Curs 1 trimestru 2

SISTEMUL VASCULAR SANGVIN

Sistemul vascular sangvin este un sistem inchis de vase prin care sangele circula continuu Vasele sangvine sunt organe alcatuite din mai multe tipuri de tesuturi !eretele vascular are trei straturi concentrice numite tunici" tunica intima# tunica medie si tunica adventitie $iagnosticul histologic de vas sangvin se %ace ast%el" vasul este o structura tu&ulara# cu lumen central# peretele este %ormat din trei tunici# limitele dintre ele %iind evidente sau nu in %unctie de tipul vasului# lumenul este delimitat de celule endoteliale %ormand endoteliul' in sectiune transversala lumenul arterelor este rotund# al venelor este ovalar# turtit sau neregulat# mai mare decat la arterele corespun(atoare' peretele arterelor este mai gros decat la venele corespun(atoare A. TUNICA INTIMA Este %ormata dintr)un endoteliu ase(at pe o mem&rana &a(ala# un strat su&endotelial *nu este o&ligatoriu+ si o limitanta elastica interna ,i&rele sunt longitudinale Aceasta tunica are rol de shim& si este netrom&ogenica B. TUNICA MEDIE Are %i&re musculare netede si tesut elastic su& %orma de lamele elastice sau nu !re(inta limitanta elastica e-terna $ispo(itia %i&relor si lamelelor este in general circularav sau spiralata Are rol in reglarea %lu-ului sangvin C. ADVENTITIA Are tesut con.unctiv cu toate tipurile de %i&re si nu are lamele Are %i&re musculare netede La vasele mari pre(inta vasa vasorum cu rol nutritiv# vase lim%atice si nervii vaselor Arterele din vasa vasorum provin din acelasi vas sau dintr)o artera invecinata Ramuri din vasa vasorum patrund si in medie la arterele elastice si musculare# oprindu)se apro-imativ la .umatatea ei' restul tunicilor sunt hranite prin di%u(iune din sangele care circula prin lumenul vasului $ispo(itia %i&relor este longitudinala Are rol mecanic# de ancorare# protector pentru celelalte tunici si nutritiv TIPURI DE TESUTURI INTALNITE IN VASE A. EPITELIUL DE ACOPERIRE Este un epiteliu pavimentos unistrati%icat Celulele sunt poligonale# cu a-ul lung de /0 micrometri si a-ul scurt de 10 micrometri# ase(ate pe o mem&rana &a(ala cu componenta %i&rilara repre(entata de colagen IV si V nesinteti(at de %i&ro&lasti ci de celulele endoteliale si de %i&rele musculare netede din stratul su&endotelial B. TESUTUL CONJUNCTIV Contine %i&re de colagen *media are colagen de tip III# iar adventitia de tipI+ sinteti(ate de %i&ro&lastii din adventitie si de celulele musculare netede ,i&rele elastice sunt su& %orma de lamele groase si %enestrate# sau nu Tesutul mai contine si %i&re de reticulina C. TESUTUL MUSCULAR NETED Se gaseste in intima la nivelul stratului su&endotelial# in medie unde este cel mai &ine repre(entat si in adventitie La nivelul mediei sunt mai multe randuri de celule musculare si intre randuri se gasesc .onctiuni GA! ,i&ra musculara neteda vasculara se comporta similar unui %i&ro&last" in ca( de agresiune ea proli%erea(a si poate capata proprietati %agocitare

D. TESUTUL NERVOS Este repre(entat de %i&re amielinice *cele mai numeroase+ ce apartin SNV si se termina &utonat# %i&re mielinice in (one cu &aro si chemoreceptori si microganglioni nervosi in adventitia unor vase CLASIFICAREA MORFOFUNCTIONALA A VASELOR ) pentru conducere" artere elastice )de distri&utie" artere musculare ) cu rol in reglarea presiunii" arteriole si metaarteriole )pentru schim& cu tesuturile" capilare si venule postcapilare *pericitare+ )pentru intoarcerea sangelui" venele mici# mi.locii si mari Macrovasculatura" arterele elastice# musculare si venele Microvasculatura" restul

