Sunteți pe pagina 1din 15

Grile mkt international

Cap. 1 1. TERPRESTA face distinctie intre diferite acrivitati de marketing realizate in strainatate: Marketing international Marketing extern Marketing global 2. Marketingul international presupune extinderea strategiei si planurilor de marketing national peste granitele tarii. (A) . Motivatiile marketingului international sunt: Saturarea pietei Competitia externa Aparitia de noi piete Posibilitati create de programele de ajutor extern Insuficienta pietei interne Siguranta in perioadele de recesiune orta de munca ieftina A!antaje fiscale Acces la te"nologia a!ansata si materii prime Posibiliatea de a ni!ela fluctuatiile se#oniere in cererea unor produse Cresterea prestigiului prin imaginea globala Amorti#area c"eltuielilor de cercetare$de#!oltare %educerea costurilor unitare si cresterea profiturilor Interese nationale

!. "orme de patrundere pe pietele straine& 'xport (icenta Societate mixta Proprietate directa ). #n e$portul indirect activitatea de marketing international este practic nula.(A) %. Avanta&ele e$portului direct sunt: *n control bun al operatiilor de export %isc financial limitat Contact direct intre !an#atori Costuri mai mici

'( )icenta isi are &ustificarea in urmatoarele cazuri:

Piata este extrem de protejata Produsul are un ni!al te"nic ridicat irma nu poseda mijloacele si structurile cerute pentru implantarea pe unele piete specifice

*. + forma deose,ita de licentiere o constituie franc-isingul..A/ 0. Societatea mi$ta este o alianta strategica fiind mai mult decat o relatie traditionala client1 vanzator. .A/ 1+. Criteriile de alegere a modului de patrundere pe piete straine sunt& %esursele firmei ,ariere de intrare Concurenta -atura produsului %itmul de intrare %iscul .radul de acoperire a pietei .radul de control al acti!itatilor Cerinte administrati!e Marimea si cresterea pietei

11. %iscurile economice pot fi contracarate prin licentiere si e$port. (A) 1/. Controlul poate fi nul in ca#ul expotului indirect0 complet in ca#ul proprietatii directe si !ariabil in ca#ul soc. mixte.(A) 11. Stadiile de e!olutie in mkt international sunt& Mkt intern Mkt de export Mkt international Mkt multiregional Mkt global 2endinte

13. Marketingul global nu inseamna neaparat standardi#area componentelor marketingului mix0 ci mai degraba dorinta proactiva de a adopta o perspectiva glo,ala decat un regionala sau locala. .A/ Cap. / 1.2ariere in calea comertului sunt in ordine crescatoare a severitatii lor: tarifele !amale

contingentari %estrictii !oluntare la export boicotul bariere monetare standardele bariere pri!ind piata

/.'fectele tarifelor !amale& maresc& $presiunea inflationista $pri!ilegiile intereselor speciale $controlul gu!ernului slabesc& $po#itiile balantei de plati $modelele de oferta si cerere $intelegerea internationala restrictionea#a& $sursele de apro!i#ionare a producatorului $alagerile disponibile al consumatorilor $competitia

1.Contingentarile sunt cote( proceduri de resrtictionare a importului..A/ !. 2oicotul economic poate fi introdus din motive sanitare3 .Adevarat/ ). Standardele sunt ,ariere netarifare .A/ %.4are sunt tipuri de integrare: $#ona liberului sc"imb $*niunea !amala $Piata comuna $uniuni economice

4. 4ultura are urmatoarele caracteristici: $este impartasita (elemantela ei se extend la alti membri ai grupului) $transmite din generatie in generatie(comportament dobandit) $este adapti!e5555555555555555555555555555555555555 $este intercorelata

6. -umarul limbilor !orbite este egal cu culturile existente5 (Ade!arat) 7. In!atarea unei limbi inseamna in!atarea unei culturi5 (ade!arat) 1+. Care din urmatoarele sunt caracteristicile esteticii& 1

