Sunteți pe pagina 1din 28

NOTIUNI GENERALE Electrocardiograful inregistreaza dinamica vectorilor de activitate electrica a inimii in functie de timp, intr-un sistem de axe ortogonal,

in care pe abcisa este inscris timpul iar pe ordonata, amplitudinea vectorilor. Hartia electrocardiografica este impartita prin linii orizontale si verticale groase si subtiri in patrate mari ( 5mm x 5mm) si in patrate mici (1mm x1mm). Viteza de derulare a artiei este in general de 25 mm/sec. !a aceasta viteza intre " linii subtiri verticale se scurge un interval de timp de 0,04 sec iar intre " linii groase, de #," sec. $e folosesc viteze mai mici de derulare a artiei electrocardiogrfice (1#m m%sec) pentru monitorizarea tulburarilor de ritm. &impul intre doua linii subtiri verticale este de #,1 sec. $e folosesc viteze mai mari (5# mm%sec) de derulare a artiei pentru aprecierea morfologiei undelor. !a aceata viteza timpul scurs intre doua linii subtiri verticale este de #,#" sec. 'unoasterea timpului scurs intre liniile de caroia( ale artiei electrocardiografice pentru diferite viteze de derulare a acesteia este utila la masurarea duratei undelor si a intervalelor. ETALONAREA APARATULUI. )e verticala, 10mm=1mv* ascensiunea undelor de la linia izoelectrica pana la nivelul maxim trebuie facuta in cel mult #,#1-#,#" sec. Overshoot !"+ supraestimarea marimii deflexiunilor, atunci cand standardul nu este dreptung iular, ci inregistreaza un varf pe panta ascendenta Overd#m$ !"= subestimarea marimii undelor , cand standardul este cu colturile rotun(ite. %I%TE&UL 'E 'ERI(ATII Variatiile de potential create de activitatea electrica a inimii sunt culese de " electrozi si inregistrate grafic. !egatura dintre cei " electrozi se numeste der v#t e. 'and nu exista diferenta de potential intre electrozii unei derivatii, aparatul inregistreaza o linie dreapta, numita linie izoelectrica. ,ata de aceasta linie, diferentele de potential se inscriu ca deflexiuni pozitive sau negative, in functie de raportul vectorilor cu electrodul explorator. -n vector este inregistrat ca o )!d# $o* t v# intr-o derivatie daca se indreapta catre polul pozitiv al acelei derivatii. -n vector este inregistrat ca o )!d# !e"#t v# intr-o derivatie daca se indeparteaza (.fuge/) de polul pozitiv al acelei derivatii.

0e fapt se inregistreaza proiectiile vectorilor asociati dipolilor electrici cardiaci in cele 1 planuri ale spatiului2 frontal, orizontal si sagital. 3arimea acestor proiectii depinde de cosinusul ung iului format de vectorului cu planul respectiv. 3arimea deflexiunilor este maxima atunci cand vectorul este paralel cu derivatia respectiva ( cos #+1). 'and vectorul de activitate cardiaca este perpendicular pe axul derivatiei, el se proiecteaza punctiform pe aceasta (cos4#+#) 0erivatiile sunt 2 )! $o+#re2 unul dintre electrozi este plasat in campul electric al dipolului iar celalalt la distanta mare sau intr-un plan perpendicular pe planul dipolului. Electrodul aflat in planul dipolului este electrodul pozitiv si se numeste e+ectrod e,$+or#tor iar cel indepartat, e+ectrod !d -ere!t. . $o+#re 2 ambii electrozi sunt situati in campul electric al dipolului. 'er v#t +e . $o+#re inregistreaza proiectiile vectorilor de activitate cardiaca in plan frontal. Ele sunt2 01+uneste bratul drept (pol negativ) cu bratul stang ( pol pozitiv) 0"+uneste bratul drept (pol negativ) cu piciorul stang ( pol pozitiv) 01+uneste bratul stang ( pol negativ) cu piciorul stang ( pol pozitiv). 'er v#t +e )! $o+#re #+e mem.re+or inregistreaza proiectiile vectorilor de activitate cardiaca tot in plan frontal. Ele sunt2 aV5+electrod explorator pe bratul drept aV!+ electrod explorator pe bratul stang aV,+ electrod explorator pe piciorul stang 6ntrucat aparatul amplifica curentii inregistrati, derivatiile unipolare ale membrelor se noteaza aV ( augmented volt). 'er v#t +e )! $o+#re $record #+e inregistreaza proiectiile vectorilor de activitate cardiaca in plan orizontal. Ele sunt2 V1+spatiul lV intercostal drept, parasternal V"+spatial lV intercostal stang, parasternal V1+(umatatea distantei intre V" si V7 V7+spatiul V intercostal stang, pe linia medioclaviculara V5+intersectia liniei orizontale duse prin V7 cu linia axilara anterioara V8+ intersectia liniei orizontale duse prin V7 cu linia axilara medie V9+ intersectia liniei orizontale duse prin V7 cu linia axilara posterioara V:+ intersectia liniei orizontale duse prin V7 cu verticala coborata din varful scapulei stangi V4+ (umatatea distantei dintre V: si coloana vertebrala

'er v#t s)$+ me!t#re. 1. 0erivatiile drepte2 V15, V75, ; V45 sunt simetrice cu V1, V7, ;V4, asezate pe emitoracele drept. V"5 coincide cu V1. ". 0erivatiile precordiale inalte2 <+ electrozi pecordiali asezati cu un spatiu intercostal mai sus =+ electrozi precordiali asezati cu " spatii intercostale mai sus 1. 0erivatia !ian foloseste electrozii derivatiei 01. Electrodul de pe bratul drept se aseaza in spatial lll intercostal drept, parasternal, iar cel de pe bratul stang, la nivelul apexului. Evidentiaza mai bine unda de activitate atriala 7. 0erivatiile esofagiene Voe. 'ifrele arata distanta in cm intre electrodul explorator intraesofagian si arcada dentara. Voe 15-"5 reflecta activitatea electrica atriala Voe "5-15 reflecta activitatea electrica atrio-ventriculara Voe 7#-5# reflecta activitatea electrica ventriculara ,iecare derivatie exploreaza activitatea electrica a unei anumite zone din miocard. )eretele lateral + 01,aV!, V5-V8 )eretele inferior, diafragmatic + 0", 01, aV, )eretele posterior + V9-V4* indirect, V1-V" $eptul interventricular si apexul+V1-V7 >aza cordului+aV!, derivatiile inalte x si ? Ventriculul drept+ V1-V", derivatiile drepte V5 5egiunea endocavitara, (de care .fug/ toti vectorii electrici ventriculari)+aV5 @ )e cordurile verticalizate devin derivatii endocavitare aV! si V1 Au exista derivatii care sa exploreze direct planul sagital. ELE/TRO/AR'IOGRA&A NOR&ALA &raseul E'B este format din * U!de, caracterizate prin durata, amplitudine, forma, sens, suprafata* %e"me!te, liniile dintre " unde. $e caracterizeaza prin durata si pot fi izoelectrice (la acelasi nivel cu segmental de referinta &-)), supra sau subdenivelate. I!tev#+e0 unde C segmente* se caracterizeza prin durata D interpreta o E'B presupune a stabili2 1. ritmul ". frecventa 1. pozitiile electrice ale inimii 7. analiza undelor si a intervalelor

