"

,
EffJfJ
efi rtltTk far

bEFTJ21
, -
r
ev
__ 2



nalul detectat de tranzistorul T.q.se pe baza Circuitul basculant bistabil, la unui
tranzistorului T
s
' care va conduce va atrage semnal pozitiv, permite fie atras pe rind cite
releul R
1
in momentul semnalului de un releu R3' R,. ce va schimba polaritatea alimen.
Schema in unui servomotor electric .
-ar da posibilitatea unei singure co ' Durata de rotatie a servomotorului este
menzi, ceea ce nu ar satisface minimum de timpul cit prin -eontBt uiJ
ale constructorilor. Pentru a rezolva acest ne '1 al releului R
1
" "' ,
ajuns, vom folosi un circuit basculant bistabil. Receptorul se va monta pe o cu circuite
comandat de un releu R
1
. care va dirija nava imprimate. montnd verificnd mai nti ple-
stinga sau dreapta. durata manevrei fiind sele componente ale urmind circuitul
de contactele releului R, . basculant bistabiJ (pe care-I vom verifica prin
SCHEMA RECEPTORULUI DE
L -1 splre cu fJ 0,3 din Cu-Em, dlametrul carcasel- 6 mm; Dr - drose/60-80 de spire
0,1 din Cu-Em, diametru/ carcasei 3 mm; Tr - transformator 1/ 2 -1/3 tip dreiver de la
recep/orul EIK/ron/ca S 631, S 632, Mamaia; T, -EFT 319,17'402,17'422, AF 106;
T2' T
3
, T4' T5' T6' T
7
-EFT321, MTr42.
- :::::::;_, .,-; ..... f-- _
"
fig.2
TS
-"
SERVOMECANISMUL DE ACTIONA RE A
CIRMEI .
1. microe/eclromolor -1,5 V/O,1 A,' 2. meJc- f) 6 mm;
3. cu 20 mm; 4. lill ; 5. scr ipe/l- fJ 6 1m;
6. resorturi; 7. plrghii,' a.. clrm'; 9. suport de din
aluminiU - " . 10. roalA amta" O = 1b mm; 11.
ax dm aluminiu sau bronz; 12. placA de baz' .. /. 2 AI.

,
a releu lui R
2
cnd se vor
schimba de ale tranzistorilor
T
6
, T, ). verificarea celor dispozit ive,
receptoruL circuitul bistabil, se face
1 "
,..- mtre pUncte e x, y. I
S<;'rYomecanlsmul (fig. 3) este format dintr""n
ml'roelect/Oillotor 1,5 V/O,1 A la care se va
atafa un reductor (se va folosi mecanismul de
la vertiJatoarele alimentate la baterie). La
reductorulul se o roatl din material
plastic cu pe care se o diamant
sau de ce se de
o pirghie de cirma navei.
Modul de aranjare a radioreceptorului a
servomecanismului n corpul navei se la apre-
cierea constructorilor, de tipul navei
(este indicat ca receptorul fie ecranat fati. de
servomecanism). .

In incheiere, dorim Cteva date
tehnice ale descrise ca urmare a experi-
lor realizate de autor :
- ' puterea in 400 mW;
- raza de pentru o
la sol : 600 m;
- greutatea receptorului de ali-
mentare: 135 g;
- greutatea inclusiv surse de ali-
mentare montate pe 420 g.
Desigur de nu permite
multe dar pentru inceput va da o
n timpul unei
nave sau unei
+25DV.
500pF
In numarul viitor al revistel-<1oi privind concursul
premiile - rn obiecte, excursii bani - cu care vor fi
concarsulul Tehnium 71.
500
p
F
----
50
KSl
EC 92
2. A) Etaj amplificator ;
8) Etaj multiplicator;
C) Oscilator Colpitts;

3. A) Receptorul narmal ;
8) Are piese in plus;
C) Are piese Jipsd;
D) Are piese montate
0,5 " F
D) O
t--l H
prima a concursului prin publicarea
lor test cu speCific electronic (comune pentru cei care vor parti-
cipe la concursul de el ectro-
nice); in pagina 15 de asemenea prima s uitI! de intre-
pentru concursul Dispozitive tehnici originale foto.
Tn viitor vom conti nua cu intrebArile-test pentru celelalte
sectoare (disci pline) ale concursului nostru.
trebuie trimise pe adresa
noastre - Casa Scinteii, revista Tehnium pentru
concurs - pinl! ia data de 1 octombrie a.c.
cu trimiteti succinta carac-
terizare a originale cu care la concurs.
LI
CONCURSUL
NOSTRU
:JOOpl'
fOOKSl.

IOOpF EBF8.9
10nf
100K.n
-

DIVERTISMENT

Iubitorii de ca in timpul
ples.ele provoaca o
o In raport de natura piesei ascultate.
culorile dispo-
Combinind cu cea
va fi cu totul '
. Cf!i care s.e o.cupa cu pictura sau totogratia artis-
culori pentru exprimarea lu-
minII. se folosesc culorile cu de iar in
exprimarea umbrei - de albastru.
la in culori a muzicii vom folosi pentru
tonuri pentru cele inalte albastru, iar
pentru medII verde. Apoi se face combinarea celor
trei cul.ori. Despartirea tonurilor joase de cele Inalte
se cu ajutorul unui sistem simplU de filtre
Dispozitivul se poate lega la
aparat de radio de calitate conform
schemei din fig. 1. '
P1' P
z
' P
3
= toOfl; RX1' R
xZ
' Rx3 = vezi textul;
C
1
= 0,5J{F; C
z
= 2)4F; C
4
= V; LZ = 1,2 mH;
L..=1,8mH;T
J
,T.2,T
3
=EFT125;L 1,L Z,L 3=
bie 6,3 VIU,1 A': P P P
Ci P
I
Lp1

AL8ASTI?U

r-- --,
I I
I I

I I
L __
_.J


12 C,?
Pp
L3
TJ
Lp2
VcROc
ROSU
C4

o
-
-
(Q)
1000
100
3

102 10
3 f (Hz)
filtrelor in raport de 1-
condensatorul C ,; 2 - filtrul Le; 3 - L. + 50fl;
4 - L .
R"1' RX2.' Rx 3 servesc pentru preten-
sionarea ca in repaus filamentul fie
colorat inchis.
Prin reglarea potentiometrelor P -P -P se ob-
t
. d t' 1 . 2. 3
.lne concor an op intre culori
sunetelor.
Se pot monta mai multe sau mai pu-
ternice, in acest caz in mod
tor puterea (EFT 212, EFT 214,
ETF 240,lT 4 r etc.).
Pentru cei o cu tuburi,
in vederea unei puteri mai mari,
pentru o culoare, multiplicindu-se pentru
restul de culori.
Transformatorul Tr. poate fi inlocuit cu un alt
transformator defazor sau, la nevoie, un transforma-
tor de pentru tubul DLL 101. de
300 n/6 W este cu colier.
Se colierul ca becurile cu
cind etajul nu semnal.
De remarcat intensitatea a becului
fiind invers cu semnalului, la
de tonuri inalte se pune culoarea
la cele joase culoarea
Subliniem prima este mai
mai eficace.
In culorilor nume-
roase, dind libertate dv.
Vizualizarea poate fi sau tridimen-

-
ESTIVAL
, ..
..
"
NIC. GALAMBOS
Metoda cea mai In executarea unei
cutii cu un ecran de geam mat, cu dimensiunea unui
ecran de televiziune. In cutie se becurile,
iar in spatele becurilor se hirtie de staniol
oglinzi reflectorizante. '
O ar fi un con din material plastic
in interiorul se becurile.
Pentru efect, becul albastru se in virful
conului, iar cel la Tot se poate tolosi
un glob de de la de tavan.
Se mai pot folosi cartoane de diferite forme geo-
metrice cu staniol in diferite
pe sfori sau
Pentru unei impresii dinamice
la cutia sau respectiv globul de vizualizare se poate
adapta sistemul siluetelor intercalind
intre bec ecran o cu diferite forme. Masca
se ori de la de becuri ori
. '
cu un mic
In vederea culorilor se poate folosi orice
fel de colorant transpa,rent, rezultatele optime
INTRARE
1
6L6
________
r-----4(:-
n
+350/1
........... 1
1fO 300
6W
F/62
Tr
t
= tole M 42, 1-50 spire cu fi) de 0,5 - 0,6 mm;
II, II - 2 x 2000 de spire cu fi) de 0,15 - 0,2 mm.
se folosind pentru - de Congo,
verde - Verde malachit, albastru - Albastru
de metil .
. N.E. Revista va publica cele
mai executate de dv .

I
in cadrul acestui material schema
unUi receptor cu amplificare de cu
detector cu cu amplificator de frec-
Semnalul cules de selectat de cir-
cUitul de Intrare este amplificat de etajul cu tubul
T 1 ce este o de tip 6K7. Bobtnele cuplate
l1-l2 l3-L4 se pe o
din carton sau cu diametrul de circa
25 mm. Bobina L
1
are 200 de spire, iar L3 600
de spire din de Cu-Em cu C/) = 0,12 mm.
Aceste bobine se vor realiza e posibil ct mai
concentrat, folosind o bobinare cu mai
multe straturi. la o de circa 5 mm de bo-
binele l 1 l,3' se vor realiza bobinele l? l4'
de asemenea cn mai strnse. Bobina L... arEf'100 ae
spire din de Cu-Em cu = o,3ff mm, iar l4
are 300 de spire din de Cu-Em cu 9S = 0,25 mm.
Sarcina etajului amplificator IF este tot un circuit
acordat pe ca circuitul de in-
trare. Ele se pe o la fel ca bo-
binele de la intrare. Bobina l5 este la fel ca bobina
l1' iar bobina ca bobina l3' B?bina l6 are 50 de
spire din de Cu-Em cu r6 = 0,12 mm, iar la

o,t
H
r-=-..v-. Ojlf
A
Ka M K6
Lt
I
I
I
o
o
I
1 ___ -
-- -- ----
Televizorul Temp-6 este pe placa din
spate, cu o la care se poate conecta un dispo-
zitiv de de la cum se ob-
din schema de principiu, dispozitivul, a
realizare o propunem, permite reglajul de la dis-
al volumului al televizorului.
Pentru pornirea televizorului de la vom
folosi un releu, a trebuie fie mai
mare de 600 Q. la nchiderea contactului normal
deschis K1' releul prin intermediul cablu lui de le-
curent de la baterie
e.ste conectnd televizorul la retea.
Contactul 1 pentru auto releului.
I
I
I
r- ---.,

DE LA

I"g. G.
I
I
CI
I
DI
I
f
I
L ____
I
I

Ing. M. IVANCIOVICI
are 00 de spire din de Cu-Em cu!i1 = 0.12 mm.
Bobinele l6 la se la o de 5 mm de
bobinele l , respectiv L, cu care snt cuplate. Acor-
dul circuite se cu un condensator
varibil C cu 2 cu valoare de 500 pF.
Pentru a"linierea circuitului de intrare de
a amplificatorului se folosesc condensatoarele tri-
mer Crl' <;2.' CT+,de valoare :ll pF.
se poate regla cu ajutorul
P
1
. Pentru comutator se va folosi un comutator K
rotativ sau o cu 4 3 unde
medii, unde lungi picup. Ca transformator de
Tr se poate folosi orice transformator cu
de intrare de 5 k fi (de la aparatele cu 6lRlC,
El84, 61114 etc.). Difuzorul D folosit va avea impe-
de 4 Q puterea de cel 2 W. Tubul T
2
va fi de tip 6K7, iar T de tip 6lT6C. Montajul va n
alimentat cu tensiunea
3
de filament de 6,3 V
tensiune de 250 V de la un alimentator ca cel descris
n 4 al revistei noastre. Receptorul va fi
realizat pe un cu dimensiunile de 15 x 20 cm.
Condensatoarele vor fi pentru tensiunea de 250 V.
0,2
fOi(
M
"OM
Ti:
I
O
Tj
T
-
-
-
Cv
21
lJ5
218
rEU. F

M -
K
Automentinerea se cu ajutorul unei ten-
,
siuni de 6,3 V, pe care o din televizor, din cir-
cuitul de filament al tuburilor. Contactele 2 3,
n cazul nu la un curent de cel 6 A,
vor avea fiecare n paralel cte un condensator de
0,2 J.I F/500 V, pentru a se evita producerea scinteilor.
Pentru oprirea televizorului vom pe butonul
contactului normal inchis K in acest fel se va
ntrerupe circuitul de automenf.nere a releu lui, deci
contactele 2 3 se vor deschide.
Intregul montaj se poate realiza intr-o cutie de
aluminiu cu dimensiunile 100 x 60 x 60 mm. Cablul
<le cu televizorul se un
blindaj metalic.

