Sunteți pe pagina 1din 21

ANEXA 2

la Ordinul ministrului educaŃiei şi cercetării nr. 5959 / 22.12.2006

MINISTERUL EDUCAłIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAłIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

C H I M I E

CLASA A XII-A 1

Aprobat prin ordinul ministrului Nr. 5959 / 22.12.2006

Bucureşti, 2006

1 Se aplică şi la clasa a XIII-a – filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare profesională.

NOTĂ DE PREZENTARE

Necesitatea asigurării deopotrivă a educaŃiei de bază pentru toŃi cetăŃenii şi a iniŃierii în trasee de formare specializate, a determinat noua structură a învăŃământului obligatoriu şi drept consecinŃă, a învăŃământului post-obligatoriu.

Studiul chimiei în ciclul superior al liceului urmăreşte să contribuie la formarea capacităŃii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva probleme pe baza relaŃionării achiziŃiilor din acest domeniu cu celelalte domenii ale cunoaşterii. Dezvoltarea competenŃelor esenŃiale pentru reuşita personală şi socio- profesională: comunicare, gândire critică, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaŃii complexe, formarea disponibilităŃii de a-şi asuma responsabilităŃi şi roluri diverse, în scopul orientării adecvate în carieră într-o societate dinamică, precum şi asigurarea condiŃiilor favorabile manifestării morale autonome şi responsabile din punct de vedere civic, reprezintă alte dominante vizate de învăŃământul postobligatoriu şi drept urmare şi de chimie.

Planurile-cadru pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin Ordinul ministrului educaŃiei şi cercetării nr. 5718/ 22.12.2005, sunt structurate pe trei componente: trunchi comun (TC), curriculum diferenŃiat (CD) şi curriculum la decizia şcolii (CDŞ).

La acest nivel de şcolaritate:

Trunchiul comun (TC) – ofertă educaŃională comună pe profil de formare, stabilită la nivel naŃional – este constituit din aceleaşi discipline, cu alocări orare şi programe şcolare identice pentru toate specializările din cadrul profilului. Trunchiul comun vizează atât aprofundarea competenŃelor-cheie dobândite pe parcursul învăŃământului obligatoriu, relevante pentru traseul de formare a elevului, cât şi dobândirea competenŃelor specifice profilului de formare.

Curriculumul diferenŃiat (CD) – ofertă educaŃională comună pe specializare, stabilită la nivel naŃional – este constituit dintr-un pachet de discipline cu alocările orare şi programele şcolare corespunzătoare, diferenŃiat pe specializări. Curriculumul diferenŃiat asigură, în clasele a XI-a şi a XII-a, o bază comună pregătirii de specialitate pentru formarea profesională iniŃială, respectiv, pentru continuarea studiilor.

Curriculumul la decizia şcolii (CDŞ) – ca ofertă educaŃională stabilită la nivel local – se constituie, în funcŃie de solicitările elevilor şi de resursele materiale şi umane ale unităŃii de învăŃământ, din discipline opŃionale şi din alte activităŃi educaŃionale (aprofundări, extinderi). Se asigură, astfel, cadrul pentru susŃinerea unor performanŃe diferenŃiate, a unor nevoi şi interese specifice de învăŃare ale elevilor, precum şi, după caz, specializarea suplimentară faŃă de curriculum diferenŃiat, necesară formării profesionale iniŃiale.

Programele şcolare de Chimie sunt structurate pe un acelaşi ansamblu de competenŃe generale şi competenŃe specifice atât pentru filiera teoretică, profil real, specializările matematică-informatică şi ştiinŃe ale naturii, cât şi pentru toate calificările profesionale din cadrul filierei tehnologice la care se studiază această disciplină.

În cadrul ofertei curriculare a disciplinei, diferenŃierile dintre profilurile menŃionate, precum şi dintre domeniile de calificări profesionale din cadrul filierei tehnologice sunt realizate pe segmentul conŃinuturilor valorificate, fiind determinate de alocările orare din planurile-cadru de învăŃământ, 1 oră, respectiv, 2 ore.

În cazul disciplinei Chimie, la clasa a XII-a, oferta educaŃională pentru curriculum diferenŃiat (1 oră) se adresează elevilor înscrişi la profilul real, specializarea ştiinŃe ale naturii şi celor de la profilul militar, specializarea matematică-informatică. Programa şcolară este structurată pe un acelaşi ansamblu de competenŃe generale şi competenŃe specifice pentru ambele profiluri şi comune cu cele ale trunchiului comun. DiferenŃele se înregistrează la nivelul conŃinuturilor şi se datorează parcursului de formare diferit al elevilor de la cele două profiluri. ConŃinuturile sunt prezentate în cele două programe în mod diferit: în programa pentru specializarea ştiinŃe ale naturii, într-o coloană special destinată, cu corp de literă cursiv şi asterisc, iar în cea pentru profilul militar, cu corp de literă normal. Orele de chimie din curriculum diferenŃiat sunt ore pe care elevii din profilul sau specializarea respectivă, le efectuează în mod obligatoriu.

Orice domeniu al cunoaşterii are propriul corp de concepte, conŃinut factual, conŃinut procedural şi alte aspecte, care, toate împreună, constituie cunoştinŃele domeniului. În multe domenii, incluzând pe cel al chimiei, cunoaşterea este multifaŃetată, necesitând eforturi susŃinute şi o instruire focalizată pe dezvoltarea înŃelegerii. Principiile care au stat la baza elaborării programei sunt următoarele:

ÎnvăŃarea ştiinŃelor este un proces activ;

ToŃi elevii indiferent de aspiraŃii, motivaŃii, interese trebuie să aibă oportunitatea alfabetizării ştiinŃifice funcŃionale;

Formarea educaŃiei ştiinŃifice, în detrimentul conŃinuturilor ştiinŃifice nerelevante în raport cu dezvoltarea mentală a elevilor sau aplicabilitatea practică a acestora.

