Sunteți pe pagina 1din 21

Rigole din beton si santuri pereate

C U P R I N S

2. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor din zona drumurilor

2.01

GENERALITATI

1

Obiectul si domeniul de aplicare

2

Prevederi generale

3

Prescriptii de referintã

2.02

MATERIALE. RETETE

1

Prescriptii tehnice pentru materiale

2

Conditii tehnice pentru materiale. Retete

3

2.03

EXECUTIA CONSTRUCTIILOR ANEXE SI A PROTECTIEI TALUZURILOR

1

Executia sãpãturilor

2

Executia rigolelor si santurilor neprotejate

3

Executia rigolelor si santurilor protejate

2.04

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

1

Controlul calitãtii preliminar

2

Controlul calitãtii pe parcursul executiei

3

Controlul calitãtii la terminarea lucrãrilor

4

Metode de determinare si control

2.05

RECEPTIA LUCRARILOR

2.06

MÃSURI DE PROTECTIEA MUNCII SI PSI

2

C U P R I N S

2.01

GENERALITATI

1

Obiectul si domeniul de aplicare

2

Prevederi generale

3

Prescriptii de referintã

3

2.01

PREVEDERI GENERALE

1 Obiectul si domeniul de aplicare

Prezentul caiet de sarcini trateazã executia constructiilor anexe pentru colectarea si evacuarea apelor si se aplicã la drumuri, cu scopul de a evita degradarea corpului drumului, reducerea portantei terenului de fundatie, degradarea terenurilor riverane prin spãlãri, stagnãri de ape sau evacuarea cu întârziere a acestora, bãltiri, etc.

2 Prevederi generale

a. Constructiile anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, dupã destinatia

lor constau în constructii pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice:

santurile la marginea platformei

santuri de gardã

rigole la marginea platformei sau de acostament

casiuri

b. La executia constructiilor anexe pentru colectarea si evacuarea apelor

meteorice, din infiltratie in fundatia drumului si subterane se va avea în

vedere ordinea de executie si asigurarea corelãrii între tipurile de constructii

respective.

c. Executia lucrãrilor din prezentul caiet de sarcini, pe timp friguros si pe timp cãlduros, comportã luarea unor mãsuri astfel:

- pe timp friguros, sub + 5 0 C, lucrãrile se pot executa, numai cu luarea mãsurilor prevãzute de Normativul C16 în functie de materialele utilizate si tipul lucrãrilor lucrãrilor. Nu se vor prelucra materiale înghetate sau cu incluziuni de gheatã sau zãpadã pentru realizarea lucrãrilor. In orice caz, lucrãrile de pãmânt, de pereuri uscate se pot executa numai pe teren neînghetat si cu materiale neînghetate, care trebuie sã aibã temperatura de cel putin + 1 0 C pe toata durata executiei. Lucrãrile de pereuri din piatrã ziditã cu mortar de ciment si din dale prefabricate din beton pe pat din beton, se pot executa asigurând pe toatã perioada executiei o temperaturã a lucrãrilor de min. + 5 0 C, iar pe perioada protejãrii lor pânã la întãrire o temperaturã de min. + 1 0 C a betonului sau mortarului, mediul de protectie trebuind sa aibã o temperaturã de min. + 5 0 C.

- pe timp cãlduros se iau mãsuri ca temperatura betoanelor si mortarelor de ciment sã nu depãseascã temperatura de 30 0 C, pe tot parcursul executiei de la preparare pânã la introducerea în lucrãri, iar lucrãrile în care sau introdus betoane, mortare, sã fie protejate.

- de asemenea, se va întrerupe executia lucrãrilor, în cazul în care întemperiile nu permit respectarea tehnologiilor de executie si îndeplinirea conditiilor tehnice cerute în prezentul caiet de sarcini.

d. In timpul executiei lucrãrilor, zona de lucru va fi semnalizatã, asigurând

dirijarea si vizibilitatea circulatiei atât ziua cât si noaptea si mãsurile de

protectiea muncii adecvate. Se va verifica permanent mentinerea acestor lucrãri si mãsuri pe tot parcursul executiei.

4

3 Prescriptii de referintã.

STAS 10796/1

Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea

apelor. Prescriptii generale de proiectare

STAS 10796/2

Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea

apelor - rigole, santuri si casiuri.

C 16

Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrãrilor de constructii si instalatii aferente.

C 56

Normativ pentru verificarea calitãtii si receptionarea lucrãrilor de constructii si instalatii

Legea 10/1995

Legea privind calitatea în constructii.

AND 589 - 2004

Caiete de sarcini generale comune lucrarilor de drum

5

C U P R I N S

2.02 MATERIALE. RETETE

1 Prescriptii tehnice pentru materiale

2 Conditii tehnice pentru materiale.

3 Retete

6

1 Prescriptii tehnice pentru materiale

Materialele din care se executã constructiile anexe pentru colectarea si

trebuie sã îndeplineascã conditiile de calitate în

conformitate cu prevederile standardelor pentru materiale, dupã cum urmeazã:

evacuarea apelor

pãmânt - identificarea naturii lui

STAS

1243

agregate naturale pentru betoane si mortar de ciment

 

STAS

1667

piatrã brutã, piatrã spartã

SR

667

bolovani de râu

STAS 9095

nisip pentru pereuri uscate

SR 662

 

elemente prefabricate din beton simplu si armat

STAS

6657/1

ciment: CEM I si II, de clasã 32,5 si 42,5.

