Sunteți pe pagina 1din 29

Apa .

MATERIALE DE CONSTRUCII Lemnul este primul material utilizat de om pentru construirea locuinelor .Are Are
avantajul ca este usor, bun izolator termic( are conductibilitate termica 0.16-0.30), se prelucreaza usor. Proprietatile p fizico -mecanice ale lemnului f Umiditatea lemnului Lemnul este un material composit natural. Proprietatile fizico mecanice sunt puternic influentate de umiditate. Explicatia consta in faptul ca lemnul contine 50% celuloza si aceasta este higroscopica (absoarbe apa). apa) Apa se gaseste in lemn in urmatoarele 3 forme: 1.apa de constitutie care face parte din substantele chimice ce alcatuiesc masa lemnoasa, 2.apa legata( higroscopica ) ce se fixeaza in peretii celulelor, 3.apa libera (capilara) din golurile celulare si golurile intercelulare care este in stare lichida

Structura lemnului

Cross section of white oak tree trunk: (A) outer bark (dry dead tissue), (B) inner bark (living tissue), (C) cambium, (D) sapwood, (E) heartwood, (F) pith, and (G) wood rays.

Microstructura lemnului in sectiune transversala

Contractia si umflarea lemnului


Variaia umiditii antreneaz variaii dimensionale ale pieselor din lemn ce constau in umflare (la sorbtie) si contragere (la desorbtie), procese ce atrag dupa ele deformarea si craparea lemnului, desfacerea imbinarilor, exfolierea peliculelor d l de lacuri. i Atta timp cat lemnul pierde apa libera nu au loc modificri dimensionale Umiditatea de saturatie a fibrei (Us) este umiditatea la care sporul de apa nu mai este absorbit de fibra lemnului si devine apa capilara. Punctul de saturatie a fibrei are o mare importanta practica deoarece variatia umiditatii sub aceasta valoare duce la schimbari importante ale proprietatilor lemnului. Umiditatea de saturatie a fibrei depinde de specia lemnului, ex lemnul speciilor de foioase cu pori dispusi imprastiati in cuprinsul c prins l inelelor anuale( an ale( fag mesteacan plop salcie) are Us=32Us 32 36%, rasinoasele fara duramen Us=28-32%, lemn din duramenul speciilor de rasinoase Us=24-28% precum si de conditiile atmosferice(temperatura si umiditate). ) Pentru zona temperata p in conditii atmosferice normale Us=28-32%. In moment ce lemnul pierde apa higroscopica apar variaii de volum care difer in funcie de direcie si de poziia lemnului in arbore. In seciune longitudinala contractia i umflarea lemnului sunt mai reduse ( 0.1%) iar pe direcie tangeniala cele mai mari ( 6 6-12%) 12%) Specii cu variaii dimensionale mari sunt St, St Fr Fr, medii Mo, Mo Br si reduse nuc. Uscarea lemnului precum si depozitarea acestuia in conditii necorespunzatoare determina deformarea neuniforma si declasarea pieselor(fenomen evident la cheresteaua de stejar)

Deformarea pieselor din lemn la uscare dupa pozitia in sectiune transversala. POROZITATEA

Ingeneralseconsidera mai poros lemnul moale decat cel l dur; d cel l cuvasemici si difuze, df decat d cel l cuvasemari;cel l fara f rasina decat cel curasina

Stivuirea cherestelei

GREUTATEASPECIFICA Greutatea specifica a lemnului este raportul intre greutatea materiei lemnoase si volumul fara goluri. Greutatea specifica la toate speciile este aproximativ aceeai 1500 daN/m3. G Greutatea volumetrica l i este greutatea unitatii i ii de d volum l i l i goluri. inclusiv l i Valori V l i mici i i ale l greutatii ii volumetrice ntlnim la Plop si Salcie si valori SPECIA t/m SPECIA t/m mari la Fag, Stejar iar valori medii BRAD 0,6 SALCAM 0,75 la Molid si Brad. STEJAR 0 94 0,94 PALTIN 07 0,7
FAG 0,8 PLOP 0,54

Incazul fiecarei specii inpartesepotlua incalcul valori stabilealegreutatii volumetrice numai inraport cucontinutul deapa. apa Intabelul urmator sunt prezentate cateva examplede greutati volumetrice (t/m)pentru diversespecii delemn considerand oumiditate de15%.