Ca urmare, s-a urmărit: continuitatea şi coerenŃa intradisciplinară, realizarea legăturilor interdisciplinare, prezentarea conŃinuturilor într-o formă accesibilă în scopul stimulării motivaŃiei pentru studiul chimiei şi, nu în ultimul rând, asigurarea unei continuităŃi la nivelul experienŃei didactice acumulate în predarea disciplinei.

Programa de chimie este structurată pe formarea de competenŃe. CompetenŃele permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice domeniului studiat, în contexte variate. Acest tip de proiectare curriculară îşi propune: focalizarea pe achiziŃiile finale ale învăŃării, accentuarea dimensiunii acŃionale în formarea personalităŃii elevului, corelarea cu aşteptările societăŃii.

Programele au în vedere să nu îngrădească libertatea profesorului în proiectarea activităŃilor didactice. În

condiŃiile realizării competenŃelor generale şi specifice şi parcurgerii integrale a conŃinutului obligatoriu, profesorul poate:

- să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conŃinut;

- să grupeze în unităŃi de învăŃare, în diverse moduri, elementele de conŃinut cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor;

- să aleagă sau să organizeze activităŃi de învăŃare adecvate condiŃiilor concrete din clasă.

Programele şcolare de Chimie pentru ciclul superior al liceului au următoarele componente:

competenŃe generale;

competenŃe specifice;

conŃinuturi corelate cu competenŃe specifice;

valori şi atitudini;

sugestii metodologice.

În baza planurilor-cadru de învăŃământ aprobate prin Ordinul ministrului educaŃiei şi cercetării nr. 5718/22.12.2005, numărul de ore pe săptămână alocat în funcŃie de filieră, profil şi specializare/calificare profesională şi programele corespunzătoare sunt după cum urmează:

Filieră

Profil

Specializare/ Calificare profesională

 

Nr. ore

Programa

TC

CD

Total

Teoretică

Real

Matematică-informatică

1

 

1

0 Programa 1

Teoretică

Real

ŞtiinŃe ale naturii

1

 

2

1 Programa 1

VocaŃională

Militar

Matematică-informatică

0

 

1

1 Programa 3

Filieră

Profil

Specializare/ Calificare profesională

 

Nr. ore

Programa

TC

CD

Total

Tehnologică

Tehnician mecanic pentru întreŃinere şi reparaŃii; Tehnician prelucrări mecanice; Tehnician electronist; Tehnician electrotehnist; Tehnician electromecanic; Tehnician în construcŃii şi lucrări publice; Tehnician instalator pentru construcŃii; Tehnician în industria textilă; Tehnician în industria pielăriei; Tehnician transporturi; Tehnician metrolog; Tehnician operator roboŃi industriali; Tehnician în prelucrarea lemnului; Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare; Tehnician poligraf; Tehnician audio-video; Tehnician producŃie film şi televiziune; Tehnician multimedia; Tehnician producŃie poligrafică; Tehnician aviaŃie; Tehnician instalaŃii de bord (avion); Tehnician prelucrări la cald; Tehnician operator tehnică de calcul; Tehnician operator procesare text/ imagine; Tehnician desenator pentru construcŃii şi instalaŃii; Tehnician mecatronist; Tehnician de telecomunicaŃii; Tehnician proiectant CAD; Tehnician designer vestimentar; Tehnician în instalaŃii electrice; Tehnician operator telematică; Tehnician în automatizări; Tehnician ecolog şi protecŃia calităŃii mediului; Tehnician agromontan; Tehnician hidro-meteorolog; Tehnician analize produse alimentare; Tehnician veterinar; Tehnician veterinar pentru animale de companie; Tehnician în agricultură; Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere; Tehnician în industria alimentară; Tehnician în agroturism.

 

1 0

 

1 Programa 3

Tehnologică

Tehnician chimist de laborator; Tehnician în industria materialelor de construcŃii; Tehnician în chimie industrială; Tehnician în industria sticlei şi ceramicii.

2 0

   

2 Programa 2

COMPETENłE GENERALE

1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee

2. Investigarea comportării unor substanŃe sau sisteme chimice

3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaŃii relevante, demonstrând raŃionamente deductive şi inductive

4. Comunicarea înŃelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaŃiilor, în conducerea investigaŃiilor şi în raportarea rezultatelor

5. Evaluarea consecinŃelor proceselor şi acŃiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului

PROGRAMA 1

Filiera teoretică, profil real Specializările: matematică-informatică, ştiinŃe ale naturii

COMPETENłE SPECIFICE ŞI CONłINUTURI 2

1.

Explicarea unor fenomene, procese, procedee

 

CompetenŃe

 

ConŃinuturi pentru TC

 

ConŃinuturi pentru CD

specifice

1.1

Clasificarea

ReacŃii de oxido-reducere; ReacŃii acido-bazice; ReacŃii de precipitare; ReacŃii de complexare; ReacŃii exoterme. ReacŃii endoterme; ReacŃii lente. ReacŃii rapide.

*Intermediari ionici şi radicalici.

sistemelor chimice

 

studiate după

diverse criterii

1.2

Structurarea

Echilibre acido-bazice.

