Abilitatea de a vorbi

Exista multe carti: unele din ele descriu ceva nou, altele contin informatie veche prelucrata in stil nou. Sa nu pretindem nici la prima, nici la a doua categorie, pentru ca a sosit momentul ca, pentru indeplinirea scopului nostru, sa lansam un citat puternic. Abilitatea de a vorbi o vom descrie cu cuvintele lui John Robert ar!inson "#$%: & rofesorul 'enr( 'iggins spunea ca Elisa )olitl este condamnata sa stea pe stra*i la cum pronunta ea cuvintele. Este de a+uns sa incepem sa vorbim, ca lumea isi va da imediat seama cine suntem sau va gandi ceea ce cunoaste. ,oi ne manifestam, iar ei afla de unde venim, din care stat al S-A sau din oricare alta tara. Ei au sansa de a ne determina statutul social.economic, nivelul nostru de educatie etc. S.ar putea sa nu ne divulgam originea, studiile si altele, dar ma+oritatea oamenilor nu reusesc sa faca acest lucru pentru ca vorbirea ii da de gol. /ar o data ce oamenii reactionea*a atat de viu la manierele noastre de a vorbi, trebuie sa ne pregatim petru o confruntare. 0rebuie sa ne obisnuim sa ne controlam vorbirea. Reportofonul este un instrument eficient de pregatire in confruntarile de diferite genuri. * Ascultati-va Asadar, audiati.va vorbirea inregistrata pe reportofon. 1bisnuiti.va cu sunetele propriei voci. 2a+oritatea oamenilor raman pur si simplu stupefiati cand isi aud vocea : &,u sunt eu acela3& 4 este cea mai frecventa reactie. 5orbind, oamenii isi aud vocea diferita de cea pe care o aud ceilalti. Este imposibil din punct de vedere fi*ic sa iti au*i propria voce fireasca. Atunci cand vorbim, informatia de sunete este perceputa de aparatul nostru auditiv prin doua cai: prin urechi si prin oasele creierului. 2ecanismul au*ului prin intermediul diferitelor parti ale corpului este direct legat de mecanismul foneticii, iar aceasta legatura o are insasi vorbitorul. )e aceea, pentru noi insine, vocea suna nu chiar in felul in care o aud altii. Autoperceptia in multe relatii difera de perceptia altora. Autoperceptia, in mare masura, este selectiva, multi percepandu.ne in mod real. ,u degeaba se spune: &,e +udecam pe noi insine dupa intentii, iar pe altii 4 dupa faptele lor&. ,e caracteri*am fata de altii altfel decat fata de noi insine. Asa cum inregistrarile suna altfel decat ne.am asteptat la fel si in po*e aparem altfel decat ne.am imaginat. Exista o explicatie foarte simpla a faptului ca in po*e aparem putin altfel. /n mare parte, avem o inchipuire personala despre modul in care aratam, decat cea pe care o au cei din +ur. 2odul in care aratam ni.l demonstre*a oglinda, dar reflectarea in oglinda nu seamana cu chipul pe care il vad cei din +ur. 1glinda da o imagine inversa, adica partea stanga se schimba cu cea dreapta. /nsa, aceste parti nu sunt chiar identice, iar imaginea pe care o vedem in oglinda nu este similara cu cea pe care o vad cei din +ur. /n po*a, partea stanga si dreapta sunt cele in care trebuie sa fim, iar datorita po*ei noi ne vedem asa cum ne vad ceilalti. regatindu.va de confruntare trebuie sa stiti cum ati putea fi perceputi de altii. /n final, reactia lor fata de dvs. va fi mult mai importanta decat formarea imaginii despre sine insasi. /ar acum, sa examinam cateva particularitati ale vorbirii. 6 Sensurile perimate ale cuvintelor /ncurcatura, deseori amu*anta, apare la utili*area inutila a slangurilor. Slangul se modifica atat de rapid, incat adeptii acestuia nu vor mai a+unge nicaieri daca nu vor urmari evolutia acestuia. Slangul este des utili*at de teenageri, de aceea, intrebati.i pe teen.ii din curte sau pe propriul teenager care sunt slangurile actuale si care au fost in voga $ luni in urma. 5eti observa ca se folosesc aceleasi cuvinte, dar care au un sens diferit acum. /nregistrati slangurile actuale si peste $ luni revi*uiti inregistrarea. -neori, parintii incearca sa comunice cu copiii sai prin lexiconul nou, dar nu le iese nimic deoarece sensul cuvintelor s.a schimbat demult. )aca vreti sa folositi slangul, asigurati.va mai intai ca acesta nu s.a demodat.