ARTERELE ELASTICE Sunt repre(entate de " aorta# pulmonare# carotida comuna# trunchi &rahioce%alic# su&clavie# iliaca comuna Ele pre(inta strat su&endotelial# lamele elastice %enestrate *20)30 de straturi+# limitante elastice interna si e-terna# iar adventitia are toate componentele Limitanta elastica interna este o lamela elastica groasa# %enestrata si ondulata ARTERELE MUSCULARE Spre deose&ire de cele elastice# au rare lamele elastice !re(inta limitante elastice interna si e-terna Unele au perete gros comparativ cu lumenul" aa coronare# aa mem&relor in%erioare Arterele intracraniene si pulmonare au peretele mai su&tire ARTERIOLA $iametrul lumenului este de doua ori grosimea peretelui# %i&rele musculare netede sunt ase(ate pe 1# 4# / randuri# cele mai mari *cu /)2 randuri+ pot avea limitanta elastica interna *arteriolele mici renale+# niciodata e-terna# si vasa vasorum Arteriolele cu un sigur rand de %i&re au %i&rele dispuse continuu METAARTERIOLA Este o arteriola precapilara# are un s%incter precapilar# un endoteliu continuu pe o mem&rana &a(ala# nu are limitanta elastica interna# pre(inta un singur rand de %i&re musculare netede# discontinuu S%incterul precapilar are contractii ritmice *la 4)5 s+ Arteriolele si metaarteriolele reglea(a dar nu opresc circulatia sangelui# au rolul de a mentine nivelul presional dintre sistemul arterial si venos S%incterul# prin contractie# opreste complet %lu-ul sangvin Intreg peretele vascular este inglo&at intr)un gel de !R6TE6GLICANI si GLIC67)AMIN6) GLICANI cu grad de hidratare varia&il *proprietati vasco)elastice+ E-ista .onctiuni GA! intre celulele endoteliale si celulele musculare netede numite .onctiuni mioepiteliale !rin %enestratiile lamelelor elastice se reali(ea(a .onctiuni GA! intre %i&rele musculare netede ale celor doua tunici CAPILARUL E-ista mai multe tipuri de capilari(are" ) normala" arteriola ) metarateriola ) s%incter ) retea de capilare ) venula postcapilara

) reteaua poate %i suntata de un vas care leaga arteriola de venula# caracteristic arteriolelor mici %ara limitanta elastica interna# cu %i&re in strat continuu# &ine inervata Acest tip de retea se intalneste la nivelul muschilor# pielii degetelor su&unghial# urechii Ea reglea(a presiunea si %lu-ul sanguin' are rol in mentinerea caldurii in acea regiune ) capilare)venula)capilare8 venula)capilare)venula' alcatuiesc sistemul port venos' se intalneste la nivelul %icatului ) sistemul port arterial" capilare)arteriola)capilare' se intalneste la nivelul glomerulului renal# pancreasului In rinichi# %icat# m striat# reteaua capilara este a&undenta Retelele capilare sunt mai sla& repre(entate in mm nete(i# tesutul con.unctiv dens !eretele capilarului este %ormat dintr)un strat de celule endoteliale ase(ate pe o mem&rana &a(ala in dedu&larea careia se gasesc pericite Nu pre(inta tunica medie TIPURI DE CAPILARE )capilare continue" intre celule e-ista .onctiuni stranse si GA!' au un diametru de 9)10 micrometri' se gasesc in" SNC# muschi# glande e-ocrine# plamani# timus# retina# etc -capilare ene!trate" pre(inta %enestre *ori%icii rotunde+ intre celulele endoteliale# au diametru de 90)50 nanometrii' %enestrele pot avea dia%ragme' se gasesc in glandele e-ocrine# tract gastro)intestinal# ple-uri coroide# rinichi *nu au dia%ragma+ -capilare !inu!oi"e" au atat stratul de celule endoteliale cat si mem&rana &a(ala discontinuue' pericitele lipsesc' se gasesc in" lo&ulul hepatic# splina# maduva osoasa# hipo%i(a anterioara

VENULELE POSTCAPILARE Au un strat continuu de pericite cu rami%icatii ce incon.ura venula Ele continua capilarele continue si %enestrate Au un diametru de 19)40 micrometri# o lungime de 90)300 micrometri *de o&icei 400 micrometri+ $upa 400 micrometri apar 1)4 randuri de %i&re musculare si dispar pericitele Venulele postcapilare au intre celulele endoteliale .onctiuni sla&e# mai permea&ile # ce se pot des%ace su& actiunea histaminei# serotoninei# !R6TE6GLICANI# &radi:ininei In .urul lor intalnim mastocite# eo(ino%ile# plasmocite# %i&ro&lasti# macro%age *la supra%ata celulelor endoteliale+ Nu pre(inta tunica medie Rolul venulelor este" de &ariera# meta&olic si antitrom&ogenic a.)&ariera sange)tesuturi *lichid interstitial+" o celula activa din .urul unui capilar tre&uie sa %ie ase(ata la 40)20 de micrometri %ata de el *e-ceptie" tendon# aponevro(a# os# vase mai mari in tunica medie si intima+ #.)&ariera sange)aer *alveolo)capilara+ c.)&ariera sange)tesut" este pentru capilare continue si %enestrate si este %oarte selectiva' cu capilare continue sunt in" SNC# timus# testicul# ochi ".)&ariera hemato)ence%alica" se gaseste la nivelul ariei postrema# eminentei mediane# neurohipo%i(ei# organului pineal# su&comisural si su&%ornical' are selectivitate mare la capilare continue datorita .onctiunilor stranse' au numar redus de ve(icule plasmalemale ;ariera sange)tesut %unctionea(a am&i)sens Straturile &arierelor sunt" )supra%ata celulei endoteliale care este incarcata negativ si respinge elementele %igurate sanguine )celula endoteliala propriu)(isa