*Seria potenŃialelor standard de reducere; *Hidroliza sărurilor; *Stereochimia combinaŃiilor complexe. Numere de coordinare: 2, 4, 6:

[Ag(NH 3 ) 2 ] + , [Pt(NH 3 ) 2 Cl 2 ], [CoCl 4 ] 2- , [Ni(NH 3 ) 6 ] 2+ ,[Fe(CN) 6 ] 4- [Fe(CN) 6 ] 3- . Izomerie geometrică; *Sinteza HCl, monoclorurarea CH 4 – mecanisme de reacŃie; *Clorurarea etenei cu HCl – mecanism de reacŃie; *Clorurarea catalitică a benzenului – mecanism de reacŃie.

cunoştinŃelor anterioare, în scopul explicării proprietăŃilor unui sistem chimic

 

 

1.3

Interpretarea

Entalpie de reacŃie. Căldură de combustie - arderea hidrocarburilor. Căldură de neutralizare (acid tare – bază tare); Legea Hess; Căldură de dizolvare; Viteză de reacŃie. Legea vitezei; Catalizatori. Inhibitori; Electroliza – metodă de obŃinere a metalelor (Na, Al, rafinarea Cu), nemetalelor (Cl 2 , I 2 , H 2 ) şi a substanŃelor compuse (NaOH); AmfoliŃi; SoluŃii tampon în sisteme biologice (CO 3 2- / HCO 3 - , HPO 4 2- / H 2 PO 4 - , aminoacizi/ proteine); CombinaŃii complexe.

*Energia în sistemele biologice. Rolul ATP şi ADP. Arderea zaharurilor; * InfluenŃa concentraŃiei, temperaturii, catalizatorilor asupra vitezei de reacŃie; *Seria potenŃialelor standard de reducere. Celule electrochimice - elemente galvanice uscate; *Hidroliza sărurilor; *Stereochimia combinaŃiilor complexe. Izomerie geometrică.

caracteristicilor fenomenelor/ sistemelor studiate, în scopul identificării aplicaŃiilor acestora

 

 

2 ConŃinuturile marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc (*) reprezintă curriculum diferenŃiat pentru specializarea ŞtiinŃe ale naturii şi sunt obligatorii numai pentru această specializare.

2.

Investigarea comportării unor substanŃe sau sisteme chimice

 

CompetenŃe

 

ConŃinuturi pentru TC

 

ConŃinuturi pentru CD

specifice

2.1

Utilizarea

Identificare cationilor (Ca 2+ , Ba 2+ , Pb 2+ , Fe 2+ , Fe 3+ , Cu 2+ ); Identificarea anionilor (SO 4 2- , CO 3 2- , S 2- , NO 2 - ); ObŃinerea combinaŃiilor complexe (reactivul Schweitzer; reactivul Tollens; combinaŃii complexe ale ionului Co 2+ :

[CoCl 4 ] 2- , [Co (NCS) 4 ] 2- ) ; ReacŃiile ionilor Fe 3+ şi Cu 2+ cu [Fe(CN) 6 ] 4- ; Electroliza: apei, soluŃiei de NaCl, soluŃiei de CuSO 4 ; Titrarea acido-bazică (acid tare–bază tare).

* InfluenŃa concentraŃiei, temperaturii, catalizatorilor asupra vitezei de reacŃie; *Verificarea calitativă a legii Lambert-Beer - stabilirea concentraŃiei unei probe de [Cu(NH 3 ) 4 ] 2+ ; * Seria potenŃialelor standard de reducere: celule electrochimice – construcŃie şi funcŃionare; *Electroliza soluŃiei de KI; *Titrarea redox (iodometrie).

investigaŃiei în vederea obŃinerii unor explicaŃii de natură stiinŃifică

 

 

2.2

Evaluarea

Identificarea cationilor; Identificarea anionilor; Electroliza.

* InfluenŃa concentraŃiei, temperaturii, catalizatorilor asupra vitezei de reacŃie; *Verificarea calitativă a legii Lambert-Beer; *Celule electrochimice.

validităŃii

concluziilor

investigaŃiei

 

3.

Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaŃii relevante, demonstrând raŃionamente deductive şi inductive

 
 

CompetenŃe

 

ConŃinuturi pentru TC

 

ConŃinuturi pentru CD

 

specifice

3.1

Aplicarea

Entalpie de reacŃie. Căldură de neutralizare. Căldură de combustie; Legea Hess; Căldură de dizolvare; Viteză de reacŃie. Legea vitezei; pH-ul soluŃiilor de acizi/ baze monoprotice tari şi slabe; pKa, pKb.

*Calcule de t.e.m; *Legile electrolizei.

 

algoritmilor de rezolvare de probleme în scopul aplicării lor în situaŃii din cotidian

 

 

3.2

Evaluarea

SoluŃii tampon în sisteme biologice (CO 3 2- / HCO 3 - , HPO 4 2- / H 2 PO 4 - , aminoacizi/ proteine).

*Energia de activare.Complex activat – influenŃa catalizatorilor şi inhibitorilor; *Seria potenŃialelor standard de reducere. Celule electrochimice.

soluŃiilor la probleme pentru luarea unor decizii optime

4.

Comunicarea înŃelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaŃiilor, în conducerea investigaŃiilor şi în raportarea rezultatelor.

 

CompetenŃe

ConŃinuturi pentru TC

 

ConŃinuturi pentru CD

specifice

4.1

Utilizarea

Entalpie de reacŃie. Căldură de combustie. Căldură de neutralizare; Legea Hess; Căldură de dizolvare; Viteză de reacŃie. Legea vitezei; Electroliza; Echilibre acido-bazice; CombinaŃii complexe.

*Energia în sistemele biologice. Rolul ATP şi ADP. Arderea zaharurilor; *Energia de activare. Complex activat; *InfluenŃa concentraŃiei, temperaturii, catalizatorilor asupra vitezei de reacŃie. EcuaŃia lui Arrhenius; *Seria potenŃialelor standard de reducere. Celule electrochimice; *Hidroliza sărurilor; *Legea Lambert-Beer; *Stereochimia combinaŃiilor complexe. Izomerie geometrică; *Intermediari ionici şi radicalici; *Sinteza HCl, monoclorurarea CH 4 –mecanisme de reacŃie; *Clorurarea etenei cu HCl – mecanism de reacŃie; *Clorurarea catalitică a benzenului – mecanism de reacŃie.

corespunzătoare a

terminologiei

ştiinŃifice în

descrierea sau

explicarea

fenomenelor şi

proceselor

   

4.2

Structurarea

AmfoliŃi; SoluŃii tampon în sisteme biologice; CombinaŃii complexe.

