtea de conturi
Are sediul la )u*embur'. A'uta !arlamentul si Consiliul de &inistri in exercitarea functiei de control al executiei bugetului comunitar, si asigura gestiunea financiara a 2 . Are in componenta cate 1 membru pt fiec stat %29 membri al 1 ian 2**4), numiti de catre consiliul de &inistri, in unanimitate, pt 0 ani. 2nul dintre membri este ales presedinte pe o per de 2 ani, cu posibilitate de reinnoire. 3iecare membru are un sector specific de activitate si responsabilitati. !ersonalul administrativ este de aprox. ))* de pers. Atributii$ - controlul 'estionarii finantelor 1E 7a ven. +i c6.8 - verifica daca veniturile au fost incasate- iar c6eltuielile efectuate conform le'ii. "nstitutiile 2 si cele nationale trebuie sa comunice CC, la cerere, orice document sau informatie necesara. Dupa inc-eierea fiecarui exercitiu, CC intocmeste un raport annual, care este transmis mai departe si publicat in &onitorul +ficial.
11

9. Comitetul Economic si +ocial

ste un or'an consultativ. ste alcatuit din reprezentanti ai diverselor cate'orii ale vietii ec-sociale$ patroni din industri, comert, transporturi, muncitori, liber-profesionisti, etc. 3unctii$ - sa contribuie la decizia comuna a 1E prin opinia reprezentantilor vietii ec-sociale cu privire la proiectele le'islative - sa intretina un dialo' permanent in toate componentele sale - sa fie un centru de informare important. Actul 2nic uropea a introdus si alte sctoare pt care consultarea a devenit obligatorie$ cerectare-dezv, mediu, sanatatea si securitatea muncitorilor, etc. C 1 nu are aproape nici un rol in integrarea europeana si nu participa la luarea deciziilor.

8. Comitetul /e'iunilor
ste un organ consultativ, purtator de cuvant al intereselor colectivitatilor regionale si locale pe langa Comisie si Consiliul de &inistri, carora le adreseaza avize. A fost creat in 1994. Consta in 244 membri, alesi pe o per de 4 ani. Atributii$ - acorda viz obli'atoiu in dom? educatie- cultura- sanatate publica- infrastructura- telecomunicatiitransport- ener'ie- etc.

9. %anca Central Europeana

"n 1994 a fost crea Institutul $onetar European, urmand ca la 1 ian 1999, "nstitutul &onetar sa fie inlocuit cu %anca Central Europeana. +istemul European al %ancilor Centrale si %anca Central Europeana sunt organisme independente, ale caror atributii sunt$ - sa introduca si sa 'estineze moneda unica europeana - sa defineasca si sa implementeze politica monetara a Comunitatii - sa 'estioneze rezervele in valuta ale statlor membre- etc. 1tructura 1 #C 1" #C este alcatuita din$ Consiliul de 7uvernare Consiliul xecutiv Consiliul 7eneral. 5rocesul de luare a deciziilor in 1E 8uarea deciziilor se face prin 5 metode$ C(N+1) A/EA C((5E/A/EA C(&ECI@IA. Domeniile in care se iau deciziile prin consultare$ agricultura, fiscalitate, libera circulatie a persoanelor, exercitarea dr de vot, politica industriala, etc. Domeniile in care se iau deciziile prin cooperare$ libera stabilire a liber-profesionistilor, libera ciculatie a lucratorilor, marea piata, recunoasterea reciproca a diplomelor, a'utor pt tarile in curs de dezv, etc. Domeniile in care deciziile se iau prin codecizie$ dr de stabilire, telecomunicatii, energie, protectia consumatorilor, actiuni de incura'are in dom. 1anatatii, culturii, educatiei, etc. 5articiparea /omaniei la institutiile 1E Dobandirea statutului de membru al 2 implica atat dr cat si responsabilitati.
12

"ncepand cu 1 ian. 2**4, @omania a dobandit dr. de a participa la procesul de luare a deciziilor 2 , prin reprezentantii sai in institutiile 2 . 8a nivelul Comisiei Europene, avem dr. la 1 comisar %8eonard +rban, insarcinat cu problemele multilingvismului). 8a nivelul Consiliului de $inistri, suntem repre. De 1: ministri ai guvernului- 14 voturi). "n 5arlamentul European, avem dr. la 2! europarlamentari, desemnati in functie de ponderea partidelor pol, prin alegerile din 2) noiembrie 2**4. "n palamentul @omanieiF cel mai multi ii are !1D %12). 8a Curtea de <ustitie > 1 3udecator. 8a ribunalul de 5rima Instanta, 1 3udecator. 8a Curtea de Conturi, 1 e*pert. 8a Comitetul Economic si +ocial, @omania participa cu 1! membri. "n cadrul Comitetului /e'iunilor, @omania participa cu 1! membri, reprezentanti ai autoritatilor publice locale.