1.RIT&UL /AR'IA/ . R tm)+ s !)s#+ este definit prin prezenta undei ) cu urmatoarele caracteristici2 -nda ) de propagare anterograda 2 1.obligatoriu pozitiva in 01, 0", V1-V8 ". obligatoriu negativa in aV5 1. variabila ( pozitiva, difazica, aplatizata sau negativa) in 01, aV!, aV,, V1, rar V", in functie de axul undei ) in planul frontal 3orfologia undei ) constanta in aceeasi derivatie ,recventa undelor ) intre 8#-1##%min 6ntervalul )-) constant sau variabil cu cel mult #,18 sec 6nterval )-E5$ constant, #,1"-#,"1 sec (cu conditia sa nu coexiste tulburari de conducere atrio-ventriculara) 2.1RE/(ENTA /AR'IA/A. $tabilirea frecventei cardiace se face numarand patratele mici dintre doua complexe E5$ succesive. 'and artia se deruleaza cu "5mm%sec, un patrat mic corespunde cu 7 sutimi de secunda. 6ntr-un minut sunt 8### sutimi de secunda, deci frecventa cardiaca este de 8###%7 x nr patrate mici dintre " complexe E5$ successive + 15##% nr patrate mici intre " complexe E5$ succesive 3etoda rapida de stabilire a frecventei cardiace consta in numararea patratelor mari dintre " complexe E5$ succesive2 1. cand cele " complexe E5$ sunt separate de un patrat mare, frec venta lor este de 1##%minut. ". cand cele " complexe E5$ sunt separate de " patrate mari, frecventa lor este de 15#%min 1. cand cele " complexe E5$ sunt separate de 1 patrate mari, frecventa lor este de 1##%min 7. cand cele " complexe E5$ sunt separate de 7 patrate mari, frecventa lor este de 95%min 5. cand cele " complexe E5$ sunt separate de 5 patrate mari, frecventa lor este de 8#%min, etc. 'and frecventele atriala si ventriculara sunt diferite, ele se calculeaza separat. 'and ritmul este neregulat, se face media aritmetica a 1-5 cicluri. 2. PO3ITIILE ELE/TRI/E ALE INI&II $e refera in general la complexul E5$, dar se pot stabili si pozitiile electrice ale undelor ) si &. $tabilirea pozitiei electrice se face in cele 1 planuri ale spatiului, frontal, orizontal si sagital. P+#!)+ -ro!t#+. $e determina pozitia electrica a proiectiei vectorului E5$ in planul frontal, considerand ca acest vector se roteste in (urul axului antero-posterior, perpendicular pe planul dat. F data cu aceasta rotirea, pozitia electrica a E5$ se modifica intre orizontal si vertical.

$tabilirea pozitiei electrice in plan frontal se face in derivatiile bipolare si unipolare ale membrelor. Ea se poate exprima fie prGcis, in grade, fie aproximativ, dupa aspectul E5$ in aV! si aV,. /#+c)+#re# ! "r#de # #,)+) e+ectr c #+ 4R% se face folosind sistemul exaaxial >a?le?. Dcesta deriva din triung iul ec ilateral Eind oven, format din derivatiile 01, 0" si 01, in centrul caruia se considera ca se afla cordul. 'ercul circumscris acestui triung i are (umatatea inferioara gradata pozitiv si pe cea superioara, negativ. 0aca cele 1 laturi ale triung iului, reprezentand axele celor 1 derivatii 01, 0" si 01 sunt deplasate printr-o miscare de translatie in centrul cercului circumscris, se obtine un sistem triaxial, in care 01 este orientat de la -1:#H la #H, cu sensul pozitiv spre #H* 0" este orintat de la -1"#H la C 8#H cu sensul pozitiv spre C 8#H* 01 este orientat de la - 8#H la C1"#H, cu sensul pozitiv spre C1"#H. Ddaugand axele derivatiilor unipolare ale membrelor, se obtine sistemul exaaxial, in care aV! are axa orientata de la C15#H la - 1#H si inregistreaza deflexiuni pozitive cand vectorul E5$ se indreapta spre - 1#H (bratul stang)* aV, are axa orientata de la -4#H la C4#H si inregistreaza deflexiuni positive cand vectorul E5$ se indreapta spre C4#H(piciorul stang)* aV5 are axa orientata de la -15#H la C1#H si inregistreaza deflexiuni pozitive cand vectorul E5$ se indreapta spre -15#H(bratul drept)

'ercul care circumscrie acest sistem exaaxial este impartit in 7 cadrane2 cadranul l, intre #H si C4#H cadranul ll, intre C4#H si C%- 1:#H cadranul lll, intre C%- 1:#H si -4#H cadranul lV, intre -4#H si #H $e observa ca derivatiile sunt perpendiculare intre ele doua cate doua2 01 I aV, 0" I aV! 01 I aV5

-90 -120 -60

aVR -150

aVL -30

180

cord

D1 0

+150

+30

D3 +120

aVF +90

+60 D2

0aca intr-o derivatie complexul E5$ este ec idifazic, vectorul sau este perpendicular pe axa acelei derivatii. El este paralel cu axa derivatiei perpendiculare pe derivatia in care complexul E5$ este difazic. Dmplitudinea sa maxima se inscrie in derivatia cu care este paralel. 0e exemplu, daca E5$ este difazic in2 01, axa E5$ este paralel cu aV, , orientata catre C4#H sau -4#H, in functie de sensul pozitiv sau negativ al complexului E5$ in aV, 0", axa E5$ este paralela cu aV!, orientata catre -1#H sau C15#H, in functie de sensul pozitiv sau negaticv al complexului E5$ in aV! 01, axa E5$ este paralela cu aV5, orientate catre -15#H sau C1#H, in functie de sensul pozitiv sau negativ al complexului E5$ in aV5

'and nu gasim nici o derivatie in care complexul E5$ sa fie ec idifazic, cautam " derivatii in care amplitudinea complexului E5$ sa fie egala ( c iar daca nu are aceeasi polaritate). Dxa E5$ este paralela cu bisectoarea ung iului format de acele " derivatii. 'and gasim J1 derivatii in care complexul E5$ este ec idifazic, consideram axa in plan frontal !edeterm !#. +#. Dceasta situatie se intalneste in emfizemul ulmonar si in cordul pulmonar. 'eterm !#re# #,e 4R% ! $+#! -ro!t#+ $r ! com$#r#re# #s$ect)+) com$+e,)+) ! #(L s ! #(1. $e descriu mai multe pozitii ale inimii2 Frizontala2 5 aV! si $ aV,* corespunde cu o axa K#H * $emi-orizontala 2 5 aV! si complex ec idifazic in aV,2 corespunde unei axe de #H 6ntermediara2 complexe positive in aV! si aV,* corespunde unei axe de 1#H $emiverticala 2 complex ec idifazic in aV! si 5 aV,* corespunde unei axe de aproximativ 8#H Verticala2 $ aV! si 5 aV,* corespunde unei axe la dreapta fata de C 95H A,# !orm#+# # 4R% este in cadranul l, intre #H si C4#H, cu limite admise intre C1#5 si -1#H (#r #t +e - * o+o" ce #+e #,e 4R% ! $+#! -ro!t#+ sunt date de 2 Varsta* prima luna de viata, axul E5$ este la J11#H* el se deplaseaza spre cadranul l ulterior DdultL7# ani2 axa E5$ este spreC4#H Ddult K 7# ani2 axa E5$ este spre #H Breutatea corporala2 mica2 axa E5$ este spre C4#H mare2 axa E5$ este spre #H )ozitia2 ortostatismul verticalizeaza axa E5$ 3iscarile respiratorii2 inspirul profund verticalizeaza axa E5$ (#r #t $#to+o" ce2 Dxa E5$ #H -1#H poate apare in2 HV$, >5$ Dxa E5$ K -1#H ( sau, dupa altii, -75H ) 2 emibloc antero-superior* Dxa E5$ C4#H C 11#H2 HV0, >50, >)'F Dxa E5$ K11#H 2 emibloc postero-inferior, HV0, >50, >)'F Dxa E5$ in cadranul lll 2 dextrocardie, inversare de electrozi 6n acelasi mod se pot calcula axele undelor ) si & in plan frontal. Dxa undei ) in plan frontal este de aproximativ C75H. Dxa undei & in plan frontal este paralela cu axa complexului E5$sau difera de aceasta cu cel mult 1#H.