*Energia în sistemele biologice; *Stereochimia combinaŃiilor complexe. Izomerie geometrică.

informaŃiei ştiinŃifice în diverse tipuri de comunicări orale şi scrise:

argumentaŃie ştiinŃifică, proiecte de cercetare, referate, dizertaŃie etc.

   

5. Evaluarea consecinŃelor proceselor şi acŃiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului

 

CompetenŃe

 

ConŃinuturi pentru TC

 

ConŃinuturi pentru CD

specifice

   

5.1

Compararea

Căldură de combustie; Electroliza; pH-ul soluŃiilor de acizi/ baze slabe; AmfoliŃi; SoluŃii tampon în sisteme biologice.

* Energia în sistemele biologice. Rolul ATP şi ADP. Arderea zaharurilor; *Hidroliza sărurilor.

acŃiunii unor

produse/ procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului

 

5.2

Exprimarea unei

Căldură de combustie; Electroliza; Echilibre acido-bazice; SoluŃii tampon în sisteme biologice; Identificarea cationilor. Identificarea anionilor.

*Celule electrochimice; *Hidroliza sărurilor.

poziŃii asupra

utilizării diverselor

 

produse/ procese

chimice, care denotă informare ştiinŃifică şi/ sau tehnologică

D O M E N I I

D E

C O N ł I N U T

Clasificarea reacŃiilor chimice în chimia anorganică si organică.

NoŃiuni de cinetică chimică.

NoŃiuni de termochimie.

Termeni:

Entalpie de reacŃie, legea Hess, căldură de dizolvare, caldură de neutralizare, viteză de reacŃie, constantă de viteză, coordonată de reacŃie, *energie de activare, *complex activat, *ecuaŃia lui Arrhenius, inhibitor, cuplu acid-bază conjugată, pKa, pKb, soluŃie tampon, titrare, *legi ale electrolizei, *potenŃial standard de reducere, *cuplu redox, * t.e.m.,* geometrie liniară, *geometrie plan-patratică, *geometrie tetraedrică, *geometrie octaedrică,* homoliză,* heteroliză, *carbocation, *carbanion, *radical, *mecanism de reacŃie, *legea Lambert-Beer (forma liniară).

PROGRAMA 2

Filiera tehnologică, calificările profesionale:

Tehnician chimist de laborator Tehnician în industria materialelor de construcŃii Tehnician în chimie industrială Tehnician în industria sticlei şi ceramicii

COMPETENłE SPECIFICE ŞI CONłINUTURI

1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee

CompetenŃe specifice

ConŃinuturi

1.1

Clasificarea sistemelor

ReacŃii cu transfer de electroni; ReacŃii cu transfer de protoni; ReacŃii de precipitare; ReacŃii de complexare; ReacŃii exoterme. ReacŃii endoterme; ReacŃii lente. ReacŃii rapide; Intermediari ionici şi radicalici.

chimice studiate după diverse criterii

 

1.2

Structurarea

Seria potenŃialelor standard de reducere; Echilibre acido-bazice. Hidroliza sărurilor; Stereochimia combinaŃiilor complexe. Numere de coordinare: 2, 4, 6:

cunoştinŃelor anterioare în scopul explicării proprietăŃilor unui sistem chimic

[Ag(NH 3 ) 2 ] + , [Pt(NH 3 ) 2 Cl 2 ], [CoCl 4 ] 2- , [Ni(NH 3 ) 6 ] 2+ ,[Fe(CN) 6 ] 4- [Fe(CN) 6 ] 3- . Izomerie geometrică; Sinteza HCl, monoclorurarea CH 4 – mecanisme de reacŃie; Clorurarea etenei cu HCl – mecanism de reacŃie; Clorurarea catalitică a benzenului – mecanism de reacŃie.

 

1.3

Interpretarea

Entalpie de reacŃie. Căldură de combustie - arderea hidrocarburilor. Căldură de neutralizare (acid tare – bază tare); Legea Hess; Căldură de dizolvare; Energia în sistemele biologice. Rolul ATP şi ADP. Arderea zaharurilor; Viteză de reacŃie. Legea vitezei; Catalizatori. Inhibitori; InfluenŃa concentraŃiei, temperaturii, catalizatorilor asupra vitezei de reacŃie; Celule electrochimice – elemente galvanice uscate; Electroliza – metodă de obŃinere a metalelor (Na, Al, rafinarea Cu), nemetalelor (Cl 2 , I 2 , H 2 , O 2 ) şi a substanŃelor compuse (NaOH); Hidroliza sărurilor; AmfoliŃi; SoluŃii tampon în sisteme biologice (CO 3 2- /HCO 3 - , HPO 4 2- / H2PO 4 - , aminoaczi/proteine); CombinaŃii complexe; Stereochimia combinaŃiilor complexe. Izomerie geometrică.

caracteristicilor fenomenelor/ sistemelor studiate în scopul identificării aplicaŃiilor

acestora

 

2. Investigarea comportării unor substanŃe sau sisteme chimice

 

CompetenŃe specifice

 

ConŃinuturi

2.1

Utilizarea investigaŃiei

Identificare cationilor (Ca 2+ , Pb 2+ , Cu 2+ , Fe 2+ , Fe 3+ , Ba 2+ ); Identificarea anionilor (SO 4 2- , CO 3 2- , S 2- , NO 2 - );

în vederea obŃinerii unor explicaŃii de natură ştiinŃifică

ObŃinerea combinaŃiilor complexe (reactivul Schweitzer; reactivul Tollens;

combinaŃii complexe ale

ionului Co 2+ : [CoCl 4 ] 2- , [Co (NCS) 4 ] 2- );

 

ReacŃiile ionilor Fe 3+ şi Cu 2+ cu [Fe(CN) 6 ] 4- ; Verificarea calitativă a legii Lambert-Beer - stabilirea concentraŃiei unei probe de [Cu(NH 3 ) 4 ] 2+ ; InfluenŃa concentraŃiei, temperaturii, catalizatorilor asupra vitezei de reacŃie; Titrarea acido-bazică (acid tare–bază tare); Titrarea redox (iodometrie); Electroliza apei, soluŃiei de NaCl, soluŃiei de CuSO 4 , soluŃiei de KI; Seria potenŃialelor standard de reducere.Celule electrochimice – construcŃie şi funcŃionare.