15

I>. Inte'rarea pe verticala. &e la zona de liber sc6imb la uniunea politica

Inte'rarea este un proces de unire a partilor intr-un intreg. D.p.d.v. economic, integrarea este procesul prin care doua sau mai multe piete se unesc pt a forma o sg piata. !rocesul de integrare este suma proceselor de integrare negativa si pozitiva. Inte'rarea ne'ativa consta in eliminarea tututor barierelor din calea liberei circulatii. Inte'rarea pozitiva consta in crearea unor institutii supranationale, care sa guverneze ansamblul astfel creat, coodronarea politicilor economice intre state. Etapele inte'rarii ec. sunt$ 1. @ona de liber sc6imb 1e caracterizeaza prin eliminarea taxelor vamale si a contingentarilor intre statele membre, dar fiecare stat isi pastreaza propriul tarif vamal fata de terti. %9ratatul de la !aris 1()1 pt carbune si otel, apoi 9ratatul de la @oma, pt toate produsele) 2. 1niunea vamala Ca si zona de liber sc-imb, consta in eliminarea taxelor vamale si a contingentarilor, si, in plus, introducerea unui tarif vamal unic fata de terti. 9ariful vamal comun este elementul cae permite eliminarea deturnarilor de trafic pt ca, indiferent de tara de intrare, tariful vamal aplicat marfurilor este acelasi. 2. 5iata Comuna !iata comuna pasreaza caraceristicile uniunii vamale %eliminarea taxelor vamale sia contingentarilor si existenta unui tarif vamal unic fata de terti) adaugand insa si cele : libertati de circulatie. %Actul 2nic uropean, 1(C;). 4. 5iata 1nica 71niunea Economica8 1e caracterizeaza, pe langa toate caracteristicile etapelor anterioare, prin introducerea politicilor comune si de insotire ale &arii !iete$ - !olitica Agricola Comuna %1(;4) - !olitica Comerciala Comuna %1((5) - !olitica &onetara Comuna %1(((). !. 1niunea Economica si $onetara !resupune introducerea si gestionarea unei monede unice. &oneda 2@+ a fost introdusa la 1 ian 1999, initial pt 11 tari ale 2 , apoi pt. 12. 0. 1niunea 5olitica ste o etapa a integrarii pe care 2 inca nu a cunoscut-o. 1e refera la introducerea unei cetatenii unice pt toti cetatenii sai, si adoptarea unei Constitutii comune.

1:

>. 1niunea vamala. Efectele statice si dinamice ale uniunii vamale

1niunea vamala consta in suprimarea taxelor vamale in inteiorul uniunii, intre tarile membre %situatie de liber sc-imb), si instaurarea unui tarif vamal comun %situatie de protectionism). !rin urmare, o astfel de integrare nu duce la o situatie optimala de liber sc-imb, aparand efectele statice de creareB deturnare de comert. Efectul de creare de comert $ productia nationala pt un anumit bun este inlocuita prin importuri dintr-o tara a uniunii, care are costuri mai reduse. Efectul de deturnare de comert$ importurile din tarile terte sunt inlocuite cu importuri dintr-o tara membra, desi costurile acesteia sunt mai ridicate. "n practica, ambele efecte se produc in momentul crearii unei uniuni vamale. /ezultatul net al uniunii vamale este dat de diferenta dintre crearea de comert si deturnarea de comert. !oate fi pozitiv sau negativ. Efectele dinamice ale uniunii vamale$ 1. /ealizarea de economii de scara pt. intreprinderile ce beneficiaza de o piata lar'ita. 2. +pecializarea intra-ramura. 2. Accentuarea concurentei 4. Cresterea investitiilor in zona inte'rata fectele statice ale uniunii vamale se realizeaza o singura data. fectele dinamice sunt cumulative si mult mai importante decat efectele statice.