B
- 22QV
V
DEP AREA
ETAJULUI
DETECTOR
Ing. 1.
Etajul detector are rolul extragerii din sem-
nalul modulat Tn amplitudine a
propriu-zise. deci de a ne reda semnalul elec-
tric de
Semnalul FI se unei diode care are ca
un circuit RC de pe care se culege
semnalul AF o de curent con-
tinuu.
Componenta de curent continuu este uti-
pentru controlul automat al
pentru indicatorul optic de acord.
Defectiunile din etajul detector se pot ma-
nifesta prin intreruperea a sau
printr-o auditie de
zgomote. la astfel de ale radio-
receptorului vom determina mai Intii
ampllficatorul AF normal, injec-
tTnd de la generator un semnal de 1 000 Hz
cu nivel 150 mV direct la bornele de picup sau
Tn lipsa acestora condensatorul C
6
.
amplificatorul AF se normal,
vom aplica semnalul unui etaj FI.
In felul acesta s-a localizat defectul.
In cazul unei nule, se va verifica
starea element de circuit, inclusiv al
tubului electronic.
Elementele de circuit se cu recep-
torul oprit Cauze posibile: tub electronic de-
fect, R
1
Tntrerupt, Ca sau C
s
scurtcircuitate; C
6
Intrerupt Este chiar defectarea trans-
formatorului FI. Valoarea rezistentelor pro-
bele la scurtcircuit ale condensatoarelor se
cu ohmetrul. Eventual, Tn timpul
probelor substituim piesele dubioase cu unele
sigur bune.
r,
EBF89
EMBO
---
IC
g
Rs
---
Rs
----
" Cf
"
C2
"


C8
---
R
R3
R4
R2
Abateri mari de la valoarea a pie-
selor produc cele mal curioase efecte, deci ci
auditie mult de zgomote.
la acest fel de defect, primul control va fi al
cablajului, contactelor de
contactele Tn soclul tubului. fenomen
este dat de sau Intreruperea re-
zistentei R
1
. CInd audltia este -
Ca din detectie sau C
5
din filtrul de
dezaccentuare este Tntrerupt.
CInd emisia a tubului scade,
deci a diodei auditia
scade ca intensitate este foarte distorsio-
la semnale puternice.
Schema modul de ali-
mentare conectare a indicatorului optic de
acord. La sistemul de alimentare se
,i valoarea tensiunii Inainte
ea. CTnd indicatorul este cu spotul fix,
iar la atingerea grilei cu ,urubelnita sectorul
iluminat se cauza provine din Intre-
ruperea rezistentei Ra sau din scurtcircuitarea
condensatorului Ca sau pur ,i simplu dintr-o
conexiune
In vedem o func-
tionare a etajulUi de detectie cali-
tatea semnalului de
regimul de functionare a etajelor contro-
late de CAA ne asupra acor-
dului receptorului prin modul cum este actionat
indicatorul optic.
Operatiile de depanare nu sInt dificile, dar
trebuie efectuate utilizTnd instrumente cu im-
mare de intrare - voltmetru de
20 KQ/V -, generatori bine etalonati piese
de calitate.
IN VIITOR:
RECEPTOR CU 4 TUBURlj
DETECTOR DE MET ALEj
CONVERTOR PENTRU BENZILE DE
AMATORI;
HOBBY - COMPUTERSPIEL
Cg
I
ACCESORIU PENTRU DEPANARE

CONTROLATI VITEZA DE ROTATIE

APARAT PORTABIL SIMPLU
AUTOTRANSFORMATOR REGLABIL
W FEDOROWICZ
EM84
E
r----,bECC 83
ajunge tensiunea de IF. Ten-
siunea de se conec-
direct la borna A
La bornele C O, tensiunea de
poate fi cu Pl' Aici se
o cu care se
semnalul de Un tub EM 84
ca indicator de modulatie.
Acest tub poate fi deconectat cu
ajutorul comutatorului If' Ca tubul
EM 84 nu fie supraso icitat, se va
regla cu p. tensiunea ce acest
tub. Astfel, aparatul poate fi folosit ca
indicator de la alinierea
circuitelor. Legind Intre bornele A
2
B
E un manipulator, un
generator Morse. La bornele C -220V
10nF
Rl
100
k.o
0,511.
O vor fi legate una sau mai multe
Tn cazul ca genera- I ..
tor Morse, comutatorul Il se va aduce o-__ ._,.;
in 1-2. Ca tuburi vom folosi
c
0,1,uF
1:1- 1--00
02
6,3V
ND D3
Aparatul pe care-I vom descrie in
materialul de poate fi folosit ca
multivibrator pentru semna-
lului la depanare, ca indicator de mo-
dulatie ca generator de ton pentru
alfabetului Morse. Pentru
a-I folosi ca multivibrator, comutato-
rul Il se aduce in pozitia 1-3. Prin
aceasta condensatorul C
l
se de
anodul triodei 2. Multivibratorul are un
spectru de frecvente de la 1 kHz la
30 MHz. Frecventa lui de este
de C ,C R\, R!. Gene-
impulsuri (freplunghlulare. Ten-
siunea de se poate regla conti-
nuu cu P . La borna C se
un virf de incercare, comutatorul I
fiind deschis. Pentru a folosi aparatu1
in semnalului in cazul
unei pane in receptor, se aduce comu-
tatorul Il in pozitia 1-2. Tn acest caz,
aparatul ca un amplifi-
cator de AF cu 2 etaje. La borna A
se sonda de detectie con-
form schemei 2. Se face apoi
intre borna B aparatului ce
a fi verificat La sonda de
triode simple sau duble (2 x EC 92;
ECC81, 6SL7, 6SN7 etc.). Aparatul con-
struit va fi bine ecranat cu ajutorul unei
cutii metalice. Cablul de va fi un
cablu coaxial sau de microfon. Trans-
formatorul de va livra la secundar
6,3 pentru tuburilor
200-250 volti/30-60 mA pentru anozi. Re-
R6 va avea 1 kQ 2-3 wati
de tip Celula redresoare
O. va fi de seleniu sau o (exem-
plu, 07J) de siliciu sau germaniu pen-
tru o tensiune de 250 de volti :30-00
mA. Oiodele O, O J sint de tipurile:
DA 685, 1N34, EFO 10/.
-
Autotransformatorul reglabil, rid
rtor de tensiune, cu un sistem simplu
sigur de avertizare contra supratensiunilor peri-
culoase, descris n cele ce poate fi con-
struit cu din piese materiale
ce se la Acest autotransforma-
tor poate fi folosit cu succes la alimentarea tele-
vizoarelor sau a aparatelor de radio n cazurile
cind tensiunea scade mult n orele de
virf ale consumului de curent (seara)
destul de mult n orele cind consumul de curent
este limitat. se de-
seori n retelele obisnuite, urbane si mai ales
" ,
n cele rurale, un deosebit pericol
pentru electronice, n special
a televizoarelor. practica
mai bine de 50% din televizoarele defecte
datorate neco-
-
respunzatoare.
Autotransformatorul descris, prin posibilitatea
ntr-o a tensiunii
prin folosirea unui sistem electrooptic de aver-
tizare, poate fi folosit ca mijloc sigur de evitare
a lor amintite.
Pentru construirea autotransformatorului cu
o putere de 180 V/A (suficient de puternic pentru
alimentarea tip de televizor) se vor
procura, n primul rnd, tole de transformator
provenite de la un transformator de sau
de la transformatoare de de dimensiuni
mai mari, pentru realizarea unei a mie-
zului de fier de 9,5 cmp. Carcasa autotransfor-
matorului se va din carton tare, gros
de 1-2 mm (preferabil va ave ...
dimensiunile forma pachetului de tole
folosit. .
total de spire (1 440) din
autotransformatorului, pentru simplificarea con-
va fi executat cu tip de
de 0,45 0,50 mm diametru,
practica dovedind la astfel de se
poate folosi de ca
autotransformatorul se Deoarece
la tolele de transformator pe un rind
al carcasei, se pot bobina circa 60 de spire, pentru
realizarea autotransformatorului nostru snt ne-
cesare 24 rnduri de bobinaj, 24 straturi de
acestei va simplifica
foarte mult executia bobinei si necesi-

tatea spirelor, fiind doar
G. UNGUREANU
straturi lor de din bobinaj .
Acest mod de calculare a de spire din
bobinaj, n cazul noastre, poate fi
folosit cu ncredere, eventualele tolerante

ntre straturi nu vor influenta buna functionare

a autotransformatorului nostru.
Pentru bobinei pentru rea-
lizarea conexiunilor la treptele de comutare se
astfel: se ntii intre-
rupere un de 1 020 de spire (17 rinduri),
apoi se o printr-un orificiu practicat
n peretele carcas ei prin formarea unei bucle din
ca se taie sirma, pentru a
se evita lipiturile cu cositor n interiorul bobinei.
Se bobinarea n acelasi sens a unui nou

strat de se scoate o prin pe-

retele opus al carcasei. Se bobinarea
rndurilor scoaterea prizelor alternativ la fie-
care strat de astfel ca n final, n de
priza de la nceputul bobinei n
se 7 prize cu
bobinei. Se va avea n vedere la bobinare ca ntre
fiecare strat de se cite o
de hirtie
Deoarece tensiunea a electrice
6
/
3V


h
22.0V'V
150K.Q./2W
MH-5
la proiectarea autotransformatorului
este de 260 de (tensiune deseori
n electrice n anumite ore) o tensiune
de 180 de fiind reparti-
pe cele 7 ploturi ale comutatorului (din care
utile 6 1 zero), o tensiune
pe de comutare de circa 10
nndu-se astfel un reglaj uniform.
Comutatorul cu cele 7 ploturi de contact poate
fi construit dintr-o de otel la axu I
butonului un de 7 ploturi realizate din
nituri de sau capse de montate pe
o izolatoare radial la un suficient
ntre ele,n fel nct lama de nu
concomitent ploturi caz n care
s-ar putea produce scurtf ircuitarea unei por-
din bobinaj.
Prizele formate din buclele de se vor
fixa prin lipire cu cositor la ploturile comutato-
rului conform schemei, tinndu-se cont de sensul

de ncepere a bobinajului pentru a se la
comutator o manipulare n sensul acelor
de ceasornic, spre dreapta.
Sistemul de avertizare este simplu, fiind com-
pus dintr-un starter pentru fluorescente
de 40 de nseriat cu un bec de de
de 25 de Sistemul starter-bec se va plasa
la punctele indicate n sistemul de
avertizare, legat de la inceput la priza a treia a
comutatorului, nu se va aprinde la 220 de
cum ar fi de dorit. se va prin tatonare
sub borna (plotul) la care acesta se va
aprinde la tensiunea O
220V
,
-
---
o



Verificarea vitezei de constituie totdeauna o
la aparatele cu mecanice de antrenare.
Abateri ale vitezei de la picupuri, ca la aparatele de
cinema produc puternice ale utile.
La citirea unui disc pe un picup, distorsionarea semnalului
util este cu abaterea vitezei de Cind viteza
de este mai componentele de
dispar sunetul devine infundat.
La aparatele de cinema, abaterile de la viteza de rota-
devin mai numai modul de
a oamenilor in filmele mai vechi este suficient ilus-
trat ce ale vitezei de
Verificarea vitezei de se face in mod frecvent prin
intermediul comod eficace al discului stroboscopic. Discul
stroboscopic este din carton are trasate radial
pe diferite coroane dungi negre. dungi lor negre trasa-
te este de viteza pe care o
Forma discului de dungi sint standardizate.
este din discul stroboscopic un bec cu
neon alimentat la cu frecventa de 50 Hz.
discuI pe platanul picupului cu becul
cu neon. dungile negre unei anumite
viteze de atunci viteza este
este mai mare o rotire a secto-
rului dungat n sensul de rotire a platanului invers. Efectul
este datorat dungilor negre cu in
iluminarea becului cu neon.
Ing. COCA SAN DU
EFO 111

EFT317
Sub aceastl denumire, elevul Gheorghe din str. Prof.
Ionescu Gion nr. 16, intitulat ultimul radioreceptor conceput experimentat
n ..,ropriul laboraton .
In este vorba de un receptor cu un tranzistor n montaj reflex cu dublare
de tensiune.
Circuitul de intrare este rea1izat pe o bam de feriti cu diametrul de 10 mm
10 an hmgime.
Bobina Li are 60 de spire, iar L2,. 8 spire din Cu-Em cu diametru} de 0,2 mm
pe carcase diferite.
se face ntr-o casci cu mare. O baterie de 9 V asigud
alimentarea cu energie electrici.
CEPUT
becul de semnalizare se va apri n-
de intotdeauna cnd tensiunea retelei va deveni

pentru televizorului.
In momentul in care becul de semnalizare va
incepe impulsuri luminoase intermi-
tente. se va asupra comutatorului in
sensul invers al rotirii acelor de ceasornic,
ce pilpirea becului Se
atta timp cit tensiunea este
becul este stins. iar semnalizarea prin impulsuri
luminoase ncepe imediat ce se ten-
siunea de 220 volti si cu ct tensiune creste.

lor de Este
necesar se asupra comutatorului
imediat ce apar semnalele luminoase.
Autotransformatorul reglabil construit se va
inchide intr-o cutie sau P. F. L. decorativ.
cu orificii pentru Becul aver-
tizor se va monta aparent sau n interiorul cutiei
va fi eventual vopsit cu duco colorat.
--
-
MARIREA
I MPEDANTEI

DE
De multe ori, amatorul este pus
in unei grele
A UNUI
un
atunci cnd trebuie efectueze
de tensiuni intr-un montaj
fi e necesar posede
instrument cu mare de intrare.
rn majoritarea cazurilor. amatorul dispune de un
avometru de 10 000 Q fV sau. in cel mai bun caz.
de 20 000 Q fV - atunci cind avem de a face cu
montaje de preamplificatoare de
cu tuburi sau tranzistori. amplificatoare de curent
continuu etc. - nu putem conta pe
cu un astfel de instrument, deoarece
mult
Fiz. G. HOTOC
la intrare (cu bornele scurtcircuitate). Se apoi
o tensiune la bornele de intrare. in limitele ().....O.7 V,
cu ajutorul unui liniar se
liniaritatea montajului sau scala instru-
mentului de dorim facem volt-
metru electronic de sine (fig. 2).
loare pe care le vom ajusta pin! ce valoarea
de Instrument corespunde cu un submultiplu intreg
al tensiunii aplicate. De exemplu. instrumentul nos-
tru 0,5 V. scala vrem ca gama de
lucru a lui fie de 100 V scala, atunci vom
pune in serie. in fel ' Inct la aplicarea
rn acest caz propunem ca pentru impe-
dantei de intrare a unui instrument cu
de intrare. de exemplu de la 10 kQfV sau 5 kQfV.
folosim un adaptor de intrare care. In cazul de
este un amplificator cu tranzistori. De ase-
menea. el se poate folosi cu un instrument
de sine ca voltmetru electronic alimentat
fie de la baterie. fie de la cu un redresor co-

