Curs 09.04.

2013 -> ramasesem la datoare la o intrebare in legatura autoritatea de lucru judecat a hotararii din penal in procesul civil raportat la dispozitiile 13 ! "CC. Ce spune C## la art 22 $ -> deci art 22%1& C## hotararea de'initiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in 'ata instantei civile care judeca actiunea civila cu privire la e(istenta 'aptei ) a persoanei care a savarsit si a vinovatiei acesteia si spunea septimiu daca nu cumva acest te(t se contrazice cu te(t art 13 ! "CC ) e'ectele hotararii penale sectiunea despre raspunderea pt 'apta proprie care spune ca instanta civila nu e legata de dispozitia legii penale si nici de hotararea de'initiva de achitare sau de incetare a procesului penal in ceea ce priveste e(istenta prejudiciului ori al vinovatiei 'aptei ilicite$ -> vi se pare ca cele 2 te(te se contrazic sau pot 'i coroborate$ deci daca ne uitam la situatiile in care se poate pronunta achitarea sau incetarea procesului penal de la art 10 vedem ca avem situatii in care lasa nesolutionata actiunea civila la litere b) e si j si atunci evident trebuie sa te duci la instanta civila nu $ --* +eci b) cand 'apta nu constituie in'ractiune )asta nu inseamna ca nu va raspunde . ,ste achitat pentru ca 'apta nu constituie in'ractiune. Cand avem avem autoritate de lucru judecat a hotararii penale$ cand se constata ca de 'apt ai o condamnare si o sa solutioneze actiunea civila pentru ca nu s-a constituit parte civila sau cand ai o achitare care se pronunta pe nevinovatia 'aptuitorului cum ar 'i de e(. altcineva a savarsit 'apta sau lipseste vinovatia ) acolo am autoritate de lucru judecat . *> +ar pe b ind 1 cand 'apta nu prezinta pericolul social al unei in'ractiuni nu as avea autoritate de lucru judecat in instanta civila. #e a - 'apta nu e(ista iarasi este o chestiune de autoritate de lucru judecat . +eci trebuie sa coroboram cu situatiile de la art 10 si evindent cu situatiile in care se pronunta o condamnare si sa vedem de la caz la caz cand se aplica art 22 . .ntrebare*> sigur nu ai autoritate de lucru judecat pentru ca in civil raspunzi si pt 'apta savarsita din culpa . /rebuie sa arate motivul achitarii si aici motivul achitarii ar 'i litera d ) pt ca nu este 'orma de vinovatie ceruta de te(tul de incriminare. am ramas la apel.

-> probabil ca ati observat ca la barou nu se cere anul acesta apelul si recursul ) apelul lam inceput il terminam ) recursul e pe grup si am sa il 'ac succint si sa intelegeti caile de atac de retractare pentru ca unele se raporteaza la hotararile pronuntate in recurs deci cat sa aveti capacitatea de a intelege ) sper sa 'acem azi contestatia in anulare si revizuirea sa vedem cat reusim. -am ramas la e'ectele cererii de apel si am spus ca cred ca am vorbit deja despre primele 2 dintre ele din cate tin minte ) investirea instantei nu necesita prea multe e(plicatii asa cum cererea de chemare in judecata investeste prima instanta ) cererea de apel investeste instanta de control judiciar ) ea nu se investeste singura este vorba de principiul disponibilitatii in procesul civil . +espre subiectele apelului am discutat deja si stim cine poate sa investeasca instanta de apel ) despre 'orma cererii am discutat de asemenea . 0pelul e o cale de atac de la de'initie stiu suspensiva ca regula ) de e(ecutare spre deosebire de recurs care alaturi si de celelalte cai e(traordinare de atac care nu sunt suspensive de e(ecutare ) la recurs prin e(ceptie avem situatii vom vedea ora urmatoare . .n ce situatii apelul nu suspenda e(ecutarea cele trecute in paranteza le-am discutat. .n caz de e(ecutare vremelnica 'ie ca este de drept 'ie ca este judecatoareasca apelul nu este suspensiv de e(ecutare insa daca ati avut curiozitatea sa cititi e(ecutarea vremelnica ati constatat ca nu necesita e(plicatii deosebite) se poate cere instantei de apel suspendarea e(ecutarii in apel . .n caz de renuntare la e(ercitarea caii de atac hotararea de asemenea devine e(ecutorie daca vorbim de o actiune in realizare . +e la ce data devine hotararea e(ecutorie$ de la data renuntarii la e(ercitiul caii de atac . 1igur ca distingeti intre aceasta renuntare de la 223 si retragere apelului 293 pt ca in cazul in care am e(cercitat apelul am sesizat instanta de apel ) am invesit instanta de apel ea trebiue sa ia act de retragerea apelului si din acel moment o sa puna in e(ecutare hotararea . Efectul devolutiv are 2 reguli tantum devolutum quantum apelatum si tantum devolutum quantum judicatum . ce inseamna 'iecare$ -> ce inseamna caracterul devolutiv al apelului$ intotdeauna are un caracter devolutiv$ caracter devolutiv inseamna ca nu esti limitat la motive deci instanta de apel se va pronunta si asupra starii de 'apt si asupra aplicarii legii si poate sa modi'ice starea de 'apt

si in acest demers al ei nu este limitata la probele pe care poate sa le administreze. 1igur ca apelul nu este devoltiv cand este anulat ca netimbrat) respins ca tardiv) perimat cand nu ajungem sa judecam 'ondul acestuia . -> Ce inseamna tantum devolutum 3uantum apelatum) apropo de cererea de apel si investirea instantei de apel in ce limite este invesitita instanta de apel$ in limitele nemultumirii declarante de apelant in cererea de apel in masura in care apelul e motivat. 0sadar chiar daca apelul ) actiunea e respinsa in totalitate insa apelantul declara apel numai cu privire la un anumit capat de cerere ) spune atac hotararea numai sub aspectul solutiei data asupra capatului principal de cerere si nu inteleg sa atac asupra celorlalte capete de cerere. 0tunci instanta este limitata doar la motivele de nemultumire e(primate de apelant . -> 292 la ce se re'era$ la motivarea apelului ) ce spune alin 1$ se re'era la motivele de apel . 0lin 2 se re'era la situatia in care apelul nu se motiveaza ) in aceasta situatie ce se intampla$ va 'i devolutiv pe tot pt ca nu nearatundu-si o anumita nemultumire ) instanta de apel va avea in vedere tot ce a sustinut partea in 'ata primei instante si v-am spus ca avem o problema in situatia in care apelant e paratul care nu a depus intampinare pentru ca el practic nu sustine nimic in 'ata primei instante cu toate acestea te(tul de lege nu ne permite sa anulam apelul pt ca nu a 'ost motivat si in aceasta situatie instanta trebuie sa aiba in vedere posibilele aparari ale paratului pe care le-ar 'i putut e(prima in 'ata primei instante ) nu este nici in aceasta situatie un motiv de anulare pt nemotivare . -> 29!%1& se re'era la motivele de ordine publica ) ele pot 'i invocate si de instanta din o'iciu . tantum devolutum quantum judicatum * se re'era la imposibilitatea e(tinderii cadrului procesual prin cererea de apel 294 spune ca in apel nu poate 'i schimbata calitatea partilor ) obiectul ) cauza ) nu pot 'i 'ormulate cereri noi . Ce inseamna acest lucru$ -trebuie sa te limitezi la cadrul intial in care ai sesizat instanta deci la ce ai cerut prin cererea de chemare in judecata. 4a ce se re'era calitatea$ nu poate 'i schimbata calitatea partilor ) daca in prima instanta tu ai actionat reclamant reprezentat de dar cand 'ace reprezentantul apel nu poate spune ca 'ace apel in nume propriu pt ca in 'ata primei instante a actionat in calitate de reprezentant .

-> +aca in 'ata primei instante te prevalezi de niste drepturi proprii de e( in materia restiturii imobilelor preluate abuziv de stat ) daca tu ai avut o cota parte in cartea 'unciara preluata abuziv de stat si o ruda la a carei succesiune aveai vocatie ai avut o alta cota parte . -> +aca tu in 'ata primei instante te-ai prevalat numai de calitatea ta de proprietar tabular in apel nu te mai poti prevala de calitatea de mostentitor al celuilalt proprietar tabular. 0sta inseamna schimbarea calitatii . -> "u se poate schimba calitatea partii se re'era tot la limitele investirii instantei . -> 5biectul ce inseamna$ daca in 'ata primei instante a 'ormulat o actiune in revendicare ) nu voi putea in apel sa 'ormulez apel pentru o actiune con'esorie . 1e va respinge actiunea in 'ata primei instante pe motiv ca nu sunt titularul dreptului de proprietate dar am putea sa 'iu titularul dreptului de uzu'ruct nu voi putea 'ormula apel si sa spuna in apel dar sa mi se admita atunci actiunea con'esorie pentru ca ar insemna sa schimb ce anume$ obiectul. "u pot sa schimb cauza juridica. Ce inseamna cauza juridica a actiunii$ temeiul de drept ) titlul de care ma prevalez imi respinge instanta actiunea pe uzucapiune si 'ac apel si spun ca sunt proprietar pentru ca am cumparat imobilul de la 'ostul proprietar tabular . +eci aici schimb titlul de care m-am prevalat in 'ata primei instante ) este tot cauza cererii de chemare in judecata tineti minte cand am dat acest e(emplu ) sau temeiul juridic al actiunii ) in 'ata primei instante cer constatarea nulitatii pe un anumit motiv de e( pt cauza ilicita si la apel zic lipsa de cauza sau obiect ilicit. -> ce inseamna cereri noi$- cer pur si simplu ceva ce nu am cerut in 'ata primei instante ) de e(emplu in 'ata primei instante am revendicat imobilul si cand 'ac apel ca mi s-a respins actiunea cer si 'ructele civile pe ultimii 3 ani. ,ste o cerere noua 'ormulata direct in apel. +e la aceasta regula ce e(ceptie cunoastem $- interventia principala si cea accesorie%practic nu e o cerere noua pt ca intervenientul accesoriu nu 'ormuleaza pretentii 'ata de partile din proces si numai sustine apararea uneia dintre ele & --.ata interventia principala este o e(ceptie de la aceasta interdictie de la 294 de a se 'ormula cereri noi in apel. 5 sa vedeti la procedura divortului ca se mai pot 'ormula cereri noi in acest caz in apel in anumite circumstante. -> e(ceptiile de procedura spune teza 2 a alin 1 si am de asemenea mijloace de aparare insa nu sunt considerate cereri noi chiar daca te(tul se re'era doar la e(eceptiile de

procedura insa nici e(ceptiile de 'ond ) stiti ca ele sunt e(ceptii absolute ele pot 'i invocate in orice stadiu al procesului de oricare dintre participanti . +eci iata ca nu se limiteaza la e(ceptiile de procedura si alte mijloace de aparare se re'era la aparari pe 'ond de e(emplu ) e(eceptia de nee(ecutare a contractului ) caracterul subsidiar al actiunii imbogatirii 'ara justa cauza ) acela se poate discuta daca e o conditie speciala de e(ercitare a actiuni civile deci e(ceptie de 'ond sau e o aparare de 'ond. .deea este ca poate 'i invocata in apel. -> dar spune alin 2 se vor putea cere rate) dobanzi) venituri ajunse la termen sau orice despagubiri ivite dupa darea hotararii de prima instanta si se va putea solicita compensatia legala. 4a ce se re'era dobanzi ) rate ) venituri ajunse la termen$ daca eu am cerut sa mi se restituie suma imprumutata si sa 'ie obligat paratul la daune moratorii pt intarziere ) instanta mi le va da numai pana la momentul pronuntarii hotararii ) in apel pot sa cer in continuare sau mi-a respins cererea atunci am interes sa 'ac apel atunci pot sa le cer si in continuare daca nu le-am cerut in 'ata primei instante ramanen la alin 1 pt ca este o cerere noua . +eci pot sa cer in continuare acele sume de bani care curg si dupa pronuntarea hotararii deaia vorbeste de venituri ) rate ) dobanzi . #rejudiciul cauzat dupa ) curge in continuare ca la raspundere civila delictuala. -> se va putea solicita compensatia legala aici avem o discutie ) doamna /abarca din bibliogra'ia indicata preia opinia pro'esorului boroi eu nu prea cred ca practica o imbratiseaza in sensul ca atunci cand ceri compensatia legala in apel este 6ce inseamna compensatie legala$- este de 'apt o aparare de 'ond compensatia legala7 -> se spune bun dar atunci nu se invoca compensatia legala pentru o suma de bani care depaseste ceea ce ti se poate acorda tie atunci pt di'erenta instanta te va obliga sa platesti pt ca alt'el nu ar 'i o e(ceptie de la 294 imposibilitatea largirii cadrului procesual in apel ) eu ma indoiesc deci nu 'ormulez compensatia legala pai spui nu ma mai obliga de e( 8 eu ii datorez 1!0.000 el imi datoreaza 200.000 . .n apelul lui . se respinge actiunea ) in apelul meu eu invoc compensatia legala ) eu sunt parat . 9eclamantul solicita de la parat 1!0.000 si in apelul reclamantului se respinge actiunea si in apelul reclamantului paratul invoca compensatia legala si spune ca reclamantul ii datoreaza la randul sau 200.000 . Ce inseamna 'aptul ca nu este compensatia legala o cerere noua in apel$ - in carte se spune nu inseamna nu numai ca se respinge actiunea ca urmare a intervenii compensatiei

legale ci reclamantul va 'i obligat la plata di'erentei de !0.000 pt ca este un te(t distinct in alin 2 . 0lin 1 vb in teza 2 de e(eceptii si aparari de 'ond care nu sunt cereri noi deci e(ceptii si aparari de 'ond . /eza 1 spune ce sunt cererile noi ) teza 2 nu sunt cereri noi e(ceptiile si apararile de 'ond si alin 2 spune ca nu sunt cereri noi dobanzi ) rate ) venituri ajunse la termen si compensatia legala. #e ce se 'undamenteaza aceasta opinie$ nu s-ar 'i pus compensatia legala in alin 2 daca nu avea legiuitorul aceasta intentie de a permite paratului in acest e(emplu ca in apel invocand compensatia legala sa 'ormuleze de 'apt o cerere de obligare a reclamantului la plata di'erentei si care nu este considerata o cerere noua pt ca daca am 'i mers pe simplele aparari ) compensatia legala pana la urma e o aparare de 'ond pt ca se 'undamenteaza pe normele dreptului substantial si atunci compensatia legala se incadreaza la aparari de 'ond nu mai avea sens sa o enumar e(pres in alin 2 . +eci aceasta e(plicatia pt care in manual%parerea lui boroi)& este plauzibila daca ne gandim la topogra'ia te(telor si modul de 'ormulare a e(ceptiilor pentru ca repet compensatia legala ar 'i 'ost o aparare de 'ond si era inutil sa spun practic in alin 2 ) sa o mai enumar odata deci poate 'i sustinuta aceasta argumentare . 5 sa vedeti ca in carte vi se da e(emplul ca nu se considera cereri noi constituirea unui drept de servitute sau dr de retentie . 4a dreptul de retentie e logic pt ca e de'apt o aparare . +e ce$ reclamantul cere evacuarea paratului din locuinta si paratul solicita in 'ata primei instante prin cerere reconventionala ca reclamantul sa 'ie obligat sa ii plateasca di'erite imbunatariri aduse imobilului si in apel spune invoca un drept de retentie nu ma evacua din locuinta pana nu ma despagubeste pt acele imbunatatiri aduse imobilului ) nu e considerata o cerere noua in apel si este un mijloc de aparare pt ca practic proroga punerea in e(ecutare a dispozitiei re'eritoare la actiunea principala. +ar de ce un drept de servitute$ pare ciudat sa spui ca un drept de servitute pot sa il invoc direct in apel. 0sta a venit dintr-o necesitate practica si nu la orice serviute se re'era de regula . +e e(emplu) cel mai 'recvent in practica servitutea locului in'undat . :ac o solicitare de partaj ) obiectul actiunii este partajul stiti ca prin partaj nu pot sa constitui un loc in'undat ) daca in 'ata primei instante nu s-a cerut o servitute a locului in'undat o ast'el de cerere 'ormulata in apel nu e considerata cerere noua pt ca in partaj