1)

>. 5iata comuna. Cele 4 libertati de miscare 1. )ibera circulatie a produselor

"n calea liberei circulatii a produselor exista 2 tipuri de bariere$ - bariere tarifare % taxe vamale si contingentari) - bariere netarifare %barierele te-nice, fiscale, administrative). A. %arierele te6nice a8 +tandardele de calitate 1unt descrieri privind caracteristicile te-nice ale produselor, calitatea acestora, etc. 1tandardele devin bariere te-nice in calea comertului numai daca sunt diferite de la o tara la alta, sau daca nu sunt recunoscute in alte tari. &odalitatile de a depasi barierele sunt$ - fie stabilirea unor standarde comune - recunoasterea reciproca a standardelor. +rganismele care produc standarde europene$ - CEN %Comite uropeen de ,ormalisation) - CENE)EC %Comite uropeen de ,ormalisation lectrotec-niGue) - E +I % uropean 9elecommunication and 1tandardisatin "nstitute). 9ratatul de la @oma prevede elaborarea unor norme si standarde europene. C a introdu &irective europene privind prelucrarea si ambalarea unui numar de produse. 2n produs care este acoperit de o directiva comunitara trebuie sa raspunda intocmai prevederilor respectivei directive pt a fi vandut legal in C , iar respectivul produs poarta marca C . "n urma dezbaterii faimosului caz :Cassis &i3on; de catre Curtea uropeana de <ustitie in 1(4(, este formulat pricipiul recunoasterii reciproce$ - :(rice produs fabricat in conditii le'ale intr-un stat membru este recunoscut ca atare in toate celelalte state membre;. b8 +tandarde ecolo'ice 2n produs de calitate trebuie sa raspunda nevoilor consumatorului fara a dauna mediului. C a elaborat reguli care se aplica peste tot in Comunitate, cu privire la protectia sanatatii si a securitatii la locul de munca. %. %arierele fiscale 1e refera la diferentele intre tari privind sistemele se impozite. #arierele fiscale distorsioneaza fluxul de bunuri si concurenta. Armonizarile care s-au facut constau in introducerea >A-ului in totate tarile 2 %impozitul pe consum), cu un nivem minim de 1)6. Diferentele cele mai mari sub aspectul impozitarii intre statele 2 erau referitoare la accizele pt$ tigari, alcool, produse petroliere. C. %arierele administrative Controlul vamal reprez. un impediment pt libertatea de circulatie a bunurilor. Acest control a fost necesar si dupa inlaturarea taxelor vamele, deoarece s-a mentinut impozitarea cu 90A si accize. Controlul vamal intre tarile 2 a fost desfiintat incepand cu 1 ianuarie 1992.

2. )ibera circulatie a capitalului

1;

9ratatul de la @oma prevedea liberalizarea circulatiei capitalului ca o componenta a viitoarei !iete Comune. !rincipalele forme ale miscarii capitalului sunt investiile directe, plasamentele de portofoliu si depozitele bancare in strainatate. !rocesul liberalizarii capitalului a avut loc lent si treptat. Carta Alba din 198! privind masurile pt. desavarsirea !ietei 2nice interne se referea la inlaturarea restrictiilor care mai existau asupra miscarilor de capital, si crearea unei piete unice a serviciilor financiare. 8a 1 iulie 199", circulatia capitalului in C a devenit libera.

2. )ibera circulatie a serviciilor

"n tarile dezv, sectorul teriar are o importanta din ce in ce mai mare. 1erviciile presupun miscarea internationala a consumatorilor sau a furnizorilor de servicii. 2 a inceput sa liberalizeze serviciile in cadrul programului de integrare ec. si de realizare a pietei interne. 2nele serv. Au fost si sunt, in general, supuse unor reglementari f. stricte, datorita implicatiilor pe care acestea le au asupra credibilitatii anumitor sectoare% bancar, al asigurarilor, etc.)