6 7uvintele potrivite 7um am devenit noi multilingvi8 ,oi alegem cuvintele in dependenta de situatie. )aca se schimba situatia 4 se schimba si cuvintele. Adica, limba in care vorbim este determinata de situatie. 1 alta situatie 4 alta limba. entru fiecare situatie avem limba potrivita, de aceea suntem multilingvi. 0rebuie sa fim multilingvi. 0oata smecheria consta in faptul sa intelegeti: diferite situatii generea*a diverse valori. /nsa, asta nu inseamna ca vorbitorul este in drept sa negli+e*e toate regulile si sa utili*e*e un limba+ neadecvat. )impotriva, vorbitorul trebuie sa constienti*e*e cum vor percepe ascultatorii discursul sau, initiat la locul si ora concreta. Retineti: sensul convorbirii consta in transmiterea gandurilor de la vorbitor la ascultator. /ar cel mai important lucru este aprecierea a ceea ce aude si intelege ascultatorul. 5orbitorul trebuie sa utili*e*e un cuvant re*ultativ, iar pentru aceasta el trebuie sa isi dea seama de faptul cum va fi perceput acest cuvant de catre asculator. )e aceea, vorbitorul trebuie sa foloseasca vorbirea conform necesitatilor, adica vorbirea adecvata. /maginati.va lexiconul dintre doi fotbalisti, care, in pau*a dintre repri*e vorbesc in vestiar despre +ucatorul din achipa adversara, comportamentul caruia este de*irabil. 5or rasuna afirmatii puternice, nu.i asa8 /nsa, cum n.ar fi folosite cuvintele, important e sa corespunda situatiei. 5or fi potrivite daca vor transmite scurt, clar si exact ce cred +ucatorii despre adversar. Acum, imaginativa aceeasi scena, cu aceeasi +ucatori, dar nu in vestiar, ci la restaurant cu parintii sau prietenele, sau chiar cu seful echipei sau a colegiului. Situatia din vestiar nu va corespunde categoric cu cea din restaurant, adica vorbirea folosita la vestiar nu este adecvata si nu va fi inteleasa de cei din +ur. Si invers, cuvintele foloste in restaurant vor suna bi*ar in vestiarul fotbalistilor. Acesti doi +ucatori sunt multilingvi, deci in diferite situatii vor folosi un limba+ diferit. /maginati. va, insa, ca la restaurant ei ar folosi limba+ul dintre fotbalisti. osibil, cina la restaurant s.ar termina prea repede. regatindu.va pentru orice tip de confruntare, dati.va intrebarea: &7e se potriveste acestei situatii8&, &7e cuvinte se potrivesc mai mult8&, &7e trebuie sa spun ca sa.mi ating scopul8& 6 A+ustarea limba+ului Schimbati limba+ul. Acesta trebuie sa corespunda cu situatiile, iar acest lucru va a+uta sa va atingeti scopul. 7hib*uiti, cu ce oameni va trebui sa vorbiti si unde se va duce convorbirea. /n maga*in sunt anumite contitii, iar la u*ina 4 altele, la fel si in birou, in cabinetul directorului, in vestiar, la banca, in bar, la bucatarie etc. etc. Respectiv, limba+ul folosit se va schimba evident. /nsa, asta nu inseamna ca trebuie sa deveniti un cameleon verbal. Scopul dvs. nu este simplu de a va contopi cu cei din +ur, dar orice schimbare trebuie sa aiba un sens. 0rebuie sa va constienti*ati actiunile si po*itia. "#$%. Metode de influentare 5a vor putea fi de folos cele &9ece metode de a produce impresie in convorbiri&: &:. Adresati o intrbare retorica. 7at de satisfacuti sunteti de modul in care va asculta lumea8& ;. <aceti afirmatii puternice, uimitoare si ironice: &0ot ce cunoasteti despre influenta de conducere nu este adevarat&. #. <aceti trimiteri la o statistica inspaimantatoare : & e primul loc se clasea*a frica de evoluare in public&. =. ovestiti cate ceva despre sine. &Aceasta evoluare mi.a luat sase luni din viata mea&. >. Aratati recunostinta dvs. fata de auditoriu &Ati reusit in aceasta afacere datorita faptului ca sunteti diferiti&. $. <aceti referire la un aforism inaripat care, cu siguranta, determina tema discursului dvs. &)iplomatia este arta de a trimite pe cineva la mama dracului in asa mod, incat acel cineva sa vise*e la aceasta calatorie&.

