Sunteți pe pagina 1din 2

Crestinismul- factor al romanizarii in spatiul carpato-danubianopontic

Este cunoscuta sintagma ca poporul roman s-a nascut crestin.Acest indelungat proces s-a desfasurat pe parcursul a mai multe secole din primul mileniu dupa Christos, in arealul in care s-a produs insasi formarea poporului roman si a limbii romane. In capitolul Faptele Apostolilor din Sf. Scriptura aflam ca apostolului Andrei i-a re enit sarcina transmiterii noii credinte in !eninsula "alcanica. Istoricul bisericesc Eusebiu din Cezareea consemneaza ca acesta a predicat E anghelia in Scitia. #raditia de mai tarziu afirma ca el a trecut din Asia in Scitia $are% sudul &crainei de azi' in Scitia $ica% (obrogea' unde a predicat in orasele de pe tarmul $arii )egre. E*istenta unor colinde sau alte creatii folclorice din (obrogea, ca si unele toponimice% pestera Sf. Andrei, !araiasul Sf. Andrei' pot atesta prezenta si propo aduirea sa pe aceste teritorii. Cu siguranta ca a randuit pe aceste plaiuri episcopi si preoti care i-au continuat lucrarea de increstinare a locuitorilor din zona. !opoarele crestine europene se impart in doua mari grupe+ cele care au fost crestinate in antichitate% grecii, romanii' si cele care au trecut prin acest process abia in E ul $ediu% popoarele germanice, sla e, mongole' . ,omanii fac parte din prima categorie si o datoreaza colonizarii (aciei de catre romani. !e langa soldatii romani, au fost adusi dupa cucerire colonisti pro eniti din orasele romane. Sa nu uitam ca dupa crucificare trecuse destul de mult timp iar noua credinta patrunsese in randul cetatenilor romani, e ade aratin mod sub ersi , deoarece erau persecutati de puterea de atunci, chiar e*ecutati. (e teama acestor persecutii, crestinii se ascundeau in locuri ferite pentru a-si indeplini obiceiurile ritualice sau slu-bele religioase. Aceste comunitati crestine ascunse au e*istat si in (acia lui #raian, formate mai ales la orase de catre negustori pro eniti din Asia sau din .recia. Scriitorul roman #artulian% /01-231' descrie raspandirea crestinismului in diferite pro incii ale Imperiului roman, intre care numeste si (acia. Este de amintit aici inscriptia gasita la Clu--)apoca ce cuprinde formula Sit tibi terrale is %sa-ti fie tarana usoara' scrisa in piatra si ridicata de o asociatie de negustori eniti in )apoca din Asia. Intre persoanele pomenite sunt si multi romani, dintre care unul era eteran. Acest lucru do edeste ca religia crestina se raspandise in randurile armatei romane din (acia. Aceasta nu este insa singura. ,aspandirea noii religii in randul dacilor nu s-a facut cu greutate deoarece acest popor era monoteist si mare parte din preceptele echii lor credinte se pliau pe noile concepte religioase. Crestinarea masi a a daco-romanilor s-a facut in secolele I4-4 cand credinta crestina a fost recunoscuta si oficializata in timpul domniei imparatului Constantin cel $are%510-556', deci dupa retragerea aureliana. In 5/5s-a dat un edict la $ilano care dadea libertate de cult crestinilor din Imperiul roman.Cu aceasta ocazie s-au remarcat episcopii din #omis dar si din "retanion si #eotim, dupa cum arata Florin Constantiniu. Chiar si dupa acest edict, unii dintre imparati s-au intors la credinta politeista si au prigonit pe cei care credeau si propo aduiau crestinismul. )ici poporul care traia pe aceste meleaguri nu era lipsit de sangele martirilor care si-au dat iata pentru credinta lor.Asa este cazul celor patru martiri din (obrogea+ 7oti8os, Attalos, 9amasis si !hilippos, apoi Emilian e*ecutat de (orostorum, Sa a .otul de la "uzau in secolul I4 si inca multi altii amintiti in scrierile remii. !ropagarea crestinismului in randul populatiei romanice din echea (acie este sustinuta de episcopatele infiintate in acea perioada pe linia (unarii+ basilica de la Sla eni, la Sucida a si probabil si la (robeta. )u trebuie pierdut din edere faptul ca raspandirea noii religii in spatiul daco-moesian, mai ales dupa secolul III, a continuat pana tarziu in secolele 4I-4III si a fost un proces ce a contribuit intr-o mare masura la difuzarea culturii romane.

In acelasi timp, reprezentanti ai aceleiasi populatii au plecat spre estul Europei pentru raspandirea in ataturilor e*trase din operele sfintilor parinti din :rient dar si a punerii bazelor monahismului, pe atunci inca e*trem de putin practicat. Este cazul Sf. Ioan Cassian , originar din Sc;tia $inor- unde a pe alea Casimcei din (obrogea de azi. A a-uns in Franta, a intemeiat o manastire si a facut cunoscuta populatiei din acea zona iata de calugar. #ot din Sc;tia $inor a a-uns la ,oma%<11-<3<' (ionisie cel $ic supranumit E*iguus, cel care a calculat era crestina dupa anul nasterii lui Christos, ramanand prin calculele sale, desi putin eronate cu patru ani, la temelia calendarului nostru. $ai putine date e*ista la stanga (unarii pri itor la raspandirea crestinismului. Cu toate acestea trebuie luate in calcul denumirile de origine latinaintalnite pe intreg teritoriul romanesc de azi, care atesta credinta inca din cele mai echi timpuri, in tot ceea ce inseamna denumirea tuturor notiunilor de baza. Cel mai semnificati este chiar termenul bisericadin basilica, la celelalte limbi romanice deri and din grecescul ecclesia. Alte denumiri sunt+ (umnezeu de la (omine (eus, inger de la angelus, !asti=!aschae, crestin=christianus, duminica=(ies (ominica, rugaciune=rogation, a ruga=rugare, cruce=cru*, altar=altare, a boteza= baptisare si inca multe altele. Este ade arat ca biserica crestina de azi utilizeaza si termini din sla ona dar acestia sunt putini, de mai mica importanta, semn ca au fost introdusi mai tarziu. Argumentul ling istic atesta echimea crestinismului nostru dar si originea lui rasariteana, deoarece termenii folositi de "iserica apuseana sunt diferiti. !oporul roman nu are o data precisa de increstinare, cum au cam toate popoarele din -ur. Crestinarea lui s-a facut prin con ertiri indi iduale mai ales in secolele II-I4 Si este un process paralel cu etnogeneza sa, dacantat in timp. "I">I:.,AFIE /. Constantiniu, Florin- : istorie sincera a poporului roman- Ed. &ni ers Enciclopedic, "ucuresti, /??6 !anaitescu, !. !etre- Istoria romanilor, "ucuresti, Ed. (idactica si !edagogica, "ucuresti, /??1 !acurariu, $ircea- Istoria "isericii :rtodo*e ,omane- Ed. Episcopiei (unarii de @os, .alati, /??0 Scurtu, Ioan si colecti ul- Istoria romanilor din cele mai echi timpuri si pana azi- Ed. !etrion, "ucuresti. /???.

2. 3.
3.