 

CompetenŃe specifice

 

ConŃinuturi

2.2

Evaluarea validităŃii

Identificarea cationilor; Identificarea anionilor; Verificarea calitativă a legii Lambert-Beer; InfluenŃa concentraŃiei, temperaturii, catalizatorilor asupra vitezei de reacŃie; Electroliza; Celule electrochimice.

concluziilor investigaŃiei

3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaŃii relevante, demonstrând raŃionamente deductive şi inductive

CompetenŃe specifice

 

ConŃinuturi

3.1

Aplicarea algoritmilor

Entalpie de reacŃie. Căldură de neutralizare. Căldură de combustie; Legea Hess; Căldură de dizolvare; Viteză de reacŃie. Legea vitezei; Calcule de t.e.m.; Legile electrolizei; pH-ul soluŃiilor de acizi/ baze slabe; pKa. pKb.

de rezolvare de probleme în scopul aplicării lor în situaŃii din cotidian

 

3.2

Evaluarea soluŃiilor la

Energie de activare. Complex activat – influenŃa catalizatorilor şi inhibitorilor; Seria potenŃialelor standard de reducere. Celule electrochimice; SoluŃii tampon în sisteme biologice (CO 3 2- / HCO 3 - , HPO 4 2- / H 2 PO 4 - , aminoacizi/ proteine).

probleme pentru luarea unor decizii optime

4. Comunicarea înŃelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaŃiilor, în conducerea investigaŃiilor şi în raportarea rezultatelor.

CompetenŃe specifice

ConŃinuturi

4.1

Utilizarea

Entalpie de reacŃie. Căldură de neutralizare. Căldură de combustie; Legea Hess; Căldură de dizolvare; Energia în sistemele biologice. Rolul ATP şi ADP. Arderea zaharurilor; Energie de activare. Complex activat; Viteză de reacŃie. Legea vitezei; InfluenŃa concentraŃiei, temperaturii, catalizatorilor asupra vitezei de reacŃie. EcuaŃia lui Arrhenius; Seria potenŃialelor standard de reducere.Celule electrochimice; Electroliza; Echilibre acido-bazice. Hidroliza sărurilor; CombinaŃii complexe. Stereochimia combinaŃiilor complexe. Izomerie geometrică; Legea Lambert-Beer; Intermediari ionici şi radicalici; Sinteza HCl, monoclorurarea CH 4 – mecanisme de reacŃie; Clorurarea etenei cu HCl – mecanism de reacŃie; Clorurarea catalitică a benzenului – mecanism de reacŃie.

corespunzătoare a terminologiei ştiinŃifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor

 

4.2

Structurarea informaŃiei

Energia în sistemele biologice; AmfoliŃi; SoluŃii tampon în sisteme biologice; CombinaŃii complexe; Stereochimia combinaŃiilor complexe. Izomerie geometrică.

ştiinŃifice în diverse tipuri de comunicări orale şi scrise:

argumentaŃie ştiinŃifică, proiecte de cercetare, referate, dizertaŃie etc.

5. Evaluarea consecinŃelor proceselor şi acŃiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului

 

CompetenŃe specifice

 

ConŃinuturi

5.1

Compararea acŃiunii unor

Energia în sistemele biologice. Rolul ATP şi ADP. Arderea zaharurilor; Căldură de combustie; Electroliza; pH-ul soluŃiilor de acizi/ baze slabe; AmfoliŃi; SoluŃii tampon în sisteme biologice; Hidroliza sărurilor.

produse/ procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului

 

5.2

Exprimarea unei poziŃii

Căldură de combustie; Electroliza; Seria potenŃialelor de reducere. Celule electrochimice; Identificarea cationilor. Identificarea anionilor; Echilibre acido-bazice; SoluŃii tampon în sisteme biologice; Hidroliza sărurilor.

asupra utilizării diverselor produse/ procese chimice, care denotă informare ştiinŃifică şi/ sau tehnologică

 

D O M E N I I

D E

C O N ł I N U T

Clasificarea reacŃiilor chimice în chimia anorganică şi organică.

NoŃiuni de cinetică chimică.

NoŃiuni de termochimie.

Termeni:

Entalpie de reacŃie, legea Hess, căldură de dizolvare, caldură de neutralizare, viteză de reacŃie, constantă de viteză, coordonată de reacŃie, energie de activare, complex activat, ecuaŃia lui Arrhenius, inhibitor, cuplu acid-bază conjugată, pKa, pKb, soluŃie tampon, titrare, legi ale electrolizei, potenŃial standard de reducere, cuplu redox, t.e.m., geometrie liniară, geometrie plan-patratică, geometrie tetraedrică, geometrie octaedrică, homoliză, heteroliză, carbocation, carbanion, radical, mecanism de reacŃie, legea Lambert-Beer (forma liniară).