$culori $mu#ica $design $alegerea numelui de marca

11. 'ducatia determina & $ orientarea0 dorintele0 moti!area oamenilor 0publicitatea0 cercetarea5(ade!arat) 1/. Marketingul este influientat la crestinism de sarbatorile pe care le are si modelele de consum. 11.Islamismul $ sustine antreprenoriatul0 $ propaga onestitatea 0 !irtutea ade!arului0 respectul fata de dreptul altuia0 moderatia sacrificiul si munca asidua.(A) 13. Cei ) piloni ai Islamului sunt& $credinta S"a"ada $rugaciunea #ilnica Salat $postul %amadan $milostenia 8acat $pelerinajul la Mecca0 9agialac

1). Musulmanii nu consuma& $carne de porc $alcool

1:. Care este femeia islamica& $religie $suprematia !ietii umane

14. -u se face reclama la alimente pentru animale. (fals) 16. %ugaciunea #ilnica influientea#a programul de lucru.(ade!arat) 17. ;bligatia sacra fata de parinti. (ade!arat) /+. ;bligatia respectarii sarbatorilor religioase (A) /1. In Arabia nu se intreaba ce mai face sotia d!s. sau fiica0 ci intrebi ce mai face familia. //. In Arabia nu se consuma bauturi alcoolice in "otelui si institutii publice.(A) /1.9induismul are un element comun cu budismul < nir!ana.(A)

/3.=alorile si atitudinile influientea#a atitudinrea de mkt international& $castiguri0 bogatie si consum $ sc"imbarea $ acti!itati de mkt $ asumarea riscului $ comportamentul consumatorului

/). 2raditiile si obiceiurile influientea#a& $procesul de negociere $modul de luare a deci#iei $2impul $Modelele de cumparare $Modelele de consum

/:. In toata lumea familia repre#inta parintii si copii (fals) /4. amilia influentea#a& $comportamentul de cumparare $modelele de cumparare $deci#ia de cumparare

/6.organi#area sociala cuprinde& $familia $teritoriul comun $grupuri speciale de interese $alte feluri de organi#atii sociale

/7. Modificarile culturale sunt releti! constante pe perioade mari.(A) 1+. %iscurile politice in ordinea descrescatoare a proprietatii& $confiscarea $exproprierea $nationali#area

11. Cel mai se!er risc politic este confiscarea. (A) 1/. Moti!ele de expropriere sunt& $de aparare nationala $su!eranitate nationala $cresterea economica

$cresterea bogatiei tarii 5555555555555555555555555555555555555555555

11. Strategii pentru eliminarea riscului politic sunt& pag 7/ $licentierea $constitiurea de societati mixte $imprumuturi locale $integrarea !erticala $minimi#area in!estitiei in fonduri fixe $asigurarea impotri!a riscurilor politice

13. Codul ci!il se ba#ea#a pe un sistem cuprin#ator de reguli scrise.(A) 1). Codul comun se ba#ea#a pe traditie0 practicile trecute si precedente.(A) 1:. Codul Islamic descrie modele specifice de comportament economic si social.(A) 14. Codul socialist are in !edere conceptele fundamentale de politici economice0 politice si sociale ale statului.(A) 16. (egile internationale sunt o colectie de tratate0 con!entii si acorduri intre natiuni.(A) 17. %eglementarea practicilor in afaceri presupune& $reglementarea practicilor anticoruptie $reglementarea practicilor competiti!e $reglementarea drepturilor de proprietate industriala reglementarea pri!ind raspunderea produsului $reglementarea actiunilor de marketing international

3+. Anticoruptia& un organism suprastatal care sa reglemente#e coruptia (nici un raspuns correct)

1.; firm> consider> c> practicile concuren?iale nu sunt corecte se poate adresa @2;.(A) /.Modalit>?ile jurisdic?iilor disputelor legale sunt& Pe ba#a clau#elor din contracte Pe ba#a locului unde a fost emis contractul Antre!ederi contractuale pe ba#a locului unde au fost indeplinite pre!ederile legale 1. %ecursul legal presupune (Bn ordine cresc>toare)& Conciliere Arbitraj (itigiu 3. Arbitajul se reali#ea#> de c>tre Camera Interna?ional> de Comer?. (Adevrat) :