SENSIBILITATEALAUMEZEALA Coninutul deapa Influeneaz greutatea specifica,dimensiunile,meninerea formei l rezistenta mecanica (carescade cucresterea umiditatii);umiditatea crescuta (peste 20%) determina procese biologice dedegradare. degradare Lemnul areproprietatea dearealiza schimburi deumiditate cumediul ambient(este extrem dehigroscopic);deaceea,dincolo depractica uscarii (aducerea umiditatii lemnului proaspat taiat laolimita acceptabila pentru apermite utilizarea sa fara pericolul unor deformari importante),este indicata adaptarea lemnului lamediul lacareva sta,respectiv atingerea unui echilibru higroscopic optim,inaintea punerii inopera.

PROPRIETILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCII

Rezistenta lemnului raportata la greutatea volumetrica este destul de buna si acest raport poarta numele de coeficient de calitate.. Rezistenta lemnului la principale solicitari depinde de directia solicitarii in raport cu directia fibrelor. Rezistenta la compresiune si ncovoiere sunt mult mai mari in lungul g fibrei decat p perpendicular p pe aceasta. p Rezistenta la forfecare este mai mare cand directia solicitarii este perpendiculara pe fibra si scade cnd este paralela cu fibra. fibra Lemnul este foarte neomogen. neomogen Probele pentru incercarea lemnului la intindere si compresiune sunt facute din bucati de lemn de dimensiuni reduse si f fara defecte. f Efortul f la care se rup aceste probe se numeste rezistenta.

REZISTENTALACOMPRESIUNE Experimentalsaconstatatcarezistentade ruperelacompresiuneinlungulfibrelor depindedegrosimeaperetilorcelulariai lemnuluitarziu. Distrugerealemnuluisolicitatla compresiuneinlungulfibrelorincepecu flambajulfibrelormairezistentesimairigide alelemnuluitarziu, ,caredeviazalateralspre p fibrelemaimoialelemnului timpuriu,ajunganduselamaimulteplanuri inclinateceseformeazainurmaruperii localefibrelor.

COMPORTAMENTULLAINCOVOIERE Inciudarezistenteimaimicilacompresiune,elementele incovoiateatingcolapsulprincedareafibrelorintinse, intinse datoritabunei plasticitatialemnuluilacompresiune. Pentru probedeaceleasi dimensiuni si forteactionand perpendicularpe axa rezistenta este conditionata dedispunerea in sectiune ainelelor anuale (a.rezistenta maxima,c.rezistenta minima).

Rezistenta admisibila care se ia in calcul la dimensionarea pieselor din lemn se obtine impartind rezistenta la un coeficient de siguranta. Rezistenta la rupere la intindere pentru rasinoase este de 800-900daN/cm2 in timp ce rezistenta admisibila este de aproximativ apro imati 100 daN/cm2. daN/cm2 Rezistenta Re istenta admisibila se folosete la dimensionarea elementelor de rezistenta din lemn pe baza metodei rezistentei admisibile. admisibile Pe langa metoda rezistentei admisibile in prezent se mai foloseste metoda starilor limita. In cadrul acestei metode se utilizeaza asa numita rezistenta de calcul care are valori mai mari decat rezistenta admisibila.

Factorii care influeneaz comportarea lemnului la diferite solicitri anizotropia

- proprietile mecanice depind de unghiul pe care l face direcia ) valorile maxime sunt atunci cnd forei cu direcia fibrelor( ) direc ia for ia fibrelor d f ei coincide d cu direc d fb l ;

Fig. Variaia rezistenelor lemnului n funcie de unghiul la: 1 ncovoiere; 2 ntindere i 3 compresiune.

temperatura:

- rezistenele mecanice cresc odat cu creterea densitii; - dac densitatea (la rinoase) scade de la 600 la 400 kg/m3, rezistena la compresiune se reduce de 1 1,5 5 ori; - nu se admite folosirea ca elemente de rezisten n construcii a lemnului cu densitatea mai mic de 400 kg/m3; - mrimea rezistenei de rupere depinde de viteza de ncrcare, indiferent de natura solicitrii; - cu ct viteza de ncrcare crete, rezistenele cresc; - dac nu se depete un anumit nivel al ncrcrii, rii rezistena de rupere a lemnului tinde spre o anumit limit, care se numete rezistena de rupere la sarcini statice de lung durat sau, pe scurt, Rezistenta lemnului este mult influentata de umiditate. Valorile rezistentelor ct i greutatea volumetric se dau la umiditatea de 15% 15%.