In caz liniaritatea nu e prea se
asupra valorilor R3' R
4
R
5
R6' in sensul
lor cu 10-20%. la faptul
valori prea mici pentru aceste rezistente (in
special R
5
R
6
) stabilitatea a
montajulUI ii de intrare.
Tranzistorii pot fi de orice tip de
putere (150 mW), preferabil fiind Il
suficient de mare (100-150), pentru cu ct au Il
mai mare cu att rezultatele vor fi mai bune, obtinin-
du-se impedante de intrare mai mari.
I3K.n.
IKn.
Dispozitivul este conceput cu o contra-
pentru a-I face stabil la tensiunii de a-
limentare cu intr-un domeniu
larg de el putind ca amplifica-
tor in curent alternativ la 100 kHz sau mai mult,
in de parazite ale montajului
in de tranzistorii Punerea la punct
a montajului descris (fig. 1) se face foarte con-
stind din la zero a acului instrumentului cu
ajutorul P in lipsa unei tensiuni
De exemplu, cu tranzistorii in montaj, de tip
EFT 323 cu punct alb, am o de
intrare de 60 k n folosind ca avometru un miliamper-
metru de 0,5 mA 150 n O va-
loare pentru de intrare se obtine
folosind un avometru de 10 ()()() O/V.
Pentru a tensiuni mai mari, montajul pre-
zentat maximum 0,6---{),7 V direct, e nece-
sar a se inseria cu intrarea de mare va-
unei tensiuni de 100 V acul devieze la
atunci citirea o vom face inmultind cu 200 scala
(de 0,5 V) instrumentului.
o pe care o vom intlinl
foarte des n micile noastre insta-
latii de si automatizare este

releul electromagnetic. Cu ajutorul
lui nchiderea sau des-
chiderea unor circuite electrice. Cu
ndemnare vom
ne construim singuri releele
necesare n functie de cerinta mon-

taj u lui.
1 a releului este
din de fier moa-

le de 2 mm grosime, pe care vom

fixa miezul bobinei (solenoidul) cu
ajutorul unui M3 cap zenc.
Acest subansamblu, terminat, va fi
n foc cit se poate
de lent. Carcasa bobinei - 4 5 -
va fi din de
1,5 mm grosime. Tubul carcasei 6
va fi confectionat din hrtie

sau film vechi, de pe care am
n prealabil stratul de ro-
Ing. GER HARD PLA YER
luit pe o de 9S 10 mm,
ce partea a colii de hirtie
a fost cu un strat subtire de
lipici. Ca adeziv pentru lipirea
asamblarea carcasei vom folosi nitro-
lac sau lipino!.
Pe capacul superior al carcasei
vor fi nltuite contactele de lucru -
normal deschise - (ND) ale releu-
lui: Iar pe cel inferior cosele de
ale bobinei releu-
lui. 7 (paleta) a
releului se va confectiona din
de arc de ceasornic sau me-
Ol albastru) de 0,2-
0,4 mm grosime, care va prelua
rolul de antago-
pentru readucerea n
de repaus a contactelor mobile.
Pentru evitarea de re-
a fost
8 din de fier moale
in prealabil la foc
Se poate folosi . pentru a avea mai multe game de
lucru, un comutator dublu cu mai multe pozitii ce
are
de spire
Rezistenta

bobinei
aproxi mativ
(aproximativ)
35000 10000
20000 5000
10000 2000
6000 250
Conlacl arginl
9-
Ni/cupru
Tab/ti fier
lndoHO
.
Diametrul

Sirmei
mm
0,05
0,07
0,10
0,12
.
titiuri /lxore

lent). cu un nit
de cupru, de aluminiu sau 9,
a nituire pe
partea de contact cu miezul bobinei
trebuie fie de 0,1-0,2 mm.
Astfel executat, corpul releului fiind
n contact cu un pol al circuitului
de utilizare, se impune montarea
releu lui pe o de pertinax.
Iar carcasa protectoare o vom exe-
cuta dintr-o de de
F.I. din aluminiu sau din
de aluminiu a unui condensator
electrolitic clacat.
10 SufX!d' conlacl
NI

.
Curent

mA
1-2
2-4
5 10
8 12

CAPACIMETRU
/lo/Imel/V ela/on SQU un
volfmefru oarecare bine el%nol

cu
3OOrn. 2,7Af.J2 27M12 In fiecare laborator se simte nevoia cu exactitate a valorii unor piese.
D.6V
60V 600 V
De aceea. unui capacimetru simplu precis este foarte EI permite
rarea lor pe scale: 0-500 pF 10 10000 pF. Sistemul este simplu
un oscilator cu tranzistor lucrnd pe Se poate folosi un tran-
zistor T de tip EFT 121-123. EFT 321-323, TI 16, CC 72. AC 116 etc. Bobina l1 se reali-
pe o cu miez de de tipul medie din receptoare. Ea are 200
de spire cu la spira 5. Ia care se colectorul tranzistorului. Bobina se
n ecranul meaiei frecvente de la care folosim carcasa. Tensiunea de la oscilator este
300K./l 2,1/tf.a. 27M.a.
de trimerii <;1 -C
T2
C,..(condensatorul ce se Tensiunea de la
bornele lui C este invers cu valoarea deci scala instrumen-
x
. .H;' 3
tului de (de 50 .Il A) se direct n valori de Cu bornele de
va comuta diferite la Intrarea adaptorulUi
pentru diferite game de (fig. 3). In acest caz,
i la un instrument de 5OO}J A
(sau mai sensibri) cu o de 150 Q
sau mai mult scala acestuia cu aj uto-
rul montajului din fig. 2, amatorul va
atelierul cu un mic vOltmetru electronic a re7lS-
de intrare sensibilitate i vor ti de mare folos.
Tn cazul de de intrare este de 120 kQ/V.
n scurtcircuit se aduce la zero instrumentul de cu ajutorul
metru lui P = 600n. montat ca Cadranul microamperln9trului se
poate etalona direct n valori de intregul montaj se poate pe o
din pertinax cu dimensiunile de 10x 5 cm. vor fi pentru tensiuni mici (10-
12 V). iar de 0.25 W. Dioda detectoare D este de tip CA 85 sau
Ca de alimentare se va folosi o baterie de
4,5 V sau un redresor cu un filtraj foarte
bun, care livreze o tensiune de 4 8 V, montajul
foarte bine la tensiuni de peste 3 V.
Montajul e independent, din punct de vedere al
preciziei de de tensiunea de alimentare
la 3 V, sub care intervin erori mari datorate
caracteristicii tranzistoarelor la tensiuni
mici de colector.
3

eTf
CI
10pF
I
SOnr
O

l2
I{)()
50pF
pF
H,
300
pF
0,2
CON FECTIONAREA
o
o
Hesorlon/agofllsl

n final va trebui
parametrii ai releului.
Pentru aceasta vom trece la regla-
rea releului cu ajutorul schemei de
mai jos. curentul absorbit
cnd paleta este cu rentu I
de actionare, curentul la care

paleta este tensiunea de
lucru. Maximul de sensibilitate l
vom cnd paleta va fi
la un curent cit mai redus. Astfel,
cursorul va fi
cat n directia cresterii curentului

indicat pe miliampermetru an-
releul, citindu-se cu aten-
datele de de pe instru-
mente.
-

/ -
Una dintre metodele cele mai simple
mai economice de executare
a circuitului imprimat
n corodarea foliei de cupru.
Procesul decurge 1,\ felul
DESENARE
Ne vom stabili pe o de hirtie
in cote le vom desena, in de gaba-
ritul pieselor care vor intra in circuitul
electronic. Se ca conexiunea intre 2
puncte nu fie mai de 2mm, iar punctele de
(cositori re) fie cel de (f) 3 mm.
Sub coala de hirtie vom prinde cu agrafe un
indigo, cu stratul de carbon pe a
colii de desen, astfel pe partea a
colii negativul circuitului desenat cu creionul.

COPIERE
ce am terminat de desenare,
bine de circuit imprimat virgin, intii cu
LI
T
P600.12 1nr
R3
e,
20k SOn
-6
pe yerso
tix, o cu o apoi o cu un
tampon imbibat cu alcool sau Acum, totul fiind
vom trece la copierea negativului prin
indigo pe folia de cupru.
PROTEJARE
Tnainte de a trece la ' corodarea de
cupru care nu in circuitului, vom
da de (f) 1 mm pentru conexiunile reperelor
ne vom prepara intr-o vopsea
Duco bine pentru a proteja
circuitului desenat Cu rezultate mai bune ne putem
prepara o de cositorit din colofo-
niu dizolvat in spirt, in putem
sau Aceasta
din cu o sau redis de
1 mm pe circuit, nu numai circuitul la
de corodare, dar nu mai trebuie avind
rol de decapant la cositorirea circuitului in final.
ATENTIEI
Stratul protector trebuie fie bine uscat, nu are
voie fie lipicios. Clorura feri fiind pene-
(CONTINUARE iN PAG. 20)
*

*
Cea mai
utilizarea unei
formator (fig. 1
pere se scu
In prelungirea
prin nituire o (1)
cu dimensiunile
x 120 mm. Un ci
din
8 x 15 mm>Rentru
este
unui pe o
Tuburile sonore (3) se
din de alama, alumi
din

4 x 1
se va
q> de

Multe dintre scrisorile primite cititorilor
.de o sonerie Bim-Bam cu mijloace proprii.
In rindurile care vom oferi citeva variante simple
Ing. M. LAURIC foarte costisitoare.
O la care intervalul de timp intre cele
sunete nu mai este la latitudinea celui care se poate realiza
adaptind un releu, care
un timp antestabilit.
Cel mai ieftin mai simplu este releul bimetalic nu-I
procura altfel, se poate folosi unul de la o de fon din co-
iar se poate utiliza ea
ea tija nu fie mai de-
cit 55 mm. - cu q> de 0,3 ... q> 0,5 mm.
Tn paralel cu releul bime.talic vom introduce in circuit un conden-
sator de 0,1-0,5 JlF inseriat cu o de cea 50 n. Acesta folo-
ca impotriva radio TV pentru evitarea
topirii contactelor arcului electric la deconectare (schema
- in fig. 2).
ca, Tnainte de punerea in
proba tijei bimetalice cu un chibrit trebuie
",.se c;urbeze astfel incit contactul electric. Tn caz contrar,
se va schimba pozitia.
C
R

T
I
I
I
I
I
- varianta a doua dezavantaje: dificultatea releului bimetalic, timpul
destul de lung de
cu dimensiunile deq> 25 ... q> -.... .........
la lungimile dE! 600, respectiv 700 mm.
Montarea lor pe suportul comul) se
din punct de vedere tehnic foarte este utilizarea unui multivibrator
tranzistorizat. Schema unui astfel de multivibrator, cu 2 tranzistori, este in fig. 3.
face cu ajutorul unor coltare din
de 1 mm, care se prin cirlige
din cu q> 1 mm, ea in figura 1.
nu
ins inainte de montarea
intre piesele com-
ponente se vor stabili prin
la prima stabilire a circuitului,
tura va fi de electromagnet (2),
va lovi tubul sonor,
care se va auzi un disonant.
Nu acesta se poate
tura reglind tubului astfel in-
cit, lovire, nu
lipit de el. lipirea unor sub- o
de hirtie intre electro-
magnet va amortiza deci
zgomotul. indicate mai
sus nu sint eficace, recoman-
electromagnetul pe
suport prin intermediul unor
de cauciuc.
Lovirea celui de-al doilea tub sonor
se produce la (cind
degetul de pe buton).
nov
Timpii de pot fi prin varierea elementelor C" C., R,..
De exemplu, pentru diferite valori ale R3 corespund pauze intre
R3 = 4,8 k t = 2 secunde
R. = 7 k t = 2,5 secunde
= 3 k t = 1,5 secunde
Este Indicat se monteze in circuit dioda O, punctat, pentru protejarea tranzistorului T 2'
2
LISTA DE MATERIALE
T, = EFT 312
T 2 = EFT 323
R, = 270
Rz = 6,8 k
R. = 4,7 k .
C, = 50 uF/12 V
C = 500 uF/12 V
R( = releu (cca 50 fi cu
contact pentru 1 A)
Alimentarea se poate exe-
cuta cu 6 V ,eventual
b
. . cac. t
o prin re resarea en-
siunii alternative de la sone-
ria
PENTRU
PASTRAREA
BOCANCILOR
DE
( I I-
I
\
,
,
, \
I
,
,
I
,
, ,
I
I I
I
I
I
,
I
"--

L
Pentru a forma bocanci lor de schi pe timpul verii,
propunem un suport adecvat.
Pe o din tare cu lungimea alese n de
bocanci lor de grosime aproximativ de 20 mm, se cu
creionul conturul bocancilor. rn interiorul conturului trasat se desenea-
conturul piciorului, care-I astfel incit calce scindura pe
botdura
fasonarea celor de lemn (pentru sting drept) se prind
de la (g) de bocancilor
pe in dreptul botului bocancilor, la o (d) de circa 80 mm de la
(n de bocanci lor), se dau pentru 2 cu
fi utu re pentr4 fi xare.
-
6V
_ _
I(
PENTRU AMATORII CARAMBOLULUI
...