). Con!en?ia de la Paris este pentru protec?ia propriet>?ii intelectuale. (Adevrat) :. Con!en?ia Interamerican> este asem>n>toare celei de la Paris. (Adevrat) 4. Con!en?ia de al Madrid protejea#> m>rcile comerciale. (Adevrat) 6. Con!en?ia de la ,erna protejea#> drepturile de autor. (Adevrat) 7. IS; 7+++ pre!ede orice standardi#are. (Adevrat) 1+ Sfera de cuprindere a cercet>rii cuprinde& Ceci#ii strategice Ceci#ii tactice 11. An procesul de cercetare sunt utili#ate& Cate primare Cate secundare 1/. Catele primare se pot culege numai din str>in>tate5 (Fals) 11. .u!ernele repre#int> cea mai important> surs>de date secundare. (Adevrat) 13. Catele secundare mai pot fi numite cercetari de birou sau de biblioteca.(A) 1). 'ficienta datelor secundare depinde de& Cisponibilitate Ancredere comparabilitate =alidate 1:. .radul de credibilitate trebuie anali#at prin prisma& Autorii Moti!ele de denaturare Scop Metodologia Consisten?a logic> 14. (imba este cea mai general> barier>5 (Adevrat) 16. Anali#a Di interpretarea datelor presupune& An?elegerea cultural> a pie?ei Sa dea do!ada de creati!itate 'ste necesara o atitudine sceptica 17. 2e"nicile de cercetare pro!in din& -e!oia poten?ial> -e!oia sim?it> (informa?ii de mediu cultural) 4

-e!oia latent> Cererea efecti!> Anali#a cererii Cererea potentiala Poten?ialul !En#>rilor (oferta competiti!>)

/+. Criteriul economic de segmentare este interesant0 oarecum rele!ant Di nu pare s> aib> utili#>ri practice. (Adevrat) /1. olosirea general> a criteriului economic nu este rele!ant>.(A) //. Criteriul cultural poate fi de mare utilitate& (Adevrat) /1. Criteriul cultural este important cEnd stilul de !ia?> influen?ea#> deci#iile de cump>rare. (Adevrat) /3. Criteriul geografic& 'ste des utili#at acilitea#> conducerea filialelor F>rile din aceeaDi regiune au caracteristici comune -u este Bntotdeauna o caracteristic> !iabil>. /). Criteruiul de comportament& %ate de folosin?> Moti!a?ia consumatorilor (snobi) Procesul de adoptare. /:. Segmentarea portofoliului presupune& ;bser!area poten?ialul ?>rii A competiti!it>?ii ;bser!area riscului /4. Cistribu?ia este influen?at> de& Structura social> .u!ern =enituri disponibile 2endin?ele demografice pe termem lung. /6. amilia influen?ea#>& Ceci#iile de cump>rare Puterea de cump>rare. /7. Modelele de consum sunt determinate de& Capacitatea de cumparare Moti!a?ia ;biceiuri Di atitudini 6

Ser!iciile prestate. 1+. 'ngel afirma c> pe masura ce !eniturile unei familii cresc0 procentul c"eltuielilor aferente alimentelor descreste0 procentul c"eltuielilor destinal acti!itatilor de intretinere a gospodariei este relati! constant0 iar procentul din !enitul economisit pentru alte cumparaturi creste.(A) 11. irme precum Coca Cola 0 Colgate au fost ne!oite s> se adapte#e specificului local5 (Adevrat) 1/. actorii care influen?ea#> standardi#area sunt& Mobilitatea consumatorilor 'conomia de scara in productie Acti!area prin exporturi 'conomii la c"eltuielile de cerecetare$de#!oltare 'conomii de c"eltuielile pri!ind marketingul Imaginea tarii de origine Produsele industriale %ecuperarea in!estitiilor Con!ergenta gusturilor Conducerea

11. actorii care influen?ea#> adaptarea& Influienta gu!ernului Conditiile de utili#are -i!elul de calificare redus Cultura tarii '!olu?ia istoric> a firmei .radul de urbani#are creati!itatea personalului =enitul pe locuitor 13. un produs complex este mai pu?in probabil s> fie mai adaptat. (Adevrat) 1). Cea mai cunoscut> marc> este Coca Cola (Adevrat)