SR

EN

197-

1; SR 3011 otel beton

 

STAS

438/1

betoane de ciment NE 012-99

Codul de practicã pentru betoane

si

NE

013-

2004

apa

STAS

790

2 Conditii tehnice pentru materiale.

a) Materialele se analizeazã preliminar, la începerea lucrãrilor sau la

aprovizionare pentru verificarea îndeplinirii conditiilor tehnice din Tabelul 1.

Tabelul 1

Nr.

     

crt.

Materialul

Caracteristica

Conditia tehnicã

0

1

2

3

 

I. Rigole si santuri neprotejate sau protejate

 

1.

pãmântul

- granulozitate

- pentru identificarea naturii si stãrii pãmântului conf. STAS 1243 si comparatie cu prevederile Proiect-ului în vederea încadrãrii în pantele maxime admisibile la rigole si san-turi neprotejate si pentru cunoaste-rea naturii terenului de fundare în celelalte cazuri

- indice de plasticitate

- umiditate

7

0

1

 

2

3

 

II. Rigole si santuri protejate cu pereu uscat din piatrã brutã sau bolovani

2.

piatrã brutã

- forma

 

neregulatã, apropiatã de

 

trunchi de piramidã sau panã

- înãltime min.

 

120

160 mm

- dimensiunile fetei:

lungimea si lãtimea

80

160(150) mm

-

piatrã cu dimensiuni

necorespunzã-oare % max

15

-

provenienta:

- piatra brutã sã provinã din roci fãrã urme de dezagregare fizicã, chimicã sau mecanicã, sã fie omogenã privitor la culoare, compozitie mineralogicã, sã aibã structuã compactã

clasa rocii de provenientã a pietrei brute , cu caracateristici :

-

sau

E

 

·

rezistenta la compresiune,

în stare uscatã, N/mm 2

min

80

· uzura Los Angeles

% max

30

· porozitate aparentã la

presiune normalã

% max

10

·

rezistenta la înghet-

dezghet:

 

3

 

gelivitate

% max

25

sensibilitate la

bolovani

înghet % max

- sã provinã din roci nealterate, negelive si omogene ca structurã si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate sau bolovani cu fisuri sau fete de clivaj.

120 - 160 mm

- provenienta:

 
 

- înãltime min.

   

- dimensiuni, :

80 -140 mm

lungimea si lãtimea fetei

-

piatrã cu dimensiuni

15

necorespunzã-toare % max

- caracteristicile mecanice:

 
 

· rezistenta la sfãrâmare prin

60

 

compresiune

min. %

 

· rezistenta la uzurã cu masina Deval min.

11

3.

nisip pentru substrat :

- granulozitate

 

- sort 0 -7

sort 0 - 3 sau

- continut de fractiuni sub 0,09 mm, %, max.

- 12

nisip sau savurã pentru împãnare:

 

- nisip sort 3 - 7; savurã 0 - 8

- granulozitate

 
 

Rigole si santuri protejate cu pereu din piatrã brutã sau bolovani, rostuit cu mortar (M100) pe fundatie de nisip

III.

4.

piatrã

brutã

sau

idem poz. 2

   

bolovani

 

5

agregate, ciment, apã si mortare de ciment

 

conform pct. c)

6.

nisip pentru strat pilonat de 5 cm.

- granulozitate

 

- sort 0 - 4

- resturi animale sau vegetale

- nu se admit

 

Rigole, santuri sau casiuri protejate cu pereu din piatrã brutã sau bolovani, rostuit cu mortar (M100) pe fundatie de beton (C12/15)

IV.

7.

piatrã

brutã

sau

idem poz. 2

   

bolovani

 

8

8.

agregate, ciment, apã, mortare si betoane de ciment

 

conform pct. c)

0

 

1

2

3

 

V.

Rigole, santuri sau casiuri protejate cu elemente prefabricate din beton C 12/15(16/20) cum este prevãzut în proiect, cu sau fãrã fundatie de nisip

9.

elemente prefabri- cate din beton,

 

conform pct. c)

10.

nisip

idem poz. 6

 
 

VI.

Rigole din beton de ciment (C16/20)

 

11.

agregate, ciment, be-ton de ciment, cofraje, eventual armaturã

 

conform pct. c)

b) Materiale pentru betoane si mortare de ciment

prefabricate

Betoane, mortare, elemente

Materialele pentru betoane de ciment, betoanele si mortarele, elementele prefabricate din beton, trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:

Cimentul - va fi de tipul specificat în Codul de practica pentru betoane NE 012 si Ne 013 si va corespunde conditiilor de calitate, date la paragraful retete al prezentului caiet de sarcini si urmãtoarelor prevederi:

Depozitarea cimentului se va face în celule tip siloz, atât pentru depozitele de rezervã, cât si pentru cele de consum, corespunzãtoare din punct de vedere al protectiei împotriva conditiilor meteorologice. Durata de depozitare a cimentului nu va depãsi termenul de garantie precizat de producãtor, de la data expedierii. Cimentul rãmas în depozit timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuintat decât dupã verificarea stãrii de

conservare si a rezistentelor mecanice la 2(7) zile. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise clasei respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunzãtor noii clase. Cimentul care se considerã cã s-a alterat, se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor. Laboratorul santierului va tine evidenta calitãtii cimentului, astfel:

într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;

într-un registru (registru pentru ciment) rezultatele determinãrilor efectuate în laborator.

Apa, dacã nu provine din reteaua publicã, se va verifica, trebuind sã îndeplineascã conditiile din STAS 790 . Controlul calitãtii apei se efectueazã la începerea lucrãrilor si în cazul schimbãrii surselor initiale sau în caz de dubiu.

Agregatele utilizate la prepararea betoanelor de ciment: balast, nisip, pietris, piatrã spartã, trebuie sã corespundã conditiilor de calitate din standardele STAS 1667, SR 662, SR 667, analizele efectuându-se conform STAS 4606 si STAS 730. De regulã, agregatele pentru betoane si mortare de ciment sunt:

- agregate naturale de râu:

9

nisip natural sortat, inclusiv cel cu aport din concasarea balastului,

bolovanilor: 0-4

pietris, pietris concasat: 4-8; 8-16; 8-20; 16-25(31) sau 16(25)-40.

balast 0-31 sau 0-71 sau nisip 0-4 si pietris, numai pentru betoane de

clasã C6/7,5.

- agregate naturale de carierã:

sorturi de piatrã spartã sau cribluri: 4-8; 8-16; 8-25( la betoane C

6/7,5); 16-25; 25-40. Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face cu acordul Inginerului si respectând regula, ca diametrul granulei maxime sã fie de cel mult trei ori mai mare decât diametrul granulei minime (cu exceptia sorturilor cu granula maximã pânã la 5 mm).

Agregatele se vor aproviziona din timp, în depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitãtii lor. Agregatele se vor depozita, numai dupã ce analizele de laborator au arãtat cã acestea sunt corespunzãtoare, pe platforme amenajate, separat, pe sorturi si pãstrate în conditii, care sã le fereascã de impurificare.

Aditivii nu trebuie sã continã substante care influenteazã negativ proprietãtile betonului sau care pot produce coroziunea aditivilor. Dupã efectul lor principal în betoane, aditivii pot fi: reducãtori de apã, mari reducãtori de apã, superplastifianti, antrenori de aer, întârzietori, acceleratori. Aditivii trebuie sã îndeplineascã conditiile tehnice din Codul de practicã pentru betoane NE 012-99 si NE 013-02. Se pot utiliza si alti aditivi, din tarã sau din import, cu conditia de a avea agrementarea tehnicã a lor si a tehnologiei de aplicare. Aditivii propusi pentru utilizare, vor fi aprobati de Inginer.

Otelul beton va îndeplini conditiile privind aspectul, forma, dimensiunile si conditiile mecanice si tehnologice din proiect si din STAS 438/1,2,3.

Cofrajele sunt, de regulã, de inventar si trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:

- sã asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevãzute in Proiect;

- sã fie etanse, pentru a nu pierde laptele de ciment;

- sã fie stabile si rezistente sub actiunea încãrcãrilor care apar în timpul

procesului de betonare;

- sã fie prevãzute cu piese de asamblare;

- sã fie unse pe fetele care vin în contact cu betonul;

- sã permitã la decofrare o preluare treptatã a încãrcãrilor date de elementele executate.

Betoanele si mortarele se preparã, se transportã si se receptioneazã la locul de turnare, conform prevederilor Codului de practicã pentru betoane NE 012-99 si NE 013-02 si trebuie sã îndeplineascã conditiile tehnice din Proiect, din si din Procedura de executie, pentru tipul respectiv de beton sau mortar, în stare proaspãtã si întãritã.

Elementele prefabricate utilizate la amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor vor respecta detaliile de executie Proiect, din STAS 10796/2 sau alte tipuri agreate de Inginer. Ele trebuie sã îndeplineascã conditiile tehnice din STAS 6657/1 si Proiect, receptionându-se la sosirea pe santier, pe baza certificatelor de calitate si a verificãrilor efectuate (aspect - denivelãri locale, stirbituri, fisuri, crãpãturi goluri, bavuri, zone de segregãri, armãturi dezvelite - si încadrarea în tolerantele admisibile). Elementele prefabricate pe santier pe platforme, poligoane, în ateliere, etc se vor confectiona pe baza detaliilor din Proiect si a Procedurii de executie elaboratã de Contractor si cu respectarea prevederilor din Codul si NE 013-02 pentru betoane. Si elementele prefabricate pe santier vor fi însotite la livrare, de certificate de calitate.

10

c) Controlul calitãtii materialelor

Calitatea materialelor si elementelor prefabricate se verificã la executie, privitor la îndeplinirea conditiilor tehnice, cu urmãtoarele frecvente:

-

pãmântul din terenul de fundare : identificarea naturii pãmântului

-

Minim o determinare la fiecare lucrare si pentru verificarea concordantei cu prevederile din Proiect.

-

agregate naturale, ciment, apã, aditivi, etc. pentru betoane si mortare de ciment. Betoane

-

Conform Codului NE013-02 si STAS

si mortare de ciment, cofraje, armãturi pentru betoane, prefabricate confectionate pe santier

1799

-

Idem pentru betoane, cofraje, armaturi pentru

-

Conform Codului

betoane turnate monolit

NE012-99 si STAS

 

1799

-

piatrã brutã; bolovani; balast si sorturi de agregate naturale, alte materiale granulare pentru constructiile anexe : caracteristici fizic- mecanice, dimensiuni, conform Tabelului 1

-

La fiecare lot aprovizionat

-

elemente prefabricate din beton: aspect, dimensiuni, datele din certificatul de calitate pentru caracteristicile fizico-mecanice

-

la aprovizionare, bucatã cu bucatã

-

betoane si mortare de ciment

-

completarea condicii de betoane

3

Retete.

Retetele pentru betoane si mortare de ciment utilizate la pereuri, elemente prefabricate pe santier se elaboreazã conform Codului NE 012-99 sau NE 013- 02 cu urmãtoarele precizãri:

a) Retetele se stabilesc, tinând cont de tipurile de betoane sau mortare -

clasã de beton sau marcã de mortar; tip de ciment; lucrabilitate; sorturile si natura agregatelor; dimensiunea maximã a granulelor agregatelor; aditivi; grad de impermeabilitate; grad de gelivitate, etc - indicate de Proiect si Codul de practicã pentru betoane NE 012-99 si NE 013-02.

b) Tipurile uzuale de ciment, pentru prepararea betoanelor si mortarelor,

sunt cele mentionate în continuare si trebuie sã corespundã conditiilor

tehnice de calitate:

cimenturi compozite

IIA-S 32,5; IIA-S 32,5R IIB-S 32,5 IIIA 32,5

conform SR 1500

cimenturi cu caldurã de

H

I-32,5

conform SR 3011

hidratare redusã

H

I-42,5

H

II/A – S 32,5

ciment Portland

I32,5; I32,5R

conform SR 388

 

I42,5; I42,5R

Cu acordul Inginerului, pot fi utilizate si alte tipuri de ciment.

11

Utilizarea tipurilor de ciment prevãzute de standardele de mai sus, în functie de conditiile de executie sau caracteristicile elementelor, de conditiile de exploatare, rezultã din tabelul 2 pentru betoane si din tabelul 3 pentru mortare de ciment.

Tabelul 2

Nr

Conditii de executie sau

Clasa

Tipul de beton

Tipuri de ciment recomandate

cr

caracteristicile

betonului

t

elementelor

 

0

1

2

3

 

4

A

CONDITII NORMALE DE EXPLOATARE. CLASE DE EXPUNERE 1 (mediu uscat) si 2b (mediu umed moderat)

 
   

C4/5

   

1

Elemente sau constructii

(C2,8/3,5;

simplu

II/ B; II /A; III /A; IV/A; V/A - 32,5

C6/7,5)

cu grosimi mai mici de

C8/10

 

1,5 m executate în afara

C12/15

armat

I; II /A

- 32,5

perioadei de timp friguros.

C16/20

 

C20/25

   

(C18/22,5)

I-32,5; II/A-S; II/A-L; II/A-V -

In perioada de timp

C25/30

armat

32,5R/42,5

(C28/35)

(BS 12-78)

friguros se recomandã utiliza

C30/37

   

(C32/40)

I-42,5

 

C35/45

armat

I-42,5R

rea de tipuri de ciment

similare, dar cu întãrire

C40/50

   

C45/55

precomprimat

I-52,5

rapidã, notate cu “R”

C50/60

B

EXPUSE LA INGHET IN STARE SATURATA CU APA. CLASE DE EXPUNERE 2b (mediu umed sever) si 3 (mediu umed cu înghet si agenti de

desghetare)

 
   

C12/15

simplu

IIA-S32,5

1

Elemente sau constructii

IIA-S32,5R

   

I-32,5; I-32,5R

cu grosimi mai mici de

C16/20÷

armat

II/A-S32,5;

C28/35

II/A-S32,5R

1,5 m

(BS 12-78)

C30/37

   

C32/40

armat/precomprim

I42,5; 42,5R

C35/45

at

C40/50

armat/precomprim

 

C45/55

at

I-52,5; I-52,5R

C50/60

12

l 3

Tabelu

Nr.

   

crt

Tipul de mortar

Tipul de ciment recomandat

.

1.

Mortar de zidãrie sau tencuialã de marcã 50

III/A 32,5; V/A 32,5; II B – S,P,L 32,5; IV/A

 

32,5

2.

Idem de marcã 100

II B – S,P,L 32,5;

IV/A 32,5; II A – S 32,5

(utilizabil: II A – S 32,5R)

3.

Mortare de completare a rosturilor dintre elementele prefabricate

II A – S 32,5R (utilizabil: II A – S 32,5; II B – S,P,L 32,5; IV/A 32,5)

Cimenturile folosite trebuie sã satisfacã conditiile arãtate în tabelul 4.

Tabelul 4

   

Caracteristici si conditii tehnice

 
 

Tipul de

Standardul

Clasa de

Timpul

 

Expan

Rezistenta la compresiune

ciment

SR:

-

 

(N/mm 2 )

 
 

rezistent

initial de

siune

Rezistenta

 

Rezistenta

ã

prizã

a

initialã

 

standard

 

minute

 

mm.

2

7 zile

 

28 zile

 
 

zile

 
 

0

1

2

3

 

4

5

 

6

 

7

 

I-32,5

388

 

60

       

IIA- 32,5;IIB-

         
 

32,5

1500

60

IIIA 32,5; IVA 32,5; VA

32,5

-

16

32,5

 

52,5

 
 

32,5

 

H

I-32,5; H

   

IIA32,5

3011

90

-

H

IIB32,5;

H IIIA32,5

 

I-32,5R

388

       

IIA- 32,5R

1500

32,5R

60

10

 

-

 

I-42,5

388

 

60

 

10

     
 

IIA- 42,5

     

IIB- 42,5

1500

60

 

H

I- 42,5

 

42,5

 

10

 

-

42,5

62,5

H

IIA- 42,5

3011

90

   
 

I-42,5R

388

       

IIA- 42,5R

1500

42,5R

60

20

 

-

 

I-52,5

388

 

45

     
 

H

I-52,5

3011

52,5

90

30

 

-

 

52,5

 

Notã: Pentru lucrãri în contact cu ape naturale agresive sau în contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii, a cãror clasã minimalã si tip vor fi precizate de proiectant.

c. Mortare de ciment

Mortarele vor avea urmãtoarea compozitie si întrebuintare:

13

Mortar M 50 – destinat zidãriilor si pereurilor din piatrã brutã sau bolovani

având un dozaj de 300 kg ciment la mc de nisip;

Mortar M 100 – destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor din zidãrii

de piatrã sau prefabricate, umplerii rosturilor tuburilor de canalizare, având un dozaj de 400 kg ciment IIB-S32,5 sau IIA-S32,5R la m 3 de nisip.

Când mortarul se preparã manual, la locul de punere în operã, dozarea se efectueazã cu lãdite, recipienti calibrati, saci. Nisipul si cimentul se amestecã la uscat, pânã la omogenizarea perfectã, pe o suprafatã planã si orizontalã, din scânduri sau panouri metalice. Se adaugã apoi, în mod progresiv, cu o stropitoare, cantitatea de apã strict necesarã, continuându-se amestecul cu lopata, pânã la omogenizare. In toate cazurile, mortarul trebuie sã fie foarte bine amestecat pentru ca, strâns cu mâna, sã formeze un bulgãre usor umezit, care nu curge între degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru protectii, pentru matãri s.a., Inginerul poate sã accepte si alte consistente. Mortarul trebuie sã fie folosit imediat dupã prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va începe sã facã prizã trebuie sã fie aruncat si este interzisã amestecarea lui cu mortar proaspãt.

d. Betoane de ciment

Rezistentele minime la încercãrile preliminare trebuie sã fie conform prevederilor din tabelul 5 (pentru gradul de omogenitate II).

Tabelul 5

Vârsta

Rezistenta la compresiune N/mm 2 , minimum:

C 8/10

C 12/15

C 16/20

C 18/22,5

28 zile

18

23,5

29

32,5

Notã: In cazurile urgente, se poate adopta provizoriu (pânã la obtinerea rezultatelor de încercãri la 28 zile), compozitia betonului, pe baza rezistentei obtinute la 7 zile, dacã aceasta atinge cel putin 60% din rezistenta la 28 zile, prevãzutã în tabelul 15, pentru cimenturi cu întãrire normalã.

4. Procedura de executie

Inainte de începerea executiei constructiilor anexe si protectiei taluzurilor, Contractorul va întocmi Procedura de executie a acestora, care va fi aprobatã de Inginer. Procedura de executie va contine date referitoare la lucrãrile pregãtitoare, materiale si utilaje necesare, detalii tehnologice, formatii de lucru, supravegherea executiei, controlul calitãtii materialelor, produselor si executiei, mãsuri de tehnica securitãtii.

5. Pichetarea lucrãrilor

Pregãtirea terenului pentru executie comportã pichetarea lucrãrilor, care constã în trasarea axelor lucrãrilor legate de axa pichetatã a drumului si de bornele reperate de nivelment din afara amprizei. Aceasta pichetare se efectueazã pe baza detaliilor de executie date de Proiectant si se aprobã de Inginer, iar pichetarea pozitiei în plan, a cotelor si a dimensiunilor se receptioneazã, încheindu-se proces-verbal de trasare.

6. Semnalizarea si verificarea zonei de lucru

Inainte de începerea executiei se efectueazã semnalizarea zonei, se realizeazã mãsurile de îndepartare a apelor meteorice din zona de lucru, se curãtã prin rãnguire, materialele care pot cãdea de pe taluz, se identificã eventuale retele aeriene sau subterane în vederea protejãrii sau mutãrii lor.

7. Platforme de lucru

In cazurile când pentru executia lucrãrilor esete necesarã amenajarea de platforme de lucru, acestea se vor amenaja în functie de conditiile locale, cu

14

lucrãri minime de terasamente si un strat compactat de 25 cm grosime din balast sau piatrã spartã, dacã nu sunt alte prevederi în Proiect.

C U P R I N S

2.03 EXECUTIA CONSTRUCTIILOR ANEXE

1 Executia sãpãturilor

2 Executia rigolelor si santurilor neprotejate

15

2.03 EXECUTIA CONSTRUCTIILOR ANEXE

1 Executia sãpãturilor.

a) Sãpãturile se executã cu respectarea urmãtoarelor prevederi:

Lucrãrile de pãmânt, sãpãturile vor fi executate cu respectarea cotelor, pantelor, pozitiei din profile si conform detaliilor de executie privind lãtimi, adâncimi, înclinãri.

Sãpãturile vor fi executate pe cât posibil în uscat, altfel se iau mãsuri de epuismente, conform prevederilor din Caietul de sarcini pentru podete.

De regulã, pãmântul rezultat din sãpãturi se va evacua, depozitându-se în locuri stabilite ca în cazul terasamentelor, la distanta care sã nu depaseascã 1 km.

La santuri de gardã, pãmântul rezultat din sãparea santului se va depozita spre debleu, formând un dig de apãrare, din pãmânt, cu o înclinare de min 5% pânã la 20%, spre santul de gardã si situat la o distantã de peste 1 m, de muchia taluzului de debleu. La santuri de gardã în rambleu, pãmântul poate fi utilizat pentru realizarea unei banchete de 1,5 - 2,0 m lãtime si cu pantã de cca 2% de la piciorul taluzului de rambleu cãtre santul de gardã.

In eventualitatea cã se întâlnesc instalatii înglobate (cable, conducte), lucrãrile de sãpare se opresc, se identificã instalatiile si se sesiseazã unitatea tutelarã, executia reluându-se dupã eliminarea eventualelor pericole si sub suprahegherea sau instructiunile scrise ale unitãtii tutelare.

2. Executia rigolelor si santurilor neprotejate.

La executia rigolelor si santurilor de la marginea platformelor, neprotejate, se vor avea în vedere panta minimã admisã de 0,25% si pantele maxime admise,

16

conform Tabelului 6 si regulile de la Terasamente pentru lucrãrile de pãmânt, efectuându-se verficãri cu sablonul si verificãri ale continuitãtii pantelor, neadmitându-se denivelãri sau obturãri ale sectiunilor cu materiale rãmase sau cãzute care sã împiedice scurgerea apelor.

Tabelul 6

   

Panta maximã

Nr.

Tipuri de pãmânturi clasificate conform STAS 1243-83

admisã, %

crt.

1.

Pãmânturi coezive cu compresabilitate redusã:

 

- nisipuri prãfoase si argiloase

 

1

- prafuri argiloase si nisipoase

2

- argile prãfoase si nisipoase

3

2.

Pãmânturi necoezive:

   

- nisip mijlociu si mare (0,25

2,00)mm

2

- pietris (2

70)

mm

3

- bolovãnis (70

200)

mm

4

- blocuri, peste 200 mm

 

5

3. Executia rigolelor si santurilor protejate.

La executia rigolelor, santurilor si casiurilor protejate, se vor avea în vedere panta minimã admisã de 0,1% si pantele maxime admise, conform Tabelului 7, cu precizarea cã acestea sunt adecvate pentru regim nepermanent de scurgere a apelor, altfel solutiile se stabilesc în functie de elementele hidraulice.

 

Tabelul 7

Nr.

 

Panta maximã

crt.

Tipul protejãrii santului, rigolei sau casiului

admisã, %

1.

Pereu uscat din piatrã brutã negelivã, rostuit

5

2.

Pereu zidit din piatrã brutã negelivã sau piatrã de râu cu mortar de ciment sau pereu din dale prefabricate din beton simplu, pe pat de beton

15

3.

Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de max. 5 cm grosime

10

4.

Casiuri pe taluzuri înalte, din piatrã brutã sau piatrã de râu ziditã cu mortar de ciment sau elemente prefabricate din beton, cu amenajarea corespunzãtoare a piciorului de taluz

67

La executia pereurilor se vor respecta urmãtoarele prevederi:

a) Executia pereurilor uscate.

regulã

urmãtoarele operatiuni:

pregãtirea terenului compactat, nivelat si verificat, ca pozitie si cote si ca profil verificat sub sablon. asternerea stratului de nisip grãuntos, aspru, care dupã pilonare trebuie sã asigure o grosime de 5 cm.

Executia

pereurilor

uscate,

rostuite

sau

nerostuite,

comportã

de

17

repartizarea unui al doilea strat de nisip afânat, de cca 8 cm grosime

în care se va aseza piatrã brutã sau bolovani.

executia pavajului, care se va începe de la bazã, pietrele de pavaj,

implantându-se vertical în stratul de nisip afânat, unele lângã altele, bãtându- se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatrã sã fie bine fixatã de pietrele vecine. Pietrele se aseazã cu rosturile întretesute, iar pe tronsoane scurte, se executã bateri cu maiul pentru îndesarea completã. Suprafata de pavaj se verificã cu sablonul si dreptarul. Eventualele denivelãri se corecteazã prin scoateri sau completãri cu nisip si recompactare. dacã pereul nu se rostuieste cu mortar, se va asterne un strat de nisip de 1-1,5 m grosime, pentru împãnare, care se udã si se împinge cu periile în golurile dintre pietre, pânã la umplere, dupã care se continua baterea cu maiul pânã la fixarea completã a pereului. rostuirea pereului se efectueazã cu mortar de ciment (M100) dupã baterea cu maiul si mãturarea, curãtirea suprafetei care se umezeste în prealabil. Dupã rostuire se continuã baterea cu maiul pânã la fixarea completã a pereului într-

o perioadã de timp limitatã, pânã la începerea prizei mortarului

suprafata pereului rostuit cu mortar de ciment se protejeazã prin

umeziri repetate timp de 3 zile.

b) Executia pereurilor zidite, fundate pe nisip.

Executia pereurilor zidite din piatrã brutã sau bolovani, cu mortar de ciment sau a pereurilor din elemente prefabricate din beton, pe pat de nisip, comportã, de regulã, urmãtoarele operatiuni:

pregãtirea terenului compactat, nivelat si verificat ca pozitie si cote si ca profil verificat cu ajutorul sablonului. asternerea stratului de nisip grãuntos, aspru, în grosime care sã asigure 5cm, dupã pilonare.

se repartizeazã mortar suficient pentru realizarea unui strat, astfel ca la asezarea pietrelor sã rezulte o refulare a mortarului prin toate rosturile.

Asezarea pietrelor de pavaj curate si umezite în prealabil, prin împlantare în mortar, se efectueazã ca în articolul precedent. dupã compactarea si reverificarea cu ajutorul sablonului si dreptarului,

a pavajului, se efectueazã udarea fãrã exces de apã si umplerea cu mortar a

golurilor rãmase între pietre, se continuã cu baterea cu maiul pânã la fixare totalã, netezindu-se mortarul cu mistria, lucrãrile trebuind terminate pânã la începerea prizei mortarului. protectia pereului se realizeazã prin stropiri cu apã sau cu alte solutii de protejare împotriva uscãrii, timp de 7 zile. în cazul în care pereul se realizeazã cu utilizare de elemente prefabricate din beton, se vor verifica tipurile pieselor prefabricate si starea lor înainte de introducerea în lucrare, înlocuindu-se piesele necorespunzãtoare. Asezarea elementelor prefabricate pe patul de nisip pilonat se efectueazã, verificând permanent pozitia lor, cu respectarea pantelor si profilelor din Proiect. Intre elemente se lasã rosturi de max. 2 cm, care se curãtã, se umezesc fãrã exces de apã si se umplu cu mortar de ciment.

executia pereurilor zidite din piatrã brutã sau bolovani cu mortar de ciment sau a pereurilor din elemente prefabricate din beton, pe pat din beton, necesitã ca si în celelalte cazuri, pregãtirea si verificarea terenului pe care se asterne si se compacteazã betonul de fundatie, de grosimea si clasa de beton prevãzutã în Proiect. Se continuã apoi asternerea de mortar de ciment si executia pereurilor ca în articolul precedent.

18

Suprafata stratului suport se trateazã în functie de materialele utilizate în acest strat, tinând cont de prevederile de mai sus de la pct. a.2 si se receptioneazã înainte de asternerea betonului .

19

C U P R I N S

2.04

CONTROLUL CALITATII LUCRÃRILOR

2.04.1

Controlul calitãtii preliminar

2.04.2

Controlul calitãtii pe parcursul executiei

2.04.3

Controlul calitãtii la terminarea lucrãrilor

2.04.4

Metodele de analizã si control

2.04 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

1 Controlul calitãtii preliminar

Controlul calitãtii preliminar comportã verificãri privind:

calitatea materialelor si elementelor prefabricate, verificându-se conditiile tehnice din art. 2.02.pt.2. retete de lucru pentru betoane si mortare obisnuite si pentru betoane si mortare torcretate, conform art. 2.02.pt.3, retetele trebuind sa fie aprobat de Inginer. pichetarea, amplasamentul lucrãrilor. întocmirea procedurilor de executie.

2 Controlul calitãtii pe parcursul executiei

Pe parcursul executiei se efectueazã urmãtoarele verificãri:

a) Calitatea materialelor si elementelor prefabricate se verificã privitor la îndeplinirea conditiilor tehnice din Tabelul 1, cu urmãtoarele frecvente:

de

identificarea naturii pãmântului

pãmântul

din

terenul

fundare:

piatrã brutã, bolovani pentru pereuri

minim o determinare la 500 m

de sant, dren, etc. dar cel putin o determinare pe lucrare si când trebuie verificatã concordanta cu prevederile din Proiect sau se schimbã natura terenului fatã de cea consideratã initial

la fiecare lot aprovizionat.