.. .. .
.. .. .
..

..
o.




o.
.. .








'.' . '.'




o














o.




o.









':':. :.:-



Ing. L. MARTIN
Nu avem de
n cadrul acestui articol una dintre acele mese de
biliard pe care, lui Jerome K. Jerome,
pot comod trei oameni, ci una dintre con-
extrem de ieftine care va per-
mite, cu toate dimensiunile sale reduse,
tururi de
Pentru a o la di-
mensiuni reduse, am ales sistemul de biliard cir-
cular, n care masa este
cum din fig. 1, dintr-un disc de lemn (a) cu
diametrul de 1 300 mm. Materialul cel mai indicat
pentru este panelul, masa se poate
executa cu rezultate foarte bune din placaj.
Pentru ca bilele se sub un unghi favo-
rabil pe de joc, in jurul mesei,
cu sau fetru, se va fixa o de cauciuc.
Discul astfel se pe un cadru
. hexagonal format din de lemn (b), cres-
tate la pentru a permite imbinarea lor in ve-
derea unei perfect plane. In mij-
locul a trei dintre cele piese se va executa cite
o (fig. 2), in care se vor fixa
cele trei picioare ale mesei (d), care vor fi in
fel incit se imbine perfect cu cadrul hexa-
-
gonal. Intreaga se cu clei de
se prin de otel. Picioa-
rele se pot fixa n mod suplimentar cu trei stinghii (t),
care se ntlnesc ntr-un butuc central (e) n care
ca unei Intreaga va fi
in fel incit mesei fie la
o de aproximativ 800 mm de
Pentru acoperirea mesei se de prefe-
fetru verde, ale dimensiuni trebuie
cu aproximat iv 10-12 cm diametrul
de joc. o lustruire a acestei
fetrul se cu cuie de sau,
mai bine, cu capse pentru caiete, pe partea infe-
a (a). Fetrul se poate schimba un
anumit timp cu Pentru fixarea lui
un cerc (k) cu lungimea de cca 4200 mm, care asi-
prin montarea lui, intinderea a fetrului.
Intregul dispozitiv se de masa de joc cu aju-
torul a de fixare (m) M 4 x 15. Banda
de cauciuc care masa (1) care are, de
un profil triunghiular) se de cer-
cul (k) se poate capitona cu resturile fetrului
utilizat la acoperirea mesei.
o de biliard cu
pentru bile, cu un jgheab
pentru colectarea bile lor (fig. 4). Acesta poate fi
executat dintr-o cutie de conserve cu
cuie mici sub gaura de care se
un jgheab din cele folosite la caselor,
cu cauciuc poros. jgheabului se poate ...
fixa de unul din picioarele mesei.
In incheiere, o recomandare: pentru ca bila
se cu in orice
pe mesei, trebuie acesteia
o perfect Este indicat
chiar o de nivel pentru controlarea orizontali-
iar micile se pot remedia
prin sub picioarele mesei a unor
de hirtie sau carton.
1 ntreaga relativ de executat
din materiale care se nu
mai mult de 150 de lei.
APARAT ELECTRIC

DE
Ing_ GHINDEANU
I de lemn
2 L llmt" cm!bcl
3 ""./2
4 4ukm It/$
S Sa-lJO
B S;,-m
7 :Jm:lM t'Jk/nc
tivul, deSigur, oCiJzia cutii, penare,
roh, '.; I 1,,,, < j,) de lemn mpr,dobitc cu de' one
1J11'i)q. Mot"
pc I " l t (;1( ;iOf < .. ea UfU) '_ .piU ole(,)rc de piro-
0',""'- t Y""'IJ) t",; efi t cpre
le":1" -' 'vn-le t .. de 9Ji(l V la V, "'l" rO
x. ' .. JlJt IYI tri cord"" dE'
dtl 3 (l'm (cu respective), ci va
b::-; de lemn, izolatoare un miner
de lemn.
Ca mn r pentru aparat putem folosi mnerul unui
traforaj vochi. Prin centrul minerului se o
cu diametrul de 10-12 mm aceea se
taie din sau din de fier de un milimetru
grosime lame n care sefac Apoi se fi-
aceste lame de mnerului cu ajutorul
unor de lemn. Drept c1eme vom folosi
de 3 mm care se pe lame cu aj utorul
aceea o de de
sau nicrom de 40--00 mm lungi me cu
diamet rul de 0,8-1 mm. Capetele acestei sirme se
prind cu care servesc de c1eme. Sirma de
se ndoaie n forma n
Capetele cordon ului care vine de la' c1emele apa-
ratului se la bornele transformatorului cobor-
tor de tensiune. Cind se transformatorul
la sirma devine la culoarea
Jcschis. Cu sirmei incan-
descente pe lem'!, pe el desenul
dinDinte "asa! cu cre:( 1l;J1.
sirmd se la deschis sp con-
tensiune"! Ilt1yimea srmei au fost alese
corpc-t. T se la deschis
pari a n de arc mic a vrfului apara-
tul ui eladrie de pircgravat.
in ncheiere, Iln ultim sfat: deoarece transfo rma-
torul un curent mare n secundar, acesta
se va bobina cu de 2 mm va fi izolat ct mai
bine de primar.

Fig.!

Fig3
TeleVIziunea neintrerupt echi-
pamentul tehmc. In imagine, o de luat vederi,
in conditii de luminozi tate la ... chiar
in intuneric
m
f
t '

DIN PICIORUL
MESEI
Ing. R: LUPESCU

Variantele: barbufet, bar-biblio-

bar pe roti le, toate au
defect: pentru a ajunge de la bar la
trebuie jongle-
rii cu sticle pahare. de ce
Piesa Denumirea
a 8 Perete lateral
b 8 Perete frontal
c 4 Placa mesei
d 4 Placa mesei
e!g 20 Stlnghli de reazem
propunem o pe care o co
foarte un
la care patru piese mobile ale
mesei deschid accesul spre cinci com-
partimente ale barului. Dimensiunile
Materialul Dimensiunile In mm
Panel 400x300x15
Panel 400 x 120 x 15
Panel 315x315 x20
Panel 375 x 120x20
Lemn tare 15x10, lungime 3,72
f 4 Fundul compartimentului la alegere 268x118
h 1 Fundul compartimentului la alegere 148x 148
I
,
I
:
8 ,

I

*********************************************
Mobilierul multifunctional a n

cetat de mult mai fie o noutate

si. mai ales. o linia
sa cu
care diferitele sale elemente con
. -
S .... " t've - M""'''' ... . - - .... . g- .. "" ...., .... _ .... -..; .. -

-- a. ..1 "'v . i::aptatl i tatea

in
, . .
.., -- -.... ,"'''''''r 1 "1 _'" , l.l_ .- __ __ ......... ''''-. .l'- ...... _ -'

-:r-o banc1... cci
1:: :. e:c I il pretul de C:lse rezo-
-l:l ::nr li eliberat pe
-i:o- :le ..Ji:lmele sale rezerve 1"'0-
_ muleifL: '1ct l o'1al - lSl:_ ""
'e tot mai nsiste,-t :e1e
prestigioase reviste speClaliz.a:e
- a incetat mal fie. cel p tin
1970, ruda a garnltu-
rilor de clasice. Este ceea ce
de altfel, revista Oomov,
ale sugestii - vezi fotogra-
fiile - le supunem
atentiei cititorilor nostri.
, .
Garnitura de dulapuri - consti-
pe un singur modul de
- o dispunere a
pieselor componente, completate
"'_:. si sertare; biroul-
de ' n:l..t ,rr e -
o dlspune"e a orizon
tale ceea :e il ntro
adapA
tat (vezi fotografia) la o me
unor copii de 7-8 ani

- poate 'i el In
'" care cititorii rubricii
noastre se vor dovedi cu
acordul de principiu al revistei ci
, . -
tate, vom reveni, Intr-un numar
viitor, cu diferitele con-
structive pe care le reali-
zarea acestui mobilier.
,

la
din desene sint doar orientative. Ca
material se poate utiliza panel
furniruit sau acoperit cu plastic.
cile care compartimentele ba-
rului sint cu balamale
eventual, cu ghidaje.
Mai intii se stinghiile (e g)
pentru fundurile compartimentelor ba-
pe
celor patru compartimente in
de cruce pe o
fixarea n a celor patru
(c) pe muchiile superioare ale
corpurilor.
Ne mai doar potrivirea capa-
celor mobile (d) finisarea superfi-
(chituire, grunduire
re).
Pentru fundurile compartimentelor
(f h) se poate folosi placaj, geam
sau material plastic; pentru a le scoa- .
te in vederea ele se pre-
cu pentru degete sau ben-
lipite. Adincimea fun-
dului compartimentelor este in func-
de dimensiunile sticlelor pahare-
lor.
S-
-F=



astfel de situatii
care In timpul zilei rabatat la perete,ellberlnd circu-
latia din camera Cu oarecare
inventivitate putem obtine o
Patul se compune din:
O
O din lemn de brad sau placaj de 18 mm, cu di-
mensiunea de un fund de placaj de 4 5 mm,
care se reazemli pe de 3/4 sau scinduri, care,
la rindul lor, se pe montate longitu-
dinal pe o saltea (poate fi din burete de material
plastiC Intr-o
sau din comert. Piesele de lemn se
prin Incleiere se prin vopsire.

lateral, care se pe perete cu
ruburi In dibluri executate cu maximum de ngrijire, ti-
nind seama preia greutatea patului,
precum eforturile care se nasc la manevrarea
de cap, care se prinde In perete tot In
ruburi In dlbluri, numai montarea ramei In bala-
male, avind drept scop Impiedice acesteia din
balamale In timpul manevrelor.
Piese
picioare metalice confectionate din profil cornier
conform detaliului din desenul Picioarele me-
talice se In groase In rama patului, iar
pentru a Impiedica o se mentin fixe
cu un arc spiral.
Un picior de lemn rabatabil care la mentinerea
patulUi lipit de perete In pozitia ridicat.
- 'Un dispozitiv de montat pe perete, care
patul In pozitia ridicat, executat conform ima-
ginatiei dv.
- chingi cu catarame pentru fixarea saltelel atunci
cind patul este ridicat.
- O Invelitoare din creton sau alt material textil mon-
In inele sau nasturi pentru a putea fi
pentru scroblre.
- balamale (pomele pentru
RECOMANDARI:
- Nu supradimensionati constructia pentru a nu In-
greuna patul.
- Flnisati cu piesele de lemn metal.
'.
aOCA)

**************************************
-
-
. ' .
.....

,

****** .

I
Una dintre cele mai sim-
ple, cu foarte mult
.succes randament ului con-
siderabil, fine, dar mai
ales echilibrului de care
se este Kodak-O 23.
formula:
-750 mi;
Metol - 7,5 g;

Sulfit de sodiu anhidru - 100 g.
Se cu la
1 litru.
Timpul de developare este de
10-12 minute, iar temperatura de
developare este de 200c.
La preparare vom seama
metolul trebuie dizolvat naintea
sulfitului.
este prin ab-
acceleratorului a substan-
antivoal.
poate
deveni constituent al re-
velator metol-hidrochinonic mai ra-
pid mai mult contrast.
TEHNOLOGIA
Fotografia este o o Impletire
de discipline tehnice, dar In momentul
este In primul rind un sport.
sint amatorii care soarta
unei fotografii depinde nu numai de
de tehnice ale
aparatului, ci de capacitatea de a
utiliza realiza care ne
stau la
pe exact In
momentul loviturii a unui
meci de box presupune fizice
care nu pot fi comparate decit cu cele
necesare pentru a realiza surprinderea
pe a unei expresii fugare pe
chipul unui subiect care nu vrea se
lase fotografiat. -
Antrenamentul In sportul fotografic
In formarea rapide
a In formarea fizice
necesare fotogra-
fice.
Primul cel mai important element
al antrenamentului fotografului este re-
alizarea zero pentru aparatul
foto In orice a corpulUi.
Pozitia zero a aparatului foto se rea-
prin aducerea subiectului In
cadru, indiferent sau nu
pOSibilitatea asigurarea de cit
mai multe puncte de sprijin a unei
prize la corpul aparatului cit mai com-
chiar acesta, de exemplu,
este tinut Intr-o deasupra
capulUi, executarea
participarea - Intregului corp oricit de
ar fi de fotografiere. Unul
dintre procedeele care relaxa-
rea In momentul 'este elimi-
narea aerului din cu o
Inainte. Butonul trebuie
crisparea miinii, In-
tr-o tehnica fiind foarte
cu ar-
mei, cu deosebirea cele mal multe
foto nu sInt concepute
atit de ca un
Cu privire la imobllizarea aparatului
de fotografiat con-
tradictorii care trebuie fie Indepli-
nite. In primul rInd, trebuie ca In mo-
mentul fie bine
sprijinit, In -al doilea rInd, schimbarea
unghiului de fotografiere tre-
buie rapid, pentru a realiza cea
mai Incadrare. Aceste con-
se impun nu numai pentru subiec-
tele care au o mare de
dar pentru subiecte aparent imobi-
le, ca de exemplu portretele, unde di-
namica din gesturile mimica
subiectului, sau ca In cazul macrofoto-
grafiilor de insecte, care au cele mai
De aceea se re
transformarea corpului foto-
grafului ca principal sprijin al apara-
tului. Pentru aparatele cu vizor, spriji-
nirea se face destul de eficient In miini
prin lipirea corpulUi aparatului de
arcada ochiului prin care se face vizarea.
Pentru aparatele la care imaginea se
pe geam mat, sprijinirea se
va face numai pe una dintre miini,
anume pe aceea care nu la
pe piept. In orice caz, este
utilizarea unor curele
care aparatului de
fotografiat de corpul fotografului.
Aceste curele se la aparat
prin intermediul unor intro-
duse In filetele pentru pe tre-
pied trec In jurul gitului, avInd lun-
gimea pentru ca In
de vizare stea Intinse.
Grija pentru asigurarea
aparatului foto In timpul
trebuie fie deoarece
chiar In cazul timpilor mai mici de ex-
punere precizia contururilor posibili-
de depind In parte
tocmai de acest factor.
Cu privire la punctul de statie trebuie
spus vederile de la nor-
sTnt cu mult mai frecvente decit
ar justifica rezultatele a-
ceasta se In primul rind din
cauza celui care fotogra-
Orice efort pentru atingerea unui
punct de care va oferi un unghi
cel putin imediat este justificat.
Din este bine ne
fotografiem sau
pe sau de orioe obiect care ne
poate oferi o Tot de
bine trebuie fotografiem In pozitia
culcat sau In genunchi este nece-
sar coborIm orizontul fotografiei.
In toate aceste cazuri se va sea-
ma In afara aparatului foto trebuie
sp.rljlnit corpul fotografului.
In ultima recomandare In ceea
ce antrenamentul
de imagini este acesta trebuie
perfect utilajul.
Astfel, fotograful trebuie fie ca-
pabil regleze elementele de expu-
nere sau schimbe obiectivul cu un
teleoblectiv In cu ochii
pe subiectul viitoarei fotografii.
in viitor al
revistei pen
tru cei care vor participe la
concursul de me-
canice Tehnium - 71.