1:. 'stetica ambalajului depinde de& Condi?iile climatice Modul de transport Condi?iile 2imp. 14. Marimea pac"etelor !aria#> in functie de modelele de cumparare si conditiile pietei. (A)

16. Sistemele de !oltaj Di cele de m>surare influen?ea#> adaptarea produselor. (Adevrat) 17. Cac> durata ciclului de !ia?> este scurt> Di diferen?ierea produsului este slab>0 produsul nu !a adaptat altor ?>ri ci trebuie standardi#at.(A) 3+. Pe m>sur> ce consumatorii sunt mai informa?i efectele ?>rii de origine se diminuea#>. (Adevrat). 31. Cimensiunea produsului& Sistemul metric Caracteristici fi#ice ale consumatorilor constituie o component> de ba#>. 3/. M>rcile uni!ersale au ne!oie de eficien?a maxim> a marketingului. (Adevrat) 31. M>rcile uni!ersale se folosesc pentru produsele standardi#ate. (Adevrat) 33. M>rcile uni!ersale se folosesc Di pentru bunurile de lux. (Adevrat) 3). ormele piraterii m>rcii sunt& Copiere Piraterie Imitare

3:. Ca instrument competiti! marca presupune& Po#i?ia firmei pe pia?> Ceprinderi te"nice acilit>?i de sprijin 34. Agen?ii nu de?in titlul bunurilor pe care le comerciali#ea#a.(A) 36. Agen?ii indirec?i au aceeaDi ?ar> cu produc>torul. (Adevrat) 37. Agen?ii direc?i nu au aceeaDi ?ar> cu produc>toul. (Adevrat) )+. Gobberii de export comerciali#ea#> bunuri Bn !rac sau materii p>rime. (Adevrat) )1. ,rockerii comerciali#ea#> m>rfuri Di produse alimentare. (Adevrat) )/. Pentru repre#entan?ii produc>torului controlul este ridicat. (Adevrat) )1. Cealerii !End bunuri industriale Di bunuri de consum durabile. (Adevrat) )3. Acoperirea pietei este de 1 tipuri& Intensi!>$ num>r mare de canale Selecti!> H alegerea unui anumit num>r de intermediari 'xclusi! 1+

)). Importurile paralele se fac pe pie?e gri. (Adevrat) ):. Cau#ele importurilor paralele& Ce#!oltarea logisticii luctua?ia ratei de sc"imb Cisponibilitatea limitata a produsului Practicarea pre?urilor diferite pe ?>ri )4. Importurile paralele se reali#ea#> exclusi! la m>rci globale Di pot deteriora imaginea de marc>. (Adevrat). )6. An cadrul importurilor paralele garan?iile produc>torului nu sunt folosite. (Adevrat) )7. Cota este o limitare a cantit>?ii bunurilor ce pot fi importate. (Adevrat) :+. luctua?ia ratei de sc"imb este unul dintre cei mai impre!i#ibili factori ce influen?ea#> pre?ul.(A)

:1. Moti!e de folosire a dumpingului& Patrunderea pe o anumita piata 'liminarea concurentei CobEndirea de !alut> forte. :/. Pre?ul de transfer presupune transportull produselor Bn cadrul uneo firme cu mai multe filiale. (Adevrat) :1. A!antaje ale pre?ului forte& Sc>derea taxelor !amale Sc>derea impo#itului pe !enit acilitea#> repatrierea di!identelor. :3. ;biecti!ul pre?ului forte este reducerea sau e!itarea reducerii tarifelor !amale.(A) :). Cota?iile de pre? stabilesc responsabilitp?ile fiec>rei p>r?i pri!ind& 2ransportul Moneda 2ermenele de credit 2ipul documenta?iei Cantitatea Calitatea -u se specific> metoda de plat> ::. Camera de Comer? Interna?ional> stabileDte cotaDiile de pre?. (Adevrat) :4. Cota?iile de pre? se numesc I-C;2'%MS.(A) 11