4. )ibera circulatie a persoanelor

Cetatenii pot calatori in oricare din tarile 2 asa cum ar calatori in propria lor tara. i pot opta pt. a-si stabili rezidenta si pt a munci in oricare din tarile 2 , au dr. de a vota si de a candida in alegerile municipale in tara in care si-au stabilit rezidenta. "nteresele lor, cand se afla in strainatate, sunt aparate de ambasada oricarei tari a 2 . 8ibertatea de miscare a persoanelor in calitate de forta de munca si de factor de productie este o importanta componenta a !ietei "nterne. "n acest sens, in 198! a fost semnat acordul +c6en'en, intre #ranta- .ermania si %eNe)u*F - 199" - Italia - 1991 - +pania- 5ortu'alia - 1992- .recia- Austria- #inlanda- &anemarca - o parte din A 81$ Elvetia- Norve'ia- Islanda %&.#ritanie, "rlanda si 1uedia nu au semnat). Conform acordului 1c-engen$ controalele la frontierele interne ale 2 sunt rarite se inaspresc controalele la frontierele externe ale 2 este stabilita o politica comuna pt. acordarea vizelor o cooperare 'uridica si vamala intre statele membre.

=ona de libera circulatie a 2 va fi extinsa cu inca 9 state in 2""9? - Ce6ia- Estonia- 1n'aria- )ituania- $alta- 5olonia- +lovacia- +lovenia vor putea calatori fara pasaport in cele 1) state ale spatiului 1c-engen % in total 2: state membre). @omania si #ulgaria, care abia au aderat la 2 , mai au de facut multe progrese pt. a putea raspunde criteriilor de securitate impuse de 2niune pt. a deveni membre ale spatiului 1c-engen. Cauzele mobilitatii factorilor de productie? diferentele de pret %decala'ele de salarii) diferentele de venit diferentele in nivelul de dezv. ec. eoria neoclasica a diferentelor de pret 3orta de munca se deplaseaza din zonele cu salarii si rate ale profitului scazute spre zone cu salarii si rate ale profitului ridicate. Consecinte ale mi'rarii? - salariile cresc in tara si scad in exterior
14

- creste productia mondiala in ansamblu Efectele mi'ratiei fortei de munca asupra diferentelor salariale !resupunem 2 tari, 7ermania si @omania. "n 7ermania, salariul este de : uroBora pt. un muncitor. "n @omania, salariul este de 2 uroBora pt un muncitor.

1C

>I. 5iata 1nica. 5oliticile $arii 5iete 1nice Europene

5olitica comerciala comuna reprezinta ansamblul masurilor, instrumentelor si politicilor aplicate in domeniul comercial extern al 2 . "si propune liberalizarea comertului si evitarea distorsionarii concurentei. Cel mai bun instrument de realizare a politicii comerciale comune este tariful vamal. 9ariful este o taxa care se pune cu ocazia importului unui bun. 9axele vamale ale tarifului vamal comun se stabilesc la nivelul mediei aritmetice a taxelor vamale aplicate in cele : teritorii ale Comunitatii de origine% 7ermania de 0, 3ranta, "talia, #e,e8ux). !rotectia varia in functie de categoria produsului$ nulaBnegli'abila pt. materii prime, moderata pt. prod. semifinite, ridicata pt. prod. finite. "n prezente, protectia tarifara este putin semnificativa si este orientata spre produse sensibile.

1. 5olitica A'ricola Comuna

1-a dorit a fi solutia pt. atingerea a 2 cate'orii de obiective$ - economice$ promovarea progresului te-nic, cresterea prod. - sociale$ niv. de viata ec-itabil pt. agricultori, preturi rezonabile pt. consumatori - politice$ securitate alimentara. !entru realizarea obiectivelor politicii agricole comune au fost apllicate 2 principii esentiale$ 1. unicitatea pietei 2. preferinta comunitara 5. solidaritatea financiara. !rin !AC a anilor D;*, uropa a trecut de la penurie la autosatisfacere si surplis agricol. "nsa anii DC* au adus reversul medaliei. @eforma !AC devine realitate in 1((2, cuprinzand masuri ce vizau apropierea preturilor europene de cele mondiale. !roblemele intalnite in agricultura europeana decurg din excedentele la care a contribuit !AC prin sistemul preturilor garantate$ - diminuarea veniturilor agricultorilor pe fondul accentuarii disparitatilor - exodul rural - accentuarea decala'elor - presiunile externe. "n cadrul !AC, preturile agricole sunt fixate deasupra preturilor pietelor mondiale, si o subventie la export permite debarasarea de surplusul care rezulta. Astfel se pot delimita un$ - pret indicativ - pret de interventie - pret prag.