trebuie trimise pe adresa re
noastre -
Casa Scinteii, revista Teh-
nium pentru concurs-
la data de 1 octombrie
a.c.
cu
succinta
caracterizare a origi.
nale cu care doriti partici.
la concurs.
In viitor al revistei
- noi privind con
cursul premiile- in obiecte,
excursii bani - cu care vor
fi con-
cursului Tehnium 71.
Pentru aceia dintre dv. care doresc prepare
singuri solutiile necesare pentru prelucrarea pelicu
lelor reversibile, Incepind cu acest
retetele pentru citeva dintre cele mai uzuale pelicule.
de mai jos sint reproduse
firmelor de filme, astfel incit nu mai
este decit o atentie la puritatea
folosite, precizia (+2%)
2. Revelator primar alb-negru pentru pelicula
TSO-2 - U.R.S.S.
- Hexametafosfat de sodiu -1 g
- Sulfit de sodiu anhidru - 30 g
- Amidol-3 g
- de potasiu - 0,5 g
- la 0,5 1.
Dizolvarea se face in ordinea
in pe cit posibil In sau 1n
prealabil la o de maximum 40"C. Sub
se introduce 1n numai
dizolvarea a celei precedente. la se
la atingerea volumului final de 500 mi.
prinderii straturilor de ale peliculei. Modifi-
cind timpul de developare se poate evident
intr-o oarecare rezultatul acesteia, efec
tele sint greu de controlat. Cu titlu informativ, indi-
o prelungire de cca 3 minute a timpului de
prelucrare conduce la contraste exagerarea
culorilor, iar o de cca 3 minute
are un efect contrar, imagini diapozitive de
o culori pastelate cu contrast
redus.
Din cursul acestei prime se pot produce
bule de aer ce vor conduce In final la pe cli-
a unor pete brune.
Printre altele, din acest motiv s-a recomandat
prepararea cu 24 de ore inainte de intre-

La developajul peliculelor cu perfcratii in special
in doze cu corex pot trasoare
transversale.
respectarea regimului de prelucrare. -
Posibilitatea este cu atit mai
cu cit 1n cadrul unui set de prelucrare
color procurat din diferitele de prelucrare
au diferite, astfel incit
poate ca prepararea a numai uneia
sau a dintre ele reutilizarea celorlalte.
Vom Incepe deci cu prima baie:
Developarea alb.negru
1. Revelator primar alb-negru pentru pelicule ORWO
COLOR (Reteta Orwocolor nr. 09) UT 16 UK 16 -
R.D.G.
- Hexametafosfat de sodiu - 1 g
- Sulfit de sodiu (anhidru) - 25 g
- Amidol - 2,5 g
- de potasiu - 1 g
- la 0,5 1.
dispunem de timp, este preferabil ca solutia
se prepare cu 24 de ore inainte de Intrebuintare
apoi fie
In cazul ambelor In volumul de 0,5 I de solu-
se pot prelucra maximum 2 pelicule (indiferent
de format - 35 mm sau 63 mm). Nu se reco-
acestei nici
Intrucit In acest caz culorile vor rezulta
paie, lipsite de contrast
Temperatura de lucru in cazul ambelor este
de 1S+0,5"C, iar timpul de prelucrare de 32 de minute.
acestei temperaturi riscul des-
Pentru a evita toate aceste defecte, se
ordine de lucru: introducerea peli-
culei In se (maximum 18"C) prin
orificiul central se cIteva minute ca gela-
tina se Inmoaie. Se ' scurge apa la intuneric
complet, se scoate bobina din se revela-
torul se introduce incet -bobina in solutie, ro-
tind-o efectulnd cIteva pe
Se Inchide apoi capacul dozei se In mod
procesul de developare, agitlnd continuu
filmul primele 10-15 minute, apoi intermitent.
Se ca cea de-a doua se de-
velopeze Imediat sau la interval de maximum o zi,
Intrucit conservarea solutiei peste este
de riscuri.
. -

-...
CONCURSUL NOSTRU. CONCURSUL NOSTRU. CONCURSUL NOSTRU.
1
2
,
,
CONCURS
'\
I
/
In numArul viitor al - noi
privind concursul ,i premiile- in obiecte, excursii
,i - cu care vor fi con-
cursului Tehnium 71.
Fotografia a fost prin:
a) suprapunerea a cinci negative
b) prin actionarea de cinci ori a
rului aparatului fato
c) prin actionarea de cinci ori

rului de blitz. '.

Z.lmaginea este
a)
b) negativului

,
aparat folo prin suprapunerea
hirtia
3. Fotografia
a) filtru
b)
c) rz_
cu:
4. Ce dispozitiv a fost utilizat In momentul fotografierii:
a)
b) inele iritermediare
4
c) teleObiectiv 3
,

COLORAREA
PRIN
A FILMULUI
GHEORGHE UNGUREANU
ln dintre cinematografia In alb-negru ,1 cea color, Imaginea In culori
s-a Impus Incet, dar sigur. Diferenta dintre cinematografia In alb-negru ,1 cea color
este Pellcuia alb-negru o cantitate de energie
pe care o In tonuri cenu,II, reproducInd realitatea
In mod artificial, IntrucH o IIpse,te de un atribut fundamental: cu-
loarea. Cinematografia In culori folose,te aceea,1 cantitate de energie
pelicula color are capacitatea de a fixa calitatea energiei, Iar Imaginea devine
,1 reproduce cu fidelitate materia ln cinematografia In
alb-negru, tehnica de laborator ,1 accesorII le pot Influenta In mare aspec-
tele estetice ale Imaginilor fllmate; In Cinematografia color rezultatul este
practic pecetluit In momentul aparatului de filmat Conditiile de prelu-
crare a peliculei color sInt severe ,1 au o atH de IncH nu permit
o fantezie proprie de prelucrare. Deci Cinematografia color, specificului
el, trebuie exceleze In precizia de pentru In cinema-
tografia In alb-negru un cer mal negricios sau ell,eele cu granulatle nu
prea mult, In cinematografia color un cer verzui sau o cu Inele ro,1I ar fi foarte
Prin tehnicII ,1 prin experienta In
un clneamator poate la rezultate bune In Cinematografia color.
Multi clneamatorl Cinematografia color este mal ,1 mal
decH cea In alb-negru, chiar cauzelor mal sus.
pretul materialelor folosite In cinematografia color este mal ridicat, Iar
operatiilor de laborator pot provoca producerea de rebuturi, ceea ce va deter-
mina un consum suplimentar de materiale ales, de timp. Prin inlocuirea
unor din filmul color cu alb-negru, dar prin
procedee chimice de vlrare, procedee cunoscute ,1 In fotografia de amatori, se
pot obtine rezultate Interesante printr-o extindere a gamei de tehnice.
cinematografia color produce o armonie a culorilor prin repro-
ducerea unui interval de in raport direct cu intervalul de din
Pentru a se realiza scopul propus prin titlul articolului a fost
aplicarea unui procedeu care sugereze culorile naturale iluminarea lor prin-
tr-o culoare, cu intreaga de nuante a acesteia. Astfel, pe
faptul prin folosirea peliculei alb-negru prin virare la inlo-
cuirea unor din filmul color se poate realiza o economie destul de
se poate obtine, nu fantezie, o prelucrare de laborator
care substantial calitatea Imaginilor filmate, foarte mult
domeniul de folosire a cinematografiei In culori; se poate sugera printr-o
culoare, cu o de nuante a acesteia, o culoare reprezen-
a peisajului; de exemplu: Iarna va fi prin culoarea
vara prin verdele v'egetatlei; toamna printr-un sau ruglniu caracteristic
frunzelor uscate etc. Este de neInchipuit cH de sugestiv poate fi vara
prin folosirea excesului de culoare verde. La fel de este Impresia ce
ne un peisaj de In care prin culoarea
se peste tot ,1 care poate provoace o Impresie de
Foarte semnificativ poate fi Impresia de tristete a toamnei prin folosirea unor
viraje de cupru a coloratle foarte bine
sugestie. De asemenea, la In se mai poate tine cont de caracte-
ristica de culoare a pelsajelor reprezentative, astfel: se va tine cont de caracteristica
de culoare a pelsajelor marine sau a pelsajelor montane cu mult aer, de
verdele pelsajelor campestre sau sllvestre, de ro,catul peisajelor arlde etc.
In cazul fii de Interior, prin utilizarea tonurilor de culoare sau al-
bastru deschis, se poate obtine o de In efec-
tele de obscuritate se va utili za un albastru
De asemenea, se va tine cont de faptul
cul oare, In nuante diferite, produc un
de Interesant In anumite situatii.
In anumite ale filmelor realizate de
alt aspect al folosirii peliculei color Intr-o
diare respective. De exemplu, scena unei s
ar fi de-a dreptul ar
Scenele In care eroii sau
extrem de impreSionante ar deo al-
bastru, de obtinindu-se in plus efectul de separare a scenei respective
de o efect de loc neglijabil care de obicei probleme in cine-
matografia de amatori SI chiar In cea De asemenea. o
ar intrun ar deveni de-a dreptul
Sint numeroase exemolele ce s-ar putea enumera nu In
care clneamatorii =u ; ",ag,natie le-ar outea aplica prin i'llocUi :olor
cu 3' b-
n
egru prin virare i ntr.
CI" nuantele respective. in filmele documentare
le singu--
in continuare trebuie am,ntrt !aptui una dmtre p
la filmarea In culori, '11 ai bi l),e zis probleme de montaj
este cea a racordului de cUloare. imaginile ce se
trebuie opuse. Unei imagini In care
nu trebuie urmeze o alta In care culorile
Pentru asigurarea de tonalitate Intre diferitele
de mentinut In exteri or, se va evita abuzul de efect care, supra-
puneril or de nuante, nu Intotdeauna.
Culoarea este un element pe care clneastul trebui e rational.
Culorile In ml,care sInt mult mai greu de controlat decH Intr-o
O Imagine In care se culori complement are (care adunate dau teo-
retic alb), spre exemplu albastru portocaliu sau galben indigo In
potrivite, poate deveni ochiului. O de culoare pe culoare
poate crea, de asemenea, o Nu trebuie
subiecte multicolore. O Imagine In care o
culoare, cu nuantele respective de trecere, poate fi cu o Imagine
din cinematografia alb-negru, Imagine In care culoarea pare nu joace decH un
rol secundar, dar care poate deveni foarte Intr-o
aici Imaginatia clneamatorulul poate contribui din plin.
filmare, la montaj, pentru treceri de Imagini, acolo unde actiunea ,1 ordi-
nea succesiunII planurilor o permit, Imaginile trebuie asociate cont
tocmai de aceste consideratII ,1, In plus, trebuie se In vedere redarea culo-
rilor ,1 domlnantele, treclndu-se gradat de la o tonalitate la alta, reallzlnd, cInd
este necesar, chiar o In mersul progresiv al lantulul Imaginilor de film prin
montarea a culori opuse. De multe ori, 'problemele de
se la montaj.
Pentru colorarea a peliculei cinematografice alb-negru se pot folosi
aproape toate retetele de vlrare folosite In fotografle. ln literatura de spe-
cialitate, precum ,1 In paginile revistei ,1 au deseori astfel
de retete. ln continuare vor fi expuse doar cHeva retete de vlrare mal putin cunos-
cute amatorilor.
Modul de lucru In
scenelor in care se va inlocui pelicula color cu alb-
negru se vor executa cu film reverslbll sau negativ-
Este de preferat totu,1 ca pentru primele sau In cazul folo- .
slrll unei noi de vlrare se ,1 nu film reversibil,
care, fIInd unicat, printr-o s-ar putea pierde. De asemenea, este bine
ca primele experiente se cu veche, valoare, pentru a nu se
distruge eventual o
Pellct..:la operatiilor de vlrare se In mod obl,nult, pre-
ferabil In revelatorl se In flxatorl obl,nultl, Iar
se va face cu
Tratarea filmelor cinematografice cu solutiile de colorare se va face
In tancuri sau cuve de developare, ,1 deoarece aceste tratamente se pot face la
capacele tancurilor se pot scoate, ceea ce va da pOSibilitatea se
observatII continue asupra decurgerii operatiei de colorare.
ln de colorare se va Introduce pelicula cu In prealabil, In cazul
peliculei care a fost deja sau mal bine se va folosi pentru colorare acela,i
tanc de developare In care s-au revelarea, fixarea ,1 pentru a se
evita manipularea peliculei, care, In special In stare este foarte
putlndu-se zglrla.
CHeva retete de colorare mal putin cunoscute sInt
COLORAREA IN ALBASTRU
de fier pelicula
In tonuri albastre foarte fru-
moase, cu diferite nuante de trecere de
la negru ia albastru. Filmele trebuie
fie putin subexpuse, deoarece Imaginea
se va Inchide la culoare.
Importanti Solutia trebuie
cu 1-2 zile Inainte de Intre-
buintare.
Pentru colorarea (Intr-o sin-
bale) se so-
lutie:
de potasiu - 2 grame
Citrat de sodiu sau potasiu - 2 grame
Acid boric cristalizat - 5 grame
Sulfat de aluminiu - 5 grame
Sulfat de fier (calalcan) - 3 grame
- la 1 litru.
Procesul de colorare 10-15
minute, In care timp culoarea filmelor
trece treptat de la negru la albastru.
Se Intrerupe tratarea cInd se obtine
nuanta ,1 se timp de un
minut. O e
Reteta este foarte iar sub-
stantele se La nevoie, In
lipsa sulfatului de aluminiu, acesta se
poate Inlocui cu alaun
iar acidul borlc cu un alt acid organic
sau anorganic.
- 0.5 grame
de potasiu - 1 gram
la 1 litru.
mai
&.J ;n :)'d,nea "' al.