densitatea:

- creterea temperaturii p conduce la scderea rezistenelor mecanice; ; - creterea temperaturii de la 25oC la 50oC scade rezistena la forfecare cu 15-20% i la compresiune cu 20-40%; - nu se admit construcii din lemn la o temperatur constant peste 50oC;

durata de aciune a ncrcrii:

Materiale de constructii din lemn Produsele cu structura nemodificata Materiale de constructii den lemn brut se obin din trunchiuri prin fasonare si secionare: buteni pt piloi, lemn rotund pt construcii( bile si manele), lemn rotund pentru mine. mine Materiale de constructii din lemn prelucrat : a)materiale prelucrate sumar traverse de cale ferata, ferata cherestea, cherestea semifabricate din lemn Cheresteaua se obine prin debitarea lemnului rotund pe minim 2 fete, obinuit n gatere sau cu fierastraie circulare b) )p produse finite -cu structura nemodificata: parchet, lambriu, furnir(estetic si tehnic),binale(usi,ferestre). - cu structura modificata PAL , PFL, OSB ,MDF .

Materiale lemnoase.Cheresteaua.
Cheresteaua reprezint materia prim pentru obinerea mobilei ,parchetului,prilor constructive ale caselor, instrumentelor m icale etc n f muzicale,etc.n func ncie de grosime exist mai multe sortimente de cherestea: DULAPII au grosimea de 28-75 mm la rinoase i 50-100 50 100 mm la foioase.Se folosesc la schele, poduri, pentru tmplrie, mobilier. SCNDURILE au grosimea maxim de 24 mm la rinoase i 40 mm la f i foioase.Se S folosesc f l la l cofraje, f j garduri,etc. RIGLELE au grosimea ntre 40-100 mm i limea cel mult dublul grosimii SE folosesc ptr.suporturi grosimii.SE ptr suporturi la acoperiuri, tmplrie IPCILE au o grosime sub 40mmi limea cel mult dublul grosimii.

PFL - plci din fibre de lemn,se obin prin mpslirea p ps ea i ncleirea c e ea fibrelor b e o sau fasciculelor din fibre i apoi presarea lor la cald.Se folosesc pentru executarea mobilei de buctrie,a rie a mobilierului colar i comercial. Placajul este un material lemnos f format prin ncleierea l unui numr impar de furnire tehnice.Se folosete la panourile din spate p p a mobilelor, , funduri de sertare, polie,etc. Panelul este format dintr-un miez de ipci aezate alturat i acoperite pe ambele fee prin ncleiere cu cte o foaie de furnir gros.Este folosit la f b fabricarea mobilei, b l pentru realizarea l unor elemente constructive(perei, ui,etc)

Semifabricate din lemn. F rnire Furnire


Furnirele sunt de dou tipuri : Furnire tehnice, formate din foi subiri de lemn cu grosimea de 0,3-3,1 mm destinate fabricrii produselor stratificate(placaj, panel) i altor produse. Furnire estetice sunt formate din foi subiri de lemn cu aspect decorativ, cu grosimea de 0,4-1 mm, destinate acoperirii suprafeelor exterioare i interioare ale mobilei, uilor p sau altor produse.

Pereti lemn OSB.

Stocarea si conservarea lemnului Lemnul de buna calitate poate rezista sute de ani daca este ferit de umiditate si conservat in stare uscata. Lemnul umed se comporta plastic adic se deformeaz usor. Lemul uscat pe picior nu este indicat sa fie utilizat in structuri de rezistenta la cladiri. Cel mai bun lemn pentru constructii este lemnul crescut in terenuri pietroase mai sarace deoarece lemnul rezulta mai dens. La constructiile din lemn in aer liber expuse la ploi piesele trebuie sa aiba intre ele un spatiu de aerisire. Se mai trateaza cu diferite substante chimice. Lemnul la 280 C se autoaprinde.

Instalatie de uscare