2. 5olitica e*terna si de securitate comuna

A fost introdusa prin ratatul de la $aastric6t 5rincipalele obiective$ apararea valorilor comune, fundamentale apararea independentei apararea integritatii 2 intarirea securitatii mentinerea pacii
1(

- respectarea dr. omului si a libertatilor fundamentale. 1tatele se sinformeaza si se pun de acord asupra tuturor prob. de politica externa si de securitate si definesc impreuna principiile si orientarile generale ale ! 1C. 9oturi, fiecare stat are un anumit nivel de initiativa proprie in ceea ce priveste ! 1C.

2. 5olitica monetara comuna

"ncepand cu 1 ian. 1((, banca Centrala uropeana a definit o politca monetara unica pt. toate tarile zonei uro., inclusa in 9ratatul de la &aastric-t. Astfel monedele nationale a 12 state membre au fost inlocuite cu moneda unica europeana, uro. Aceasta moneda a fost necesara deoarece se cerea o anumita stabilitate a cursurilor de sc-imb. 5olitici de insotire ale $arii 5iete

1. 5olitica bu'etara
!ana in 1(4*, bugetul european era alimentat din contributiile statelor membre, acest sistem fiind inlocuit de sistemul resurselor proprii in 1(4*. xista ! principii ce stau la baza procedurii bugetare$ a) principiul unicitatii % ansamblul ven. si c-. se regasesc intr-un sg. document bugetar) b) principiul universalitatii %bugetul trebuie sa finanteze toate c-.) c) principiul anualitatii %bugetul se stabileste anual) d) principiul ec6ilibrului %ec-il. perfect intre incasari si c-) e) principiul specializarii %fiecare creaHdit sau incasare trebuie sa aiba un scop precis pt a se evita confuziile). #ugetul este alcatuit din$ 1)taxe vamale la import 2)prelevari la importul de produse agricole 5)un anumit procent din 90A, fixat pt. fiecare an :)1,26 din !,# al fiecarui stat membru. C-eltuielile sunt$ - administrative - pt. finantarea politicilor comunitare. "nstitutiile implicate in adoptarea si executarea bugetului sunt Comisia, Consiliul de &insitri si !arlamentul. !rincipala problema cu care se va confrunta 2 in plan bugetar este gasirea unei silutii viabile financiar odata cu largirea catre st.

2. 5olitica concurentei
(biectivele politicii concurentei$ - sa garanteze unitatea pietei interne si sa evite realizarea de intelegeri intre firme - sa impiedice situatiile in care una sau mai multe intrep. incearca sa exploateze abuziv puterea lor economica in raport cu firme mai putin puternice - sa impiedice interventiile guvernelor statelor membre pe piata. - Conform 9ratatului de la &aastric-t, .concurenta la nivelul !ietei Comune nu trebuie sa fie distorsionataI.

2. 5olitica industriala
!rima incercare de formulare a unei politici industriala are loc in 1(4*.
2*

1copul ei este de a creste preformanta antreprenoriala in uropa. Are ca obiective$ promovarea ocuparii fortei de munca imbunatatirea cond. de viata si de munca dialog intre anga'ati si anga'atori combaterea excluderii sociale.

4. 5olitica re'ionala
5roblemele re'ionale cu care se confrunta 2 sunt disparitati ale$ nivelului venitului ratelor de crestere ec. productiei gradului de ocupare a fortei de munca. Din 199!, exista un #ond European pt. &ezvoltare /e'ionala. 2rmatoarele 2 criterii sunt aplicate, pt. ca o regiune sa beneficieze de fonduri comunitare$ - rata soma'ului ridicata - dependenta peste medie fata de agriculturaB industriile in declin - putere de cumparare standard sub 4)6. Disparitatile regionale nu au disparut, deoarece apar mereu probleme noi, insa acestea s-au ingustat.