PROGRAMA 3

Filiera vocaŃională, profil militar, specializarea: matematică-informatică

Filiera tehnologică, calificările profesionale:

Tehnician mecanic pentru întreŃinere şi reparaŃii Tehnician prelucrări mecanice Tehnician electronist Tehnician electrotehnist Tehnician electromecanic Tehnician în construcŃii şi lucrări publice Tehnician instalator pentru construcŃii Tehnician în industria textilă Tehnician în industria pielăriei Tehnician transporturi Tehnician metrolog Tehnician operator roboŃi industriali Tehnician în prelucrarea lemnului Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare Tehnician poligraf Tehnician audio-video Tehnician ecolog şi protecŃia calităŃii mediului Tehnician hidro-meteorolog Tehnician analize produse alimentare Tehnician veterinar pentru animale de companie Tehnician în agricultură

Tehnician producŃie film şi televiziune Tehnician multimedia Tehnician producŃie poligrafică Tehnician aviaŃie Tehnician instalaŃii de bord (avion) Tehnician prelucrări la cald Tehnician operator tehnică de calcul Tehnician operator procesare text/ imagine Tehnician desenator pentru construcŃii şi instalaŃii Tehnician mecatronist Tehnician de telecomunicaŃii Tehnician proiectant CAD Tehnician designer vestimentar Tehnician în instalaŃii electrice Tehnician operator telematică Tehnician în automatizări Tehnician agromontan Tehnician veterinar Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere Tehnician în industria alimentară Tehnician în agroturism

COMPETENłE SPECIFICE ŞI CONłINUTURI

1.

Explicarea unor fenomene, procese, procedee

 

CompetenŃe specifice

 

ConŃinuturi

1.1

Clasificarea sistemelor

ReacŃii cu transfer de electroni; ReacŃii cu transfer de protoni; ReacŃii de precipitare; ReacŃii de complexare; ReacŃii exoterme. ReacŃii endoterme; ReacŃii lente. ReacŃii rapide.

chimice studiate după diverse criterii

 

1.2

Structurarea cunoştinŃelor

Echilibre acido-bazice.

anterioare în scopul explicării

 

proprietăŃilor unui sistem chimic

1.3

Interpretarea

Entalpie de reacŃie. Căldură de combustie - arderea hidrocarburilor. Căldură de neutralizare (acid tare – bază tare); Legea Hess; Căldură de dizolvare; Viteză de reacŃie. Legea vitezei; Catalizatori. Inhibitori; Electroliza – metodă de obŃinere a metalelor (Na, Al, rafinarea Cu), nemetalelor (Cl 2 , I 2 , H 2 ) şi a substanŃelor compuse (NaOH); AmfoliŃi; SoluŃii tampon în sisteme biologice (CO 3 2- / HCO 3 - , HPO 4 2- / H 2 PO 4 - , aminoacizi/ proteine); CombinaŃii complexe.

caracteristicilor fenomenelor/ sistemelor studiate în scopul

identificării aplicaŃiilor acestora

 

2. Investigarea comportării unor substanŃe sau sisteme chimice

 

CompetenŃe specifice

 

ConŃinuturi

2.1

Utilizarea investigaŃiei în

Identificare cationilor (Ca 2+ , Ba 2+ , Pb 2+ , Fe 2+ , Fe 3+ , Cu 2+ ); Identificarea anionilor (SO 4 2- , CO 3 2- , S 2- , NO 2 - ); ObŃinerea combinaŃiilor complexe (reactivul Schweitzer; reactivul Tollens; combinaŃii complexe ale ionului Co 2+ : [CoCl 4 ] 2- , [Co (NCS) 4 ] 2- ); ReacŃiile ionilor Fe 3+ şi Cu 2+ cu [Fe(CN) 6 ] 4- ; Electroliza: apei, soluŃiei de NaCl, soluŃiei de CuSO 4 ; Titrarea acido-bazică (acid tare–bază tare).

vederea obŃinerii unor explicaŃii de natură ştiinŃifică

 

2.2

Evaluarea validităŃii

Identificarea cationilor; Identificarea anionilor; Electroliza.

concluziilor investigaŃiei

3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaŃii relevante, demonstrând raŃionamente

deductive şi inductive

 

CompetenŃe specifice

 

ConŃinuturi

3.1

Aplicarea algoritmilor de

Entalpie de reacŃie. Căldură de neutralizare. Căldură de combustie; Legea Hess; Căldură de dizolvare; Viteză de reacŃie. Legea vitezei; pH-ul soluŃiilor de acizi/ baze monoprotice tari şi slabe; pKa, pKb.

rezolvare de probleme în scopul aplicării lor în situaŃii

din cotidian

3.2

Evaluarea soluŃiilor la

SoluŃii tampon în sisteme biologice (CO 3 2- / HCO 3 - , HPO 4 2- / H 2 PO 4 - , aminoacizi/ proteine).

probleme pentru luarea unor

decizii optime

 

4. Comunicarea înŃelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaŃiilor, în conducerea investigaŃiilor şi în raportarea rezultatelor.

 

CompetenŃe specifice

ConŃinuturi

4.1

Utilizarea

Entalpie de reacŃie. Căldură de combustie. Căldură de neutralizare; Legea Hess; Căldură de dizolvare; Viteză de reacŃie. Legea vitezei; Electroliza; Echilibre acido-bazice; CombinaŃii complexe.

corespunzătoare a terminologiei ştiinŃifice în

descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor

 

4.2

Structurarea informaŃiei

AmfoliŃi; SoluŃii tampon în sisteme biologice; CombinaŃii complexe.

ştiinŃifice în diverse tipuri de

comunicări orale şi scrise:

argumentaŃie ştiinŃifică, proiecte de cercetare, referate, dizertaŃie etc.