50d .a;e
""c: : :.'
_ ':ef' or o ...
exces .. <\ :Ieca:)-
'eaDa'? 'n
., :10ua
ISIU - 12 grame
-10 grame
Acid acetic glaCial - 10 cm
J
la 1 litru.
Se in 5-10 ..,
care se scurt in
Solutia pentru colorare:
de cobal t - 10 grame
Acid clorhidric - 10 cln'
la 1 litru.
Colorarea 10-15 minute. Se
pentru Imagini cu umbre multe
,i Intense.
COLORAREA IN
CARAMIZIU
de cupru pelicula
in tonuri foarte frumoase, iar
varietatea de tonuri nuante este mare.
Filmele trebuie fie putin subexpuse,
deoarece imaginea se Inchide la cu-
loare. .
Pentru colorarea Intr-o baie
se solutia:
Cltrat de sodiu sau potasiu - 17,5
grame
Sulfat de cupru - 3,2 grame.
de potasiu - 2,8 grame
la 1 litru.
Filmele tratate In baie
10-15 minute o coloratie
ce trece prin brun In
In raport cu durata Se In-
trerupe tratamentul cInd s-a obtinut
nuanta Se bine in
COLORAREA IN VIOLET
Pentru colorarea In violet se poate
proceda astfel :
Filmele se un timp mai scurt
Intr-una dintre de colorare
cu de fier se obti ne o cu-
loare Se scurt
In se introduc In continuare
intr-o baie de colorare pe
de de cupru. Prin acest trata-
ment se obtine culoarea cu o
cu timpul de tra-
tare in baia de fier sau de cupru. Astfel,
se mai mult in baia de
albastru si mai putin in baia de culoare
rosie. se obtine un ,.,ol et :l
.... ... _.c ::ao , _':' - - .. .; 1 j _ :)ot;l. '"' \....:: _ __ _...;:;t
oas-"'; . , ... ..::t,"- ""' . ... ....... - - . =,,- :../. :;J,. :t '<;;" _"",-el _ _ _ c(1
Jo":e ) :: .. ...
, . '
: 10' '=3 f"'! ::31 c:>r:to,r-3.re
.... - - -. - ""-e-".3 4 _ . _ _ """' . y ... _ ..... u.
de =11'" se pot
oo:ine
Astfel. oe"cuia intr-v oale de
:le cuoarea ros-
OO'i:e :T3tat -hloii <nentar 'ntr-o
bale ae :o'v'are ;le de de
soalu SI se :)O!tne .In efect
:lnntr-o ,:o.o'atie de oranl-auriu. cu
reflexe oe hronz
Aplicatiile procedeului descri s nu se
aici. Cineamatorul poate expe-
rimenta singur efecte
care ii vor produce mari satisfactii prin
numeroasele tehnice.

t

DE

Ing. P KLOSS
Sesizorul descris pe baza unui oscilator de prin modifi-
carea montate n paralel cu circuitul de acord al oscilatorului.
capacitate este prin apropierea unei persoane de antena sesizoare. In
schemei noastre, tranzistorizate, la ultima expresie a de la 2 baterii
de 4.5 V, cu un consum foarte redus, antena sesizoare (un fir flexibil cu cfJ de 1,5-2 mm), cu o tungime
n de necesitatea la locul de contact cu caroseria (deci masa), prin in-
termediul unui va fi bine Acest lucru este valabil numai pentru automo-
bilele la care borna - (minus) a acumulatorului este la Etajul oscilator este echipat cu
tranzistorul TI' care poate fi: EFT 317; EFT 319; EFT 323; EFT 353 sau oricare tranzistor care are
un factor de amplificare f3 mai mare de 20 cu limita de amplificare n peste 500 kHz.
Blocarea oscilatorului va avea ca efect curentului de colector al tranzistorului TI' care
va scade implicit polarizarea lui T
2
,care poate fi: EFT 125: EFT 323.
Astfel. deoarece a releului care n de repaus (cu montajul alimentat)
la blocarea oscilatorului. releul nu va fi de curentul de colector al tranzistorului T 2'
care va elibera deci (paleta) a releu lui. stabilind nchiderea sau deschiderea contac-
tului un circuit anume.
DATE CONSTRUCTIVE
Bobina: se va bobina pe o cu miez de cu cfJ de 8-12 mm cu din cupru-email
cu cfJ de 0,15-0.25 mm sistem mosor.
A-B va avea 100 de spire.
B-C va ,avea 50 de spire.
Releul va fi de magnetofon Tesla sau Mambo de 24 V, a va trebui
pentru tensiunea de 9 V, n caz nu dispunem de un releu la o tensiune sau chiar
. .-
mal mica.
Tensiunea de a montajului este de 6-18 V. n numai de tensiunea de lucru
a releu lui.
Curentul absorbit al releului trebuie fie cuprins ntre 5 10 mA. Cu ct curentul absorbit va
fi mai mic, cu att va fi mai sensibil montajul.
Trimerii rezistivi 500 n 1 k.o. cu snt valori critice. Cu ajutorul lor vom
regla corecta sensibilitatea montajului.
Condensatorul fix de acord 100 pF trebuie fie de calitate, recomandabil din styroflex sau
. -
ceramlca.
Montajul poate fi executat pe o de pertinax sau circuit imprimat. fiind la unul
dintre capete cu sau borne de
Astfel executat, montajul poate fi folosit cu ajutorul redresorului din desenul pentru
unei electromagnetice, a unui aparat de filmat sau chiar pentru paza
-gV
+9V
SE81Z0R CAPAC/TlY
CLAXON
r'--1' _. ---X-CHEIE CONTACT SAU rv
-
INTRERURl/TOR.
DE
<2 RELEU
,
,
100"..'/f2V

8V
SESIZO/?
100
1/(Q pf
8
c
500
Q
..,
12Vcc
Comoditatea drumetiei ce le
locurile vizitate sint atr'butele unei bune
Sigur nu o sinteti In situatia de a consulta
harta sau de a lua o gustare permiteti

In acest caz, propunem o
la dimensiunile
variante) .
mesei din lemn placat cu melaminat -{1)
celelalte piese se vor dimensiona in de torpe-
doul (N M). cu fluture M 5
(5) se pot sau procura din comert.
de articulatie (2 3) din sau platbande de 3-4 mm
grosime pot fi de lungimi egale sau diferite, cum
avem sau nu posibilitatea de a rabate sub torpedou
(mai bine ascuns) mesei (fig. 3).
torpedou
(cutia ,
Doriu/ill J
G,.os
25
1
f
6ras20
ARSENIE TOADER
Tn majoritatea lor, autoturismele folosesc tipul de
Aceste antene au dezavantajul
un grad de avansat, incep
intre ntre
masa
Noul tip de pe care n propun este format
din partea a ramei exterioare a parbrizului
sau a geamului din spate de prin gar-
nitura de cauciuc ce parbrizul sau geamul
din spate (fig. 1).
Segmentele de la patru din care
este de obicei se vor uni prin
cositorirea unor de din cupru
(fig. 2) .
De la o mbinare sa va lipi cordonul de
dintre radioreceptor. Acesta se
a fi ecranat cu conductorul central multifilar.
Trecerea - numai a cordonului .central - de la
la aparat se face prin gatftitura de cauciuc,
in prealabil un orificiu cu un ac de cusut mai
mare, in urechile se poate introduce firul,
pentru a-i inlesni trecerea. Partea a cor-
donului - ecranul - se va lipi la cel mai apropiat
punct de masa a
efectuarea acestor operatii se vor monta
la loc clemele ramei , care vor masca de data
aceasta lipiturile de imbinare .
CUM FUNCTIONEAZA

cu blocare numeroase avantaje, cum ar fi pornirea
chiar pe drumuri dificile (cu prevenirea in
cazurile de la cele diminuarea a perico-
lului de derapare. mai multe de diferentiale cu blocare. Prezen-
mai jos cu frine cu discuri autoblocare In fond
este vorba de un normal, avnd frine cu discuri ntre planetare
carcasa

Transmiterea cuplului motor are loc in sistemul clasic prin coroana

carcasa axele planetare la axele motrice.
Dar in acest caz axele nu sint fixe in carcasa ci pot lu-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
,
,
IONESCU STELIAN
Lungimile optime pot determina In prealabil cu
in cuie; apoi se
Insemnind cu creionul
nate. In brate se vor da
spitele volanului la
' . -
- - ......
de lemn,
- - 1- .J
:.'l-' 7
dh... ,
,
T
f8
lL!::1::

I
,
practic pozitia a
centrele de articulatie .. t .. ;
cu 0 10 mm (similar
(lDacia 1100) care
mesei poate avea o ma
sau din material plastic (8), care
sclnduril cu 5'-a mm se cu
lemn. Masa poate avea un mic sertar
ca In
din placaj
grosimea
Toate celelalte se vor face cu cap
Zenc M 5 (8 buc.). La marginea mesei se pot da
prin care se va trece un sau elastic pentru prinde-
rea
7
f
,
tt-15 -)1 ""5'"
lntr-a doua masa se va amplasa cu un picior
(5) Intre scaune, sprijinit la baza fotoliului din spate,
cu alte picioare (4) In in timpul mersului,
masa se poate roti In pozitie
cu rondele (7). Dimensiunile necotate se vor
aprecia de constructor,ln functie de tipul
4-2 buc
rig3

I71tnima
tl1rpt'dOIl
Pentru o auditie se va lipi de clema de
sus un fir de sirmA de alamA sau de flS 2 mm, la
dimensiunile forma de fig. 3, ce se
poate croma.
Vederea de ansamblu a acestei antene este
in fig. 4.
SATELIT
AX
Costul acestei antene poate fi evaluat la aproxi-
mativ 25 de lei, In care se includ: lipiturile, mateI ia-
lui un metru de cordon ecranat, 0,5 m de
din alamA o de rulment cu fZ) de 4 mm.
ROTI PLANETARE

Antena poate fi la orice tip de autovehicul,
dind bune rezultate atH pentru radioreceptor cH
pentru radiotelefon.
Fig 4
RI/MII CE
FAt"ECORPCfWfINCV
C,tRtlJE/lt1l
6I/HNITVR,i DIN CAUCIUC
NNI71U FIXAREA SEIIA/VLUI
JECTNINE

SlR'''".f61t AI.IIf,l
FIG./?
--
2
O
.I.t')
M
.fI'IIfAiI D.IY.lUIiJ!
IJIRJlTii;,fSlK,IofA-
3
GENERAL Ir /lE
MONTAj
r.,.3
neca pe planuri inclinate, determinind eforturi axiale, care se transmit la
frinele cu discuri. De la planetare se transmit, de asemenea, eforturi axiale
la frinele cu discuri. Aceste eforturi axiale sint direct cu cuplul
motor transmis de diferential. Cind cuplul motor transmis de trece
de o valoare frinele cu discuri realizind
automat o intre cele motrice. In felul acesta se
patinarea unei pe ulei sau pe fiind pe teren aderent.
cu autoblocare se folosesc in special la autocamioane, auto-
vehicule totteren sau speciale pentru dar s-au introdus cu succes
la autoturisme de sport.

