PREZENTAREA ZONEI

Judeul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate judee ale Romaniei. Potenialui su economic este dat de resursele locale, tradiia i experiena de durat in majoritatea sectoarelor. Important este i poziia sa de lider al comerului in Transilvania, datorit aezrii sale favorabile, la intersecia rutelor comerciale importante care leag Europa Central de zona Balcanilor. Judeul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj - Napoca, Turda, Dej, Campia Turzii i Gherla, un ora - Huedin, 75 comune i 420 de sate. 1.1. AEZARE Judeul Cluj se situeaz in jumtatea nord-vestic a rii, intre paralelele de 4728'44" in nord i 4624'47" in sud, respectiv meridianele de 2339'22" in vest i 2413'46" in est. Se intinde pe o suprafa de 6674 kmp desfurat in zona de contact a trei uniti naturale rerezentative : Munii Apuseni, Podiul Somean i Cimpia Transilvaniei i se invecineaz la nord-est cu judeele Maramure i Bistria-Nsud, la est cu judeul Mure, la sud cu judeul Alba, iar la vest cu judeele Bihor i Slaj.Relieful este predominant deluros i muntos, altitudinile maxime inregistrindu-se in masivele Vldeasa 1842 m i Muntele Mare 1826 m , iar altitudinea minim la ieirea Someului din jude 227m. Reeaua hidrografic este reprezentat de riurile: Someul Mic inclus aproape integral in cuprinsul judeului, Criul Repede i Arieul inferior, lacuri naturale i iazuri ( Ctina Popii I i Popii II, Geaca, aga etc.) i de lacurile de interes hidroenergetic : Beli-Fintinele, Tarnia i Gilu.Apele de adincime sunt mai slab reprezentate i se caracterizeaz prin mineralizare ridicat. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se gsesc la Dezmir, Cojocna, Gdlin, Sic, Gherla, Leghia, Someeni, Turda etc. Prin poziia sa, judeul Cluj beneficiaz de un climat continental moderat.In sectorul muntos (masivele Vldeasa i Muntele Mare), mediile anuale ale temperaturii aerului sunt de 2 C, iar in restul teritoriului de 6 C. Amplitudinile termice anuale au valori cuprinse intre 17 - 19 C in zona montan i cresc la 23-25 C in regiunile deluroase, de podi i cimpie.Precipitaiile se repartizeaz inegal, cu cantiti minime in zona Turda - Cimpia Turzii (cca 550 mm) i maxime in masivul Vldeasa (cca 1400 mm).In medie, valorile anuale ale precipitaiilor ajung la 600 650 mm in Cimpia Transilvaniei, 650 - 700 mm in podiul Somean i peste 900 - 1000 mm in zonele muntoase.Reedina judeului este municipiul Cluj-Napoca (al cincilea municipiu mare al rii). Judeul cuprinde 5 municipii, 1 ora i 75 comune cu 420 sate. In ceea ce privete populaia la 1 iulie 2003 judeul Cluj avea o populaie stabile de 684383 locuitori din care 331681 de sex masculin ( 48,5% ) i 352702 de sex feminin ( 51,5% ). Raportat la suprafaa teritoriului, rezult o densitate de 102,5 locuitori pe 1 kmp. 1.2. ACCESIBILITATEA Municipiul are acces direct la magistralele feroviare i rutiere care il traverseaz, lucru care asigur legtura cu principalele orae ale ri i centrele regionale, atat pentru cltori cat i pentru marf.Cluj-Napoca este traversat de drumul european E60 (Bucureti - Oradea Budapesta - Viena). Totui, lipsa legturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Targu-Mure - Braov - Bucureti - Constana)impiedic intrarea oraului in circuitul european. De asemenea, lipsa interconectrii rapide cu partea de est (in special nord-est) a rii (Coridorul 9 European) priveaz Clujul de legturile necesare cu aria sa de influen economic. Abundena fluxului de tranzit i transport de marf, coroborat cu lipsa unei osele de centur adecvate, augumenteaz traficul intern, perturband circulaia in municipiu i ridicand gradul de poluare.

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate oraele principalele din Romania, intreinute de compania naional de transport feroviar de cltori, CFR. Concomitent, exist i dou trenuri internaionale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona i Ady Endre). Gara Central asigur transportul feroviar spre Bucureti i multe alte orae principale romaneti, prin linii Intercity i Sgeata Albastr. Se poate meniona c in anul 2007 prin gara oraului au trecut 8 milioane pasageri. Oraul dispune i de dou gri secundare, Gara Mic Cluj-Napoca (situat in imediata apropiere a Grii Centrale) i Cluj-Napoca Est.Clujul este deservit de un aeroport internaional, Someeni, amplasat in partea estic a oraului, intre strada Traian Vuia i albia raului Someul Mic (la 6 km distan de centrul oraului). Aeroportul asigur anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care dou treimi pe cursele internaionale. Municipiul este strbtut de 662 km de strzi, din care 443 km sunt echipai cu faciliti moderne (structur stradal, echipamente pentru servicii publice). Transportul in comun se realizeaz pe 342 km din reeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii autobuz, troleibuz i tramvai (v. situl regiei de transport in comun). Sistemul de taximetrie se dovedete a fi de asemenea foarte performant.In 2004 au inceput lucrrile la o nou autostrad, pe ruta Bucureti Braov - Cluj-Napoca- Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfurat in estul Uniunii Europene. In zona municipiului, autostrada se plaseaz pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petreti, urmand s se racordeze la DN1 in localitatea Gilu, la 15 km vest de Cluj Napoca. In 2005, lucrrile la Autostrada Transilvania au fost sistate din lips de finanare din partea Guvernului, ins au fost reluate incepand cu aprilie 2006 odat cu resemnarea contractului intreGuvernul Romaniei i compania american Bechtel. In perioada imediat urmtoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a oraului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul oraului i a preintampina accidentele care au loc pe Calea Turzii. Anual, pe Calea Turzii, o arter in pant care traverseaz dealul Feleacului, se produce un numr foarte mare de accidente soldate cu mori i rnii, in special pe tronsonul cunoscut sub numele de Curba Morii.In anul 2007 Bulevardul 21 Decembrie a fost prevzut cu prima band special pentru biciclete. 1.3. CADRUL NATURAL Eterogenitatea cadrului natural ce se remarc printr-un peisaj pitoresc la care se adaug vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul rii noastre, numeroase monumente de art i elemente etnografice i folclorice originale fac din teritoriul judeului Cluj un centru de mare atractivitate turistic, pe plan intern i internaional. Potenialul turistic se reflect in condiiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme : drumeie, alpinism, turism auto, sporturi de iarn i de var, odihna de scurt i lung durat, tabere de copii i tineret, tratament balnear etc. Dintre zonele i obiectivele de mare atractivitate turistic trebuie menionate :Vldeasa i Muntele Mare care se impun prin masivitatea reliefului, extensiunea pdurilor de rinoase, aer ozonat, strat de zpad apreciabil i de durat, favorabil sporturilor de iarn;Munii Trascului deosebit de spectaculoi datorit formelor de relief modelate in calcare, pe o arie relativ restrins putand fi intalnite patru sectoare de chei (Cheile Turzii, Turenilor, Borzetilor i Coletilor), defilee, stanci impozante, perei de calcare, peteri etc.;Muntele Biorii- zona ce se remarc prin peisaje de excepionala frumusee cutat vara de amatorii de vanat i pescuit i iarna de cei ai sportului alb;Zona Gilu - Tarnia, care ofer condiii deosebite pentru agrement la sfarit de sptman;Zona Beli - Fantanele situat pe malul stang al lacului de acumulare, pretabil pentru agrement i practicarea de sporturi nautice.

Someeni, Cojocna, Bia, Turda i Ocna Dejului, cu proprieti terapeutice deosebite,justific eforturi pentru modernizarea i lrgirea amenajrilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judeului. Transformarea turismului intr-o activitate de tip industrial, care s ridice la adevrata valoare importantul potenial de care judeul Cluj dispune, cu profitabilitate atat pentru ofertani cat i pentru tot mai numeroi beneficiari, oblig la schimbri de mentalitate, stimularea pe multiple ci a iniiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atribuiuni de decizie, care s contientizeze inepuizabila surs de venit a acestei activiti, reorganizarea i modernizarea amenajrilor turistice i o susinut campanie publicitar atit in ar cat i peste hotare. 1.4. CADRUL SOCIO-ECONOMIC Clujul face parte din categoria judeelor cu o economie complex i diversificat,cu ponderi importante in economia naional, fiind din acest punct de vedere cel mai important centru administrativ - teritorial din nord - vestul rii. Economia judeului Cluj a avut i are la baz bogatele resurse materiale, pozi ia geografic avantajoas, cu posibiliti facile de comunicaie pe cile feroviare i rutiere, rezerve importante de for de munc de inalt calificare i cu tradiie in numeroase domenii, capacitate deosebit de adaptare la cerinele pieei concureniale, datorit puternicelor centre de colarizare la toate nivelurile cit i a celor de cercetare tiinific i dezvoltare tehnologic de care dispune. Judeul Cluj dispune de bogate i variate resurse naturale. Minereurile de fier au intrat in circuitul economic din anul 1962, prin exploatrile de la Cpuul Mic i Bioara, fiind efectuate pe parcurs i o serie de prospeciuni geologice la Vlaha, Svdisla i Cacova Ierii. Combustibilii minerali sunt reprezentai prin crbunii bruni exploatai in zona Ticu-Dincu-Bgara i turb, exploatat in sectorul Claele i Cpana. Exist, de asemenea, un dom gazeifer la Puini in Campia Transilvaniei. Pe lang minereuri de fier i combustibili minerali, exist in jude, o gam variat de minerale utile i roci, intre care: cuar in Muntele Mare i in perimetrul localitii Someul Rece (unde se gsete i feldspat), dacite i andezite in masivul Vldeasa i in Morlaca, Bologa, Poieni, Scuieu, Stolna i Iara, granite in masivul Muntele Mare,calcare i dolomite utilizate pentru fabricarea lianilor,exploatate la Snduleti, Tureni,Surduc, Buru,Poieni etc., tufuri calcaroase de buna calitate cu cariere la Tioc-Corneti,nisipuri caoline la Popeti, Topa, Bgara, Girbau etc., sare, cu insemnate rezerve la Ocna Dejului, Turda, Cojocna, Sic, Nires, balastiere pe Someul Mic la Gilu, Floreti i pe Arieul inferior. In structura activitilor economice, locul preponderent il ocup industria prelucrtoare in cadrul creia sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naional. Este ilustrativ de menionat c peste 25,1 % din populaia ocupat ii desfaoar activitatea in subramurile industriale. Condiiile pedo-climatice specifice au favorizat i dezvoltarea agriculturii, a doua ramur ca pondere in economia judeului, in cadrul acesteia un rol important revenind zootehniei. Pe terenurile in pant pe parcursul anilor, au fost create numeroase livezi cu pomi fructiferi valoroi, indeosebi in partea central, de nord i nord-est a judeului, pe dealurile din zona municipiului Cluj, Baciu, Apahida, Dej, Cei, Cicu, Mica etc. Materialele de construcie existente in stare natural cit i cele rezultate din prelucrarea industrial, au favorizat dezvoltarea unei reprezentative ramuri de profil, respectiv activitatea de construcii.Fondul forestier inclusiv suprafeele cu vegetaie forestier care acoper o suprafa de 170238 ha (25,5% din suprafaa judeului)a fost i este organic conectat la dezvoltarea mai

multor ramuri economice, indeosebi a industriei i construciilor. In context este de relevat i existena unui bogat i variat potenial turistic, cu precdere in zona munilor Apuseni, cu posibiliti reale de amplificare a activitilor din acest domeniu, in cadrul procesului de restructurare i privatizare a economiei judeului. Judeul Cluj este unul din cele mai importante centre ale rii nu numai in privina invmintului ci i in cea a vieii culturale i artistice. Reedina judeului, municipiul Cluj-Napoca este o adevrat cetate cultural cu prestigiu recunoscut i peste hotarele rii. Aici funcioneaz o filial a Academiei Romane, filiale ale uniunilor de scriitori, compozitori i artisti plastici, Teatrul Naional i Opera Romin de Stat, Teatrul Maghiar i Opera Maghiar de Stat, Teatrul de ppui cu secii in limba romin i maghiar, Filarmonica de Stat, care are i o secie de muzic popular, studiouri teritoriale ale Societilor Naionale de Radio i Televiziune, posture private de radio i televiziune prin cablu, Muzeul de Art, Muzeul de Istorie, Muzeul Zoologic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu o secie in aer liber, muzee care, prin numrul impresionant de exponate, reprezint cultura material i spiritual a populaiei romine i a etniilor conlocuitoare din Transilvania furit i trit de-a lungul secolelor de via comun. 1.5. RESURSE TURISTICE LCAURI DE CULT: In Cluj-Napoca se gsesc o serie de lcauri de cult reprezentative, cum ar fi: Biserica Bob Biserica Evanghelic-Luteran Biserica Franciscan Biserica Ortodox din Deal Biserica Piaritilor Biserica Reformat Biserica Calvaria Biserica Sf. Petru i Pavel Biserica Sfantul Mihail Biserica Unitarian Biserica cu Coco MONUMENTE I CLDIRI: Catedrala Ortodox a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului Biserica "Sfantul Mihail" Catedrala "Schimbarea la Fa", a Episcopiei de Cluj-Gherla Biserica "Calvaria" Biserica Franciscan Casa i Statuia lui Matei Corvin Palatul Banffy Teatrul Naional i Opera Roman Bastionul Croitorilor MUZEE: Muzeul de Art - un muzeu de art, situat in palatul contelui Banffy. Muzeul Naional de Istorie a Transilvaniei - expoziiile permanente sunt imprite pe seciuni, care concentreaz fiecare perioad major de timp. Muzeul Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este cel mai mare de acest gen din Romania. Muzeul Satului - cel mai cuprinztor muzeu in aer liber din Romania i al aselea

din Europa. Casa memorial Emil Isac. Muzeul de Speologie "Emil Racovi" - singurul muzeu din Romania dedicat memoriei savantului Emil Racovi i tiinei peterii. SUBURBII, STRZI, ZONE IMPORTANTE: Bulevardul Eroilor - una dintre cele mai vechi strzi din ora, cu edificii din secolele XVIII - XX pe ambele pri, leag Piaa Unirii de Piaa Avram Iancu Bulevardul Regele Ferdinand - principala strad comercial, reamenajat de la mijlocul secolului al XIX-lea i pan in zilele noastre Piaa Unirii - cldiri vechi cu o arhitectur impresionant, culminate de centrata Biserica Sf. Mihail Centrul istoric al oraului - cu cldiri construite incepand cu secolul al XV-lea Cartierul Mntur - are o populaie de aproximativ 100 000 de locuitori Cartierul Grigorescu - cartier rezidenial Cartierul Gheorgheni - cartier construit in anii 60 dup un plan urbanistic ce a inclus numeroase spaii verzi, parcuri i zone de agrement Grdina Botanic - cea mai bogat grdin botanic din Europa central i de est Parcul Central, cu o vechime de peste 100 de ani Cetuia - fortificaie dispus pe dealul cu acelai nume de unde se poate admira cea mai frumoas panoram a Clujului