 

5. Evaluarea consecinŃelor proceselor şi acŃiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului

 

CompetenŃe specifice

 

ConŃinuturi

5.1

Compararea acŃiunii unor

Căldură de combustie; Electroliza; pH-ul soluŃiilor de acizi/ baze slabe; AmfoliŃi; SoluŃii tampon în sisteme biologice.

produse/ procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului

 

5.2

Exprimarea unei poziŃii

Căldură de combustie; Electroliza; Echilibre acido-bazice; SoluŃii tampon în sisteme biologice; Identificarea cationilor. Identificarea anionilor.

asupra utilizării diverselor produse/ procese chimice, care denotă informare ştiinŃifică şi/ sau tehnologică

D O M E N I I

D E

C O N ł I N U T

Clasificarea reacŃiilor chimice din punct de vedere al particulei transferate, din punct de vedere cinetic şi termochimic.

NoŃiuni de cinetică chimică.

NoŃiuni de termochimie.

Termeni:

Entalpie de reacŃie, legea Hess, căldură de dizolvare, caldură de neutralizare, viteză de reacŃie, constantă de viteză, coordonată de reacŃie, inhibitor, cuplu acid-bază conjugată, pKa, pKb, soluŃie tampon, titrare.

VALORI ŞI ATITUDINI

Predarea ştiinŃelor a luat în considerare în special domeniul cognitiv, care accentuează înŃelegerea, construirea deprinderilor de înalt nivel, dezvoltarea deprinderilor metacognitive, designul mediilor de învăŃare bazate pe tematici sau interdisciplinaritate. Lipsa mijloacelor şi tehnicilor de evaluare ale domeniului afectiv, care să informeze asupra atingerii obiectivelor afective şi lipsa înŃelegerii faptului că, nu există o relaŃie automată între cunoştinŃe şi comportament, a condus la ignorarea domeniului afectiv.

Cum remarca Piaget, „la nici un nivel, în nici o stare, chiar şi la adulŃi, nu putem găsi un comportament sau o stare care este pur cognitivă, fără elemente ale afectivului, şi nici o stare pur afectivă, fără un element cognitiv implicat”.

Problemele tehnologice, sociale, economice şi stiinŃifice nu se pot rezolva numai prin cunoştinŃe cognitive.Valorile şi atitudinile care contribuie la formarea competenŃelor urmărite prin studiul chimiei, se regăsesc în asocierea de mai jos:

CompetenŃa generală

Valori şi atitudini

Explicarea unor fenomene, procese, procedee

Respect pentru adevăr şi rigurozitate; Încredere în adevărurile ştiinŃifice şi în aprecierea critică a limitelor acestora; Disponibilitate de ameliorare a propriei performanŃe.

Investigarea comportării unor substanŃe sau sisteme chimice

IniŃiativă personală; Interes şi curiozitate; Spirit critic şi autocritic; Disponibilitate de a considera ipotezele ca idei ce trebuie testate; Disponibilitate de a nu trage imediat concluzii; Disponibilitate de a avea o viziune neinfluenŃată de convingerile personale.

Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaŃii relevante, demonstrând raŃionamente deductive şi inductive

Scepticism faŃă de generalizări care nu sunt bazate pe observaŃii verificabile / repetabile; Disponibilitate de a-şi modifica punctele de vedere atunci când sunt prezentate fapte noi; Manifestare creativă.

Comunicarea înŃelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaŃiilor, în conducerea investigaŃiilor şi în raportarea rezultatelor

Deschidere şi dispoziŃie de a asculta părerile celorlalŃi; ToleranŃă pentru opiniile celorlalŃi; DorinŃă de informare şi afirmare; Interes şi respect pentru ceilalŃi; Respect faŃă de argumentaŃia ştiinŃifică; Interes pentru explorarea diferitelor modalităŃi de comunicare, inclusive pentru cele furnizate de TIC.

Evaluarea consecinŃelor proceselor şi acŃiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului

Aprecierea critică a raportului între beneficii şi efectele indezirabile ale aplicării tehnologiilor; Grija faŃă de propria persoană, faŃă de ceilalŃi şi faŃă de mediu.

SUGESTII METODOLOGICE

Schimbările sociale, economice şi tehnologice au transformat piaŃa muncii. Această restructurare, deseori, necesită forŃă de muncă înalt calificată care să posede deprinderi specializate. Sarcinile de rutină sunt acum desfăşurate prin intermediul tehnologiei informaŃiei, ceea ce conduce la descreşterea atât a necesarului cât şi a efectivului forŃei de muncă implicate în performarea acestora şi totodată la creşterea cerinŃei pentru forŃă de muncă cu deprinderi cognitive de înalt nivel.

Programele de chimie descriu oferta educaŃională a disciplinei pentru un parcurs şcolar determinat. Aplicarea acestor programe are în vedere posibilitatea construirii unor parcursuri individuale de învăŃare, printr-o ofertă adaptată specificului şcolii, interesului elevilor şi al comunităŃii, precum şi promovarea unor strategii didactice active ce plasează elevul, în centrul procesului didactic.

Programa şcolară reprezintă elementul central al proiectării didactice. Proiectarea didactică presupune:

Lectura personalizată a programei; Planificarea calendaristică; Proiectarea secvenŃială a unităŃilor de învăŃare şi implicit a lecŃiilor.

Elaborarea

documentelor

de

proiectare

didactică

necesită

asocierea

într-un

mod

personalizat

al

elementelor

programei

–competenŃe

specifice

şi

conŃinuturi,

cu

resurse

metodologice,

temporale,

materiale.

Planificarea calendaristică ca instrument de interpretare personalizată a programei, se racordează la individualitatea clasei. Pentru relizarea acesteia se recomandă parcurgerea următoarelor etape:

1. Studierea programei;

2. ÎmpărŃirea pe unităŃi de învăŃare;

3. Stabilirea succesiunii unităŃilor de învăŃare;

4. Alocarea timpului necesar pentru fiecare unitate de învăŃare în concordanŃă cu competenŃele specifice vizate, conŃinuturile alocate şi individualitatea fiecărei clase.

STRUCTURA PLANIFICARII CALENDARISTICE

Nr.