nu pot sa creez un loc in'undat. 0sta e ratiunea pt care cererea de acordare a unei servituti nu e considerata cerere noua in apel. +eci numai in anumite situatii tantum devolutum 3uantum judicatum*> deci ) primul aspect era 294 dar al doilea aspect care ar mai 'i ) rezultand din art 221 ind 2 a . ,ste logic pt ca nu numai ca nu pot sa cer ceea ce nu am cerut in 'ata primei instante dar nu pot sa cer in apel ceea ce am cerut si prima instanta nu s-a pronuntat pt ca sunt obligat sa recurg mai intai la procedura completarii hotararii ) deci iata are acest dublu aspect raportat la te(tele actuale ale codului pe de-o parte nu pot sa cer in apel e(eceptiile pe care ; ceea ce nu am cerut in 'ata primei instante si nu pot sa cer in apel din ceea ce am cerut pe ce instanta nu s-a pronuntat. Judecarea apelului -despre pregatirea judecatii apeluiu am discutat cand am vb despre aderarea la apel si am spus sigur ca procedura pe vechiul cod este altceva decat "oul cod si decat legea de degrevare a instantelor de ce$ -pt ca apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca ) arhiva ar pune toate apelulurile 'ormulate ) pt ca o sa am mai multe apeluri 'ormulate sau cel putin veri'ica implinirea termenului de apel pt toate partile dupa aceea trimite dosarul instantei de apel si te(tele din vechiul cod se re'era la situatia in care diverse apeluri sunt repartizate la sectii di'erite ale aceleiasi instante si ca se vor lua masuri ca ele sa 'ie repartizate la aceeasi sectie ) este cam greu de imaginat sa 'ie repartizatre apelurile la mai multe sectii cata vreme ai aceasta procedura ca ele se depun la instanta a carei hotarare se ataca. ,a le aduna si trimite dosarul ; si in vechea reglementare dar daca cumva s-ar intampla o ast'el de situatie codul reglementeaza ca trebiue sa 'ie repartizate la acelasi complet de judecata ca sa se pronunte unitar asupra lor. "C#C v-am spus ) are o 'orma de regularizare a cererii de apel similara regularizarii celei de chemare in judecata mai putin prin posibilitatea de anulare adica se depune cererea de apel la instanta a carei hotarare se ataca ea o veri'ica ) ii comunica apelantului lipsurile ei ) acesta le completeaza daca vrea daca nu ) daca le completeaza sau nu in termenul acordat se comunica apelul intimatului sau intimatilor ) acestia trebuie sa depuna intampinare in 1! zile ) intampinare tot la instanta a carei hotarare se ataca )

intampinarea se comunica apelanului care treubie sa 'ormuleze in 10 zile raspuns la intampinare si dupa aceasta dosarul complet . *> aderarea la apel cum se 'ormuleaza $ in acelasi termen in care poate 'i depusa intampinare la apel ) nu ai 'ormulat-o in noua reglementare) nu o mai poti 'ormula in 'ata instantei de apel si dosarul cu toate acestea complete se trimite instantei de apel careia nu ii mai ramane altceva de 'acut decat sa 'i(eze termen de judecata . -> .n 'ine) legea de degrevare a instantelor are o solutie intre acestea doua si anume instanta a carei hotarare se ataca) aduna apelurile ) trimite dosarul instantei de control judicar pana aici e similara cu vechea procedura dar instanta de control judecatoresc nu 'i(eaza automat termen de judecata ci 'ace mai intai aceasta procedura de regularizare a cererii de comunicare a cererii regularizate sau nu pt ca nu poate 'i anulata cererea de chemare in judecata )intimatul depunerea intampinarii s.a si pe urma 'i(area primului termen de judecata. - in continuare ) vechea reglementare se depune cu ! zile inainte de primul termen de judecata si trebuie sa ii ) pt ca o sa vedeti ca atat in apel avem un te(t 292 din capitolul re'eritor la judecata apelului care spune ca dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel in masura in care nu sunt potrivnice in acest titlu. +eci dispozitiile re'eritoare la intampinare se aplica ..dar avem si un te(t 229 se dispune de catre presedintele instantei %se re'era la presedintele completului& comunicarea catre intimat a apelui sa ii se puna in vedere sa depuna intampinare cu cel putin ! zile este un te(t similar cu cel re'eritor la pregatirea judecatii dar cu toate acestea este reprodus ceea ce trebuie sa retinteti este ca 291 prevede e(pres ca in cazul in care intimatul nu a primit in termeul prev de 114 ind 1 comunicarea motiv de apel si a dovezilor invocate va putea cere la prima zi de in'atisarea un termen daca el lipseste la prima zi de in'atisare si instanta constata ca motivele de apel nu au 'ost communicate va dispune amanarea cauzei si e'ectuarea comunicarii iar daca nu au 'ost comunicate in termen va dispune amanarea cauzei cu indeplinirea cerintelor de 114 ind 1 . Ce inseamna acest lucru$ *instanta de apel e obligata din o'iciu sa veri'ice pe vechea procedura daca . s-a acordat intimatului un termen su'icient sa isi pregateaca apararea 1! zile pt 'ormulare intampinare

si ! zile sa o depuna ) chiar daca intimatul nu se prezinta sa solicite acest termen. +ar este obligata sa oblige din o'iciu pt ca alt'el ii este incalcat intimatului dreptul la aparare si acest lucru poate constitui motiv de recurs. *compunerea completului de judecata o stim deja de la primele cursuri) unde am 'acut clasi'icarea normelor de procedura si dupa aceea am 'acut compunerea completului de judecata ) si am vorbit de compunere sub aspect cantitativ si calitativ si in ce compunere se judeca apelurile$ 2 judecatori -reguli speciale priv judecata in apel am spus deja ca in ceea ce priveste judecata in 'ata primei instante se aplica si in apel ) reguli speciale 294 se re'eritoare la imposibilitatea de a mai 'ormula cereri noi 29! %1& posibilitatea de a invoca motivele de ordine publica si din o'iciu < 29!%2& spune ca instanta va putea incuviinta re'acerea sau completarea probelor administrate la prima instanta precum si administrarea probelor noi propuse in conditiile 292 daca considera ca sunt necesare pt solutionarea cauzei . *> cum interpretam acest te(t $ avem in vedere mai multe situatii ) avem probe propuse in 'ata primei instante in termen ) incuviintate si administrate de prima instanta ) se poate cere re'acerea lor sigur argumentat ) de ce este necesar sa 'ie re'acute. +e e(emplu prima instanta nu a pus toate intrebarile pertinente martorului pe care l-propus spre audiere si cer sa 'ie reaudiat ca instanta de apel sa puna aceste intrebari ) sau nu s-au declarat anumite declaratii ale martorului ) se consemneaza dupa dictarea presedintelui completului de judecata . -spune apelantul observati ca in incheierea de sedinta eu am protestat asupra modului in care s-a consemnat declaratia martorului dar nu s-a tinut seama va rog sa reaudiati martorul sa ne lamurim. -deci iata probele deja administrate pot 'i re'acute ) probele propuse tardiv si respinse din acest motiv de instanta sau probele pe care instanta nu s-a pronuntat chiar daca nu le reiterez in cererea de apel pot 'i administrate de instanta de apel ) ati putea sa spuneti atunci propun probele direct in apel nu e chiar asa pt ca risti sa pierzi un grad de jurisdictie pt ca instanta de apel s-ar putea sa nu le considere pertinente si aveti sansa ca prima instanta sa le administreze si sa stabileasca pe baza lor o anumita stare de 'apt. +eci iata chiar daca esti decazut din dreptul de a administra anumite probe pt ca nu leai propus in termenul prevazut de lege ) si nu te-ai incadrat in art 132 a ) ce spune art$

cand pot propune probe in alte momente ale procesului decat odata cu cererea de chemare in judecata sau la prima zi de in'atisare ori prin intampinare sau la prima zi de in'atisare . aceasta e a doua categorie -a 3a categorie probele solicitate prin motivele de apel de apelant sau prin intampinare in aparare prin intimat. +eci am 3 categ de probe 8 probe deja administrate de prima instanta la care apelantul poate solicita sa 'ie re'acute%si intimatul poate cere acelasi lucru& < probele respinse de prima instanta pt ca nu au 'ormulate in termen sau din alte considerente dar pt ca le-am propus deja chiar daca nu le reiterez in cererea de apel ) pot solicita administrarea si a acestora si mai pot solicita in 'ine administrarea probelor pe care le-am cerut prin cererea de apel ) in plus de cele 'ata de cele solicitate in 'ata primei instante. si sigur ca si la art 132 vor 'i administrate probele. -solutiile din apel -29 spune ca inst de apel poate pastra ori schimba hotararea ;in tot sau in parte hotararea atacata insa apelantului nu ii se poate creea in propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata .Cu alte cuvinte daca s-a admis in parte actiunea in apelul reclamantului nu pot sa resping actiunea sau in apelul paratului nu pot admite in totalitate daca numai una din parti 'ormuleaza apel. -> 0veti reprezentarea ;.$ -sa luam acelasi e( solicit oblig paratului la plata 1!0.000 si prima instanta admite in parte actiunea pt 100.000 . ce inseamna aplic principiul non re'ormatio in pejus - cand numai o parte 'ormuleaza cale de atac ) daca 'ormuleaza ambele parti nu se mai pune problema aplicarii acestui principiu . +aca numai reclamantul 'ormuleaza cale de atac in apelul lui actiunea nu poate 'i respinsa pt . s-ar agrava situatia in propria cale de atac. +aca numai paratul 'ormuleaza cale de atac ) actiunea nu poate 'i iin totalitate admisa sau nu poate 'i obligat la mai mult decat la a 'ost obligat de prima instanta. re'ormatio in pejus. .n doctrina si in jurisprudenta s-a pus problema daca este un principiu de ordine publica sau nu ) pe vC#C majoritatea spunea ca nu e principiu de ordine publica . "C#C spune e(pres ca nu e de ordine publica. .n cazul apelului e(ercitat de procuor pot sa pun problema aplicarii acestui principiu doar atunci cand e(ercita apelul in 'avoarea unei anumite parti pt care ar 'i putut sa e(ercite si actiunea in 'ata primei instante . 1tim ca procurorul daca putea sa 'ormuleze el cererea de chemare in judecata in situatia de la 0sta inseamna non

4!%1& daca 'ace apel pt acele persoane atunci se pune problema aplicarii principiului non re'ormatio in pejus ast'el daca a participat in constituirea completului de judecata si in aceasta calitate 'ace apel nu se pune problema aplicarii acestui principiu pt ca el nu e parte .. cale de atac. Exceptiile absolute . Ce se intampla in cazul in care se invoca e(ceptii absolute$ 0veti cateva e(emple inlatura admiterea posibilitatea invocarii acestor e(ceptii si admiterea lor) aplicarea principiului non re'ormatio in pejus ) jurisprudenta si doctrina au acceptat ca atunci cand e vorba de nerespectarea unor norme de organizare judiciara nu a participat procurorul in constituirea completului de judecata in cazurile prevazute de lege de e( la e(propriere ) a 'ost gresita compunerea instantei sub aspect cantitativ sau calitativ ) de competenta) s -a pronuntat hotarare de o instanta necompetenta) nu se pune problema aplicarii principiului non re'ormatio in pejus ) hotararea este nula ) =om vedea care sunt solutiile pe care le poate da instanta de apel oricum nulitatea hotararii va atrage rejudecarea in totalitate a actiunii si o sa vedem de care instanta dupa caz la solutiile din apel. alte e(ceptii de 'ond) in legatura cu autoritatea de lucru judecat cu e(ceptia prescriptiei e(tinctive sau ;problema. +aca se invoca e(ceptia prescriptiei e(tinctive sigur pe vechiul cod ) decretul > cand se putea invoca in orice stadiu al procesului inclusiv de instanta din o'iciu pentru prescriptiile incepute anterior noului cod civil . +aca se invoca din o'iciu de catre instanta ) e(ceptia prescriptiei e(tinctive poate sa respinga actiunea$ ca prescrisa ) in acest e(emplu ) poate sa respinga$ nu . dar acest lucru inseamna ca nu poate invoca deloc e(ceptia $ poate ca pe 'ond reclamantul are dreptate si ii se cuvine 1!0.000 lei daca depasesc e(ceptia ) dar actiunea e prescrisa si instanta de apel constata acest lucru. "on re'ormatio in pejus. #astreaza solutia primei instante ) nu este o interdictie nu este o interdictie de a invoca e(ceptia prescriptiei e(tinctive in e(emplul dat insa constatand ca actiunea e prescrisa nu va 'ace decat sa respinga apelul si sa pastreze ceea ce reclamantului i-a 'ost dat deja de prima instanta ) ca sa nu ii agraveze situatia in propria cale de atac. +eci nu impiedica instanta sa invoce e(ceptiile absolute dar ca urma a admiterii lor nu va putea sa inrautateasca situatia partii in calea de atac si va pastra solutia primei instante

pentru ca daca ar putea sa admite e(ceptia in totalitate la ce s-ar duce$ ar respinge in totalitate actiunea si ar inrautati situatia partii in propria cale de atac. +aca nu ar invoca deloc prescriptia e(tinctiva desi actiunea este prescrisa s-ar ajunge sa-. de-a castig de cauza reclamantului in apel si sa ii dea di'erenta pentru ca pe 'ond intradevar paratul ii datora 1!0.000 nu 100.000 cat i-a dat prima instanta si atunci asta este solutia ) pot invoca in 'ata lui 29!%1& e(ceptia absoluta dar pentru ca nu ii pot inrautatii partii situatia in propria cale de atac ) consecinta admiterii e(ceptiei va 'i respingerea apelului si mentinerea hotararii primei instante. /ot asa si cu autoritatea de lucru judecat pe vechea reglementare . #e noua reglementare ) ce am spus la e'ectele hotararii judecatoresti$ ca invocarea e(ceptiei de lucru judecat poate sa duca la inrautatirea partii in propria cale de atac dar asta numai pe "C#C ) =C#C nu are un ast'el de e'ect pe e(ceptie) 29 se aplica asa cum e litera sa. non reformatio in pejus * neinrautatirea partii in propria cale de atac atunci cand numai una din parti e(ercita cale de atac sau cand parti apropo de coparticipare procesuala ) cu aceleasi interese procesuale e(ercita cale de atac -ce se intampla in cazul invocarii unor e(ceptii absolute$- le-am grupa in 2 categorii e(ceptii de procedura si e(ceptii de 'ond dar nu orice e(ceptii de procedura ) e(ceptiile ce vizeaza competena ) compunerea instantelor de judecata si care atrag sanctiunea nulitatii sau elemente ale hotararii judecatoresti nu este semnata minuta ) hotararea judecatoreasca ) lipsete incheierea de amanare a pronuntarii deci motive de nulitate absoluta a hotararii judecatoresti ) s-a spus ca in cazul in care se invoca ast'el de e(ceptii de procedura de ordine publica nu se pune problema aplicarii non re'ormatio in pejus hotararea e nula si actiunea se rejudeca in totalitate iar in cazul unor e(ceptii de 'ond de e( prescriptia e(tinctiva si autoritatea de lucru judecat ) invocarea e(ceptiei nu poate duce la schimbarea solutiei in de'avoare apelantului ci va duce la pastrarea solutiei primei instante. 1olutiile posibile in apel pastrarea sau schimbarea sentintei cand se pastreaza sentinta$ cand apelul se judeca pe e(ceptie sau cand se judeca pe 'ond si e respins pe 'ond. -care e distinctia intre solutionarea actiunii pe 'ond si solutionarea apelului pe 'ond$ solutionarea actiunii pe 'ond inseamna admite actiunea ) admite in parte actiunea sau respinge actiunea pe 'ond din diverse motive.

-ce inseamna solutionarea pe 'ond a apelului$ daca prima instanta a anulat cererea de chemare in judecata ca insu'icient timbrata$ si in apel invoc ca in mod gresit s-a anulat cererea de chemare in judecata ca insu'icient timbrata . Ce inseamna 'ondul apelului$ veri'ic motivele de apel ale partii deci chiar daca cererea de chemare in judecata nu a 'ost solutionata pe 'ond apelul e solutionat pe 'ond . *Cand avem apelul solutionat pe e(ceptie$daca anulez apelul ca netimbrat ) daca resping apelul ca tardiv) daca resping apelul ca inadmisibil pentru ca e 'ormulat impotriva unei hotarari irevocabile. 1igur ca atunci cand apelul nu e solutionat pe 'ond nu se pune problema devolutiunii revenind la e'ectele cererii de apel nu este anulata ca netimbrat nu mai devolueaza pe starea de 'apt si pe problema de aplicare a legii deci iata cand se pastreaza$ cand se anuleaza apelul ca netimbrat ) introdus de o persoana 'ara calitate )cand se respinge apelul ca tardiv ) indamisibil sau cand se perima atunci se pastreaza solutia sau daca ajung la 'ondul apelului si constat ca motivele invocate de apelant nu sunt intemeiate si atunci resping apelul ca ne'ondat. -poate duce la schimbarea sentintei cand$ prima instanta s-a pronuntat pe 'ond si in apel in urma administrarii unor probe sau reaprecierii probelor admin de prima instanta ) instanta de apel stabileste o alta stare de 'apt apropo de caracterul devolutiv al apelului sau aplica alt'el norma de drept substantial si schimba hotararea. -de e(emplu la prima instanta s-a respins o ast'el de actiune in apel se admite sau aici s-a admis in parte actiunea ) cum ar 'i schimbarea solutiei in apel $ admite apelul si schimba sentinta in sensu ca obliga paratul sa plateasca 1!0.000 sau 120.000 oricum altceva decat a stabilit prima instanta ) sau daca e apelul paratului admite apelul schimba solutia respinge actiunea sau obliga paratul sa plateasca numai 20.000 asta inseamna schimbarea sentintei . +eci prima instanta s-a pronuntat pe 'ond si instanta de apel judeca si 'ondul apelului si 'ondul actiunii . -acuma in legatura cu solutia data asupra apelui o sa vedeti ca in carte vi se spune ca apelul nu poate 'i admis decat in totalitate pentru ca in practica nu e asa ) veti vedea minute care vor spune admit in parte apelul pt daca mie mi s-a respins in totalitate actiunea de e( si 'ormulez apel din 3 captete de cerere . se respinge actiunea in totalite si apel 'ormulez pe capetele 1 si 2. 0m o devolutiune totatala$ "? ) numai pe nemultumirea ) capatul 3 de cerere ramane irevocabila . .ar pe 1 si 2 in apel ) instanta

constata ca primul capat de cerere este 'ondat si prima instanta a gresit atunci cand l-a respins si pe capatul 2 era ne'ondat si solutia primei instante e corecta. Cum ar suna in aceasta situatie minuta din apel$ admit in parte apelu ) schimba partial hotararea in sensul ca admite si capatul 1 de cerere ) mentine restul dispozitiilor . 5data capatul 2 'iindca s-a pronuntat instanta si capatul 3 pentru ca nu a 'ost sesizata cu acesta. 1olutia de apel si masura in care hot primei instante este schimbata ea poate 'i schimbata in tot sau in parte in 'unctie dupa cum este total gresita sau doar partial sau dupa cum apelantul intelege sa critice toata hotararea sau doar o parte din ea . -> daca luati pe 'iecare pe rand daca s-ar 'i respins toate capetele de cerere si 'ace apel pe tot ) daca prima instanta constata ca apelul este 'ondat si toate trei trebuiau admise cum suna minuta$ admite apelul schimba hotararea ) admite actiunea . +aca instanta constata ca ar 'i admisibile amandoua capetele de cerere cu privire la care este 'ormulata cum suna minuta$ reclamantul 'ormuleaza apel cu privire la solutia data asupra primelor 2 capete de cerere. 0dmite apelul in toalitate dar hotararea o schimba in parte numai in ceea ce priveste primele 2 capete de cerere cu privire la al 3 nu s-a 'ormulat apel. -anularea sentintei este un te(t modi'icat prin 4.202@2010 ast'el incat manualul nu e actualizat ) el vorbeste si de des'iintarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare ) nu mai e(ista solutie de des'iintare ) toate solutiile sunt de anulare daca nu sunt de respingere sau de schimbare. Cand vorbim de anularea sentintei$ la schimbare se schimba s-a pronuntat prima instanta pe 'ond si instanta de apel se pronunta tot pe 'ondul apelului ci si al actiunii. #rima instanta pronunta o hotarare nula in aceasta situatie ) solutia e anularea sentintei. Care sunt motivele de nulitate ale hotararii $ le grupeaza in 4 categorii 8 pentru lipsa de citare cu partea care a pierdut procesul ) evident6dar in 'ata instantei in procesul pendent si cealalta parte si instanta din o'iciu7. +eci primul motiv de nulitate lipsa procedurii de citare la ce termen$ pai daca la primul termen de judecata nu am avut procedura de citare si m-am prezentat la urmatorul termen si am tacut malc este nula hotararea$ si atunci cand trebuie sa 'ie;la ultimul termen de judecata cand s-a dezbatut cauza pe 'ond. .ndi'erent daca s-a dat la acel termen solutia sau nu pt ca este posibil sa se 'i amanat pronuntarea dar procedura de citare o raportez la momentul la care au avut loc

dezbaterile. +eci lipsa de procedura si prima instanta a solutionat procesul 'ara a intra ) distinctia dintre judecata si cercetarea 'ondului ) te(tul vechi vorbeste de cercetarea 'ondului ) te(tul nou vorbeste de judecata 'ondului ) e vreo deosebire de substanta intre cei 2 termeni$ - practica a descoperit deosebirea pt ca judecarea 'ondului inseamna ca nu s-a judecat pe e(ceptie ) cercetarea 'ondului este ca desii nu s-a respins actiunea pe e(ceptie prima instanta nu a administrat probe si de'apt ceea ce echivaleaza cu o necercetare a 'ondului pt ca nu a stabilit starea de 'apt pe baza de probe si in situatia in care prima instata a respins actiunea 'ara sa 'i administrat probele pe care putea sa le administreze inseamna ca nu a cercetat 'ondul . Cercetarea 'ondului inseamna sa stabilesti o stare de 'apt pe baza probelor administrate) solutionarea pe 'ond inseamna sa nu respingi pe e(ceptie ) poate sa e(iste distinctie in situatia in care desi nu resping pe e(ceptie resping actiunea 'ara sa 'i administrat probe deci practic eu nu stabilesc o stare de 'apt . Audecatorul nu poate respinge actiunea ca nedovedita pt ca in virtutea rolului activ trebuie sa admin toate probele ) sigur probele care sunt la dispozitia lui . deci putea sa administreze si sa se lege de orice ca sa stabileasca o stare de 'apt ) atunci cand nu a 'acut nimic si a respins actiunea chiar daca nu a respins-o pe e(ceptie nu a cercetat 'ondul . 0sta este di'erenta dintre cei doi termeni. Codul dupa legea micii re'orme si te(tul e similar si in noul cod ) pt ca legea a adus inainte in timp cateva dispozitii din "C#C vorbeste e(pres de judecata 'ondului deci daca instanta s-a pronuntat pe 'ond bine sau rau nu mai este motiv de nulitate a hotararii sau pot sa discut de schimbarea ei )apropo ce probe se pot administra in apel$ se pot administra probele care au 'ost cerute in 'ata primei instante si nu le-a administrat sau pot 'i administrate probele cerute in cererea de apel sau alte probe . *nu e motiv de nulitate sub acest aspect 'iind o di'erenta 'ata de vechea reglementare . Cand mai este nula hotararea$ atunci cand a 'ost pronuntata de o instanta necompetenta < cand s-a solutionat procesul 'ara sa se intre in mod gresit sa se 'i intrat pe 'ond) cand hotararea e pronuntata de instanta necompetena si mai sunt si alte motive de nulitate ) gresita constituire a completului de judecata am dat acel e(emplu cu procedura de e(propriere cand procurorul nu a pus concluzii ) acolo e nula hotararea .

+ar sub aspectul solutiilor ) in urma nulitatii cine rejudeca actiunea$ instanta de apel sau se trimite spre rejudecare primei instante si aici trebuie sa distingem ) sau instantei competente cand vorbim despre o hotarare data de o instanta necompetenta si revenind la primele 2 e(emple nu s-a pronuntat pe 'ond sau a respins in mod gresit actiunea pe e(ceptia prescriptiei e(tinctive sau pe e(ceptia autoritatii de lucru judecat) solutia logica pt a nu pierde un grad de jurisdictie ) pt a se respecta principiul dublului grad de jurisdictie ce ar trebui sa 'aca instanta$ sa anuleze hotararea si sa trimita spre rejudecare. 4egea micii re'orme-> nu va 'ace acest lucru decat daca o cere partea pt ca intreaga 'iloso'ie a "C#C si a legii este celeritatea procedurii ori va dati seama cat de mult ar temporiza procedura sa o iei de la capat si permite partii ) in virtutea principiului disponibilitatii poate renunta la un grad de jurisdictie )si sa spuna renunt la un grad de jurisdictie ) vreau sa 'iu judecat direct de instanta de apel ) si atunci instanta de apel anuland hotararea va trimite spre rejudecare numai si numai daca partea o cere . +aca partea nu cere ) ea va anula hotararea si va retine ea actiunea spre rejudecare ) cine este partea care poate cere trimiterea spre rejudecare$ numai apelantul$ vedeti ca te(tul codului spune e(pres ) poate 'i si intimatul el spune bun bun dar daca considerati ca prima instanta a solutionat gresit pe e(ceptie trimite-i inapoi sa nu ma privati de un grad de jurisdictie ) deci ambele parti au acest interes. 1e solicita 'ie prin cererea de apel de catre apelant 'ie prin intampinare de catre intimat ) nu trebuie insa sa 'ie solicitata cumulativ de amandoi ) este su'icent sa solicite unul singur ) si daca instanta ca apelul e 'ondat si anuleaza hotararea trimite spre rejudecare. -lipsa de procedura poate 'i invocata numai de catre partea cu care a 'ost lipsa de procedura ) numai ea poate cere trimitere spre rejudecare pt ca numai ea ar 'i 'ost lipsita in aceasta situatie de un grad de jurisdictie spre deosebire de cealalta situatie unde ambele ar 'i . "umai ea a 'ost lipsita deoarece cu ea nu a 'ost procedura la ultimul termen si nu a putut pune conluzii cealalta parte indi'erent ca a 'ost sau nu prezenta a 'ost citata si putea sa 'aca acest lucru deci cine este partea privata de un grad de jurisdictie ) numai cea cu care a 'ost lipsa de procedura asadar in aceasta a doua situatie numai apelantul este cel care poate sa ceara trimterea spre rejudecare ) daca nu o 'ace) instanta va anula

hotararea si va rejudeca ea actiunea ) daca cere va anula hotararea si va trimite spre rejudecare primei instante. -o sa observati ca in plus 'ata de vechea reglementare ) acest lucru instanta nu il poate 'ace de cate ori vrea deci daca prima instanta de 2 ori se pronunta cu lipsa de procedura chiar cu parti di'erite) anularea si trimiterea spre rejudecare se poate 'ace doar o singura data pentru un motiv deci odata pe lipsa de procedura de citare si o data pe nepronuntare pe 'ond. +aca a doua oara prima instanta in rejudecare 'ace aceeasi greseala in al doilea apel pe acelasi temei se anuleaza si se retine spre rejudecare tot in virtutea protejarii principiului celeritatii procedurii. -pe necompetena este clar) se anuleaza hotararea si se trimite spre judecare instantei competente sau daca chiar instanta de apel e cea competenta o va retine ea spre judecare in prima instanta. +e e(emplu ) actiunea a 'ost solutionata de judecatorie care nu era competenta pt ca era o cauza de competenta in prima instanta a tribunalului. Care este instanta competenta sa judece apelul $ tribunalul. 1e invoca e(ceptia de necompetenta a primei instante daca tribunalul apreciaza ca e neintemeiata ) anuleaza hotararea pronuntata de instanta necompetenta si retine actiunea spre judecare in prima instanta . +aca se incalca o norma de competenta teritoriala anuleaza si trimite spre competanta solutionare unei alte judecatorii. -in ce conditii pot invoca in apel e(ceptia de necompetenta a primei instante ca motiv de apel 'ata de modul in care pot invoca e(ceptia de necompetenta in 'ata primei instante $ numai daca a 'ost invocata si prima instanta a respins-o sau nu s-a pronuntat pe ea) pentru ca daca prima instanta a admis-o ce puteam sa 'ac $ este irevocabila ) hotarea de declinare a competentei nu are cale de atac nici cu 'ondul nici separat .in 'ata .nstantei la care s-a declinat competenta ridic din nou e(ceptia de necompetenta pt ca tineti minte ca am discutat ce inseamna prima zi de in'atisare ) am o prima zi de in'atisare si in 'ata instatei la care s-a declinat competenta acolo pot iarasi sa depun intampinare sau iarasi reconventionala daca nu am 'acut-o in 'ata instantei necompetente tineti minte de la e(ceptia de necompetenta . -e(ceptia de necompetenta tineti minte ca in 'unctie de niste clasi'icari poate 'i invocata in anumite momente procesuale si le-am clasi'icat in 8 e(ceptia de necompetenta generala si internationala ) in orice 'aza a procesului ) de catre oricine< e(ceptia de

necompetenta absoluta ca e materiala ca e teritoriala e(clusiva poate 'i invocata de oricine dar in liminte litis - la prima zi de in'atisare si daca se judeca procesul la prima zi de in'atisare inainte de inceperea dezbaterilor asupra 'ondului . .ar daca e vorba de necompetenta teritoriala relativa poate sa o invoce doar paratul prin intampinare cu conditia sa o depuna in termen sau la prima zi de in'atisare daca intampinarea nu e obligatorie sau daca nu si-a putut 'ormula apararea prin intampinare 0cestea sunt conditiile de invocare a e(ceptiei de necompetenta. 0m invocat un termen in 'ata primei instante ) doar ca nu am invocat-o deloc in 'ata primei instante mai pot veni in 'ata instantei de apel si sa spun ca nu era competenta judecatoria ca era competent tribunalul $ ca e o cauza de e(propriere poate sa 'aca ceva tribunalul$ dar a 'ost hotararea pronuntata de instanta necompetenta ) constituie motiv de apel ) poate$ nu pt ca nu s-a invocat in termenul prevazut de lege. -bun s-a invocat in termenul prevazut de lege daca s-a respins in mod gresit sau instanta a re'uzat sa se pronunte cu privire la ea evident am apel. +aca instanta a admis-o incheierea sau sentinta nu are deloc cale de atac) este irevocabila . Ce pot sa 'ac in 'ata instantei la care s-a declinat competenta pot sa reintroduc e(ceptia de necompetenta in aceleasi conditi ) daca sunt parat prin intampinare ) daca e o e(ceptie absoluta privind competenta teritoriala e(clusiva pana la prima zi de in'atisare inainte de inceperea dezbaterilor asupra 'ondului . +aca instanta la care s-a declinat competenta la randul ei admite e(ceptia de necompetenta ce se intampla$ am un con'lict negativ de competenta care se solutioneaza pe calea regulatorului de competenta care are cale de atac) recursul in ! zile de la comunicare ca se da 'ara citarea partilor. .n aceasta situatie mai poti 'ormula apel $sau s-a transat irevocabil problema competentei $ s-a transat irevocabil problema competentei ) nu mai pot 'ormula apel . Cand as putea 'ormula apel$ daca nu invoc e(ceptia de necompenta in 'ata instatei la care s-a declinat competenta si ea o respinge sau nu se pronunta asupra ei. +eci iata situatiile in care pot invoca e(ceptia de necompetenta in apel si modul de solutionare a ei poate sa constituie motiv de nulitate a hotararii si duce la trimiterea cauzei spre judecare )instantei competentei sau se retine chiar de instanta de apel daca ea constata propria ei competenta si alte motive de nulitate.

-nu a participat procurorul care e solutia$ admit apelul si daca nu s-a 'ormulat acest motiv de apel pot sa il invoc pt ca e un motiv de ordine publica si imi permite 29!%1& sa il invoc din o'iciu) anulez hotararea si ce 'ac$ retin cauza spre rejudecare ) nu e motiv de trimitere spre rejudecare alte motive ) nu sunt motive de trimitere spre rejudecare ) ati inteles distinctia intre cele 4 situatii$ deci iata motivele care pot 'i de trimitere spre rejudecare la cerere respectiv lipsa de procedura ) gresita solutionare pe e(ceptie iar la necompetenta trimitere spre judecare instantei competentei sau mentinere spre judecare daca competenta e chiar instanta de apel . 5rice alt motiv de nulitate al hotararii duce la ce solutie$ admit apelul) anuleaza hotararea si retine actiunea spre rejudecare nu mai e(ista posibilitatea de trimitere . -intrebare despre conditiile din apel-> 132 am discutat de cererea de chemare in judecata deci iata admit apelul se da o dezlegare ) gresit s-a solutionat pe e(ceptie ) trimit spre rejudecare si in rejudecare vine reclamantul si isi modi'ica actiunea ) sau 'ormuleaza un nou capat de cerere poate sau nu poate$ se pune problema incidentei art 132 ) daca mai vorbim iarasi de prima zi de in'atisare o alta prima zi de in'atisare cereri noi nu poate 'ormula in apel ) dar si eu zic ca poate 'ormula in 'ata primei instante . sigur trebuie sa aiba legatura cu cererea intiala deci ) iar daca ar modi'ica cererea ce problema s-ar putea pune re'eritor la aplicarea 132 $ am 'ormulat o actiune in constatarea nulitatii si in rejudecarea cer rezolutiunea $ cand am investit instanta cu rezolutiune$ abia cand mi-am modi'icat actiunea deci la acel moment raportez o eventuala e(ceptie de prescriptie e(tinctiva dar in principiu pt ca am luat judecata de la capat cand se trimite spre rejudecare nu cand se retine spre rejudecare de catre instanta de apel ) s-ar putea 'ormula si cereri noi. -am avut discutii pe 132 daca e supletiv sau imperativ$ daca paratul e de acord ) atunci nu s-ar pune problema . 0propo de trimiterea spre rejudecare) am spus ca poate sa-si completeze sau sa-si modi'ice actiunea) insa principiul non reformatio in peius se aplica. +eci in masura in care a e(ecitat apel doar una dintre parti) in rejudecarea chiar cu trimitere spre rejudecare nu se poate acorda mai putin decat i-a acordat prima instanta) tocmai pentru a nu descuraja e(ercitiul caii de atac) deci ramane sa se aplice si in rejudecare) ca-i cu retinere) ca-. cu trimitere

RECURS 1titi deja de cand am 'acut clasi'icarea cailor de atac) ce 'el de cale de atac este recursul$ .n primul rand) in 'unctie de conditiile de e(ercitare) este sau nu limitat la anumite motive$ +a) deci este o cale de atac e(traordinara) este devolutiva sau nu este devolutiva$ "edevolutiva) spre deosebire de apel.,ste o cale de atac suspensiva sau nesuspensiva de e(ecutare$9egula este ca nu este suspensiva de e(ecutare) spre deosebire de apel) unde regula e ca este suspensiv de e(ecutare si e(ceptia este ca nu es suspensiv de e(ecutare) spre e(. la e(ecutarea vremelnica) acea clasi'icare cu comune si speciale< v-am spus ca 'ata de caile de atac din actualul cod nu se mai justi'ica) pt ca se re'eree la recursul in anulare) te(t care a 'ost abrogat. 0re 2 'orme recursul) si anume8 1& 'orma traditionala) regula) art.304 in care este cale de atac e(traordinara) limitata la motivele din 304 si 2& 304 ind. 1) care se re'era la situatiile in care impotriva hot. #ronuntate in prima instanta am numai recurs. +eja cunoastei te(tul lui 222 ind.1 unde este vorba despre pretentii pana in 100.000 lei) majorari de pensii s.a.m.d.) sau de te(te din legi speciale8 contencios admin.) adoptia) sau deja te(te pe care noi le cunoastem unde ce 'el de hot. sunt susceptibile numai de recurs$ 9egulatorul de competenta. .n aceasta situatie) recursul cand hot pronuntata de prima instanta este susceptibila numai de recurs) 9 %recursul& nu este limitat la motivele de la 304. 0sadar) recurentul poate sa-si e(prime nemultumirea si cu privire la modul in care prima instant a interpretat probele si a stabilit o stare de 'apt) dar este limitat la probele din celalalt recurs pt ca singurele probe admisibile sunt cele din inscrisuri) con'orm art. 30! care nu distinge intre 9 cale de atac e(traordinara. %aici era o discutie daca e ordinara sau neordinara) devolutiva sau nedevolutiva) pt ca este limitat la probe&. Ca sa vedeti care e 'iloso'ia actualului cod si 'iloso'ia viitorului cod) incerc sa va 'ac un 'el de tabel. IN EC!IU" C#$ $E %R#CE$UR& CI I"&

.n =C#C) o hot. pronuntata de Judecatorie ca prima instanta) este suscpetibila de apel la /ribunal si de recurs la Curtea de 0pel. +eci obligatoriu care are apel va avea intotdeauna si hot. din apel recurs< sau pe 304 ind.1) unele hot pronuntate in prima instant de Audecatorie sunt susceptibile numai de recurs. Botararile in prima instanta ale 'ribunalului pot 'i atacate cu apel la Curtea de 0pel) sau recurs pe 304 ind.1 ) de e( o actiune in contencios de competenta in prima instanta a /ribunalului) are doar recurs la Curtea de 0pel) iar hotararea pronuntata de Curtea de 0pel in apel are obligatoriu recurs la .CCA. 1i Curtea de 0pel mai poate sa judece) la randul ei ca prima instanta si in aceasta situatie avem doar 9 la .CCA. +e e(. o actiune de contencios adm unde am un act emis de o autoritate central are numai 9 ) tot pe 304 ind. 1. IN N#U" C#$ $E %R#CE$UR& CI I"& .n "C#C) ce judeca Judecatoria in prima instanta %aici vorbim de reguli) nu de e(ceptii) ca si conceptie a codului& poate 'i atacat cu apel la /ribunal) pt ca instanta competenta sa judece recursurile) instanta de drept comun sa judece recursurile este .CCA) celelalte instante) /rib si C0 judeca recursurile numai in cazurile e(pres prevazute de lege. +e e(8 renuntarea la judecata cauzei la /rib are recurs la C0. +eci numai acolo unde un te(t de lege imi spune e(pres ca hot. acelei instante se ataca cu recurs) 'ie la /rib) 'ie la C0. 0lt'el /rib si C0 nu mai judeca recursuri) ci repet hot. data de Audecatorie in prima instanta are apel la /ribunal %sigur) stiti ca sunt hot. care nu sunt susceptibile de nicio cale de atac) asta este alta poveste) dar cand este susceptibil de o alta cale de atac) de regula esta apelul) si se opreste aici) da$&) hot. din apel nu mai are recurs. C0 judeca un recurs impotriva unei hotarari a /ribunalului numai atunci cand legea prevede e(pres acest lucru. +e e(8 la renuntarea la judecata) daca s-a renuntat la judecata in apel % ca-i cu recurs atunci) intelegeti$& +eci daca prin aceasta hotarare din apel /ribunalul ia act de renuntarea la judecata cererii) acea hot. este susceptibila de recurs pt ca legea prevede e(pres) dar alt'el cauza se opreste in apel la /ribunal) pt ca hot din apel nu mai are recurs) C0 %ca regula& nu judeca recursuri) numai atunci cand legea ii da e(pres acest lucru in competenta. 5bservati di'erenta 'ata de vechea reglementare$ 0colo unde aveam apel aveam si recurs impotriva hot. pronuntate in apel obligatoriu) astel stiti si din procedura penala)

asta e vechea conceptie. "oua conceptie este ca nu trebuie sa am eu recurs la orice) recursul este o cale de atac e(traordinara) nu orice hot. trebuie sa 'ie susceptibila de recurs) si atunci majoritarea cauzelor in aceasta conceptie se opresc in apel %ce porneste de la /ribunal si Audecatorie) pt ca si ce judeca /rib in prima instanta are apel la C0) iar impotriva hot. pron la C0 -sigur putem sa spunem ca teoretic as avea recurs la .nalta Curte) nu$ #t ca .nalta Curte este competenta sa judece recursuri) dar o sa vedeti ca nu toate hot pronuntate de C0 in apel impotriva hot. in prima instant de la /ribunale sunt susceptibile de recurs) pt ca dintre acestea "C#C % si legea de degrevare prevede si alte e(ceptii&. +aca va uitati la te(tul lui 423 din "C#C - ca nici in aceasta situatie nu sunt susceptibile de recurs) in 'unctie de obiectul cauzei) anumite categorii de cause) de e(8 de e(propriere) prejudicii pentru erori judiciare raman numai in apel. .n actuala reglementare ele ar avea numai recurspe 304 ind. 1) ma rog nu stiu daca si e(propriere pe 222 ind.1 pe actuala reglementare- cam nu) deci numai in "C) ati inteles$ +eci porneste de la /ribunal) are apel la Curte) dar dintre cele pronuntate de Curte in apel nu toate ajung la .nalta Curte) pt. ca in 'unctie de natura litigiului unele se opresc la C0) in 'unctie de cuantum daca e un litigiu patrimonial in 'unctie de valoara obiectului) pt ca daca va uitati in te(tul lui 423) cele care depasesc !00.000 lei mai au recurs) daca sunt sub !00.000 lei nu mai au recurs) se opresc in apel) da$ #entru cele care depasesc !00.000 lei merg cu recurs la .CCA. .n legea de degrevare) 4 2@2013) pla'onul creste pe o perioada de timp pana la 1.000.000 de lei pt a se degreva .nalta Curte de de volumul de activitate) deocamdata. +eci) ati inteles di'erenta de conceptie$Ce rezolva "C$9ezolva problema probelor) pt ca hot.in prima instant in loc sa 'ie susceptibila de recurs pe 304 ind.1 este susceptibila de apel) nu este limitat la probe. #e de alta parte) acolo unde am numai 9) pt ca de e( in contencios administrative am numai 9 sip e "C) acolo 9 este limitat la motivele e(pres prevazute de lege) spre deosebire de vechea reglementare unde hotararea primei instante) daca-. susceptibila numai de 9 nu sunt limite la motive. .ntelegeti$ 9evenind) vechea reglementare) hot pronuntate de Audecatorie in prima instant este susceptibila 'ie de apel) 'ie de recurs) direct de recurs cele de la 222 ind.1 care sunt susceptibile numai de recurs - te(tul lui 222 ind.1) nu sunt susceptibile de apel hot date de Audecatorie in prima instanta in cereri introduse pe cale principala privind pensii de

intretinere) litigii patrimoniale cu obiect pana la 100.00 lei) act. posesorii) act. in evacuare) act. privind inregistrarea de stare civila) masuri asiguratorii) repararea prejudiciilor pentru erori judecatoresti in cause penale si in alte cazuri prevazute de lege) %v-am dat e(. legea contenciosului si hot instantelor judecatoresti prin care se judeca plangeri impotriva hotararilor autoritatilor admin publice cu activitate jurisdictionala) daca legea nu prevede alt'el&. Cun) asadar majoritatea hot) daca un te(t de lege nu prevede nimic cu privire la hot pronuntata in prima instant in vechea reglementare susceptibila de apel) daca nu este e(clusa de la apel in baza unui te(t special. +aca nu e susceptibila de nicio cale de atac) se spune e(pres) 'ie ca este irevocabila) 'ie ca ii pronuntata in prima si ultima instanta %tineti minte de la litigiile marunte) da$ Cine te(tul intre timp a 'ost declarant neconstitutional&. +eci) daca legea nu spune nimic hot este susceptibila de apel) da$ +e la aceasta regula daca legea prevede e(pres ca nu e susceptibil de apel nu inseamna ca e irevocabila) ci inseamna ca este susceptibila de recursul de la 304 ind.1) care nu este limitat la motive) dar este limitat la probe. +aca e susceptibila hot primei instante de apel) in vechea reglementare automat hot din apel are recurs) da$ /ot asa) daca porneste de la /ribunal in prima instant) are 'ie apel) 'ie recurs pe 304 ind.1 ) hot din apel are obligatoriu recurs la .CCA. .ar ceea ce porneste in prima instant de la C0 are doar recurs) deoarece recursul de la 304 ind.1 la .nalta Curte) v-am dat e(emplu actiunea in contencios) nelimitat la motivele prevazute in 304) dar limitat la probe. N#U& RE("E)EN'&RE spune ca nu este obligatoriu sa ajung la recurs) in recurs ajung in mod cu totul e(ceptional) asadar marea majoritate a cauzelor se opresc in apel. Bot pronuntate in prima instanta de Judecatorie se opreste in apel la /ribunal) nu mai are recurs la Curte) decat in cazurile e(pres prevazute de lege) si v-am dat e(emplu se renunta la judecata in /ribunal cu acordul paratului si in aceasta situatie s-ar putea ataca la C0. Bot pronuntata de /ribunal in prima instant are apel la C0) sigur theoretic spui .nalta Curte este competenta sa judece recursuri) ar trebui ca aceste hot sa poata 'i atacate cu recurs) dar nu e asa) pt ca ne limitam in obiectul recursului de la 423 doar anumite

categorii de hot pronuntate de C0 in apel mai pot 'i atacate cu recurs. +eci iata regula este 8 cauzele in "C se opresc in apel si in mod cu totul e(ceptional sunt susceptibile de recurs) regula este ca 9 este de competenta .CCA. +aca am un 9 direct) anumite cause cu totul e(ceptional au recurs direct) pt ca au apel acest apel imi rezolva problema de la 304 ind.1 pt ca nu-i limitat la probe) da$ +ar sunt situatii in legi speciale) si v-am dat e(emplu legea contenciosului) unde ramane recursul cale de atac) de ce$ #t ca hot pronuntate de C0 in prima instant n-am cum sa le atac decat cu recurs la .CCA) pt ca .CCA nu are competenta de a judeca apeluri) da$ +ar acest recurs) spre deosebire de vechiul recurs direct- 304 ind.1) este limitat la motivele e(pres prevazute de cod. +eci nu seaman sub acest aspect cu recursul de la 304 ind.1pt ca raman limitat la motivele prevazute in cod. =-am spus saptamana trecuta ca am un recurs omiso medio sau nemijlocit) deci porneste de la /ribunal) ar avea apel la C0) recurs la .CCA) daca se incadreaza la 423 la obiectul recursului) /ribunalul stabileste o stare de 'apt cu privire la care partile sunt de accord si singura lor nemultumire este cu privire la modul in care prima instanta a interpretat o norma de drept substantial. .n aceasta situatie) ele spun nu mergem in apel) ca nu ne intereseaza o cale de atac devolutiva) nu vrem sa se stabileasca o alta stare de 'apt) vrem sa sarim peste aceasta cale de atac si sa mergem direct in recurs si sa cerem instantei sa aplice di'erit norma prevazuta de lege. 0ceasta posibilitate a recursului omiso medio nu e(ista in vechea reglementare) deci acolo unde am apel si recurs) trebuie obligatoriu parcursa treapta apelului ca sa pot ajunge in recurs) si mai mult decat atat) ceea ce n-am invocate in apel) chiar daca ama e(ercitat apelul) nu mai pot invoca in recurs in situatia in care mi se respinge apelul) sau se admite numai in parte) ati inteles$ =echea reglementare este pe calea C##) pe care-l stiti deja) da$ 1i atunci) noua reglementare trebuie mai degraba e(plicate. .n hot pronuntata in apel) era o di'erenta terminologica 'ata de C## pt ca hot pronuntata in apel era era hot de'initive susceptibila de recurs si hot pronuntata in recurs era una irevocabila) sau daca hot primei instante era susceptibila numai de recurs) ea era de'initiva de la pronuntare si hotararea pronuntata in recurs era irevocabila. .n "C#C se uni'ormizeaza terminologia cu cea din C## si prin hot de'initive intelegem hot nesusceptibila de recurs) ca-i pronuntata in acest recrus) sau ca-i pronuntata

in apel care nu mai e susceptibil de recurs. "u mai vorbim de hot irevocabile ci de hot de'initva ca si C## si aici hot de'initive inseamna nesusceptibila de recurs) da$ 4amurit$ +ar repet) ca asta trebuia sa o stiti de la procedura penala) ca si acolo aveti e(act acelasi sDstem pe caile de atac) si acolo aveti hot de prima instant ) marea majoritate susceptibile de apel si apoi de recurs si unele care sunt susceptibile numai de recurs) nu$ 1-a modi'icat recent dupa legea %nu speci'ica& si voi ati invatat direct) de aia ma uitam la 'etele voastre) asa era inainte de 4egea Eicii 9e'orme) s-a modi'icat si s-a dus mai aproape de "C#C) la noi sub acest aspect la modului de concepere a cailor de atac nu s-a modi'icat vechiul cod) ci abia prin "C. Intrebare* 0tunci pe "C nu mai avem cazul de recurs care sa intre in 'ondul problemei) cum era 304 ind.1 pe vechiul cod$ 9asp8 "u) ca-s multe probleme de legalitate) inclusiv cele susceptibile numai de recurs)asa-i$ .n mod cu totul e(ceptional este posibil ca si recursul sa evoce 'ondul cauzei) ca veti vedea cand vom discuta despre revizuire) hot instantei de recurs care evoca) cand este posibil sa evoce o hot de recurs 'ondul$ Cand hot primei instante) sau hot din apel nu a 'ost motivate) sau cuprinde motive contradictorii) acest motiv permite instantei de recurs sa evoce 'ondul si sa schimbe starea de 'apt) deci in masura in care admite recursul sa spuna ca hot nu-i motivata) nu-i stabilita starea de 'apt. Intrebare* 1i in "C#C proba este limitata in recurs$ 9asp8 +a) este tot prin inscrisuri) deci sub acest aspect nu sunt schimbari. .n ceea ce priveste posibilitatea aderarii la recurs) in =C nu am un te(t e(pres) doctrina si jurisprundeta a spus ca este incompatibila cu insitutia recursului) parerea mea este ca nu e asa) ca dovada vine din "C si o reglementeaza. 0m sa va dau un singur e(emplu ca sa va ganditi8 avem de e( o chemare in garantie 'acuta de reclamant) se admite actiunea) paratul 'ormuleaza apel) are interes reclamantul sa 'ormulize aderarea la apel$ +a) are interesul sa 'ormulize un apel provocat) sa-l atraga si pe chematul in garantie) pt ca in situatia in care se admite apelul paratului si se respinge actiunea sa devolueze si pe chemarea in garantie) apropo de investirea instantei de apel) da$ /rebuie sa o investesc cu o cerere) prin aderare la apel o investec cu character devolutiv sa se pronunte si pe cererea de chemare in garantie.

Cun) instant de apel respinge apelul paratului) el merge in recurs) paratul daca nu-i dau voie reclamantului sa aiba aderare la recurs) mai devolueaza recursul si pe chemarea in garantie$Ce sa 'aca reclamantul) ca el a castigat procesul) nu$ +eci logic este sa-i permit acelasi mijloc de actiune si prin recurs) sigur ca practica a rezovat aceasta problema) a zis ca oricum se va pronunta si asupra cererii de chemare in garantie in masura in care modi'ica hot in recurs) pt ca n-avea) vezi +oamne) cealalta parte un mijloc procesual. +ar iata ca vine "C si cum era logic i-l da. ,u nici nu m-am pronuntat pe inadmisibilitate atunci cand s-au 'ormulat aderari la recurs) ci m-am dus pe ideea ca se aplica dispozitia din apel) desi e adevarat) aderarea la apel nu e prevazuta la dispozitiile privind judecata in apel) asta a 'ost si argumentul de te(t 'olosit de cei care au spus ca e inadmisibila aderarea la apel pt ca judecata apelului vine dupa te(tul lui 293 ind.1) tineti minte 'ormele aderarii la apel 293) 293 ind.1) dupa aceea vine judecata apelului) iar 292 despre care va vorbeam ca spune regulile privind judecata in prima instant se aplica si in apel) in masura in care te(tile din apel nu prevad altceva) sau nu deroga si s-a spus) bun pt aderarea la apel nu este la judecata apelului nu se aplica 292) deci aderarea la recurs % si recursul are un te(t identic in 31 zice- regulile din apel privind judecata apelurilor se aplica & 292 ce spune de la apel$ - dispozitiile de procedura privind judecata in prima instant se aplica si in apel) in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in apel. ?n te(t similar avem si in recurs) daca va uitati la 31 - dispozitiile de procedura privind judecata in apel se aplica si in instantele de recurs. +ar cei care au 'ost impotriva institutiei aderarii la recurs au spus da) dar aderarea la apel nu este cuprinsa in dispozitiille privind judecata in apel) pt ca este inainte) observati topogra'ia te(telor$ =ine "C si ) in orice caz lamureste problema) aderarea la recurs este posibila) cel putin pe noua procedura. 9epet) chiar daca nu o permitea vechiul cod) instant de recurs) pe jurisprudenta devolua) am rog se pronunta si pe chemarea in garantie in masura in care modi'ica 1olutia) pt ca nu avea cealalta parte)c are a castigat procesul motive sa 'ormulize recurs. +aca nu-i permiteai aderarea la recurs) practice instant se pronunta din o'iciu. #biectul si subiectul recursului 0m spus la apel) regula este ca orice hot este susceptibila de apel) stim de la 222) daca legea nu prevede alt'el. .n schimb de recurs sunt susceptibile doar hot pronuntate in apel

pe =C sipe "C unele pronuntate in apel de Curti) sau cele pronuntate in prima instanta si care nu sunt susceptibile de apel) acelea sunt susceptibile numai de recurs. "C spune unde hot nu este susceptibila de recurs spune numai de recurs) pe =C unde spune nu-i susceptibil de apel nu inseamna ca-i irevocabila) ci inseamna ca-i susceptibil numai de recurs) "C pt ca schimba si spune sunt susceptibile numai de recurs) da$ 1titi deja situatiile in care hot date in prima instant sunt susceptibile numai de recurs) le-am citit pe cele de la 222 ind.1) din legi speciale am amintit si stiti deja din alte institutii de procedura) am si vorbit despre renuntarea la judecata) renuntarea la dreptul subiectiv ar 'i) 24>-tranzactia) hot de e(pedient) hot partiale) regulatoarele de competenta) s.a.m.d.) nu$ Bot date in apel sau hot altor organe cu activitate jurisdictionala) de e( C1E) pe sectie 'unctioneaza si ca o instant disciplinara) magistratul tras la raspundere are posibilitatea sa se apere) C1E 'unctionand e(act ca o instant in compunerea lui pe sectii. +aca sunt trasa la raspundere disciplinara ma pot apara 'ie singura) 'ie asistata de avocet) 'ie sa ma reprezinte un coleg de-al meu in 'ata sectiei in calitate de mandatar conventional. Bot C1E se ataca numai cu recurs la sectia de contencios a .CCA. .ncheierile pronuntate se ataca cu recurs) numai odata cu 'ondul) ca si apelul) cu e(ceptia situatiilor in care prin ele s-a interrupt cursul judecatii. 1ub aceleasi conditii de la apel) instant competenta este instant de control judiciar pt ca este o cale de atac de reformare %daca ar 'i aceeasi instant) ar 'i o cale de atac de retractare&. /ermenul in =C) 1! zile de la comunicare) in "C este un termen mai lung) de 30 de zile) dar sunt si alte termene care le stiti deja din te(te speciale8 regulatorul de competenta-! zile de la comunicare< hot de perimare- ! zile de la pronuntare. +eci iata termenul de drept comun pe vechea reglementare este de 1! zile) pe noua reglementare de 30 de zile. Ca orice termen de procedura) regula este ca incepe sa curga de la comunicare) e(ceptia este de la alte motive) sigur situatiile de echipolenta le stim deja si nu le reluam. 1anctiunea) intreruperea) prelungirea termenului- procedura de regularizare si in =C) va las a o cititi) v-am spus ca parcurgem 'oarte succint recursul. Sanctiunea nerespectarii termenului de recurs) 'iind un termen imperative este nulitatea.

Cererea de recurs cuprinde cam aceleasi motive ca si cererea de apel) nu$ ca este o cerere prin care se declara o cale de atac) dat toate sunt prezentate sub sanctiunea nulitatii. /ineti minte ca sunt cerinte prevazute sub sanctiunea decaderii$ Care sunt acestea$ Cele re'eritoare la motivare apelului si la probe.+ecaderea nu opereaza daca la prima zi de in'atisare totusi motivezi apelul si ceri probe. +aca nici la prima zi de in'atisare nu o 'ac) opereaza decaderea si instant se va pronunta pe baza a ceea ce ai invoca in 'ata primei instante. -292%2&. Ceea ce trebuie sa retineti ) 'oarte important la recurs) pt ca toate aceste metiuni sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii) recursul care nu e motivate in termen este nul) spre deosebire de apel) unde avem te(tul lui 292%2& -chiar daca nu este motivate) instant nu-l poata anula) decad din dreptul de a motiva) dar instant se pronunta pe ceea ce am invocate in 'ata primei instante.#ractic) este o devolutie tot in aceasta situatie) ca nu limitez devolutiunea) da$ 5 sa vedeti ca 30 %1& spune ca motivele de ordin public pot 'i invocate si de instanta din o'iciu) ele pot 'i invocate inclusive de partea care nu si-a ) zice asa8 recursul este nul daca nu a 'ost motivate in termenul legal) cu e(ceptia situatiilor de la alin.%2&) cand pot 'i invocate motive de ordine publica - e(. nu s-a semnat minuta hot din apel de catre un judecator) asadar acest motiv pot sa-l invoc chiar daca nu am motivat recursul in termen) pt ca 30 %1& si 30 %2& sunt motive care pot 'i invocate inclusiv de instant din o'iciu. 5bservati insa ca instant si la 29! din apel nu este obligat) sigur teoretic asa ar trebui) daca observ motivul de recurs de ordine publica) trebuie sa-l invoc sis a-l pun in discutia partilor) dar daca nu l-am observat nu-mi poate imputa nimeni) nu raspund disciplinar) o sa vedeti) ca ar 'i un motiv de contestatie in anulare sa nu ma pronunt pe un motiv de recurs) dar 'aptul ca n-am invocate din o'iciu un motiv de recurs nu este un motiv de contestatie in anulare. +eci motivele de ordine publica pot fi invocate de instant daca le observa, asa trebuie interpretat textul. .ndicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului) cu conditia ca ele sa poate 'i incadrate in motivele prevazute de 304) vom vedea care sunt acestea. 0sadar) spre deosebire de apel) ceea ce trebuie sa retineti este ca recursul trebuie motivate) daca nu este motivate sanctiunea este nulitatea) nu decadera ca si la apel si instant se va pronunta pe ceea ce a invocate in prima instanta sau instanta de apel) ci este nulitatea cu

e(ceptia cazurilor in care am un motiv de ordine publica pe care-l pot invoca si cu depasirea termenului in care trebuia sa motivez recursul. Ce inseamna incadrarea in motive$ Chiar daca n-am invocate un motiv de recurs) n-am indicat temeiul juridic ala recursului) n-am spsus in care dintre motivele de la 304 se incadreaza) dar daca spun ca hot ii nula pt ca nu-. semnata de un judecator) o sa se incadreze la motivul de la 304 pct.! care se re'era la nulitatea actelor de procedura. 9ecursul) ca regula nu este suspensiv de e(ecutare) daca ne uitam la te(tul art. 300 %si in "C avem o reglementare similara& - 300 %1& F Recursul suspend executarea hotrrii numai n cauzele privitoare la strmutarea de hotare, desfiinarea de construcii, plantaii sau a oricror lucrri avnd o aezare fix, precum i n cazurile anume prevzute de legeG. 0sadar) regula este ca nu suspenda) cu titlu de e(ceptie suspenda atunci cand legea prevede e(pres acest lucru) situatiile de suspendare de drept- stramutare de hotare) des'iintarea de constructii) de ce$ #entru ca in aceasta situatie nu as putea repara ce am pus in e(ecutare) sau la cerere instant sesizata cu recurs ) poate dispune motivate suspendarea hot recurate si in alte cazuri de suspendare de drept. "u voi vorbi despre aceasta suspendare) ea se judeca dupa aceeasi procedura si in recurs) si in caile de atac e(traordinare de retractare) dar depsre suspendarea pana la solutionarea recursului) respectiv a contestatiei in anularesi revizuire. =oi vorbi cand discutam suspendarea in cadrul contestatiei la e(ecutare pt ca toate te(tile 'ac re'erire la procedura suspendarii la contestatia la e(ecutare. +eci procedura prin care instant dispune suspendarea e(ecutarii hotararii) obiect al recursului o vom discuta la contestatia la e(ecutare) este aceeasi procedura. )#'I E"E $E RECURS 1) Instanta n-a fos alcatuita potrivit dispozitiilor legale. Ce inseamna alcatuirea instantei$Compunere si contituire. Constituirea ce inseamna in plus 'ata de compunere$ #rocuror) asistent judiciar) gre'ier) s.a.m.d. Constituirea se re'era de e(emplu la neparticiparea procurorului) a asistentului judiciar. Compunerea poate sa aiaba un aspect cantitativ si unul calitativ. Cantitativ - in prima instanta1) in apel 2) in recurs 3) sau la .nalta Curte po' 'i si !. Calitativ - a intrat un judecator incompatibil) sau s-a respins in mod gresit cererea de recuzare. 5 sa vedeti ca in carte este o alta opinie) ca nu tine de acest te(t) ci de punctual

!) gresita respingere a cererii de recuzare) inseamna ca in compunerea completului sub aspect calitativ a intrat un judecator care nu trebuia sa intre) asadar tine tot de motivul de la pct.1) nu este punctual !) care vorbeste despre nulitatea hotararii pt alte cause. 2& Cand hot s-a dat de alti judecatori decat cei care au laut parte la dezbatere pe fond a pricinii- nerespectarea principiului continuitatii Cred ca nu necesita e(plicatii 'oarte mari) am pus eu acolo cateva intrebari) nu trebuie sa raspundeti la ele. +e ce am pus aceste intrebari) ca sa vedeti daca acele motive se incadreaza la pct.2 sau la pct.!) s-au incalcat normele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitarii) si anume daca lipseste incheierea de amanare a pronuntarii) s-a incalcat sau nu principiul continuitatii$ 0ici se incadreaza) la pct.2.sau la pct.!) motive de nulitate de nulitate pt ca s-au incalcat dispozitii prevazute sub sanctiunea nulitatii$ :aptul ca lipseste incheierea de amanare a pronuntarii nu inseamna automat ca s-a dat hot de alt complet decat cel in 'ata caruia a 'ost dezbatuta cauza) ci ca nu mai pot veri'ica acest lucru si atunci nu se incadreaza la pct.2 ci la pct.! 3) Cand s-a dat cu incalcarea competentei altei instante 0ici este o chestiune di'erita 'ata de ce aveti voi in bibliogra'ie) 'iindca s-a modi'icat acest motiv prin legea micii re'orme) si daca va uitati la te(t vorbeste numai despre competenta de ordine publica. 0sadar) daca s-a solutionat e(ceptia de necompetenta teritoriala relative gresit de catre prima instant) s-a invocate ca motiv de apel si gresit s-a solutionat si in apel) nu mai pot invoca acest motiv in recurs. .n recurs mai veri'ic doar nerespectarea motivelor ce tin de competenta absoluta. 0colo am pus cateva intrebari) apropos daca pot invoca omiso medio neinvocat in apel$ +aca n-am invocate incalcarea normei de competenta absoluta in apel) o pot invoca in 'ata instantei de recurs$ +eci step bD step) trebuie sa o invoc in termen in 'ata primei instante) trebuie sa o invoce ca motiv de apel) 'ie de appellant) 'ie daca se poate din o'iciu) de instant) ramane tema de casa pe 29!%1&< repet) in situatia in care s-a invocate in termen in 'ata primei instante si s-a respins. .ntelegeti intrebarea$ +eci am de e(emplu o necompetenta materiala invocate in 'ata primei instante) gresit repinsa. "u se invoca in apel) poate instant pe 29!%1& sa invoce ca motiv de ordine publica) asta era intrebarea. Cand mai poti sa-l invoci in recurs$ 1-a invocate in apel) s-a respins si iara se reinvoca in recurs.

) Instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti =-am dat o decizie a CC) am mai discutat despre ea cu alte ocazii. !) Instanta a incalcat normele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii 5bservati ca si cauzele anterioare) toate atrag nulitatea hot) da$ #ronuntarea de catre o instanta necompetenta) pronuntarea in alta compunere sau constituire - toate sunt motive de nulitate. Cand invoc pct. !$ Cand nu am un alt motiv e(pres prevazut in celelalte puncte 2)3)4) da$ .n legatura cu materia pentru e(amenul din semestrul doi % pentru semestrul . pentru cei care care nu l-ati luat din prima ramane aceeasi materie&) subiectele) adica cel putin tematica de e(amen va 'i in asa 'el incat sa acopere admiterea in toate pro'esiile. 0sadar am sa va cer din ceea ce se cere pentru barou si ."E. +e e(emplu din ordonanta presedintiala) din ce tin eu minte) se cere la barou pe vechiul cod) la ."E pe noul cod) deci o sa le cer pe ambele coduri la e(amen) insa evident ca intrebarea din grila va spune e(act la ce cod se re'era ca sa stiti solutiile) pentru ca nu putem sa ne limitam) trebuie sa 'iti pregatiti pentru orice e(amen de admitere in pro'esie +eci acolo unde sunt chestiuni comune) de e(emplu unde se cere la toate numai noul cod) voi cere noul cod. #e e(ecutarea silita voi cere numai noul cod) dar voi cere mai mult nu numai contestatia la e(ecutare %la ."E doar aceea se cere& ca voi cere si ce se cere pentru barou in lini mari. 0ti vazut ca nu va cere bibliogra'ie suplimentara cei ce vreti sa dati la barou ci va cere sa stiti dupa cod) dar vom structura putin in'ormatia si o vom e(plica pentru a putea 'i retinuta si vedem cum le combinam. +aca apelul si recursul nu se mai cer la nici un e(amen de admitere in pro'esii o sa mai scot din ele) dar nu le scot de tot pentru ca apelul o sa il las pentru ca nu aveti cum sa intelegeti caile e(traordinare de atac daca nu stiti singura cale ordinara de atac) insa din recurs o sa va mai scot) nu o sa va cer tot recursul) mai cu seama ca este complet regandit in noua reglementare. #oate cateva chestiuni legate de cererea de recurs) vedeti motivarea care atrage sanctiunea nulitatii< 0propo daca termenul de recurs curge de la pronuntare) termenul de motivare de cand curge$ +e la comunicare in acelasi termen in care trebuia declarat recursul de la pronuntare.

=om relua in ultimele cursuri material de semestrul . care se cere pe noul cod la ."E sau la barou. +in recurs se va scoate) de aceea am trecut asa de repede peste. #oate 2-3 chestiuni va cer< sa stiti deosebirile 'ata de apel< ca este limitat la anumite motive< ca trebuie motivate sub sanctiunea nulitatii< cu ce e(ceptii si solutiile) pentru ca observati ca am spus ca aceste prime motive de recurs) cele !) care sunt de 'apt motive de nulitate a hotararii sunt motive sub aspectul solutiilor de casare corespund solutiei de anulare din apel %solutiile din apel sunt anulare sau schimbare& pentu lipsa de procedura) pentru nepronuntare pe 'ond) pentru necompetenta sau pentru alte motive de nulitate. Celelalte motive sunt motive de modi'icare. 0cest motiv o sa vedeti ca este un motiv partial comun cu revizuirea) de 'apt comun cu revizuirea) nici nu se mai regaseste printre motivele de recurs din noul cod pentru ca noul cod incearca pe cat posibil sa nu permita mai multe cai de atac pentru aceasi problema. +aca si recursul si revizuirea sunt cai e(traordinare de atac ) daca se re'era la acelasi motiv partea poate sa opteze intre ele. #e vechea reglementare este mai 'avorabil sa e(erciti revizuirea) pentru ca pe de-o parte este cale de atac de retractare si mai permite si un recurs daca e pe cea din apel) plus ca o sa vedeti ca termenul este de o luna pe cand termenul de recurs general este de 1! zile. +aca codul nu te limiteaza poti sa alegi intre cele doua. +aca le e(erciti pe amandoua ce ar trebui sa 'aca instanta$ 1a suspende una pana se judeca cealalta. Care o sa o suspendati$ 9ecursul$ +a pentru ca revizuirea este de retractare si mai are si ea recurs. 1i dupa aceea ce ati invoca$ +aca s-a judecat irevocabil$ 0utoritatea de lucru judecat. Cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cuprinde motive contradictorii sau straine - ati spus recursul este o cale de atac de legalitate) motivarea hotararii este o problema de legalitate ) dar este un motiv care permite instantei sa schimbe starea de 'apt - este situatia in care recursul poate sa evoce 'ondul cauzei) 'ondul cererii de chemare in judecata. Cand instanta de apel a stabilit o stare de 'apt insa hotararea nu este motivata sau motivele sunt contradictorii sau straine de natura pricinii) in aceasta situatie cand admite recursul instanta de recurs poate sa schimbe starea de 'apt. ,ste o situatie in care recursul ar putea sa evoce 'ondul.

5 sa vedeti ca in practica daca se aprecieaza ca solutia este buna desi hotararea nu este motivata) recursul pe acest motiv va 'i respins pentru ca este motiv de modi'icare) recursul este admis doar daca este 'ondat si hotararea este gresita sub aspectul solutiei< daca nu este gresita sub aspectul solutiei recursul se respinge dar instanta de recurs va schimba motivarea . Ce aduce nou noul cod raportat la acest aspect$ +e e(emplu permite e(ercitarea caii de atac numai pe considerente si obliga instanta si daca pastreaza solutia) sa schimbe considerentele. +e ce este importanta di'erents de solutie$ #e cheltuilelile de judecata) pentru ca aici chiar daca partea are dreptate) ca hotararea intr-adevar nu este motivata sau nu are dreptate pe 'ond si atunci instanta ii respinge si mai mult va 'i obligata la cheltuieli de catre cealalalta parte. +aca are dreptate ca intr-adevar nu este motivat si instanta schimba motivarea) instanta de recurs in noul cod ar admite recursul) ar schimba motivarea si recurentul si-ar recupera cheltuielile de judecata. .ntelegeti di'erenta$ 9evenind asadar la acest motiv de la punctual >. 0cesta permite instantei sa evoce 'ondul. ,ste situatia in care poate sa schimbe starea de 'apt dar o sa admita recursul pe acest motiv si va modi'ica hotararea) acuma daca solutia din hotarearea data in apel este gresita. +aca hotararea este corecta va respinge recursul si va schimba doar considerentele. Eotivul de recurs de la punctual 28 .nstanta interpretand gresit actul juridic dedus judecatii a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic %sa va imaginati ca se vedea din avion ca era vanzare-cumparare si instanta a zis ca ii antrepriza< sau la cali'icat intretinere desi era evident ca era un pret in rate - asta inseamna vadit neindoielnic&. Cand este discutabila natura juridica a actului nu ma mai incadrez in acest motiv de recurs. "oul cod nu il mai prevede. 1i in aceasta situatie ar putea sa evoce 'ondul. ,ste important) de aceea va spun) pentru ca la revizuire veti vedea ca hotarile instantei de recurs sunt susceptibile de revizuire atunci cand evoca 'ondul) ori voi trebuie sa stiti cand evoca 'ondul instanta de recurs. 1igur ca si dincoace daca ar rejudeca apelul poate sa evoce 'ondul) anuleaza hotararea) daca rejudeca apelul retine cauza spre rejudecarea apelului poate sa rejudece 'ondul) vom vedea imediat care sunt situatile de casare cu retinere si care sunt cele de casare cu trimitere.

Eotivul de recurs de la punctual 98 Botararea este lipsita de temei legal sau a 'ost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii. 0ici e(ista doua interpretari pe vechiul cod) noul cod spune 'oarte clar ca se re'era la normele de drept substantial< pentru ca legea poate 'i de drept substantial sau de drept procesual . #utem sa spunem ca incalcarea normelor de drept procesual se incadreaza in primele ! puncte$ 0dica daca nu sunt primele 4) cel putin !) uneori incalcarea unor norme de drept procesual atrage sanctiunea nulitatii. 1i atunci s-ar putea discuta despre incalcarea unor norme de drept procesual care nu se incadreaza in motivele de la 1-! si care ar 'i motivul de la punctul 9. ,(ista o parere in doctrina si jurisprudenta) noul cod lamureste categoric ca este vorba de normele de drept substantial si este situatia) va reamintesc) cand se poate e(ercita pe noul cod recursul omisso medio sau recursul nemijlocit cand partile sunt multumite de stbilirea starii de 'apt de catre instanta de apel. +e recursul de la 304 indice 1 am vorbit. 0cestea nu vi le cer ca sunt amanunte8 judecarea recursului) probele din judecarea recursului trebuie sa tineti minte ca atat recursul de pe vechiul cod cat si cel de pe noul cod este limitat la proba cu inscrisuri. #roba cu inscrisuri insemnand tot ce tine de proba cu inscrisuri) inclusiv veri'icarea de scripte si inscrierea in 'als - chiar daca presupune o e(pertiza a scrisului pentru ca e(pertiza scrisului tine de proba cu inscrisuri) nu tine de e(pertiza ca mijloc distinct de proba. 1olutiile in recurs) sigur ca si apelul poate 'i anulat ca netimbrat) respins ca tacit) respins ca inadmisibil) daca se e(ercita de e(emplu impotriva unei hotarari pronuntate in recurs) de e(emplu aveam un recurs pe 304 indice 1 la tribunal si mai 'ac un recurs la curte) este admisibil$ "u . Ce pot sa atac cu recurs $ :ie hotarari pronuntate in prima instanta care nu sunt susceptibile de apel) 'ie hotararile pronuntate in apel) dar hotararile pronuntate in recurs nu mai sunt susceptibile de recurs. 5 sa vedeti cu mici e(cepti la incheierea de suspendare a e(ecutarii din recurs unde legiuitorul insusi spune ca este susceptibila de recurs separat si daca mai tineti minte la incheierea prin care este respinsa sesizarea curtii constitutionale cu e(ceptie de necompetenta s-a pus problema daca incheiera pronuntata de instanta de recurs mai este susceptibila de recurs si acolo avem

un recurs in interesul legii si este susceptibila de un recurs chiar daca a 'ost pronuntata in recurs. 1olutiile de respingere) anulare) perimare sunt identice cu cele din apel. 1olutiile de admitere) am spus casarea corespunde solutiilor de anulare si cele de modi'icare pentru motivele de la > pana la 9. +aca am mai multe motive) unele de modi'icare si unele de casare) solutia va 'i de casare. Eodi'icarea corespunde solutiei de schimbare. +e e(emplu8 admite apelul declarat de reclamant < modi'ica decizia pronuntata in apel <admite apelul reclamantului< schimba sentinta < admite actiunea. Baideti sa le luam rand. "u este greu) stiti solutiile din apel) o sa trebuiasca sa le stiti si pe cele din caile e(traordinare de atac de retractare. +eci am o hotarare de prima instanta ) sa zicem ca pornim de la judecatorie) avem apel si recurs. 1a zicem in prima instanta instanta respinge actiunea. Cine are interes sa 'ormuleze apel$ 9eclamantul. .nstanta de apel sa zicem intr-o prima ipoteza respinge apelul reclamantului ca ne'ondat) apropo de solutionarea 'ondului apelului. Cine are interes sa declare recurs$ 9eclamantul. +aca este un motiv de modi'icare si instanta admite recursul ) spune Fs-a stabilit gresit starea de 'apt ) de e(emplu pe punctual >) pe nemotivareG. Cum ar suna hotararea$ 0dmite recursul reclamantului) modi'ica decizia pronuntata in apel si in consecinta admite apelul sau il admite in parte %daca e partial 'ondat&) schimba sentinta si admite actiunea sau admite in parte actiunea. %sau schimba in parte sentinta si admite in parte actiunea ) limitele devolutiunii in apel le-am 'acut& +ar in caz de casare$ Casarea poate 'i cu retinere sau cu trimitere spre rejudecare. Casarea cu trimitere spre rejudecare este pentru aceleasi motive dar usor di'erentiate 'ata de solutiile din apel) si anume de ce$ Ce inseamna casarea pentru nepronuntare pe 'ond$ 1-a anulat apelul ca netimbrat) s-a respins gresit ca tardiv - asta inseamna nesolutionare pe 'ond -> motiv de casare cu trimitere. 4ipsa de procedura o sa vedeti daca o sa va uitati la solutiile din 312 ca nu este su''icient ca in cazul apelului pentru trimiterea spre rejudecare ca lipsa de procedura sa 'i avut loc la ultimul termen de judecata ci pentru

casarea cu trimitere lipsa de procedura trebuie sa 'i avut loc atat la termenul care s-a dezbatut apelul cat si la termenele cand au 'ost administrate probele. +aca numai la termenul cand s-a dezbatut apelul este lipsa de procedura hotararea este nula) dar este motiv de casare$ +a pe punctual !) este motiv de nulitate) insa este motiv de casare cu retinere. Casarea opereaza pentru motivele de nulitate a hotararii. +eci iata casarea poate 'i cu retinere sau cu trimitere. Casarea cu trimitere opereaza pentru acelasi motive %apro(imativ - conditie suplimentara la lipsa de procedura pentru casarea cu trimitere& Cand este pe motiv de necompenta care se poate re'eri la ce 'el de necompetenta$ "umai cea absoluta. +aca este vorba despre o competenta teritoriala e(clusive sau materiala) pas cu pas ce 'ace$ Cum ar suna$ Ca daca este necompeta generala sau internationala ce 'ace$ 9espinge actiunea in recurs ca inadmisibila) ca ne'iind de competenta instantelor sau ne'iind de competenta instantelor romane. +ar daca am o competenta materiala ) invocata in 'ata primei instante< sa zicem ca este un litigiu de e(propriere) nu este competenta judecatoriei ci de competenta tribunalului. Audecatoria respinge e(ceptia de necompetenta) judeca cauza pe 'ond. 1e invoca in apel. 0nalizand acest motiv de apel) instanta de apel zice ca este ne'ondat. Eai poate 'i invocat in recurs$ +a motivele de ordine publica pot 'i invocate) numai competenta teritoriala relativa nu o mai pot pune in discutie ca motiv de recurs. instanta de recurs constata ca s-a stabilit gresit natura juridica a actiunii de catre instantele de 'ond) este un litigiu de e(propriere) competent era sa judece tribunalul in prima instanta. Cum ar suna hotararea din recurs$ "ecompetenta - admite recursul - raspuns din sala8 caseaza decizia din apel- anuleaza sentinta - pro'a8 dar ce 'aci cu apelul$ -raspuns din sala8 trimite la instanta competenta< pro'a8 asta iarasi este o discutie) pentru ca ti se pare ca rejudeca dar de 'apt se pronunta in locul instantei instantei de apel) caseaza hotararea. .n acest moment nu am nici o solutie pe apel) cand am casat-o am des'intat-o) si atunci ce 'ac cu apelul$ 9ejudecand apelul il admite ) anuleaza sentinta) trimite cauza la instanta competenta de solutionare in prima instanta. 0lt motiv de nulitate pe casare cu trimitere de e(emplu nu s-a pronuntat pe 'ondul apelului in mod gresit) instanta de apel a anulat gresit apelul ca netimbrat sau l-a respins gresit ca tardiv. Cum ar suna hotararea$ admite recursul) caseaza %este motiv de nulitate&)

caseaza decizia pronuntata in apel) trimite apelul spre rejudecare pe 'ond si respinge e(ceptia netimbrarii) respinge e(ceptia tardivitatii. 5rdinea nu conteaza si chiar daca nu s-a pronuntat pe e(ceptii in dispozitiv este clar ca admitand recursul pe acest motiv si trimitandu-l spre rejudecare pe 'ond rezulta si din considerente ca ;apropo o sa vedeti ca nu e motiv de constestantie in anulare sa nu ma pronunt pe o e(ceptie ) numai cand nu ma pronunt pe un motiv de recurs) dar practic m-am pronuntat pentru ca am trimis apelul spre rejudecare pe 'ond) e clar ca m-am pronuntat pe motivul de casare cu trimitere. 1pre deosebire de apel) tineti minte ca in apel am spus ca pot trimite spre rejudecare o data pentru 'iecare din cele doua motive8 o data pentru lipsa de procedura si o data pentru nepronuntarea pe 'ond) din recurs pot sa trimit o singura data pentru ambele motive dar se re'era la solutiile date de instanta de apel. .ntelegeti$ +eci apropo de mers pas cu pas la solutii. +eci pot sa trimit o singura data) daca cititi te(tul lui 312 din apel am zis pot odata pentru lipsa de procedura pot odata pentru nepronuntare pe 'ond. +aca a doua oara se invoca acelasi motiv sunt obligat sa anulez si sa retin pentru a rejudeca actiunea. .n cazul recursului art 312 alineat indice 1 introdus prin legea micii re'orme casarea cu trimitere poate 'i dispusa o singura data in cadrul procesului pentru toate motivele oricare ar 'i ele. +ar se re'era la casarea in apel sau sigur casarea din recursul de la 304 indice 1. "u se re'era la 29>) intelegeti di'erenta$ 1a luam un e(emplu8 prima instanta respinge actiunea pe e(ceptie ca prescrisa) instanta de apel admite apelul -daca constatati ca a 'ost respinsa gresit e(ceptia care este solutia$- anuleaza sentinta) respinge e(ceptia prescriptiei si trimite cauza spre rejudecare pe 'ond. ,ste hotararea aceasta irevocabila sau e susceptibila de recurs$ %pe vechiul cod&. ,ste susceptibila de recurs. #artea care are interes 'ace recurs %paratul&< in recursul paratului) daca se respinge recursul paratului nu vorbesc de situatia de trimitere spre rejudecare de la 314 al indice 1 ci se trimite spre rejuecare pentru ca s-a trimis din apel o data. +eci nu con'undati trimiterea din apel care poate 'i de doua ori cu trimiterea din recurs care e o data. +ar daca atunci cand a anulat hotararea primei instante) instanta de apel nu a citat paratul % nu l-a citat pe tot parcursul procesului in apel & este motiv de nulitate a hotararii din apel$ +a) si atunci care ii solutia din recurs$ admite recursul ) caseaza ) trimite spre rejudecare apelul si se repune in discutie e(ceptia prescriptiei. +ar daca se retrimite in apel si se da aceasi solutie ) se trimite la 'ond si se da in prima instanta o solutie cu lipsa de procedura

cu una dintre parti si ea 'ace apel ) se mai poate trimite din apel inca o data$ +a pentru ca e pe un alt motiv. 1i daca se 'ace recurs$ 4a recurs nu se aplica indice 1 pentru ca se indice 1 care se re'era la solutia pronuntata in apel nu se re'era la solutia din apel cu trimitere..ati inteles$ +eci nu se suprapun 29> solutiile de anulare cu trimitere cu 312 al re'era la trimiterea spre rejudecare in apel . +eci teoretic din apel se trimite de 2 ori si poate sa ajunga cauza si in recurs) dar casarea din recurs se re'era doar la situatile in care hotararea din este nula. 1i atunci aici daca o singura data s-a trimis deja. 0cesta este primul ciclu procesual. .n al doilea ciclu procesual actiunea se admite pe 'ond ) este lipsa de procedura cu paratul la dezbaterea pe 'ond a cauzei. ,ste motiv de apel$ ,ste motiv de anulare si de trimitere spre rejudecare$ #e 29> este motiv de anulare . 1e anuleaza sentinta si se trimite spre rejudecare. 0l treilea recurs8 se 'ace recurs de partea care nu este multumita de solutie) poate cealalta parte sa spuna Fpai s-a trimis odata din recurs) trebuie sa judecati recursul pe 'ondG$ nu pentru ca nu se re'era la solutia data in apel. +aca se re'eree la solutia data in apel acolo da) acolo instanta de recurs trebuia sa rejudece apelul . Cine rejudeca 'ondul dupa casare in 'unctie de cum este cu retinere sau cu trimitere spre rejudecare. +aca retine instanta de recurs spre rejudecare apelul) in ce complet judeca de 2 sau de 3$ +e 3 pentru ca ramane o judecata in recurs) dupa casarea cu retinere insa instanta de recurs pentru ca rejudeca apelul nu mai este limitata la probe) art 30! se re'era numai la solutia pe recurs) dar la rejudecarea apelului dupa admiterea recursului ) casare) retinere spre rejudecare) nu e mai aplica 30! pentru ca poate sa administreze si instanta de recurs orice probe. +aca se caseaza cu trimitere care este compunerea$ +epinde unde se trimite. 4a prima instanta un judecator) in apel 2. 1olutia de admitere a apelului) se anuleaza hotararea si se retine spre rejudecarea actiunii - este susceptibila de recurs$ sau numai hotararea 'inala este susceptibila$ o sa va las tema de casa pe data viitoare sa va uitati. +aca se trimite spre rejudecare e clar ca am recurs) pot sa 'iu nemultumit ca m-a obligat sa o iau de la capat de la judecatorie. +ar daca instanta anuleaza si retine spre rejudecare actiunea sau retine spre competenta solutionare in prima instanta daca a 'ost prima instanta necompetenta . aceasta hotarare are sau nu are cale de atac recursul$ "u rejudeca

actiunea) spune respinge e(ceptia prescriptia

e(tinctive) anuleaza hotararea primei

instante si retine cauza spre rejudecarea) pai trebuie sa administreze probe pe 'ond pentru ca nu s-au administrat in prima instanta decat probe pe e(ceptie. 1i atunci va da doua hotarari) va da o hotarare prin care solutioneaza apelul si mai da o hotarare in aceasi compunere pentru ca rejudeca actiunea. Botararea aceea intermediara prin care anuleaza hotararea primei instante este sau nu este susceptibila de recurs separat. .n 'unctie de distinctia cum retine cauza spre rejudecare sau cum retine cauza spre competenta solutionare in prima instanta. 0veti un recurs in interesul legii va las placerea sa il cititi. 0rt 31! avem un te(t si in 29> la apel - obligativitatea deciziei de casare) dezlegarea in drept data de instanta de recurs precum si necesitatea administrarii unor probe sunt obligatorii pentru instanta de rejudecare. Cu alte cuvinte daca instanta de recurs a spus este raspundere civila delictuala eu nu o sa pot spune ca este raspundere contractuala daca a dezlegat in acest sens in drept. +aca spune trebuie sa administrez o proba cu e(pertiza de evaluare trebuie sa o 'ac) nu pot sa spun nu o sa o 'ac. +eci decizia de casare sub acest aspect) cand se trimite spre rejudecare este obligatorie instantei de trimitere. ,ste evident cand caseaza cu retinere si arata in considerente pentru ce a casat logic ca ea va administra acele probe. 1e aplicH Ino informatio imperisG de'apt cred ca e non re'ormatio in pejus %$&) asta tii tiu ce-am omis sH vH spun Jn legHturH cu recursul) o sH gHsii Jn bibliogra'ia pe care v-am indicat-o 'aptul cH obligativitatea decizie de casare Jn sensul art 31! se re'erH doar la instana de trimitere nu se re'erH i la instana de recurs Jntr-un al doilea recurs. Cu alte cuvinte instana de recurs ar putea sH dea o altH dezlegare Jn drept i ar putea sH aprecieze cH mai sunt necesare i alte probe decKt a spus instana de recurs Jn primul recurs) da$ 5 sH vedei dacH vH uitai Jn manualul indicat) e(istH aceastH opinie i JntradevHr re'lectH jurisprudena Lnaltei Curi. ,i dacH vor casa de 2-3 ori) se poate JntKmpla ca 'iecare complet sH vadH alt'el dosarul. Ln realitate 31! atunci cKnd se pronunH Jntr-o hotHrKre Jn recurs aceea rHmKne irevocabilH pe dezlegarea Jn drept) inclusiv pentru orice altH instanH de recurs Jn al doilea sau al 10-lea recurs dacH ar 'i< acum oricum nu se mai poate trimite Jnapoi spre rejudecare) dar la Lnalta Curte) am uitat sH vH spun) casarea cu trimitere spre rejudecare o sg datH se re'erH la alte instane decKt Lnalta Curte) pt cH .CCA nu pronunH o altH soluie

dacH admite recursul decKt dacH starea de 'apte a 'ost pe deplin stabilitH. +acH n-a 'ost stabilitH ea caseazH cu trimitere spre rejudecare iar Jn "CCp se prevede cH de 'iecare datH cKnd .CCA admite un recurs soluia nu poate 'i decKt de casare cu trimitere spre rejudecare nu o lasH sH reinH i sH pronune o altH soluie %IstupizdenieG-> dupH pHrerea pro'ei&. 9epet) se re'erH la .CCA i opinia din manual re'lectH jurisprudena .CCA care repet nu este limitatH la casarea cu trimitere o sg datH) poate sH trimitH spre rejudecare de cKte ori vrea spunKnd cH nu este stabilitH starea de 'apt i ni se spune8 ea nu este inutH Jn al doilea-al treilea recurs de o dezlegare Jn drept datH Jn recursurile precedente. Ln mHsura Jn care nu se schimbH starea de 'apt) pt cH s-ar putea sigur sH se schimbe starea de 'apt) am dat o dezlegare Jn drept) am trimis spre rejudecare cu meniunea sH se administreze anumite probe i acele probe Jmi schimbH starea de 'apt schimbKnd i te(tul de lege aplicabil. 0r 'i posibil sau modul de aplicare al te(tului de lege Jn aceastH situaei nu mai vorbesc de 31! pt cH s-ar schimba ceea ce a avut Jn vedere instana de recurs Jn primul recurs. +ar dacH situaia este neschimbatH) dezlegarea datH Jn primul recurs este obligatorie i pt instana de recurs pt cH rHmKne irevocabilH. +eci sub aceste aspecte dezlegate nu mai poate 'i repusH Jn discuie. Lntrebare8 +eci) la .CCA regula e casarea cu trimitere$ +a. 0vem un te(t pe care nu l-au reprodus) l-a scos comisia juridicH) din cKte am Jneles Jn "CC#) .CCA va casa i va reine spre judecare sau va modi'ica numai atunci cKnd aplicH legea la situaii de 'apt pe deplin stabilite. +acH ea spune situaia de 'apt nu este pe deplin stabilitH va casa cu trimitere spre rejudecare chiar dacH nu se JncadreazH Jn motivele de casare cu trimitere. +eci este un motiv special de casare cu trimitere de la .CCA. +ar repet) dezlegarea datH de .CCA sau de orice instanH de recurs Jntr-un recurs rHmKne obligatorie inclusiv pt instana de recurs Jn al doilea recurs dacH Jn rejudecare nu s-a schimbat nimci) da$

Contestaia +n anulare
Contestaia Jn anulare i revizuirea sunt cele douH cHi de atac de retractare care se cer pt toate e(amenele de admitere Jn pro'esii i pe vechiul cod) aadar nu avem prea multe pb pt cH bibliogra'ia indicatH este su'icientH) am sH Jncerc sH punctez doar cKteva chestiuni. Contestaia Jn anulare) dacH deschidei codul la te(tul de la 31>) are 2 'orme8 contestaia Jn anulare de drept comun i contestaia Jn anulare specialH < cea de drept comun la 31>) cea specialH la 312 este pt motive di'erite< cea de la 312 se poate re'eri i la hotHrKrile primei instane sau ale instanei de apel) vom vedea imediat Jn ce circumstane. #rima 'ormH a contestaiei Jn anulare reglementatH de 31> are 2 motive8 procedura de chemare a pHrii pt ziua cKnd s-a judecat pricina nu a 'ost JndeplinitH potrivit cu cerinele legii. 4ipsH de procedurH la termenul de judecatH cKnd s-a dezbHtut cauza. Cun. +ar cKnd o invoc pe calea contestaiei Jn anulare) cKnd o invoc pe calea apelului sau a recursului$ 9emarcai cH Jn preambulul art 31> se aratH aa8 doar hotHrKrile irevocabile) adicH cele care nu mai sunt susceptibile de recurs) pot 'i atacate cu contestaie Jn anulare pt motivele arHtate mai jos. +eci obiectul contestaie Jn anulare numai hotHrKre irevocabilH. 0 doua condiie8 numai dacH aceste motive nu au putut 'i invocate pe calea apelului sau recursului< aadar lipsa de procedurH la ultimul termen de judecatH Jn primH instanH) ce cale de atac$ 0pel. 5rdinea e(ercitHrii cHilor de atac. 0tunci cKnd am de ales Jntre o cale de atac ordinarH i una e(traordinarH) trebuie sH recurg la cea ordinarH singura cale de atac ordinarH 'iind apelul. 5 sH vedei cH Jntre cHile de atac e(traordinare mH lasH sH aleg) cH v-am i dat e(emplul revizuirii) dar nu i Jn cazul contestaiei Jn anulare pt cH spune e(pres cH nu se poate invoca acest motiv pe calea apelului sau recursului. i atunci cKnd este posibil de 'apt acest motiv$ cKnd a 'ost lipsH de procedurH la ultimul termen din recurs. +ar dacH hotHrKrea primei instane) deci Jn 'aa primei instane sunt greit citat prin publicitate$ 0adar i hotHrKrea este greit comunicatH prin a'iarea la ua instanei sau sunt greit citat) am lipsH de procedurH pe tot parcursul i dovada de comunicare a hotHrKrii este de asemenea viciatH. Ce JnseamnH o dovadH viciatH$ ,ste od ovadH nulH)

echivaleazH cu lipsa comunicHrii$ Ce JnseamnH lipsa comunicHrii$ +e cKnd curge termenul de apel sau de recurs ca regulH$ +e la comunicare. 5 comunicare nevelabilH JnseamnH cH nu s-a comunicat. 0 Jnceput sH curgH termenul de apel sau de recurs$ 0adar dacH dovada de comunicare nu e(istH Jn dosar sau este nulH nu am motiv de contestaie Jn anulare pt cH am motiv de apel sau de recurs. +eci iatHM 0m avut situaii Jn care hotHrKrea unei judecHtorii pronunatH Jn urmH cu 10 ani) i spune partea IpHi nu mai pot 'ace apel) a trecut demult termenul de apel) 'ac contestaie Jn anulareG. i eu Jntreb Ibun) dar de ce nu poi sH 'aci apel$G I#Hi pt cH uitai-vH cH Jn dovada de comunicare e adevHrat cH-i nulH) dar acolo scrie cH ni s-a comunicat.G #Hi dacH-i nulH JnseamnH cH echivaleazH cu lipsa de comunicare) deci Jn continuare eti Jn termenul de e(ercitare a apelului. +acH eti Jn continuare in termenul de e(ercitare a apelului) contestatia in anulare este inadmisibila. +eci iata pe punctul 1) hotHrKri pronunate Jn recurs) da$ 1i lipsa de procedura la ultimul termen de judecatH. #unctul 28 hotHrKrea a 'ost datH de judecHtori cu incalcarea dispozitiilor de ordine publica re'eritoare la competentH. Cand este posibil acest motiv de contestatie in anulare$ +e e(emplu) am avut un motiv de necompetentH de ordine publica) pe care l-a respins prima instanta ) la respins instanta de apel) si instanta de recurs daca este vreo deosebire intre situatia in care omite sa se pronunte asupra lui) si situatia de la aliniatul 2 care spune asa8 contestatia poate 'i primita pt motivele de mai sus aratate atunci cand acestea au 'ost invocate prin cererea de recurs) dar instanta le-a respins pt ca avea nevoie de veri'icari de 'apt) sau daca recursul a 'ost respins 'ara ca el sa 'i 'ost judecat pe 'ond. 1unt doua ipoteze de e(ceptie. +eci chiar daca am invocat motivul de recurs) instanta nu a mai putut sa-l cerceteze pentru ca aveam nevoie de alte probe decat proba cu inscrisuri permisa in recurs. , prima ipoteza. +a$ 1i a doua ipoteza) recursul a 'ost respins 'ara ca el sa 'i 'ost judecat pe 'ond. 4e luam pe rand) da$ 9aportat la punctul 2) ca punctul 1 l-am lamurit)da$ #unctul 2) cand as putea sa ajung pe acet motiv de necompetenta 'ata de tocmai ce-am discutat cum se poate invoca acest motiv in caile de atac de re'ormare. +a$ 0m invocat motivul in 'ata primei instante) mi l-a respins sau nu s-a pronuntat. 4-am invocat in apel sa zicem ca mi l-a respins ca ne'ondat si la recurs) zice instanta de recurs ) luam un e(emplu concret sa

intelegem acest lucru. .n prima instanta se invoca mai multe capete de cerere. +ar de unde se ajunge la con'uzii de catre instanta$ 0tunci cand stabileste care e capatul principal de cerere) va dau o posibila situatie) si se spune asa8 constatati nulitatea absoluta a unor contracte de vanzare- cumparare incheiate de de'unct cu privire la anumite imobile si dupa aceea constatati ca din masa succesorala 'ac parte aceste imobile si mostenitorii suntem noi cativa dintre reclamanti si o parte din parati. Care e capatul principal de cerere$ 0ti inteles$ +eci inainte de moarte de'unctul a instrainat niste imobile. +aca nu le-ar 'i instrainat ele ar 'i 'acut parte din masa succesorala. Eostenitorii sai) ca-s legali) ca-s testamentari nu conteaza invoca nulitatea acestor contracte) cu ce pretentie$ 1a le readuca in patrimoniul succesoral si 'ormuleaza si un capat de cerere de dezbaterea succesiunii. Capatul de cerere respectiv care e pe constaterea nulitatii contractul este in contradictoriu cu cumparatorii din contract) doar si ei se prevaleaza de calitatea de mostenitori ai de'unctului) asa justi'ica calitatea procesuala activa persoanele interesate) pt ca sunt mostenitori. +a$ 1i 'ormuleaza si un capat de cerere de dezbatere a masei succesorale. 5 parte dintre ei sunt parati. #t ca nu toti cat de acord sa 'ormuleze o ast'el de actiune. +a$ Care este capatul principal de cerere$ #rima instanta spune este masa succesorala) dezbaterea succesiunii) si este de competenta judecatoriei pe vechiul cod) pe noul cod in 'unctie de valoare se distribuie competenta. 9eluam acest lucru peste cateva saptamani. +e competenta judecatoriei. 1i atunci degeaba spune paratul care invoca e(ceptia de necompetenta materiala ca) de 'apt principalul capat de cerere este consacrarea nulitatii contractului si ca actiunea este una patrimoniala) ca trebuie sa ma raportez la valoarea din contract) imobilul are peste !00 de mii de lei) daca asta e capatul principal de cerere competenta in prima instanta apartine tribunalului. +aca e masa succesorala nu conteaza valoarea) ca indi'erent de valoare este judecatoria. 1igur ca daca e peste !00 mii de lei e cu apel) deci nici atunci nu mai discut recursul direct) sub 100 de mii ar 'i 'ost numai cu recurs. Cun. Eergem la apel. .arasi invoca ca motiv de apel necompetenta materiala a primei instante si instanta de apel adopta pozitia primei instante si spune capatul principal de cerere este cel de masa succesorala si nu administreaza nici un 'el de probe pe valoarea imobilului) care alt'el este contestat. 1i vine in recurs. 1i instanta de recurs zice8 eu nu am cum sa stabilesc

valoarea imobilului decat printr-un raport de e(pertiza de evaluare. 1i respinge recursul) dar nu pentru ca nu ar avea dreptate recurentul) si spune instanta de recurs 8 gresit au stabilit instantele de 'ond ca de 'apt capatul principal de cerere nu este dezbaterea masei succesorale. Ce inseamna capatul principal de cerere si capat accesoriu$ 1olutionarea accesoriului depinde de solutia data asupra celui principal. +eci care este principal atunci$ #rima data vad daca imobilul este readus in patrimoniul succesoral) deci trebuie sa vad daca acesl contract de instrainare este valabil) ala e capatul principal de cerere) capatul accesoriu este dezbaterea succesiunii) sa vad ce intra in compunerea masei succesorale. .nstanta de recurs spune) da e este corect rationamentul paratului) are dreptate) competenta trebuia raportata la valoarea imobilului) dar eu in recurs sunt limitat la proba cu inscrisuri) pe 30! nu mai pot) asta e o imprejurare de 'apte pe care trebuie sa o veri'ic) nu mai pot 'ace e(pertize de evaluare si respinge recursul pe aceasta motivare. .n aceasta situatie am deschisa calea contestatiei in anulare. Care hotarare o atac$ Cea din recurs sau cea din apel$ , inutil sa atac pe cea din recurs pt ca in recurs nu pot administra probe. 1i atunci o atac pe aia din apel cu contestatie in anulare. +ar pt ca te(tul spune cH sH nu 'i putut invoca acel motiv pe calea recursului nu pot sa merg direct pe contestatie in anulare cu motivarea ca in recurs oricum mi s-ar respinge recursul. "u) trebuie sa las instanta de recurs sa spuna acest lucru pt ca teoretic instanta de recurs ar putea sa spuna) da eu pot sa stabilesc valoarea) am in vedere valoarea din contract) sau am in vedere valoare de impunere) sau am in vedere alte contracte incheiate cu privire la imobile similare care sunt incrisuri. +eci nu pot sa 'iu sigur ca instanta imi respinge recursul pe acest considerent pana nu il e(ercit. +eci raman obligat sa e(ercit recursul) sa-l las sa 'ie respins si abia apoi pot promova pt ca imi ramane motivul de admisibilitate de la aliniatul 1) da$ +eci trebuie sa parcurg recursul si atunci revin la motivul de admisibilitate si merg pe contestatia in anulare) obiectul ei in aceasta situatie este hotararea din apel. +aca ar 'i 'ost un litigiu sub de 100 de mii lei si care ar 'i 'ost numai cu recurs atunci era hotararea primei instante. #t ca si la recursul de la 304 indice 1 sunt limitat la probe) nu pot 'ace e(pertize de evaluare in recurs. 1e respinge de catre instanta cu acest argument. +a$ Cand ar 'i putut 'i recurs$ Cand e sub 100 de mii de lei ca tocmai am 'acut ora precedenta 222 indice 1) alin 1.

aciunile patrimoniale) evaluau deci pKnH la 100 de mii de lei) hotHrKrile sunt susceptibile numai de recurs. i Jn acea situaie) Jn acelai e(emplu hotHrKrea) obiect al contestaiei Jn anulare este cea a primei instane. +eci iatHM Ce hotHrKri pot constitui obiect al contestaiei Jn anulare de la 31>. 4a pctul 1 hotHrKrile instanei de recurs i la pctul 2 pot sH 'ie i hotHrKrea primei instane care e susceptibilH numai de recurs sau hotHrKrea instanei de apel. 0 douH ipotezH de e(cepie) cH nu am terminat alin 2) este cKnd recursul a 'ost respins 'HrH ca el sH 'i 'ost judecat Jn 'ond) anulat ca netimbrat. /oatH doctrina spune cH dacH recursul a 'ost respins ca tardiv nu mai am contestaie Jn anulare pe necompeten H. +ar dacH recursul s-a anulat ca netimbrat din vina mea pt cH nu l-am timbrat) mai am contestaie Jn anulare$ 5 sH vedei opinii pe vechiul cod pt cH te(tul nu distinge dupH cum este vorba de culpa pHrii sau lipsa de culpH. ,u cred cH trebuie sH 'ie lipsitH de culpH partea pt cH nu-i poate preconstitui o cale de atac prin atitudinea sa culpabilH) adicH nu timbrez recursul i dupH aia e(ercit contestaie Jn anulare pt cH nu l-am timbrat. +eci iatH) tot rHmKnKnd la aceastH e(cepie cu necompetena) reinvoc e(cepia de necompetenH Jn recurs pe 304 pctul 3 - JncHlcarea competenei de ordine publicH i instana nu mai ajunge sH judece 'ondul recursului cH 'ondul recursului se re'erH la modul de soluionare a e(cepiei de necompetenH pt cH-mi anuleazH recursul ca netimbrat din vina mea. Ln aceastH situaie am contestaie Jn anulare$ 5 sH vedei cH sunt opinii care spun cH da) eu zic cH numai atunci cKnd mi s-a anulat recursul 'HrH vina mea. i o sH vedei la 312 un motiv de contestaie Jn anulare este greeala materialH a instanei. ,u am timbrat recursul) am depus ta(a de timbru la dosar) dar chitana s-a lipit de cererea de recurs i instana n-a vHzut-o. +eci eu mi-am e(ercitat obligaia prevHzutH de lege i cu toate acestea instana mi-a anulat recursul. ,ste 'HrH culpa mea. Ln aceastH situaie a putea sH am o contestaie Jn anulare pe pctul 2 cu condiia de a e(ercita o contestaie Jn anulare pe 312 pe greealH materialH ca sH se dovedeascH 'aptul cH n-a 'ost culpa mea. +acH am mai multe motive de contestaie Jn anulare care atrag competene di'erite nu va opera prorogarea de competene cH nu mH Jncadrez Jn te(tul articolului 1>. 0i observat cH Jn 'uncie de motive pot sH atac hotHrKrea primei instane) hotHrKrea instanei de apel sau hotHrKrea instanei de recurs. +acH am mai multe motive de contesta ie di'erite cu privire la aceeai hotHrKre nu opereazH prorogarea de ocmpetenH. Ln e(emplul

dat greeala materialH o atac larg la instana de recurs i cer sH retracteze hotHrKrea pt cH nu a observat chitana) iar pe necompetenH mH duc la prima instanH sau la instana de apel dupH distinciile pe care le-am discutat la pctul 2) da$ +eci e(ercit 2 contestaii Jn anulare pe motive di'erite la instane di'erite. "CC# spune e(pres cH recursul trebuie sH nu 'i 'ost judecat pe 'ond 'HrH sH 'ie vorba despre culpa pHrii i curmH aceste discuii legate de culpH sau lipsH de culpH cum este i 'iresc. CKnd nu este vorba de culpH de regulH am altH cale de atac prin care dovedesc cH n-am 'ost culpabil) alt'el sunt considerat cH am 'ost culpabil.