20

si zidãrii, agregate naturale, elemente prefabricate din beton:

caracteristici fizice, aspect, dimensiuni, etc.

agregate naturale, ciment, aditivi, etc.

pentru betoane de ciment si betoane si

mortare de ciment

elemente prefabricate din beton confectionate pe santier monolit

elemente prefabricate

Dimensiunile tuburilor se verificã prin sondaj, dar cel putin o verificare la 100 ml.

conform Codului de practicã

pentru betoane NE 012-99 si

prezentului caiet de sarcini

conform Codului de practicã

pentru betoane NE 012-99 conform Codului de practicã pentru betoane NE 013-02

b) Se verificã respectarea operatiunilor tehnologice si calitatea lucrãrilor, conform Proiectului si prezentului caiet de sarcini, astfel:

santuri, rigole, casiuri:

respectarea cotelor, pozitiilor, dimensiunilor si continuitãtii lucrãrilor se

verificã permanent fatã de reperii materializati pe teren si cu ajutorul

sabloanelor si dreptarelor.

compactarea pãmântului din straturile suport, verificarea naturii

terenului , prin sondaj, dar minimum o determinare la 100 ml.

3 Controlul calitãtii la terminarea lucrãrilor

Controlul la terminarea lucrãrilor se efectueazã pe mãsura terminãrii fiecãrui tip de constructie anexã si constã în verificarea respectãrii Proiectului privind tipurile si cantitãtile de lucrãri prevãzute; cotele, pozitiile, dimensiunile,

asigurarea colectãrii si îndepãrtãrii apelor, stabilindu-se mãsurile de corectare a defectiunilor constatate. La santuri, rigole, casiuri se verificã sã nu rãmânã colturi de material stâncos sau alte materiale care sã împiedice functionarea santurilor si rigolelor, iar

10 zile debitul de

drenurile sã functioneze constant, urmãrindu-se timp de 5 apã evacuat, care trebuie sã fie constant.

4 Metodele de analizã si control

asupra materialelor,

preparatelor si controlul de santier, sunt prevãzute în prescriptii tehnice, dupã cum urmeazã:

Metodele de analizã, determinãri si încercãri

granulozitatea prin cernere

STAS 730

granulozitatea prin cernere si sedimentare

STAS 1913/5

continutul de impuritati

STAS 4606

indice de plasticitate a pãmânturilor

STAS 1913/4

rezistenta la compresiune a rocii

STAS 6200/5

uzura cu masina Los Angeles

STAS 730

porozitatea aparentã

STAS 6200/13

rezistenta la înghet-dezghet

STAS 4606

apa - analiza chimicã

STAS 790

echivalent de nisip

STAS 730

betoane si mortare uzuale

Codul

pt.

betoane

NE012-99

caracteristicile de compactare

Proctor Normal

STAS 1913/13

densitatea în gramadã, densitatea aparentã

STAS 4606

densitatea sau greutatea volumicã

determinatã pe teren

STAS

1913/3

umiditatea pãmântului

12.288;

STAS

1913/15;

STAS 1913/1

STAS

21

2.0

RECEPTIA LUCRARILOR

5.

Constructiile anexã pentru colectarea si evacuarea apelor si protectia taluzurilor se supun receptiei, conform prezentului caietului de sarcini.

Receptia lucrãrilor care devin ascunse se efectueazã

a. La rigole si santuri

receptia trasãrii, amplasãrii. receptia cotelor, pantelor si pregãtirii terenului înainte de executarea pereurilor. receptia terminãrii rigolelor, santurilor.

b. La pereuri, camere de cãdere:

receptia trasãrii receptia sãpãturilor la cote, natura terenului receptia cofrajelor si a montãrii armãturii la lucrãri care se betoneazã receptia terminãrii lucrãrilor de pereuri si camere de cãdere

Receptia la terminarea integralã a lucrãrilor pe un sector de drum si receptia finalã a lucrãrilor unui sector de drum, implicã si receptia constructiilor anexe pentru colectarea, drenarea, si evacuarea apelor din zona drumurilor si protectia taluzurilor drumurilor, receptii care se efectueazã potriit reglementãrilor în vigoare.

2.06 MÃSURI DE PROTECTIEA MUNCII SI PSI

Pe toatã perioada de preparare si punere în operã a mixturilor asfaltice se vor respecta: legea 90/1996, normele republicane de protectia muncii ale MM si MS (ordinele 34 si 60/1975), normele specifice de protectia muncii pentru exploatarea si întretinerea drumurilor si podurilor (ord. MMPS 357/1998), regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii (ord. MLPAT 9/N/1993) normele metodologice privind conditiile de închidere sau de restrictii de circulatie (ord.MI/MT 1112/2000), normele de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere (ord. MTTc 12/1980)si alte mãsuri specifice fiecãrui loc de muncã, stabilite de executant.