Unitatea de învăŃare - titlu

CompetenŃe

ConŃinuturi

Număr de

Săptămâna

ObservaŃii

U.Î.

specifice vizate

ore alocate

Proiectarea unei unităŃi de învăŃare necesită aplicarea unei metodologii care constă într-o succesiune de etape înlănŃuite logic, ce conduc la detalierea conŃinuturilor de tip factual, noŃional şi procedural care contribuie la formarea şi/sau dezvoltarea competenŃelor specifice.

Etapele proiectării, aceleaşi pentru orice unitate de învăŃare, se regăsesc în următoarea rubricaŃie:

ConŃinuturi detaliate ale unităŃii de învăŃare

CompetenŃe

ActivităŃi de

Resurse

Evaluare

specifice vizate

învăŃare

Ce ?

De ce ?

Cum ?

Cu ce ?

Cât ?

ActivităŃile de învăŃare se construiesc pe baza corelării dintre competenŃele specifice şi conŃinuturile prevăzute de programă. ActivităŃile de învăŃare presupun orientarea către un scop, redat prin tema activităŃii, fiind transpuse într-o formă de comunicare inteligibilă elevilor – adecvată nivelului de dezvoltare al acestora.

Pentru a avea succes în societatea cunoaşterii, într-o economie a competiŃiei crescute, toŃi elevii trebuie să înveŃe să comunice, să gândească şă să raŃioneze eficient, să rezolve probleme complexe, să lucreze cu date multidimensionale şi reprezentări sofisticate, să formuleze judecăŃi referitoare la acurateŃea masei de informaŃie, să colaboreze în diverse echipe şi să demonstreze o puternică automotivare.

Indiferent de tipul de achiziŃie urmărit, fie o unitate foarte specifică a unei deprinderi sau a unei cunoştinŃe, fie o schemă amplă de rezolvare a unei probleme complexe, dezvoltarea unei cunoaşteri profunde a unui domeniu necesită timp şi focalizare pe oportunităŃile de exersare şi feedback Ca urmare, furnizarea unui feedback informativ şi la timp va conduce la exersarea efectivă şi eficientă a unei deprinderi, aceasta fiind una din sarcinile instruirii.

łinând cont de aspectele menŃionate este necesar ca educabililor să li se dea iniŃiativa, să lucreze în grup pentru soluŃionarea unor sarcini de viaŃă, să li se permită alegerea dintr-o diversitate de metode, să utilizeze tehnologia avansată şi să aibă posibilitatea de a persevera până ce ating standardele corespunzătoare. Pe de altă parte practica pedagogică trebuie să se îndrepte spre:

focalizarea pe activităŃi practice în care elevul să fie implicat fizic, mental şi social;

furnizarea unei varietăŃi de activităŃi de învăŃare;

evitarea folosirii termenilor şi conceptelor introductive în afara unor referinŃe concrete.

În continuare sunt prezentate câteva sugestii de activităŃi de învăŃare 3 care pot fi abordate în scopul formării şi dezvoltării competenŃelor generale din programă:

Explicarea unor fenomene, procese, procedee Interpretarea informaŃiilor furnizate de mijloace multimedia; Clasificarea reacŃiilor după criteriul particulei transferate, după criteriul cinetic sau termochimic; Clasificarea reacŃiilor compuşilor organici; Interpretarea echilibrelor reacŃiilor studiate; DiferenŃierea între diversele tipuri de mecanisme studiate; Identificarea aplicaŃiilor fenomenelor/ sistemelor studiate.

Investigarea comportării unor substanŃe sau sisteme chimice Realizarea unor investigaŃii/ proiecte de cercetare pe anumite teme; Folosirea tehnologiilor informaŃionale şi comunicaŃionale, în scopul realizării unor investigaŃii; Interpretarea datelor experimentale şi formularea concluziilor; Verificarea modului în care ipotezele sunt susŃinute sau nu de datele experimentale; Folosirea surselor bibliografice suplimentare pentru validarea unor concluzii.

Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaŃii relevante, demonstrând raŃionamente inductive şi deductive Identificarea unor surse bibliografice pentru rezolvarea problemelor; Stabilirea unor strategii de rezolvare a unei anumite probleme prin analogie, inducŃie sau deducŃie; Stabilirea unor strategii de rezolvare a unei anumite probleme şi alegerea alternativei/ alternativelor corecte; Analiza informaŃiilor pentru verificarea noncontradicŃiei, suficienŃei, redundanŃei acestora şi pentru eliminarea informaŃiilor neesenŃiale; Rezolvarea de probleme utilizând expresiile matematice ale legii Hess, legilor electrolizei; Rezolvarea de probleme utilizând expresiile matematice ale Ka, Kb, pKa, pKb; Compararea unor compuşi din punct de vedere al caracterului acido-bazic.

Comunicarea înŃelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaŃiilor, în conducerea investigaŃiilor şi în raportarea rezultatelor Elaborarea de proiecte, dizertaŃii, referate pe diverse teme; Elaborarea unor referate care includ observaŃii, concluzii, pe baza activităŃii experimentale; SusŃinerea, în faŃa unei audienŃe, a diveselor tipuri de comunicări: argumentaŃie ştiinŃifică, proiecte de cercetare, referate, dizertaŃii etc.; Utilizarea corectă şi sistematică a terminologiei adecvate.

Evaluarea consecinŃelor proceselor şi acŃiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului Familiarizarea elevilor cu normele de protecŃie; Documentarea asupra unor produse/ procese, în vederea exprimării unei poziŃii asupra utilizării acestora; Elaborarea de proiecte; Folosirea internetului şi a altor mijloace de informare.

Evaluarea, în mod tradiŃional, a fost folosită de profesor pentru a monitoriza învăŃarea elevului şi a furniza o bază pentru asigurarea notelor. În timp, caracterul evaluării s-a schimbat, rolul acesteia crescând permanent. Deserveşte trei mari scopuri: