Sunteți pe pagina 1din 4

Big Bang De la Wikipedia, enciclopedia libera Calitatea informa?iilor sau a exprimarii din acest articol sau sec?

iune trebuie m bunata?ita. Consulta?i manualul de stil ?i ndrumarul, apoi da?i o mna de ajutor. Acest articol a fost etichetat n 2005 Cosmologie fizica Galaxies of the Infrared Sky .jpg Vrsta Universului Big Bang Big Bounce Big Crunch Big Rip Radia?ie cosmica de fond Energie ntunecata Materie ntunecata Flux ntunecat Coordonate Robertson-Walker Ecua?iile Friedmann Formarea ?i evolu?ia galaxiilor Legea lui Hubble Infla?ie (eterna) Structura universului Modelul Lambda-CDM Expansiunea metrica a spa?iului Nucleosinteza Universul observabil Forma Universului Cronologia Big Bangului (grafic) Cronologia cosmologiei (grafic) Destinul final al Universului Univers Subiecte legate Astrofizica Relativitate generala Fizica particulelor Gravita?ie cuantica Timp zero Multivers Portal:Astronomie v d m Big Bang-ul (engl. Big Bang, marea explozie) este modelul cosmologic care explic a condi?iile ini?iale ?i dezvoltarea ulterioara a Universului. Acest model este sus?inut de explica?iile cele mai complete ?i corecte din punct de vedere ?tiin? ific. Termenul de Big Bang, n general, se refera la ideea ca Universul s-a extins de la o singularitate primordiala fierbinte ?i densa acum aproximativ 13 miliar de de ani. Teoria Big Bang este modelul care explica apari?ia materiei, energiei, spa?iului ? i timpului, altfel spus a existen?ei Universului. Aceasta teorie ncearca sa expli ce de ce universul se extinde permanent nca de la apari?ia sa, ?i de ce pare a fi uniform n toate direc?iile. Cuprins [ascunde] 1 Teorii despre producerea Big Bangului; suportul ?tiin?ific 1.1 Limitele cunoa?terii momentelor de nceput ale Big Bangului 1.2 Cercetari fizico matematice privind nceputul Big Bangului ?i cauzele exploziei ini?iale 2 Consecin?ele Big Bang-ului 2.1 Originea radia?iei cosmice de fond 3 Expansiunea ?i contrac?ia universului

4 Bibliografie 5 Note 6 Vezi ?i 7 Legaturi externe Teorii despre producerea Big Bangului; suportul ?tiin?ific[modificare | modifica re sursa] Astronomul american Edwin Hubble a descris Universul ca fiind n continua extinder e, dnd cosmologilor "o tema pentru acasa". El porne?te de la ideea ca la nceputuri , cu circa 13,7 miliarde de ani n urma, Universul nca nu exista. Ceea ce a existat a fost doar un punct de o natura cu totul speciala, o a?a-numita singularitate, ceva fara dimensiuni dar cu o energie infinita. La momentul "zero" acest punct a ie?it din starea lui de singularitate (nca nu se ?tie din ce cauza) ?i ?i-a man ifestat uria?a energie printr-o inimaginabila explozie, Big Bang-ul, care mai co ntinua ?i n ziua de azi. n anul 1940 fizicianul ruso-american George Gamow ?i asis ten?ii sai Ralph Alpher ?i Robert Herman au lansat ideea de explozie incandescen ta de materie ?i energie de la nceputurile Universului. Numele teoriei "Big Bang" a fost dat de astronomul englez Fred Hoyle n 1950. Exista trei indicii majore pentru veridicitatea teoriei Big Bangului: Vrsta celor mai batrne stele este de 12-13,2 [1] miliarde de ani, adica ea corespu nde par?ial cu vechimea Universului. Analiza luminii emise de galaxii indica faptul ca obiectele galactice se ndeparte aza unele de altele cu o viteza cu att mai mare, cu ct sunt mai ndepartate de Pamnt, ceea ce sugereaza ca galaxiile erau altadata adunate ntr-o regiune unica a spa?i ului; n ziua de azi, n toate regiunile Universului exista o radia?ie de fond ("radia?ie cosmica") foarte slaba, un fel de fosila, rama?i?a de pe urma torentelor de cald ura ?i lumina din primele clipe ale Universului. n radia?ia cosmica de fond a fost detectat un model care confirma existen?a undel or gravita?ionale asociate infla?iei cosmice, momentul de expansiune rapida a Un iversului. Limitele cunoa?terii momentelor de nceput ale Big Bangului[modificare | modificar e sursa] Astrofizicienii nu pot (nca?) explica apari?ia universului la secunda "zero" (mom entul ini?ial). Ei iau ca punct de plecare momentul 10-43 secunde dupa explozia originara (Big Bang). La aceasta "vrsta frageda" tot universul vizibil era con?in ut ntr-o sfera de marime infima, subnucleara, de numai 10 33 centimetri diametru (n ucleul unui atom are ordinul de marime de 10 13 centimetri). Temperatura la acel s tadiu era nsa inimaginabil de mare, de ordinul a 1032 grade. Teoria nu este aplicabila mai devreme de momentul "zero" + 10 43 secunde; pentru c a se izbeste de zidul Planck (?tiin?a este nca incapabila sa explice comportamentul atomilor n condi?iile n care for?a de gravita?ie devine extrema, a?a cum era cazu l n universul de 10 33 centimetri). Zidul Planck reprezinta de fapt existen?a limitel or minime fizice ale obiectelor; una din barierele fizice este quantumul de ac?iu ne sau a?a-numita "Constanta a lui Planck" = 6,62 10 34 Joule secunda, care reprezi nta cea mai mica dintre cantita?ile de energie existente n lumea noastra fizica, adica limita divizibilita?ii spectrale ?i, prin aceasta, limita extrema a oricar ei divizibilita?i. Prin analogie exista o lungime ultima numita ?i Lungimea lui Pla nck , precum ?i Timpul lui Planck , care este cea mai mica unitate de timp posibila t eoretic. Cercetari fizico matematice privind nceputul Big Bangului ?i cauzele exploziei ini? iale[modificare | modificare sursa] Ilustratie a Big Bangului Exista fizicieni ?i matematicieni care, pe baza calculelor matematice, cauta sa gaseasca explica?ii asupra momentului zero al exploziei ini?iale - Big Bang. Ast fel: Teoria / fizica cuantica a permis unor cercetatori fizicieni sa emita o serie de teorii referitoare la cauza care a determinat Big Bangul. Demonstra?iile facute

n cadrul ?i pe baza teoriei fizicii cuantice, conform carora o particula element ara poate fi detectata n doua locuri n acela?i timp (de unde ?i concluzia ca parti cula este ntr-o permanenta vibra?ie), au generat ideea ca spa?iul ?i timpul sunt abstrac?iuni, iluzii ale gndirii omului. Exista ?i teoria "supragravita?iei", bazata pe faptul ca for?a gravita?ionala es te mult prea slaba n raport cu for?a electromagnetica sau cu alte for?e (de?i n Un ivers ea se manifesta ca o for?a deosebit de mare ?i atotcuprinzatoare). Aceasta a postulat ca gravita?ia se scurge ntr-un "univers paralel" ?i ca for?a gravita? ionala ce ramne n universul nostru este mult diminuata. Ambele teorii au condus la dezvoltarea teoriei membranelor sau Teoria M ?i au perm is concluzia ca n lumea reala trebuie sa fie mult mai multe dimensiuni dect cele t rei din universul nostru, ?i ca deci exista mai multe universuri. ntr-un laborator din SUA s-a reprodus ntr-o experien?a, pentru o milionime de secu nda (10 7 secunde), modul cum ar fi fost starea materiei imediat dupa Big Bang. Id eea este ca Big Bangul a facut sa explodeze punctul ce con?inea o enorma cantita te de energie ?i care, datorita condi?iilor, a nceput sa se transforme n materie pa primordiala care nici teoretic nu poate fi bine definita. Materia rezultata im ediat dupa Big Bang (supa primordiala) a fost denumita plasma; experimentul n car e s-a ob?inut aceasta plasma a constat ntr-un bombardament de particule de aur gr eu ?i de deuteriu (izotop al hidrogenului) [BBC- emisiune din 28.06.2003 ora 8:1 5 - www.bbc.ro]. Consecin?ele Big Bang-ului[modificare | modificare sursa]

su

Gamow ?i studen?ii sai au ajuns la concluzia ca unele elemente chimice din unive rsul de azi provin din primele timpuri ale formarii acestuia. Unele radia?ii se presupune ca dateaza din perioada Big Bangului ?i nca mai circula prin univers. S -a mai descoperit ca cele mai u?oare elemente, ca hidrogenul, deuteriul ?i heliu l, au fost primele elemente n univers, iar celelalte elemente mai grele s-au form at ulterior. Cercetatorii sus?in ca elementele mai grele dect heliul ?i mai u?oar e dect fierul s-au format n procesul nuclear n stele, iar elementele mai grele dect fierul s-au format n urma exploziilor supernovelor. Originea radia?iei cosmice de fond[modificare | modificare sursa] Vezi articolele Radia?ie cosmica ?i Radia?ia cosmica de fond. Expansiunea ?i contrac?ia universului[modificare | modificare sursa] Doua scenarii posibile au fost propuse pentru a descrie viitorul Universului: As tfel, n prima varianta, Universul are un nceput la singularitate, urmat de o faza de expansiune; daca masa galaxiilor depa?e?te un anumit prag, a?a-numita masa cr itica, for?a de gravita?ie va putea depa?i iner?ia initiala ?i va duce n cele din urma la ncetinirea expansiunii, apoi galaxiile vor ncepe sa se mi?te una spre cea lalta, Universul sfr?ind printr-o contrac?ie ntr-o alta singularitatea, eveniment numit Big Crunch (marea contrac?ie). Cealalta posibilitate era ca masa materiei din Univers sa nu ajunga la valoarea necesara pentru a invinge viteza ini?iala, n care caz expansiunea ar continua la infinit, intr-o rata tot mai lenta, dar car e nu va ajunge niciodata la zero. Totu?i, observa?ii recente[2] indica ca Universul poseda o rata de expansiune n c ontinua accelera?ie - altfel spus, se extinde din ce in ce mai repede. Explica?i a pare a fi prezen?a unei forme de energie ( "energia neagra" ) care nu a fost l uata n calcul pana atunci. Bibliografie[modificare | modificare sursa] Hubert Reeves, Rabdare n azur; evolu?ia cosmica, Editura Humanitas, Bucure?ti, 19 93. Note[modificare | modificare sursa] ^ A galactic fossil: Star is found to be 13.2 billion years old ^ BREAKTHROUGH OF THE YEAR:ASTRONOMY: Cosmic Motion Revealed - Glanz 282 (5397): 2156 - Science Vezi ?i[modificare | modificare sursa]

Materie ntunecata Energie ntunecata Flux ntunecat Multivers Univers paralel Legaturi externe[modificare | modificare sursa]

ro Infla?ia cosmica confirmata de undele gravita?ionale Amintiri despre Big Bang, 7 februarie 2007, Maurizio Tomasi, Descopera Big Bang, Graal-ul modern al stiintei, 19 ianuarie 2009, Georgiana Fefea, Descop era Stephen Hawking - Originea scandaloasa a Universului, 28 septembrie 2010, Descop era Descoperire cutremuratoare: Universul dinaintea Big Bang-ului?, 23 noiembrie 201 0, Descopera Infla?ia Universului ?i adncul mister al primei secunde, 13 februarie 2009, Diac. Dr. Adrian Sorin Mihalache, Ziarul Lumina [ascunde] v d m Sfr?itul lumii Al Treilea Razboi Mondial Apocalipsa Armaghedon Big Bang Big Bounce Big Crunch B ig Rip Catastrofism Colapsul societa?ii Decadere urbana Dispari?ia omului Escato logie Faza planetara a civiliza?iei Holocaustul nuclear Iarna nucleara Judecata de Apoi Pandemie Qiyamah Ragnark Riscurile existen?iale Sfr?itul lumii ( Argume Cult Ceas Dispozitiv Eveniment Filme ) Sfr?itul Pamntului Viitorul Pamntului menin?ari Cele trei secrete de la Ftima Preziceri