21

>II. 1niunea economica si monetara Constructia Europei monetare

"deea unei monede unice a aparut in contextul cresterii ec. de la sf. anilor A8", insa a devenit realitata abia la 1 ian. 1999. !rimii pasi in constructia monetara europeanaF 1. /aportul Berner !rogrameaza unificarea monetara pt. anul 1(C*. sueaza deoarece se baza pe sistemul de la #retton Joods, care se prbuseste in 1(41. 2. +arpele monetar european &ar'ele de fluctuatii ale monedelor europene in raport cu K sunt largite de la L16 la L2,2)6. Asta inseamna ca 2 tari pot avea o mar'a de L:,)6 intre ele. Comunitatea uropeana reduce la 'umatate aceasta mar'a L2,2)6 in raport cu dolarul, dar si intre ele. 1istemul a fost numit sarpele monetar. 1i sarpele montar a fost sortit esecului. 2. +istemul monetar european ste constituit in 1999, pt. a stapani mai bine inflatia. EC1 % uropean CurrencM 2nit) este o medie ponderata a monedelor europene, in functie de importanta ec. a fiecarei tari. 9riung-iul incompatibilitatilor$ o tara nu poate avea simultan o politica monetara autonoma, o rata de sc-imb fixa si o libertate de circulatie a capitalurilor.

1niunea Economica si $onetara

ratatul de la $aastric6t, semnat in 1((1 si intrat in vigoare in 1((5 fixeaza 2 date pt moneda unica? 21 de. 1999 sau cel tarziu 1 ian. 1999. "n 1((C, Consiliul uropean a decis lista tarilor considerate apte pt. a trece la moneda uro in 1(((. 8a 1 ian. 1999, %anca Centrala Europeana a devenit operationala, in vederea fabricarii monezii uro. 5ana in 2""2, consumatorii continua sa foloseasca monedele nationale. !returile sunt afisate si in uro. "n 2""2, uro a fost pus in circulatie, iar monezile nationale au fost retras, proces ce a durat 2 luni. Criterii? 1. @ata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1,)6 rata de inflatie medie, pe o durata de 12 luni, in 5 din cele mai bine situate tari la acest indicator. 2. @atele dobanzii pe termen lung sa nu depaseasca cu 26 ratele medii intreg. "n 5 tari care au inflatia cea mai redusa. 5. @atele de sc-imb ale monedei nationale sa ramana inferioare mar'elor de fluctuatii autorizate de 1& pe o per. de minim 2 ani. :. Deficitul public sa fie inferior niv. De 56 din !"#. ). Datoria publica bruta sa fie inferioara niv. De ;*6 din !"#. Dintre ac. Criterii, 2 au fost considerate cele mai imp %1 si 5), scopul 2 & fiind stabiliatatea preturilor. "n cele din urma, in 1998, pe lista au fost acceptate tarile care respectau cele 2 citerii %1 si 5), si anume 11 tari$ 1. #ranta 2. .ermania 2. Italia 4. %el'ia !. (landa 0. )u*embur' 9. Irlanda
22

8. +pania 9. 5ortu'alia 1". Austria 11. #inlanda In? 2""1 , .recia. 2""9 , +lovenia 1 ian. 2""8 , $alta si Cipru 71! tari- in 2""88. &. #ritanie, Danemarca si 1uedia nu au dorit moneda unica. Dintre toate provocarile cu care se confrunta noii membri, adoptarea monedei unice pare, de departe, cea mai importanta.

25

>III. Inte'rarea pe orizontala

+biectivul principal al extinderii 2 il constituie unificarea continentului european si consolidarea pacii, democratiei si bunastarii. 9otul a inceput cand cele ; state fondatoare au decis sa construiasca Comunitatea conomica uropeana, bazata pe o piata comuna. Actuala 2 nu era alcatuita decat din ; state membre$ 1. .ermania 2. %el'ia 2. #ranta 4. Italia !. )u*embur' 0. (landa 1992 - $area %ritanie- &anemarca- Irlanda 798 1981 , .recia 71"8 1980 , +pania si 5ortu'alia 7128 199! , Austria- #inlanda si +uedia 71!8 2""4 , 5olonia- Ce6ia- 1n'aria- +lovacia- )ituania- )etonia- +lovenia- Estonia- Cipru- $alta 72!8 2""9 , /omania- %ul'aria 7298. Consiliul uropean de la Copen-aga din 1992 a stabilit criteriile ce trebuie indeplinite de tarile candidare pt a putea adera la 2 $ 1. criteriul politic > existenta unor institutii democratice stabile, respectarea dr. omului si ale munirotatilor 2. criteriul economic > existenta unei economii de piata functionale %pt @omania >2**:) 5. criteriul legislativ > adoptarea si implementarea aGuis-ului comunitar :. criteriul adminsitrativ > capacitatea noilor membri de a-si asuma obligatiile se stat membru dupa integrare. AcCuis-ul comunitar @eprez. ansamblul de dr. si obligatii ce se aplica tuturor membrilor 2 , si cuprinde totalitatea normelor 'uridice ce reglementeaza 2 . AGuisul este structurat in 21 de capitole. 5ro'ramele de pre-aderare !t. a 'uta tarile candidate sa devina state membre ale 2 si sa realizeze reformele necesare in acest scop, ca parte a pre-aderarii, 2 furnizeaza asistenta financiara. Astfel, exista 5 instrumente finanicare care a'uta @omania in procesul de tranzitie$ - pro'ramele 56are % !oland and NungarM Aid for @econstruction of conomM) - +apard %1pecial Accession !rogramme for Agriculture and @ural Development) - Ispa %"nstrument for 1trutural !olicies for !re-Accession). #ondurile +tructurale 1unt instrumente financiare prin care 2 actioneaza pt. eliminarea disparitatilor ec. si sociale intre regiuni. 1. #ondul European de &ezvoltare re'ionala 2. #ondul +ocial European 5. #ondul de Coeziune. Aceste trei mai sunt cunsocute si sub denumirea de "nstrumente 1tructurale. Alte instrumente$ - 3ondul uropean Agricol pt. Dezvoltare
2:

- 3ondul uropean pentru !escuit. 3ondurile structurale, impreuna cu contributia nationala, ar trebui sa permita @omaniei sa a'unga la un nivel de dezv. de ))6 din media 2 , fata de 556, cate ste in prezent. @omania si 2 Aderarea @omaniei 8a 2 reprezinta un obiectiv strategic de maxima importanta pt. societatea romaneasca. Istoricul relatiilor dintre 1E si /omania @omania depunde cererea de a deveni membra a 2 in 22 iunie 1(() in februarie 2*** au inceput negocierile %alaturi de &alta, 1lovacia, 8etonia, 8ituania, #ulgaria) in 14 dec. 2**: s*au inc-eiat cele 51 de cap. ale acGuisului comunitar pe 2) apr. 2**) a fost semnat 9ratatul de Aderare a @omaniei la 2 la 1 ian. 2**4, @. a devenit membru cu dr. depline al 2 .

Avanta'ele si dezavanta'ele integrarii Avanta3e "n primul rand, aderarea @. la 2 inseamna apartenenta tarii noastre la un spatiu de stabilitate ec, securitate interna si externa, dezv. ec, protectie sociala si solidaritate. "n planul politicii externe si de securitate comuna, intotdeauan un stat membru al 2 va avea spri'inul celorlalte state comunitare. "n plan ec, @. va avea oportunitatea participarii la cea mai amre piata unica din lume, cu toate posibilitatile legate de cresterea ec. si de crearea de locuri de munca. Aderarea va aduce un flux de investitii straine net superior celui actual, si aplicarea celor : libertati de miscare. +rice cetatean roman va fi liber sa caute de lucru, sa circule nesting-erit pe tot teritoriul 2 si sa se stabileasca sau sa faca afaceri in conditiile liberei concurente. 2n avanta' estential il reprez. posibilitatea @. de a avea acces la 3ondurile 1tructurale, destinate dezv. regiunilor mai putin prospere ale 2niunii. &ezavanta3e !rintre problemele care se ridica, putem amintei capacitatea firmelor romanesti de a spupravietui pe piata occidentala, in conditiile in care vom fi obligati sa eliminam masurile protectioniste nationale %interzicerea abuzului de pozitie dominanta, de concurenta neloiala, practicile de dumping si a'utoarele de stat). Doar un stat eficient, care functioneaza bine, poate sa asigure agentilor ec. romani mediul de care acestia au nevoie pt. a putea obtine performante pe piata 2 . !rintre alte dezavanta'e$ pierderea suveranitatii, a identitatii nationale. E*tinderile viitoare 2 a inceput negocierile cu cu final desc-is cu 9urcia, Croatia si 3osta @epublica "ugoslava a &acedoniei. 2**)- acord de asociere si stabilizare cu 1erbia-&untenegru, urmand ca 1erbia sa adere abia dupa 2*1). 2 este c-emata sa gaseasca un raspuns la pretentiile unor tari ca 2craina, Albania, #osnia-Nertegovia, #elarus, @epublica &oldova, sau c-iar cele din zona Caucazului de a se integra in spatiul european.

2)