Dceasta diferenta se numeste "r#d e!t ve!tr c)+#r. 'and diferenta dintre axa E5$ si a undei & este mai mare de 1#H, gradientul ventricular este alterat si aceasta semnifica isc emie miocardica. P+#!)+ or *o!t#+. )ozitia electrica a inimii in plan orizontal se determina in derivatiile precordiale. )roiectia vectorului E5$ in planul orizontal se roteste in (urul axului longitudinal perpendicular pe acest plan fie catre stanga- rotatie orara- fie catre dreapota- rotatie antiorara. I! rot#t # or#r# zona de tranzitie, cu complexe E5$ ec idifazice, se deplaseaza de la V1-V7 catre V5. $e inscriu complexe r$ pana in V7-V5. 5otatia orara apare in 5(', em- *em)+ $)+mo!#r . I! rot#t # #!t or#r# zona de tranzitie se deplaseaza spre V". $e inscriu imagini 5s pana in V1-V". 5otatia antiorara apare ! 5(%. P+#!)+ s#" t#+. )roiectia vectorului E5$ in planul sagital se roteste in (urul unui ax perpendicular pe acest plan. )ozitiile descrise sunt cord cu varful inapoi si cord cu varful inainte. )ozitia .v#r- !#$o / se manifesta prin existenta concomitenta a undei s in 01,0" si 01. E# #$#re ! 5(', em- *em $)+mo!#r. Po* t # 6 v#r- ianinte/ se manifesta prin existenta concomitenta a undei M in 01, 0", 01. E# #$#re ! 5(%. 0e multe ori nu se poate preciza pozitia cordului in planul sagital. 4. ANALI3A UN'ELOR %I A INTER(ALELOR UN'A P0 $emnificatie 2 depolarizarea atriala 0urata #,#:-#,11 sec Dmplitudinea maxima (0") +",5 mm sau * variaza in functie de pozitia inimii, gradul de umplere atriala, gradul de fibroza, apropierea de electrozi Dxa2 vector orientat de sus in (os, de la dreapta la stanga si dinapoi inainte 2 intre C 75H, C 8#H (#H si C 95H)* Dspect2 1. obligatoriu pozitiva in 01, 0", V1-V8 ". obligatoriu negativa in aV5 1. variabila in2 01 (pozitiva, pozitiv % negativa, negativa) aV! ( pozitiva, negativ % pozitiva, negativa) aV, ( pozitiva, pozitiv % negativa, aplatizata) V1 ( pozitiva,N 1,5 mm* pozitiv % negativa, negativa* deflexiunea negativa N 1mm )* V" ( pozitiva, difazica , foarte rar negativa ) 7. cu " varfuri distantate intre ele cu N #,#1 sec* vizibile in 0" si in precordialele drepte (V1, V")

INTER(ALUL PR $emnificatie2 timpul de propagare a impulsului prin atrii, nodul DV, fasciculul His si ramurile sale, reteaua )urOin(e $e masoara de la inceputul undei ) pana la inceputul complexului E5$, in derivatia cu unda ) si complexul E5$ cele mai largi 0urata* #,1"-#,"# (#,"1) sec* mai scurt la copii si mai lung la varstnici* variabil cu frecventa cardiaca2 1. mai scurt la frecvente inalte* ". mai lung la frecvente (oase, cand tonusul vagal este crescut. Dspect2 1. izoelectric ". subdenivelat, cu L#,:mm ( #,#: mV) , prin suprapunerea undei de repolarizare atriala &a ( opusa ca sens undei )), mai ales in ta icardii. 1. 5ar supradenivelat, cu L #,5 mm ( #,#5 mV)

/O&PLE7UL 4R% $emnificatie2 depolarizarea musculaturii ventriculare Aomenclatura2 E+ prima unda negativa a complexului E5$ 5+ prima unda pozitiva a complexului E5$ $+ urmatoarea unda negativa din complexul E5$, precedata de un 5 5P, 5/, $P, $/ + toate celelalte unde pozitive sau negative din complexul E5$ 5 crestat+ unda pozitiva cu " varfuri, neseparate printr-o deflexiune negativa E$+ complex negativ, fara unda 5 r+ amplitudine L 5mm

E$

M 5 s 5P sP

M 5 crestat s

Dxul2 in plan frontal2 in primul cadran 6n plan orizontal2 zona de tranzitie normala este la V1-V7 6n plan sagital2 cel mai adesea nu se poate stabili axul 0erivatiile bipolare si unipolare ale membrelor (standard) 1. 'omplex pozitiv sau ec idifazic in 0", obligatoriu negativ in aV5 si variabil, in functie de axa in planul frontal, in celelalte derivatii. 'ord verticalizat ( tineri, persoane slabe) 2 E5$ ec idifazic sau negativ in 01, aV! si pozitiv in 0", 01, aV, 'ord orizontalizat (varstnici, supraponderali)* E5$ pozitiv sau ec idifazic in 0", ec idifazic sau negativ in 01, aV, si pozitiv in 01, aV!.. ". 012 E5$ variaza cu miscarile respiratorii (verticalizare in inspirul profound si disparitia undei E)* crestaturi frecvente ale complexului, fara semnificatie 1. -nda E2 se inscrie in 0", 01 si aV,, cand axa E5$ este verticala si in 01 si aV!, cand axa este orizontala durata2 ,#,#1 sec ( 01 poate fi #,#7-#,#5 sec) amplitudinea2 L 7mm (L "5Q din 5-ul urmator). 012 poate fi de 5mm si K "5Q din 5-ul urmator, daca se reduce in inspirul profund si este de durata si amplitudine normala in 0" si aV,. 7. -nda 52

Dmplitudinea maxima 2 01+15mm* 0", 01 aV, + 14 mm* aV!+1# mm ( in functie de axa electrica in planul frontal) 3icrovolta(2 r L 5mm Dmplitudinea scade cu varsta si cu cresterea in greutate. )oate apare o unda r terminala in aV5, L 5mm 5. -nda $2 Dmplitudinea 2 01, aV! L 4mm* 01, 0" aV, L 5 mm E$ in aV5 L 18 mm 8. 0urata complexului E5$ 2 #,#9- #,1# (#,11) sec 0erivatiile precordiale 1. V1-V"2 r$* r+depolarizarea septala* $+ depolarizarea ventriculara* r%$L1* amplitudinea undei r creste progresiv spre V7-V8 si amplitudinea undei $ descreste progresiv spre aceleasi derivatii ". V"-V1 2 5+$* este zona de tranzitie intre aspectul inregistrat in derivatiile drepte si acela din derivatiile stangi* 1. V7-V8* M5s* M+depolarizarea septala* 5+ depolarizarea musculaturii ventriculare* s+ depolarizarea bazei septului si a ventriculului stang* 5%sK1 7. -nda E apare, in ordinea crescatoare a frecventei, in V7, V5 si V8* durata L#,#1 sec amplitudinea L"mm ( dar, la tineri, poate atinge 1 si 7 mm) 5. -nda 5 'reste in amplitudine de la V1 la V8 6n V1 poate exista aspect de E$ (r izoelectric$) * in V" este intotdeauna aspect r$ amplitudinea 52 V1 L8mm* V7 L "5 mm* V7 K V5 K V8* la tanar este mai mare decat la varstnic. 8. -nda $ $cade im adancime de la V1 la V8* poate lipsi in V5- V8 Dmplitudinea 2 V1 L 1: mm* V" L "8 mm* V1 L "1 mm* la tineri poate atinge 1# mm Dmplitudinea $ in V1 L 1 mm este patologica 9. Dmplitudinea undei maxime a complexului E5$ L 1# mm in toate precordialele + microvolta(* :. 0urata E5$ 3axima in V"-V1 #,#9-#1# (#,11) sec deflexiunea intrinsecoida in V1 L #,#15 sec deflexiunea intrinsecoida in V5-V8 L #,#75 sec deflexiunea intrinsecoida reflecta timpul necesar curentului electric sa strabata musculature ventriculara si sa a(unga sub electrodul explorator. $e masoara de la inceputul complexului E5$ pana la ultimul varf al undei 5.

%EG&ENTUL %T $e masoara de la sfarsitul complexului E5$ ( punctual R) pana la inceputul undei & 0erivatii standard2 izoelectric sau supra S subdenivelat cu N1 mm* 1. $upradenivelarea apare mai frecvent in derivatiile inferioare ". $ubdenivelarea apare mai frecvent in 01 si aproape niciodata in 01, 0", aV, 0erivatiile precordiale2 izoelectric sau supradenivelat 1. supradenivelarea este de N 1mm in V"-V1 si N 1 mm in V5-V8 ". supradenivelarea este mai importanta la tineri 1. supradenivelarea K "mm este rara dupa 7# ani 7. orice subdenivelare este patologica, in absenta ta icardiei &a icardie2 subdenivelare ascendenta, (onctionala, de durata scurta L1mm la #,#: sec de punctual R, prin suprapunerea undei de repolarizare atriala &a UN'A T Dxa2 paralela cu a E5$ ( spre stanga, inferior si anterior) sau formeaza un ung i mic ( gradientul ventricular) 0erivatii standard2 1. & obligatoriu pozitiva in 01, 0" si obligatoriu negativa in aV5 ". 01 si av! 2 pozitiva, aplatizata, difazica (pozitiv% negativa) sau negativa 1. aV, 2 pozitiva, rar aplatizata sau difazica 0erivatii precordiale2 1. obligatoriu pozitiva in V5-V8 ". pozitiva sau negativa in V1 (5#Q femei) 1. pozitiva, foarte rar aplatizata , difazica sau inversata in V" ( 1#Q) 7. exceptional de rar, la tineri, poate fi aplatizata, difazica sau negativa in V1V7 5. cand & este negativain V1-V7 la barbatul adult (L1Q)+ persistenta tipului (uvenil 0urata 2 de obicei nu se determina, fiind greu de precizat debutul si sfarsitul undei Dspectul2 asimetrica2 1. portiunea initiala a undei & pozitive este concava superior si mai lenta decat cea finala* ". portiunea initiala a undei & negative este concava inferior si mai lenta decat cea finala 1. uneori are doua varfuri, separate intre ele de L#,15 sec. Dmplitudinea2 1. 0erivatii standard2 cea mai inalta amplitudine se inregistreaza in 0" 2 N 8 mm la femei amplitudinea & este mai mica decat la barbati in 01 si 0" amplitudinea & este obligatoriu K#,5 mm in 01,aV!,aV, amplitudinea undei & poate fi mai mica, mai ales la femei ( #,1T#,1 mm) ". 0erivatii precordiale

Dmplitudinea maxima este in V"-V1 si scade in precordialele stangi* la barbatul tanar 2 1#-17mm, in medie 8 mm* Dmplitudinea scade la barbatul peste 7# ani !a femei, amplitudinea este N : mm, in medie 1-7 mm Dmplitudinea minima a undei & trebuie sa fie K 1#Q din amplitudinea undei 5 precedente

INTER(ALUL 4T 5eprezinta durata sistolei electrice ventriculare $e masoara de la inceputul complexului E5$ pana la sfarsitul celei mai largi unde & Variaza cu frecventa cordului Este mai lung seara sin somn, din cauza variatiei tonusului vegetativ E&c+O U55* O+ #,149 la barbati si #,715 la femei UN'A U -nda de amplitudine mica, pozitiva, situata dupa sfarsitul undei & Vectorul undei - are aceeasi orientare cu al undei & 0e obicei este izoelectrica in 01, aV5, aV! )oate fi negativa in 01 si aV, Dmplitudine maxima in V"-V1 2 L"#Q din amplitudinea undei & precedente* de obicei este L "mm $e vizualizeaza mai bine la ritmurile bradicardice %EG&ENTUL TP+ linia izoelectrica de referinta (ARIANTE ALE A%PE/TULUI NOR&AL %1%2%2 2 vectorii terminali ai complexului E5$, cu originea in tractul de e(ectie al V0 sau in septul postero-bazal se orienteaza superior si la dreapta. Dpare la aprox. "#Q dintre subiectii normali 0g dif . Varianta normala $1$"$1 5%$ in 01 $ "%$ 1 K1 K1 HV0 sau emfizem pulmonar L1 K1 sau egale Hiperdeviatie axiala stanga K1 L1

R%R8 s#) r%r8 ! (1 5P reflecta depolarizarea tardiva a cristei supraventricularis din V0 sau a bazei $6V. Dpare la aprox. ",7Q dintre subiectii normali. 6ncidenta este mai mare in V15 , V75 , V1x sau ? , V"x sau ? Dpare mai frecvent aosciat cu anomalii toracice2 pectus excavatus* 0g dif cu HV0 sau >50 se face prin2 1. amplitudinea 5 L : mm ". amplitudinea 5P L 8 mm 1. 5%$ L 1 6n aV5 se poate inscrie r terminal, normal, % !drom)+ re$o+#r *#r $recoce $upradenivelare $& in derivatiile precordiale, mai frecvent V1-V1, la barbati tineri Dspect concav superior -rmata de unde & inalte $upradenivelarea $&%inaltimea & in V8 L #,"5 $ubdenivelare reciproca in aV5 0e obicei axa E5$ in plan frontal este verticala si ritmul este bradicardic Pro"res # +e!t# # )!de r ! $record #+e Dbsenta r in V1-V", mai rar V1-V7 prin 2 1. plasarea electrozilor prea sus ". verticalizarea cordului si coborarea diafragmului (emfizem) 0g. dif. cu- infarctul antero-septal -rotatia importanta orara (tromboembolism pulmonar) I! m# #t+et)+) >radicardie sinusala (1#-7#%min) )auze sinusale K" sec >loc atrio-ventricular grad 1, mai rar tip VencOebac HiWertrofii atriale sau ventriculare 5tim (onctional $indrom de repolarizare precoce

5IPERTRO1IILE ATRIALE 5IPERTRO1IA ATRIALA %TANGA 'riterii de diagnostic2 0urata undei ) K#,1" sec Dspect crestat al undei ), cu distanta intre cele " varfuri K#,#1 sec* vizibil mai ales in 0" Dxul undei ) in plan frontal la stanga, K C 15 o ( explica aspectul undei ) in 01, uneori difazic) V12 deflexiune negativa terminala, ma larga de #,#7 sec si mai adanca de 1 mm 5IPERTRO1IA ATRIALA 'REAPTA 'riterii de diagnostic2 -nda ) K",5 mm in 0" 0urata ) normala Dxul undei ) in plan frontal KC 95 o ( explica aspectul undei ) in 01-amplitudine redusa- si aV!-uneori negativa) V12 deflexiune initial pozitiva, K1,5 mm* 'and atriul drept este mult marit, poate apare o unda ) negativa in V1, mimand ipertrofia atriala stanga Dlte conditii in care poate apare o unda ) negativa in V12 >ron opneumopatia cronica obstructiva (cu sau fara cord pul monar) )ectus excavatus

)E56'D506&E )E56'D506&D D'-&D 1. $tadiul 1 dureaza 1-5 zile2

subdenivelare )5 in ma(oritatea derivatiilor* supradenivelare in aV5 si, ocazional , in V1* este prezenta la :#Q cazuri* este prima modificare electrica* poate apare fara modificari de $&* este pasagera supradenivelare $& (onctionala, concava superior, N 5mm, in ma(oritatea derivatiilor epicardice C subdenivelare in aV5 * apare in 4# Q cazuri ". $tadiul " 2 dureaza pana la 5 zile 2 Aormalizarea segmentului $&* & pozitiv, dar se poate aplatiza Dspect pseudonormal 1. $tadiul 1 2 durata variabila 2 saptamani, luni -ndele & se negativeaza in toate derivatiile, cu exceptia aV5 si V1* amplitudinea undei & negative este mica* uneori unda & devine numai aplatizata, difazica ( pozitiv%negative) sau crestata 7. $tadiul 7. Dspect normal Dlte modificari E'B2 3icrovolta( 2 5 precordiale L1#mm* 5 in derivatiile membrelor L 5mm* nu se coreleaza cu cantitatea de lic id pericardic 3icorvolta(ul E5$ se asociaza cu unda ) de amplitudine normala Dlternanta electrica a E5$, si%sau a undei ), si%sau a undei &* cand alternanta cuprinde toate undele, este specifica, dar putin sensibila, pentru tamponada E&c ramane normal, cu exceptia pericarditei post c irurgie cardiaca, cand este alungit 5. 'orelatii etiologice2 3odificarile $& si & apar in pericarditele acute * 1. la copii ". virale 1. bacteriene (purulente) 7. bacilare ( mai ales modificari de &) 3odificarile $& si & tipice sunt mai rare in pericardita2 1. neoplazica ". uremica 1. din reumatismul articular acut 7. dupa 63D2 sugestive sunt2 prezenta supradenivelarii $& in derivatiile in care ar trebui sa existe modificari reciproce de faza terminala* unde & positive in derivatiile und ear trebui sa se negativeze, la 7: ore de la producerea infarctului* pozitivarea precoce a undelor & negative (evolutie atipica a undei &) 8.0g. diferential. 3odificari )ericardita acuta Dmplitudinea L5mm supradenivelarii 63D K5mm 5epolarizare 3iocardita precoce L5mm subdenivelare

$& ,orma supradenivelarii 5elatia cu unda & 0erivatiile in care apare supradenivelarea 6magine indirecta 0inamica $& si & E&c

'onvexa superior separate ma(oritatea aV5, V1 Aormalizarea $&, apoi negativarea & normal

'oncava superior F inglobeaza (unda monofazica) 0erivatiile directe 0erivatiile indirecte Aegativarea &, apoi normalizarea $& alungit

'onvexa superior separate

separate

)recordiale difuze drepte nu stabile nu Variabila* coexista aritmii si blocuri variabil

normal

)E56'D506&D 'FA$&56'&6VD 3odificari nespecifice2 microvolta( & aplatizat, crestat, inversat Dx E5$ la dreapta -nde E Dritmii atriale (fibrilatia atriala, flutter atrial) $'!E5F0E536D2 microvolta(, HV$, HV0 !E$ 2 pericardita* 63D (vasculita)* bloc total DV congenital la copiii mamelor cu !E$ )DA* isc emie, 63D, (vasculita), HV$ )F!636FX6&D si 0E53D&F36FX6&D 2 bloc atrio-ventricular* blocuri de ramura ( >50C>,D$)* isc emo-leziune* aritmii supraventriculare si ventriculare )F!6D5&56&D 5E-3&F60D 2 pericardita $6A05F3 5E6&E5 si $)FA06!6&D DAY6!FXDA&D 2 bloc atrio-ventricular gradul 1, tranzitor* blocuri de ramura, emiblocuri* bloc atrio-ventricular de gradul ll si lll 5E-3D&6$3-! D5&6'-!D5 D'-& 2 bloc atrio-ventricular gradul l* bloc VencOebac * >loc atrio-ventricular gradul lll ( rar)* unde & difuz negative, ritm (onctional accelerat, >5$ sau >50 H6)E5&65F606$32 ta icardie sinusala ( tineri)* fibrilatie atrilala ( varstnici, mai ales cand creste &1)*

bloc atrio-ventricular gradul 1, >50 minor, >,D$* supradenivelari de $& asemanatoare pericarditei* modificari nespecifice & HV$, HD0 rar apar2 flutter atrial, ta icardie supraventriculara paroxistica, blocuri atrio-ventriculare gradul ll sau lll* H6)F&65F606$32 bradicardie sinusalaC microvolta( C aplatizarea sau inversarea undei &* undele & negative pot fi adanci reducerea amplitudinii ) bloc atrio-ventricular gradul 1, blocuri de ram, emiblocuri alungire de E&c ta iaritmii ventriculare ( torsada varfurillor) supradenivelare $& asemanatoare pericarditei H6)F'D!'E36D alungirea E&c unda - nu se vede unda & aplatizata, inversata H6)E5'D!'E36D2 E&c scurtat >locuri arioventriculare gradul l si ll Dritmii >)'F2 Dmplitudinea ) K",5mm in 0", 01 sau aV, Dxa undei ) la dreapta fata de :#H 012 ) izoelectric* amplitudinea E5$ L 1,5 mm* amplitudinea & L #,5 mm Dmplitudinea E5$ in toate derivatiile membrelor L 5mm Dxa E5$ in plan frontal verticalizata ( K 4#H) Dmplitudinea E5$ L 5 mm in V5-V8, sau 5 L 9mm in V5 sau 5 L 5 mm in V8 5%$ L1 in V5-V8 $1,$",$1, cu 5%$ L1 in 01, 0" , 01

%IN'RO&UL 'E PREE7/ITATIE (ENTRI/ULARA Este o anomalie congenitala cardiaca in care o parte din miocardul ventricular se activeaza electric precoce, inainte ca stimulul sa a(unga de la atrii la ventriculii prin nodul atrio-ventricular.

$unt fascicule musculare prezente la fat si care in mod normal dispar dupa nastere. )roprietati electrofiziologice2 viteza de conducere mare si perioada refractara lunga. T $)r de co!e, )! 2 Atr o9ve!tr c)+#re0 -#sc c)+)+ :e!t2 este responsabil de sindromul Volf-)arOinson V ite tipic* P#r#!od#+e;#mes Atr o9-#sc c)+#r0 - .re <reche!m#cher 2 conecteaxza direct atriul cu fasciculul His* Nodove!tr oc)+#r= 1#sc c)+ove!tr c)+#r. -ltimele " tipuri de fibre se numesc fibre 3a aim. 1. % !drom)+ >P> E+ectro- * o+o" e0 'urentul de depolarizare a(unge de la atrii la ventriculi initial pe calea rapida, aberantaZ se"me!t PR sc)rt 6n zona din masa ventriculara depolarizata pe aceasta cale impulsul se propaga lent (viteza de conducere mai mica decat prin reteaua )urOin(e) Z #$#re )!d# de+t# la inceputul complexului E5$. -nda delta poate fi pozitiva sau negativa intr-o derivatie in functie de locul de insertie al fascicului aberant. Dmplitudinea undei delta este variabila, in functie de masa musculara ventriculara care a fost preexcitata 0aca unda delta este importanta, apar mod - c#r sec)!d#re de -#*# term !#+#, ce i se opun ca sens 6ntre timp, impulsul a(unge la venticuli si pe calea nodului atrioventricularZ - !#+)+ com$+e,)+) 4R% este !orm#+ 'omplexul E5$ intr-un sindrom V)V este un com$+e, de -)* )!e /RITERIILE 'E 'IAGNO%TI/0 1. I!terv#+ PR ? 0,12 sec, c) )!d# P !orm#+#= 2. /om$+e, 4R% +#r", @ 0,11 sec, $r ! $re*e!t# )!de de+t# 2. U!d# de+t# #$#re c# o + ! e -r#!t#, o.+ c# $e $#!t# ! t #+# # 4R%, c) d)r#t# de 0,0290,0Asec. Po#te + $s ! der v#t +e $e c#re se $ro ecte#*# $er$e!d c)+#r 4. mod - c#r sec)!d#re de -#*# term !#+#, ce se o$)! c# se!s )!de de+t# Efectul concertina2 scurtarea progresiva a intervalului )5 si alungirea progresiva concomitenta a E5$, prin aparitia undei delta !a 5#Q dintre bolnavi modificarile apar intermitent !a 1#Q dintre pacienti durata E5$ este normala )rezenta undei M normale de depolarizare septala in V5-V8 exclude V)V )olaritatea undei delta a(uta la localizarea fascicului accesor2 1. &ip D 2 delta C in V1-V" si S in V5-V82 fascicul accesor intre D$ si V$ (5#Q)*

". &ip > 2 delta S in V1-V" si C in V5-V82 fascicul accesor intre D0 si V0, anterior de artera pulmonara ( "#Q)* 1. &ip ' 2 delta C in toate precordialele2 fascicul accesor posterior, intre atrii si septul ionterventricular (1#Q) %em! - c#t # c+ ! c# # s !drom)+) >P>2 #,15-#,"5Q din populatia generala* mai frecvent la barbati "%1 dintre pacienti nu au boli organice cardiace poate sa dispara odata cu varsta se poate asocia cu 2 1. cardiomiopatii obstructive ( [Q) ". cardiomiopatii dilatative familiale 1. ipertiroidism 7. sarcina ( demasca ) 5. prolaps de valva mitrala ( fascicul stang) 8. anomalia Ebstein (5-1#Q) (de partea dreapta) 9. 0$D, 0$V, coarctatie de aorta :. blocuri atrioventriculare sau intraventriculare, tumori cardiace ' #"!ost c)+ d -ere!t #+2 delta C in V1-V"2 >50- dar exista $ larg in V5-V8, 01 aV! HV0- dr exista rotatie orara 6nfarct miocardic posterior S dar exista E patologic in V9-V4 delta - in V1-V"2 infarct miocardic anteroseptal- dar faza terminala >5$- dar aspectul undei delta HV$- dar criteriile de amplitudine delta S in diverse derivatii2 infarct miocardic cu localizarile respective T)+.)r#r de r tm ! >P> 2 tulburari de ritm supraventriculare cu frecventa ventriculara inalta &)$V 2 95-:#Q dintre toate tulburarile de ritm* 1. mecanism2 reintrare folosind anterograd nodul atrioventricular si retrograd calea accesorie (tip ortodromic) Z nu apare unda delta in timpul ta icardiei ". 17#-"5#%min 1. initiat de ED sau Ev 7. )P apare dupa E5$* 5-)P L )P-5 ( circuit ortodromic) 5. )P apare dupa E5$2 5-)P K )P- 5, circuitul este antidromic si apare unda delta ( 1#Q) * localizarea fascicului accesor este la distanta de nodul atrio-ventricular ,ibrilatie atriala cu frecventa inalta ( "#-15Q) ,lutter atrial cu conducere 121 ( 9Q)* in aceste doua tulburari de ritm conducerea anterograda este adesea pe calea accesorie Z apare unda delta )ot exista cai accesorii multiple care favorizeaza tulburarile de ritm

/o!sec !te+e #r tm +or d ! >P>0 1. Hemodinamice* legate de frecventa inalta2 colaps ". Dritmice2 induc fibrilatie ventriculara

1. &erapeutice2 sunt favorizate de medicamentele care alungesc perioada refractara a nodului atrio-ventricular si o scurteaza pe aceea a fascicului accesor2 digitala, beta-blocantele* blocantele de 'a (verapamil, diltiazem), manevrele vagale* pot fi tratate cu medicamentele care alungesc perioada refractara a fascicului accesor2 #!t #r tm ce +# s +++ 2. % !drom)+ LGL 0atorat existentei fibrelor paranodale Rames, care .sunteazaP nodul atrioventricular, sau fibrelor atrio-fasciculare /RITERIILE 'E 'IAGNO%TI/ 1. PR?0,12 sec, c) )!d# P !orm#+# 2. ')r#t# 4R% !orm#+# 0iagnostic diferential2 ritm (onctional 2 dar ) este negative in 01, 0", aV, si C in aV5 $e asociaza cu 2 &)$V ( cel mai frecvent# ,ibrilatie atriala si flutter atrial cu frecventa inalta ( mai rar) 2. Pree,c t#t # t $ &#h# m 0atorata fibrelor musculare care leaga nodul atrioventricular sau fasciculele sistemului de conducere cu miocardul ventricular, de obicei pe dreapta. /RITERII 'E 'IAGNO%TI/ 1. I!terv#+ PR !orm#+ 2. Pre*e!t# )!de de+t# -nda delta poate sa nu apara in ritm sinusal, ci numai in ta icardie &ulburari de ritm2 ta icardie supraventriculara prin reintrare cu aspect de >5$ cu axul superior* calea anterograda2 fibrele ma aim* calea retrograde2 ramurile fascicului His ,recventa 2117-"9#%min Dx E5$2 #* -95H 0urata E5$ L#,15 sec Dspect* 5 in 01, r$ in V1, zona de tranzitie dupa V7

ARIT&II %UPRA(ENTRI/ULARE R tm)+ s !)s#+ este definit prin prezenta undei ) cu urmatoarele caracteristici2

-nda ) de propagare anterograda 2 1.obligatoriu pozitiva in 01, 0", V1-V8 ". obligatoriu negativa in aV5 1. variabila ( pozitiva, difazica, aplatizata sau negativa) in 01, aV!, aV,, V1, rar V", in functie de axul undei ) in planul frontal 3orfologia undei ) constanta in aceeasi derivatie ,recventa undelor ) intre 8#-1##%min 6ntervalul )-) constant sau variabil cu cel mult #,18 sec 6nterval )-E5$ constant, #,1"-#,"1 sec (cu conditia sa nu coexiste tulburari de conducere atrio-ventriculara)

E7TRA%I%TOLELE %UPRA(ENTRI/ULARE 'riterii de diagnostic2 U!d# P #$#re $recoce &or-o+o" # )!de P este d -er t# de # )!de P s !)s#+e , dar: 1. ) asemanator cu ) sinusal ". ) .retrograd/, cand2 -are origine atriala inferioara ( )-E5$ +#,1"sec) -are origine (onctionala ()-E5$ L#,1" sec) 1. ) negativ in 01, aV!,V5,V8 cand are originea in atriul stang U!d# P este )rm#t# de )! com$+e, 4R% de #s$ect !orm#+ , dar2 1. E5$ larg, de obicei cu aspect de >50, prin aberatie de conducere ". ) blocat, neurmat de E5$ I!terv#+)+ P94R% este !orm#+, dar: 1. K#,"1 sec ". L#,1" sec, in extrasistolele atriale inferioare si nodale I!terv#+)+ de c)$+#re - ,, ! e,tr#s sto+e+e mo!o-oc#+e P#)*# $ost e,tr#s sto+ c# este dec#+#!t# B? 2 !terv#+e P9P !orm#+eC, dar: 1. )oate fi compensatorie, in extrasistolele supraventriculare .tardive/ ". )oate fi egala cu un ciclu )-) normal, in extrasistolele supraventriculare 6nterpolate (posibile mai ales pe ritm sinusal bradicardic) 1. )oate fi supracompensatorie, in boala de nod sinusal TA5I/AR'IA ATRIALA &ULTI1O/ALA0 ! D09E5F c#*)r #$#re ! <P/O 'e.)t !e$#ro, st c G 2 )!de P c) mor-o+o" e d -er t# ! #cee#s der v#t e 1recve!t# ve!tr c)+#r# 1009150/m ! 250/m ! Pre*e!t# + ! e *oe+ectr ce I!terv#+e+e P9R s)!t v#r #. +e, d verse "r#de de .+oc #tr o9ve!tr c)+#r, )!de P !eco!d)se I!terv#+e+e P9P v#r #. +e RIT&UL 5AOTI/ ATRIAL0 #ce+e#s c#r#ctere mor-o+o" ce c) t#h c#rd # #tr #+# m)+t -oc#+#, d#r -recve!t# ve!tr c)+#r# s). 100/m !

>AN'ERING PA/E9&A:ER &or-o+o" # )!de P v#r #*# "r#d#t de +# o .#t# e +# ce#+#+t#, reve! !d #$o tre$t#t +# #s$ect)+ ! t #+ I!terv#+)+ P9R 0 1.>#!der !" !tr#s s!)s#+0 co!st#!t 2. >#!der !" #!tr##tr #+0 v#r #. + B se sc)rte#*# $ro"res v, #$o creste $ro"res vC TA5I/AR'IA %INU%ALA0 P !orm#+ c# #,# s mor-o+o" e 1recve!t# @100/m ! 'e.)t s s-#rs t $ro"res ve H 1recve!t# m#, m# #dm s#, de e,em$+) +# e--ort, se core+e#*# c) v#rst#0 2209v#rst# ! #! TA5I/AR'IA %INU%ALA PRIN REINTRARE 'e.)t s s-#rs t .r)sc, $rec $ t#te de e,tr#s sto+e #tr #+e 1recve!t# ?150/m ! P !orm#+ c# #, s mor-o+o" e <RA'I/AR'IA %INU%ALA0 -recve!t# ?50/m ! TA5I/AR'IA PRIN REINTRARE ATRIO9(ENTRI/ULARA NO'ALA BA(NRTC Nod)+ #tr o9ve!tr c)+#r #re 2 t $)r de - .re0 1. - .re 6r#$ deI, situate in portiunea anterioara a septului interatrial -viteza mare de conducere -perioada refractara lunga 2. - .re 6+e!te8, situate aproape de ostium sinusului coronar -viteza de conducere mica -perioada refractara scurta A.T $)+ com)! de A(NRT Bs+oJ9-#stC2 conducerea anterograda se face pe calea lenta si conducerea retrograda se face pe calea rapida -recve!t# 1509200/m ! 4R% !")st P8 retro"r#d m#sc#t de 4R% s#) v * . + c# $se)do s ! '2 s $se)do r8 ! (1 Po#te - ! t #t# de o e,tr#s sto+# #tr #+# c#re, - !d $recoce, v# .+oc#t# $e c#+e# r#$ d#, c) $er o#d# re-r#ct#r# +)!"# s v# - co!d)s# $e c#+e# +e!t#, c) !terv#+ PR +)!" R9R se $o#te sc)rt# $ro"res v +# $r me+e .#t# s se $o#te #+)!" $ro"res v ! !te# term !#r t#h c#rd e <. T $)+ r#r de A(NRT B-#st9s+oJC0 conducerea anterograda se face pe

calea rapida si cea retrograda, pe calea lenta 1recve!t# 1509200/m ! 4R% !")st P8 retro"r#d, +# d st#!t# de 4R%0 R19P8 @P89R2 TA5I/AR'IA PRIN REINTRARE ATRIO9(ENTRI/ULARA BA(RTC 6mplica existenta unei cai accesorii cu conducere rapida si perioada refractara lunga D. T $)+ com)! de A(RT2 conducere anterograda prin nodul atrio-ventricular si retrograda pe calea accesorie 1recve!t# @200/m ! Bd#r !) o.+ "#tor )C 4R% !")st P8 retro"r#d v * . + d)$# 4R%, $e se"me!t)+ %T s#) $e )!d# T, c) R19P8?P89 R2 >. T $)+ r#r de A(RT 2 conducere anterograda pe calea accesorie si retrograda prin nodul atrio-ventricular 1recve!t# @ 200/m ! Bd#r !) o.+ "#tor )C 4R% +#r" B)!d# de+t#C R19P8@P89 R2 TA5I/AR'IA ;ON/TIONALA NEPARO7I%TI/A9 ectopica 1recve!t# A09120/m ! P8 retro"r#de v * . +e !# !te s#) d)$# 4R%, s#) d soc #t e #tr ove!tr c)+#r# Po#te coe, st# c) .+oc)r #tr o9ve!tr c)+#re 1I<RILATIA ATRIALA0 U!de 6-8 2509D00, !ere")+#te, !e"#+e N) e, st# + ! e *oe+ectr c# 1e!ome!)+ de co!d)cere #sc)!s# I!terv#+e R9R v#r #. +e 4R% !")ste 1e!ome! Ashm#!0 #.er#t e de co!d)cere B4R% +#r", de o. ce c) #s$ect de <R'C ce #$#re c#!d )! c c+) R9R sc)rt )rme#*# )!) c +c) R9R +)!"

1LUTERRUL ATRIAL0 U!de 61I re")+#te, 2509250/m !

N) e, st# + ! e *oe+ectr c# 4R% !")st <+oc#K - , ! !od)+ #tr o9ve!tr c)+#r, de o. ce 201= <+oc#K v#r #. + ! !od)+ #tr ove!tr c)+#r0 r tm ve!tr c)+#r v#r #. + 1+)tter)+ #tr #+ t $ c0 1. -recve!t# )!de+or 1 1A59250/m ! B200/m !C 2. )!de+e 1$o* t ve ! (1 2. )!de+e - c) #s$ect de d !t de - er#str#) ! '2,'2, #(1, c) $#!t# #sce!de!t# r#$ d# s desce!de!t# +e!t# 1+)tter)+ #tr #+ #t $ c0 1. -recve!t# )!de+or 1 m# m#re dec#t ! -+)terr)+ t $ c 2. )!eor )!de+e - !) se v#d, c determ !# #s$ect s !)so d#+ #+ + ! e *oe+ectr ce, #sem#!#tor c) - .r +#t # #tr #+#= determ !#r +e !tr#c#rd #ce #r#t# !s# o #ct v#re co!st#!t# e!doc#rd c# 2. )!de 1 $o* t ve ! der v#t +e !-er o#re, !e"#t ve ! (1

%IN'RO&UL %INU%ULUI <OLNA( Asoc ere# de t#h #r tm , - .r +#t e s#) -+)tter #tr #+ c) .r#d #r tm , .+oc)r s !o9 #tr #+e s#) #tr o9ve!tr c)+#re s r#s$)!s !#decv#t +# #!t #r tm ce.

U! e+ectrod ! !ter or)+ ce+)+e !re" stre#*# d -ere!t# de $ote!t #+ tr#!smem.r#!#r Pote!t #+)+ tr#!smem.r#!#r de re$#)s
$arcini positive la exterior (AaC ) si negative in interior ('l- * proteine amfotere) potential transmembranar !e"#t v , a caruri valoare depinde de regiunea in care se inregisteaza

Pote!t #+)+ tr#!smem.r#!#r de #ct )!e


$arcini negative la exterior ( intra AaC ) si pozitive in interior potential transmembranar $o* t v ,azele potentialului de actiune2 # S depolarizarea rapida 1- repolarizarea rapida "- platoul 1- repolarizarea lenta 7- depolarizarea lenta diastolica

Am. e+ectro* +# e,ter or)+ ce+)+e !re" stre#*# d -ere!t# de $ote!t #+ e$ mem.r#!#r
5epaus2 nu exista diferenta de pWotential intre capetele celulei (la fiecare capat fiind cate un electrod) Excitarea celulei la unul din capete duce la aparitia unui potential epimembranar 'elula cardiaca se comporta ca un dipol electric 0iferenta de potential intre " suprafete sau intre " poli cu sarcini cu polaritate opusa formeaza un dipol, cu o directie, marime si polaritate. ,iecarui dipol 6 se poate asocia un vector. E'B inregistreaza secventa unor vectori instantanei atribuiti unor dipoli imaginari care isi sc imba marimea si directia in timpul propagarii

impulsului. 6n timpul activitatii electrodul care inregistreaza este influentat de diferenta de potential din zona invecinata. 6nregistrarea activitatii , reprezentata de vectorul instantaneu, depinde de pozitia electrodului in campul electric exercitat de dipol.

Dspectul undelor E'B inregistrate la suprafata corpului depinde de 2 proprietatile generatorului (potentialul de actiune) viteza de propagare a excitatiei caracteristicile volumului conductor 0iferentele de potential generate in timpul activitatii cardiace duc la aparitia de curenti electrici in conductorii ce incon(ura inima. )e modelul fibrei musculare isolate incon(urata de un mediu omogen , sarcinile positive sunt egale sin u se inregistreaza diferenta de potential electric la suprafeta fibrei. 'and excitatia invadeaza fibra, apar curenti electrici transmembranari si se creaza o diferenta de potential de-a lungul fibrei-potentialul de depolarizare S care dispare in perioada depolarizarii depline. 6nima contine aprox 1#1# celule. ,iecare moment al depolarizarii si al repolarizarii reprezinta stagii diferite ale activitatii unui numar mare de cellule si forta electromotoare generate in fiecare moment reprezinta suma diferentelor de pWotential. )otentialul descreste cu cresterea distantei fata de dipol. 6n modelul Eint oven generatorul activitatii cardiace era un msingur dipole in centrul triung iului si volumul conductor era omogen si nemarginit. Dceste model nu explica distributia tridimensionala a activitatii cardiace elecxtrice in fiecare punct in timpul ciclului cardiac. $-a sugerat ca fortele electromotoare generate de exccitatia ventri+culara pot fi exprimate mai bine de campul electric al mai multor dipoli decat al unuia singur. )otentialul electric declina cu cresterea distantei fata de inima, aproximativ cu patratul distant ei. Dceasta inseamna ca orice punct de pe torace asezat la o distanta de inima mai mare de " diametre ale inimii este electric ec idistant fata de generator, deci de inima. 6ndepartarea electrozilor asezati pe extremitati este suficienta pentru a indeparta componentele nondipolare ale E'B generate de efectul de proximitate. 6n acelasi timp intelegem de ce derivatiile anterioare precordiale , din cauza aproprerii de inima sunt influentate de potentialele generate de structurile in contact direct cu electrozii. &eoria ung iului solid. 6n orice pun ct potentialul inregistrat la suprafata corpului este determinat de produsul dintre ung iul solid determinat in acel punct de catre limita intre sarcinile opuse si

densitatea sarcinilor pe unitate de arie . Dceasta inseamna ca pentru o valoare a sarcinii electrice, deflexiunea inregistrata este cu atat mai mare cu cat suprafata este mai mare. )entru orice suprafata de inregistrare marimea deflexiunii inregistrate creste parallel cu densitatea sarcinilor electrice. Volumul conductor. 'onductibilitatea (oasa a tesuturilor din (ur descreste amplitudinea vectorilor inregistrati. Hipovolta(ul apare in obezitate, iperinflatie pulmonara, ravarsat pericardic sau pleural stang. 0erivatii bipolare2 ambii electrozi se afla in pozitii cu variatii similare de potential 0erivatii uniolare2 un electrod este situate intr-o zona cu variatii de potential negli(abile in comparative cu celalalt.

S-ar putea să vă placă și