AXA ROTii

. -
FRINA CU
DISCURI

PLAN INCLINAT
PE -4U/NECAA'E
,
ROATA STA
TEREN ADERENT

/;
f-
I -

7

AX
3
5"'/17
' pIr lemn
. -
5.xJ1/4
;.- f2 .
.
CONIC

AXA ROTII

I'RINA CU DISCURI

CARCASA
ROTILE SE ROTEJ'C ilNIFOIi'M
--...,./ 'wFERENTIAL ClI
Ali TOBLOCAKE
TEREN ADERI!NT
-
.1.
M.5
. '
KOATA PATINEAlA ULEI SAli vHIATA

,
VLEI SAU GHIATA


LA CEREREA
CITITORI LOR:
-
Moi multi citlton ne-ou scris

ar dori smgu" o
core nu fie niet prea
nici Prea more, nicI prea ....
dor fi e o
Deci o cu core se plimba.
pescui ...
acum le satisfacem
do-
rite o calitate n plus : nu se scu-
,
funde. cum se
cele compartimente
de la cele capete ale
fac ca aceasta nu se scu-
funde chiar Cnd compartimentul
central este plin cu
Avnd n vedere executia unei

hidrodinamice cu coca pro-
ar pune unui constructor ama-
tor probleme destul de greu de

(GDD
___ o -t--._-+
(URMARE DIN PAG. 9)
rezolvat . in ceea ce curba-
rea lemnului. nchiderea lor etc..
s-a adoptat o
mult mai care. avnd
n vedere destinatia ambarcatlUnii .

este acceptabi
ce lista de ma-
teriale, ne cele necesare
la executie. toate re-

perele conform desenului nce-
pem cu asamblarea bordajelor cu

pupa prQ..va. In continuare, ordi-
nea de montaj este 1 -
1J.J
V ,2.0
cu sub strat distruge circuitul.
Uscarea stratului protector poate dureze chiar
12 ore la o a mediului ambiant.
La temperatura de 4O"'C, in cuptor sau pe calorifer.
timpul poate fi redus considerabil.
CORODARE
.

1
2-4-5-3-6-7-10-9-8-11 .
Vom da o atentie asam-

funduri lor (8). prelucrnd n
prealabil marginile respective ale
fundului de mijloc (4). ale traver-
selor de fund (5). ale stlpilor de
(3) ale pupei provei (2).
Asam se fac cu c Iei de
plastic (de epoxi) se
cu cuie sau mai bine cu
ruburi pentru lemn e posibil.
din sau moale cadmiat).
Se cu chit toate
Ing. V. LAURIC
ce acesta s-a uscat bine, se
trece la ntregii
cu cu hrtie Cu ulei
de in fiert se face o Impregnare de
apoi cu vopsea de ulei
n culori vii aspectul final.
La fel se cu padela.
cota de
700 mm. capaci-
iar cu asemenea
unite printr-o punte
obtinem un catamaran. mai
departe ...
LISTA DE MATERIALE
Nr
de Denumirea Mater ial D imensiuni brute
reper
1 Bordaje de brad 2 1 500 X 250
grosime : 20 mm
2 Prova-pupa Idem 2 85 X 510
grosime: 30 mm
3 Stilpi de Lemn de .tare 4 50 X 50
lungime: Cca 82 mm
4 Fund Placaj 1 580 X 700
(compartiment central) grosime: 5-6 mm
5 Traverse de fund Lemn de tare 2 80x 25
lungime: 510 mm
6 Stilpi centrali Idem 4 SOX 50
lungime: 225 mm
7 Traverse de punte Idem 2 ne: 50 X 50
lungime: 510 mm
8 Funduri Placaj 2 Grosime: 5-6 mm
.
(compartimente 580 X 400
9 Idem 2 250 X 510
grosime: 5-6 mm
10 Idem 2 580 X 450
grosime: 5-6 mm
11 Chile Lemn de tare 2 25 X 30 X 700
12 Lemn de brad 1 Conform desenului
placaj
.
, ,
-

Ca vom folosi clorura
(Cl
a
Fe) in Densitatea este de
cca 1,3-1 ,4 nu un rol
important, ea numai durata de
corodare, care cca 20-30 de minute.
se va prepara intr-un vas de sau intr-o
(in nici un caz vas metalic). Ea va avea
temperatura de 5ffC. O agitare a
procesul de corodare. Placa se introduce
in cu folia de cupru in sus. Se va
lucra obligatoriu cu din plastic.
distruge textile. De ase-
menea, la dizolvare vom fi foarte pentru SI!
vapori.
1. Notocactus mamullosus (Argentina, Uruguay)
cu corpul verde spini maronii, flori
frumoase galben deschis, stam Inele
Prof. PETRE
7. Epiphyllum hybr. cu frunze.

Procesul de corodare se terminat cnd
placa de pertinax nu mai are nici o din folia
de cupru pentru corodat. Se scoate se
in timp de 00 de minute. Se
se cu vopseaua, a fost
cu vopsea Duco, iar protejarea s-a
cu vom putea incepe transplantarea
pieselor de pe bancul de de circuitul realizat.

2. Gymnocalycium mihanovichii (Paraguay) are
corpul globular (apoi o verde
cu nuante specie foarte
Flori cu petale alb-verzui sau roz, sepalele
cu virfurile
3. Rebutia senilis (Argentina), un cactus pitic, cu
flori mari (3-4 cm In diametru), adesea mai mari ca
planta, de culoare (In toate nuantele) sau
spini subtiri
4. Trichocereus achickendantzii (Argentina),
un cactus columnar, cu ramificatii de la areole
dese spini scurti galbeni. Bun ca portaltoi .
5. Mamillaria soUaii (Mexic), un cactus globular,
care ulterior devine clllndric, 8 cm In diametru, 15 cm
lungime. Corp verde-puternic, spini flori
15 mm lungIme, In de culoare
6. Gymnocalycium leeanum (Uruguay, Argentina)
are corpul plat-globular, verde-a/Mstrul, spini lungi.
flori mari, galben-deschls.

care produc fIorI mari In culori sInt mai

pulin de
8. Echinocactus gruaonii (Mexic), un cactus sfe-
ric, care atinge dimensiuni mari la Mtrlnete, coaste
proeminente de un spini puternici, aurii.
care fac M fie denumit Butoiul de aur.
9. Zygocactus truncatus (Mexic), o foarte
In apartamente, o tutA cu ra-
mificalii aplatizate. In timpul iernii ne InclnU cu mi-
nu nate flori.
10. Clelatocactus strauaaU (Bollvia) sau de
argint. un cactus columnar, cm In diametru,
25 de coaste acoperite de o perie de tepi albi, Flori
de 8 9 cm lungime, cu stlgmatul verde
staminele
11. Echlnocereus lendlngii (S.U.A.), cu corpul cilin-
dric la 8-10 cm diametru, spini flori
minunate de culoare purpurie, la 8 cm diametru.
12. Cactus care nu are nevoie,
de explicatii nume
1
2

3
4
5
Alegerea pentru o este
nendoios de mai factori, dintre care vom
aminti de expunere la (cit mai
de (n timpul iernii)
etc. Argumentul al pre-
dv. pentru o varietate sau alta, pentru
care nfloresc mai pentru cei cu spini
sau pentru cei. .. de stranii.
Spre regretul nostru, nu putem oferi spre ale-
gere, din de decit 12 tipuri de
dintre cele ' 1 200 de specii pe care le cu-
prinde prof. Petre
Pentru orice privind lor
ca acum, personal prof. Petre
str. 113.
6

7
8

9

10
11

-
-

Blocul de comanaa al robotuluI este cu
un microfon pentru a se n fonie cu robb-
tul. Semnalul dat de microfon este insuficient pentru
a putea modula a etajului osci-
lator. Din este nevoie de un amplificator
pentru microfon.
Acest amplificator are schema bloc din figura 1.
Din se amplificatorul este compus
din trei etaje. avnd de preamplificator de
microfon. amplificator de semnal mic amplificator
de putere. care prin comutatorul K2, se
ajunge la repetorul oscilatorului.

Montajul amplificatoruhji schema din
figura 2 .
Primul etaj. preamplificatorul de microfon.
este compus dintr-un tranzistor n conexiune emitor
comun. n circuitul bazei. fiind montat microfonul.
Acest microfon de format este de tipul
dinamic. are o de 800 n. se
prin intermediul condensatorului electrolitic C, n
baza tranzistorului 11.
Acest tranzistor are punctul de ales cu
divizorul format din R
I
1\2:
R
4
n emitorul Ti o n curent
continuu alternativ. nefiind
Sarcina tranzistorului e din rezistenta

. de pe care se culege semnalul pentru a fi amplificat
n etajul
Componenta de curent continuu este pentru
a nu ajunge n baza tranzistorului T2.' cu ajutorul lui
C? Acest condensator trebuie' fie suficient de
-
mare pentru a permite coborte
fiind pentru C;. C
3
<=+
Etajul amplificator de semnal mic. este
compus tot dintr-un tranzistor cu zgomot mic. de
tipul EFT 353. semnalul cules din colectorul
tranzistorului Ti'
La fel ca la etajul preamplificator. le
R6 Rs servesc pentru alegerea punctului static de
R
7
este de iar RS in-
troduce o numai de curent continuu. deoarece
din punct de vedere al curentului alternativ. emitorul
este la condensatorului electrolitic C;.
in acest fel. de curent continuu numai
pentru stabilitatea punctului de Ultimul
etaj. amplificator de putere. este similar cu pri-
mele deosebirea constnd n tipul tranzistorului
folosit.
Semnalul de Cnd se
n fata microfonului este cules de la bornele rezistentei

R
4
prin intermediul condensatorului C
4
este aplicat
la intrarea repet orului. atunci Cnd comutatorul K2.
este pus pe microfon.
Se ca pieselor se n ordi-
nea schemei. deoarece. ampl ificator ul avnd o ampl ifi-
care mare. est e posibil
Pentru a nu consuma energie pe circuitul
de aliment are al amplificat orului se va prevedea un
1
1
, care este n timp cu K.z;
Astfel. Cnd comut atorul K:z. este comutat pe
(, multivi brator sau (,generator. acest
va ntrerupe ci rcuitul de alimentare al ampli ficatorului.
Montarea ampl ificatorului n cutia se
va face complet separat. eventual pri ntr-un ecran. de
generator ul de multivibrator pentru
ca nu existe ce ar putea stinjeni buna func-
a ansamblului.
4
"
le:
(Il
-
- ce

. .
PREAMPlIFI-
CATOR
,



EFT
353


AMPlIFICA-
TOR DE 5
NAL MIC
,
..
. .


.' ' .

o
"
... In
Q;

NE SINGURI
...

...
J>o
>
"




,
'.

..... :.- .. l
-9V

,

Tehn. NIC. HANU ,

GENERATOR
O
MULTI- O
VIBRATOR
-

GENERATOR

.J'
. .
. '

REPETOR

MUlTiVIBRATOR
' 0
O
K2
ANTON TABACHIU
Sntem oare O ntrebare pe care fiecare dintre noi ne-am pus-o
cel o Dar ce fii Unii drept capacitatea de
a cred ea abilitatea de a rezolva probleme.
ar include viteza de reactie alte caracteristici fizice fiziologice similare.
In realitate nu snt antagonice ntre mai sus. Astfel.
capacitatea de a n mod capacitatea de a rezolvi probleme. Un
papagal poate numere. dar va putea rezolve probleme. spunem. nu-
mere persoanele aflate ntr-o persoanele mai prompte, cu o de
mai mare. pot mai repede pentru rezolvarea unor probleme. dar aceasta nu
prin utilizarea fizice. recurgerea la de multe ori
un nivel de dezvoltare a
n fond. o aptitudine prin care se adaptarea la
mediul natural social. acea capacitate care permite rezolvarea cu succes a multiplelor
cu care permanent este confruntat omul.
In acest sens. adaptabilitatea. ca o a poate fi
cao pos i bilitate de a rezolva probleme prin d ist ingerea cu a Di n propria dv.
atunci cnd ntr-o aceasta probleme
noi cu ct descoperi mai r epede e leme ntele componente lor. cu att
mai r ezo lva acele probleme.
Din acest motiv. unii. pe d reptate. cu capacitatea de a ra pid
prin asocierea uno r e lemente aparent nici o intre ele. Testul pe
care vi-I per mite n ce capaci t ate.
Tipul de pro bleme constituie o parte a testului de El e-
mentele din cele 30 de r nd uri care se rii de ci fre. litere, dife rite figuri sau co m-
al e acestora, n fiecare rind existnd o nt re ele. Dv. va trebui ca n ti mp de
10 m i nute exist e nte n fiecare serie pe liniile punctate elementul
imediat De exemplu. seria de numere 13. 11 . 9. 7. 5 o succesiune n care cifra
va fi 3.

-
SPORT

este vorba mai Intii
de un sport ... Trebuie un bun Ino-
(nu de
trebuie cu- se-
cretele: tehnica a scufun-
(desenele constituie,
din acest punct de vedere, o re-
comandare). tot un sport
scopul cel mal manifest al acestor scu-
Dar,
sportul In sine - un sport al celor In-
- se aici cu atrac-
unui veritabil hobby modern
ne gindim la multiplele pe
care ni le lumii sub-
acvatice.
devine un hobby infinit mai complex
vom asocia de la bun Inceput
le, a
florei a faunei subacvatice - de
ce nu? - arta tehnica fotografierii
sub
Pentru noastre de
pentru adinci mile reduse ale lacurilor
litoralului (cca 10 m), amatorii pot
practica acest sport cu un minimum de
echipament, anume: o pereche de .
(Iabe de cauciuc) , o
(vizor) un tub respirator.
Avind I ntreg corpul scufundat In
flotabilitatea iar In ce
picioarelor (In sti lul craul)
pentru inai ntare, aceasta este mult
de labele de cauciuc.
Pentru Inceput,
la (de
preferat Intr-un bazin), intii cu masca
respiratorul (va trebui
numai pe apoi cu labele de

caucIuc.
Este bine ca In pu-
cu care, prin capului,
geamul vizorului, In caz
acesta se
acomodarea, complet
echipat In cit mal
(cu In jOs) pe explo-
rarea lumII submerse. pi--
cloarelor va fi cti mal Iar lab@le
nu din
Cum ne scufundim? Din
ce aspirat o canti-
tate de aer (nu
exagerat cu aerl),
de mijloc In jos, apoi picioarele
In sus corpul va aluneca In imersiune
ca pe un tobogan. Pentru a a-
vor face o
care de pornind de la nivelul
corpului (cu palmele In jOs) spre supra-
apei (palmele Imping apa In sus).
Revenirea din imersiune se face In-
dreptind capul pieptul spre
apei, Iar picioarelor va
aduce din nou In orizon-
In (prin suflare),
aerul viciat din
explorarea de a
2. Pentru a feri de surprize, c9rel
v-ar putea descuraja
jele promise), amintim nu to, te
locurile au nei
bune (chiar marea ar I n
unele zile o
In special In apropierea maluluJ,rll ndt
se amatorilor de
coare.
acum citeva genera-
Ing. D. GHELERTER
I
-
>
le: aerul din efecl ul ________
fac ca obiectele scufundate ne 'f
cu circa o treime mai marj decit In rea-
litate. In dv.
pescari,
darea ocolind la o d
locul unde de
vitatea. In
scufu Un om cu
Inota sub circa
30-40 de parcurglnd 1(}-12 m,
ceea ce pentru un amator.
-
20, 17, 14, 11 .
2 16. 15.13.12.10.9

UNITATI
3 HgFeDc .... . . .