:6. Cota?iile de pre? cele incluse Bn Incoterms 177+ sunt& 'I@ CA AS ;, C % CI CP2 CIP C'S C'J CA CC* CCP :7. Cump>r>toul BDi asun> Bntreaga responsabilitate Bn cadrul 'I@. (Adevrat) 4+. Cea mai con!enabil> cota?ie de pre? pentru !EnK>tor este 'I@. (Adevrat) 41. Cea mai riscant> cota?ie de pre? pentru cump>r>tor 'I@.(A) 4/. C r sunt stipulate obliga?iile !>n#>torului.(A) 41. C % H cump>r>torul0 cota?ia pre?ului(A) 43. CI H costul0 asigurarea o pl>teDte !En#>torul. - o abordare orientat> spre client. 4). CCP H toate c"eltuielile sunt asigurate de !En#>tor.(A) 4:. ;biecti!e Bn determinarea pre?urilor& %andament in!esti?ii Stabilitatea pie?ei Mentinerea si imbunatatirea Ciferentierea preturilor 44. Metode de plata in mkt international sunt& Plata in a!ans Scrisoarea de credit Incasare documentara Cont desc"is Consignatie 46. Plata in a!ans a!antajea#a !an#atorii (A)

1/

47. Contul desc"is este a!antajos pentru importatori si riscant pentru exportatori. 'l este folosit in comertul pentru tarile europene. Societatile transnationale folosesc contul desc"is.(A) 6+. Consignatia H intregul risc apartine exportatorului.(A) 61. A!antajele comertului in contrapartida sunt& Pastrarea !alutei forte Imbunatatirea balantei comerciale Castigarea accesului pe noi piete Moderni#area capacitatilor de prelucrare Mentinerea preturilor de export 6/. Contrapartida cuprinde urmatoarele& ,arterul Compensatii reciproce Cumararea reciproca %ascumpararea 2ran#actia intermediara 61. Cumpararea reciproca este cea mai utili#ata in comertul de contrapartida.(A) 63. Pentru clienti se foloseste atat reclama0 relatiile publice0 !an#arile personale0 promo!area !an#arilor0 ca si instrumente promotionale adec!ate.(A) 6). unctiile reclamei sunt& Anuntare Atragere 'xtindere 'ducare Pro!ocare competitie Asistenta %eali#are 6:. ,arierele in calea reclamei internationale sunt& (imba %eligia *morul Scene erotice Mu#ica Simboluri si culor Patriotism 64. Mexicanii prefera blondele pentru ca le amintesc de S*A.(A) 66. Comenii ale barierelor legale sunt& Produse 11

Mesaje Cu!uinte si expresii C"eltuieli Medii Agentii Stil

67. Argumente in fa!oarea adaptarii reclamei sunt& Ciferentele culturale %eglLementarea reclamei Maturitatea pietei Sindromurile in!entarii in alte parte 7+. actorii de mediu& toate !ariantele posibile sunt ade!arate 71. actorii care influientea#a selectarea mediilor de reclama& Cisponibilitatea mediilor Costul mediilor de reclama .radul de acoperire (ipsa datelor despre piata Credibilitatea reclamei Preferintele pentru un anumit mediu -atura produsuluiMser!iciu 7/. Metode de determinare a tarifelor de reclama sunt& Metoda procentului din !an#ari Metoda paritatii competiti!e Metoda obiecti!elor si sarcinilor Metoda anali#ei comparati!e 71. Imaginea persoanelor din !an#area poate diferi de la o tara la alta.(A) 73. Criterii de selectie a candidatilor pentru acti!itati internationale sunt& Moti!atia Sanatatea Capacitatea de a in!ata limbi straine Considerente familiale In!enti!itate si initiati!a Adaptabilitate Planificarea carierei Aspecte financiare 7). Promo!area !an#arilor& are o durata limitata si asiguara o !aloare tangibila este cea mai importanta parte a efortului promotional

13

7:. Catorita numarului de restrictii existente0 promo!area !an#arilor nu poate fi standardi#ata pe mia multe piete.(A)

1)