?. riviti auditoriul, apoi priviti in +os, de parca ati reflecta. Ei se vor mira de ce nu incepeti discursul. @. -imiti auditoriul. <olositi.va imaginatia. Am va*ut multe, de+a, inclusiv slaiduri sonore, si am au*it multe, incepand cu o mu*ica spontana pana la lovitura unui starter. A. <aceti referire la evenimentele curente care vor capta atentia auditoriului. -n inceput bun ar fi paralela dintre tema discursului si o stire *gomotoasa. :B. )ati.i celui care va repre*inta sa citeasca caracteristica dvs. care, posibil, a fost scrisa cu un pic de umor. ,u va asteptati ca 75.ul dvs. sa inlocuiasca un bun discurs. ,u trebuie sa multumiti celui care va repre*inta, pentru ca toata atentia ascultatorilor se va indrepta catre el. /ncepeti imediat discursul impresionant& "$?%.

Vocea
,u uitati sa va de*voltati si vocea: &:. /nregistrati.va vocea pe reportofon si ascultati inregistrarea in mod obiectiv. Experimentati cu diverse tonuri, frecvente, vite*e, putere si dictii. uterea sunetului este un component important care necesita practica. ,umarati de la unu pana la cinci ridicand si micsorand vocea pana cand veti obtine o capacitate de a varia. ;. /ncercati sa vorbiti cu vite*a de :;B cuvinte pe minut. Aceasta este vite*a medie a vorbirii. Rugati prietenii sa va controle*e. #. Rostiti cuvinele raspicat. /nvatati ghicitoare, proverbe, etc. <ocusati.va eforturile spre pronuntarea ultimei consoane a fiecarui cuvant. =. Evidentiati cu vocea cuvintele cheie si ideile. Cagati acele idei importante pe care ati vrea sa le memori*e*e auditoriul. >. <olositi ceva pentru a crea un contrast. 5oce inalta si +oasa, tare si linistita, emotionata si stinsa. $. Antrenati.va sa vorbiti, folosind diafragma. ,u vorbiti pe nas. /ncercati sa creati o vibratie in cor*ile vocale. ?. Rugati.i pe cei apropiati sa note*e cele mai iritante momente ale discursului dvs. si ascultati. le. 5a veti mira de ce vei au*i in propria voce, cel putin, ar fi bine sa va ganditi la acest lucru. @. Aveti gri+a de voce 1 voce bolnava sau obosita are nevoie de odihna si gri+a 4 beti apa fierbinte cu inghtituri mici sau mestecati stafide& "$?%. Si inca cateva momente importante. Slefuiti.va vocea, deoarece oamenii seriosi atrag mereu atentie asupra acestui fapt: &Seful serviciului de securitate al reich.ului Ernst Daltenbrunner vorbea cu un accent viene* puternic. El stia acest lucru il enerva pe furer si 'immler, de aceea se ocupa cu fonetologul, pentru ca sa invete adevaratul hohde(ch ">>%.