' . . .. . . . 3. 8, 5. 10. 7 ., . . . . . .
5 CEGIJ . '" . .. . .. . .
-' -
DE MASURA
ORIZONTAL: 1) Unitate de pentru aur
pietre - Veche unitate
2) Unitate de a timpului geologic ... - ... uni-
de a suprafetelor agricole; 3) Nae
- la
noi (1,09 ha); 4) etalon - Unitate de
a razelor; 5) Ultimele dintr-o - Uni-
tate de cu a mia parte dintr-un milimetru;
6) Cetate - Zeul dragostei; 7) Plin la
marginea de sus -Element de compunere Insem-
nind de egal - Un decagram ...
mai mic! 8) Triat - Se In carate (simb.) -
(fig. ); 9) Nu Intrece - Dezin-
fectat; 10) ai natrlulul - al
ce are densitatea medie de 2,7; 11) de lungime
- Diafan, vaporos (fig.) - 2/3 dintr-un nod!
12) un mare de ani - In numerar,
bani
VERTICAL: 1) de greutate
cu a suta parte dintr-un gram - Cub gol! 2) Ve-
che unitate de pentru lungimi cu 0,711 m
- A In linie 3) Radian (prescurtat) -
de astronomice egale cu par-
de In trei ani trei luni; 4)
Hirtie de 100 de lei; 5) Unitate de a energiei
cu 4,1855.10& Joule -
lui Dumas; 6) In Olanda - (pop.)-
7) de grade - 8) Nu
face nimic - Tirani - Apel 9)
cu doi yarzi - greutate; 10) Arhicunoscute
agrare - de pentru viteza
navelor; 11) Frate mai mare - de pentru
unghiuri, unui unghi sublntins la
centru de un arc egal In lungime cu raza cercului;
12) Se In grade - Unitate de pentru
volume In Anglia S.U.A.
Cuvinte mai cunoscute: LUDA, EWo ARN,
HU.s:r-l ,
.....-
r
_ r
') L
\
,
6. B B D C CE. . . . . . . . . . . . .
Prof. GHEORGHE
7 1. 3. 9.27 .. ... . . .. . .. ............ --11
8 47.38.30. 23. 17

. . . . ""'-'---"

10 5. 6. 4. 7. 3. 8 . . . . . . . . . . ..
11' c EDf .Gi .
12 lJ l11l W il . . . . . . . . . .



13r ,,)..)..
14 10. 8. 13, 39. 35
15 A Z X A W V . . . . . . ... .. .
16' 26.20.4. 16.10.2.14
17 .. .. ...... .... ' .. """ ""


18 . .. .... .. " . " .. " " ""

19 30.15.45.15.60 ......... .
20. A C FN ... . ....... .
21 O [LJ [ll] {ll] IIB lli1



22 0 000@
23 @ (3)
24 1,Z. 3, W. 4 .... ... .... .
25. 2. B. 4. D. 6 . . . . . . . . . . . . .
26' 1.10. 2.9. 3 . .... . ..... .
27. K J L MI ... ... .. ..
28 24.15.9, 6 .. . ......... .
29. X c V . . . . . . . . . . . . . .
30. CeC E g E . . . . . . . . . . . . .
Comparati date de dv. cu
corecte ale testului.
cte 3 puncte pentru fiecare co'rect
suma la
etalon:
Capacitate foarte de adaptare 69-90 pct.
Capacitate de adaptare 57 66"
Capacitate de adaptare 48 54"
Capacitate de adaptare
O 45"
testului
(1 )8. (2)7, (3)B. (4)12. (5)L, (6)D. 7)81. (8)12.
(9) (10)2. (11)J. (12)/. (13) (14)140.
(15)B. (16)8. (17)*. (18)**""". (19)15. (20)T,
(21 (22 (23 (24)V. (25)F. (26)8.
(27)N, (28)3. (29)e, (30)G.


\
,
..
It

La data la care se aceste rinduri.
ameri cani David Scott. corn an-
solului lunar In n cele trei
de cite aproape 7 ore fiecare. In
este una din ultimele
faze ale tehnice efectuate la
Centrul de al bazei de lan cos-
mice de la Cape Kennedy.
-
La cons I Lockheed Aircraft
au fost i studi ile In vederea con ce perii unei
...... de salvare,
de trei) care ar ameriza Intr-un loc ne-
ut pe ocean ar fi In pericol de a se ineca.
In anul 1974.
echipaj de o Ati as-
poate lua 3 In pericol In
ii poate readuce teferi pe Terra, am eri-
OI" nstituind o indiferent
de locul Detaliile tehnice ale acestei nave
de salvare, asigure timp de 24 de ore
unui echipaj format din 3 au fost
comunicate la cel de-al 9-lea Simpozion asupra
tehnologiei astronautice anul acesta
la Tokyo.

Se 5 puncte in sistemului
unde un satelit artificial ar avea
ca Luna, deci
o In raport cu cele astre.
In 4 din aceste puncte. satelitul ar ocupa o
deasupra Selenei. Dr. Leo Steg de la compa-
nia General Electric aceste puncte
nu sint Simple decurgind din teoria
universale, ele vor avea o
Unul din ele, aflat pe linia
la cca 57400 km de aceasta din ar putea
un satelit-releu de pentru
o de pe care ar decola vehi-
cule de explorare Un satelit de teleco-
plasat In oricare din cele 4 puncte de
ar elimina problema radio
Intre diferitele echipe de care vor ex-
plora la mari.
Pentru a simula unui satelit artifi-
cial cu scop de a deservi aeronautica. organiza-
N.A.S.A., E.S.R.O.. S.G.A.C. Ministerul
Comertului din Marea Britanie au procedat recent
la lansarea a 12 baloane-releu. Experienta anglo-
a inclus transmiterea de sem-
nale radio de la o un avion In
zbor folosind drept releu un montat Re
un balon. lansat de la baza Aire-sur-Adour. In
final. In anii 1974-1975, cu ajutorul unor rachete
Thor-Delta vor fi doi
nari. care vor acoperi tot Atlanticul de nord In
banda F.U.1. de 1 660 MHz.
m

CAMPING
CORTURI
" Practicarea turismului in regiuni unde nu
cabane, iar drumetii nu doresc transporte cu ei
corturi confectionate este, in general, mai
decit ne-o inchipuim.
Se pot lua in considerare distincte,
in care pot pe teren aptitudinile
lor practice in mijlocul naturii dorite, anume: a)
atunci cind bivuacul a fost ales intr-un tinut acvatic
(practic mai ales pentru pescarii amatori); b) cind
bivuacul a fi ri dicat In regiuni -
subalpine (folosite de
LIVIU CUTCUTACHE

,
,
,
,
,
,
,
,
,

....
a) Materialul de ce poate fi folosit este stuful,
uscat sau verde, eventual. t uristic va f i
ridicat i n felul doi pari de grosimea bratului,
lungi de aproximativ 2,20 m terminati la unul dintre
capete pri ntr-o vor fi Infipti i n la adin-o
cimea de 0,50 m la o de 2-2,20 m unul de
altul. O suficient de va fi
pe furcile formind suportul-
al
La o de 1,50 m, de o parte de alta a acestor
pivoti, se vor fixa patru stlpi secundari, bine Infipti,
la rindul ior, In avind deasupra
solului de numai 0,80 m. Scheletul astfel
va putea fi cerinte, prin
cu sau frlnghii ancorate de
se va confectiona din de stuf legate cu
astfel Incit f.ormeze o
de 15-20 cm; el se va rezema lega de axa
de sirmele ce vor uni cei patru pivoti laterali.
Peretii se vor prefabrica pe loc, din
de stuf ajustate dimensiunile cerute, impletite
intre ele prin sl rmulite. Pentru o de 4 5
vor fi aduse pe teren materiale: 1 1/2 kg
de moale foarte subtire, 1/2 kg de cuie de 8 cm
lungime, gheme de vor
mai aduce, repartiZale In rucsacun, o
10pa18le lll!> c .. mping), un rerasuau mic de mina, UII
ciocan potrivit, un foarfece de
b) Acest tip de va fi ridicat la marginea
unei pe un mic platou Insorit ori Intr-o
avind Intotdeauna n un piriu sau un izvor.
Scheletul va avea
dimensiune ca celui aescns mai Inainte, cu deose-
birea grosimea plvotllor va fi asnel Incit sa
sustine greutatea
nunchiuri cu slrmulite se vor astfel ca for-
meze o de protectie In caz <ie Plo .. le.
Golurile vor fi umplute bine cu In vreme 'ce
confectionarea peretilool va fi
Adesea, In marginea codrului, pozitia potri-
a doi arbori poate oferi de-a gata pivotii principali
pentru construirea In toate cazurile, dp-
cu a tuturor gOlurilor este ae
necesitate. lucrul terminat (uneori nu
mai mult de o - o se va podi
postul cu uscat, peste
care o sau un sac de dormit vor asigura con-
fortul pastoral.
... SI ACUM CTEVA
Crengi tinere, pline de Indesit, legate
Ca materiale de constructie, In acest caz, se vor lua:
1/2 kg de moale ceva mai precum 1 kg
de cuie de 10-12 cm lungime. Uneltele vor fi
ca pentru anterior .

IMPROVIZATII
CUTIA . DE CONSERVE O PU
TETI FOLOSI, PRACTIC, TRAN
$FORMIND.() IN SAVONIERA
SAU IN SUPORT DE LAVABOU,
ORI IN SUPORT DE LINGURI
CUTITE DIN BucATARIA IM
PROVIZATA IN AER LIBER (A,
B, C).
Q
, ,
, ,
, ,
L
d
-

b
e
f
DORITI O TIGAIE PENTRU
OMLETA LA MINUT? NIMIC MAI
SIMPLU. ESTE SUFICIENT sA
DECUPATI O CUTIE DE CON-
SERVE, URMIND LINIA PUNC-
TATA DIN DESENUL D, IAR APOI
MINERUL CU TA
BLA RAMASA.
e DIN PATRU CRENGI COJITE
PUTETI REALIZA UN SUPORT
PENTRU PROSOAPE
e DINTR.() GALEATA VECHE
CU GAURA UN DOP vA pu
TETI AMENAJA O INSTALATIE
DE APA CURGATOARE CHIAR
LINGA (F).
COLABORA TORII PERMANENTI AI REVISTEI:
ng. R. COMAN Dr. ing. L. FLORU Tehn. NIC. HANU
:tg. M. IVANCIOVICI Ing. M. LAURIC. Ing. V. LAURIC
\iolog EL. MANTU Ing. L. MARTIN Ing. 1. MIHAESCU
19. R. MOSCOVICI Prof. 1. Ing. D.
r ROPOL Fiz. VLAICU RADU Ing. L RUBEL Ing.
SUCiU o Arh. E. VERNESCU. Ing. D. ZAMFIRESCU
)r. ing. FL. ZAGANESCU
s .
Prezentarea ADRIAN MATEESCU
Prezentarea ARCADIE DANELIUC
,i Bucure,ti, Scinteii 1
Telefon: 17 60 10, interior 115'1 ,i 1734
Tiparul executat la Combinatul Scinteii
- ..
APRINDEREA
In week-end ne adesea n de a face focul, fie pentru a prepara
cite ceva de mncare, fie pentru a ne Trebuie fim deosebit de atenti
atunci cind n vom tace in cit la loc deschis, uscat, cea mai mica neaten-
f ie putnd provoca un incendiu cu grave.
Pentru aprinderea a focului vom folosi: hirtie, de
ramuri uscate de brad, lemn putred din scorburile copacilor,
de cu de de f il m, de lum-
nare, etc.
ce le vom i nt r-una din formele de mai j os, nevoie, se foc
surcelelor. ce focul s-a se pun mai groase de copac.
Cel mai bun combusti bil pent ru focul nostru este lemnul de stej ar, mestea-
aninul vreascurile uscate. Nu este indicat se
ramuri de conifere, deoarece scot fum fac multe scintei. Nici plopul nu este
potrivit prin faptul face iar scintei multe. nu de citeva
reguli de care trebuie spre a nu avea surprize sau chiar

1. Focul nu se face la o mai de 5 m de copac sau cort;
2. Locul de foc se de sau se printr-un pe o su-
de mi nimum 1 mp;
3. Decit un foc mare, mai bine mai multe mai mici;
4. nu se lase focul apri'ls supravegnere;
5. La plecare, se stinge focul , se se cu
1. t ip .. bolovan" 2.tip .. put"
3.tip .. stea "
4.t ip "cort ..