MENHIR ntre alte semnificaii, menhirul pare a fi jucat rolul unui paznic de mormnt, fiind de obicei aezat alturi

sau deasupra unui depozit mortuar. Piatra este presupus a apra de animale, de hoi, dar mai ales de moarte; cci, aidoma incoruptibilitii pietrei, sufletul defunctului trebuie s dinuiasc pe veci fr a se destrma. Eventualul simbol falie al pietrelor funerare preistorice confirm acest sens, falusul fiind simbolul existentei, puterii i duratei (ELIT, 189). Simbol masculin de protecie i vigilent. Cezar socotea menhirele simulacre ale lui Mercur, aa precum stlpii ptrai erau simulacre ale lui Hermes, n tradiiile celtice, aceste cenotafuri sau stele funerare erau nlate n onoarea marilor druizi, la limita pmnturilor celor vii, n faa Cmpiei fericite, unde supravieuiesc morii. Aceast apariie a pietrei, litofania, evoca permanenta incoruptibilitii unei puteri i-a unei anume viei. Piatra se nrudete aci cu arborele vieii i cu axa lumii. La triburile mi puin civilizate ale Indiei Centrale, stnci enorme sunt transportate pe mormintele celor mori sau la anumit distant de ele: aceti megalii sunt presupui a fixa sufletul morilor, stabilindu-i o locuin proprie care s-l menin n vecintatea celor vii i, permindu-i totodat s influeneze fertilitatea cmpurilor prin puterile pe care natura lui spiritual i le confer , s -i interzic s r t ceasc i s devin periculos. Semnificaia menhirului s-ar lega deci de simbolistica paznicului mormntului i-al vieii. Andre Varagnac distinge statui-menhire feminine de altele masculine, cu ornamente pe care ajunge s le identifice cu anumit precizie. Observaiile sale i permit s vad n aceste menhire urme ale simbolisticii focului, i-ale fecunditii VARG, 25). Astfel s-ar regsi aci bipolaritatea simbolului moartevia (v, i PIATRA. BETIL).