)mem&rana &a(ala capilara !h)ul# diversele gradiente# marimea si incarcarea electrica a particulelor# %enestratiile sunt %actori care in%luentea(a di%u(iunea !rin .onctiunile intercelulare pot trece particule cu diametrul mai mic de 4 nm# prin dia%ragmele %enestratiilor particule cu diametrul mai mic de 10nm *transport selectiv electric+# iar prin canalele transcelulare si ve(iculele plasmalemale *diacito(a+ particule cu diametrul mai mare de 10 nm <Valva venoasa are" endoteliu# mem&rana &a(ala si elemente ale stratului su&endotelial in a-

Curs 2 Trimestru 2

Curs de histologie nr.2 l!ndele endo"rine

Comunicarea celular= se %ace" ) local > prin .onc?iuni de comunicare ) la distan?= > prin mesageri chimici" a+ autocrini > control local al cre@terii celulare ) speci%ic pentru %actorii de cre@tere &+ paracrini ) control local al cre@terii celulare ) la sistemul neuro)endocrin di%u( c+ endocrini > la distan?= d+ sinaptic ) Secre?ia mesagerilor chimici poate %i continu= sau pot %i eli&era?i la cerere ) Un mesager poate %i ela&orat de mai multe tipuri de celule ) un mesager poate ac?iona asupra mai multor tipuri de celule ) 6rice mesager poate ac?iona prin primele / mecanisme *a# &# c+# al patrulea %iind speci%ic sistemului nervos*d+ $in punct de vedere chimic mesagerii pot %i" ) peptide hormonii hipotalamici @i hormonii eli&era?i de sistemul neuro)endocrin di%u( ) polipeptide calcitonina ) proteine %actorii de cre@tere# parathormonul ) glicoproteine tropii hipo%i(ari ) amine hormonii medulosuprarenalieni ) iodotironine hormonii tiroidieni ) steroi(i secreta?i de corticosuprarenal=# hormonii gonadali# hormonii placentari# deriva?i hidro-ila?i de calci%erol ) eicosanoide !R6TE6GLICANI# TR6M;6AANI# LEUC6TRIENE ) o-id nitric Mecanismele de ac?iune depind de gradul de solu&ilitate a medicamentului Bn ap=" ) molecul= hidro%il= >di%u(ea(= li&er Bn sCnge# dar nu poate traversa mem&rana celular= interac?ionea(= cu proteinele mem&ranare *receptori speci%ici+ se activea(= A C ) molecul= hidro%o&= se leag= de o protein= transportoare# a.unge la celula ?int=# molecula trece prin mem&rana celular=# receptorii %iind nucleari Mecanismul de recep?ie depinde de concentra?ia plasmatic= a mesagerului chimic# de gradul de di%eren?iere a celulei Celula endocrin= este orice celul= cu proprietatea de a secreta o su&stan?= cu rol de mesager chimic Celula endocrin= poate %i de natur= " ) epitelial= secret= mesageri cu ac?iune la distan?= ) neuronal= secret= neurohormoni ) paraneuronal= " paraneuronul e o celul= care aminte@te ca structur= de o celul= receptoare# avCnd @i proprietatea de a r=spunde la un stimul adecvat Criterii de di#eren$iere% ) eli&erarea de peptide @i8sau amine ) di%eren?ieri mem&ranare microvili cu rol receptor ) granule de ser Bn citoplasm=

) originea Bn crestele neurale Distri&u$i! gl!ndelor endo"rine% ) 6rganul speciali(at e glanda endocrin= Are capsul= con.unctiv= ce trimite septuri con.unctive care pot compartimenta sau nu Bn lo&uli glanda Are celule cu rol secretor ce %ormea(= parenchimul# raporturi apropiate cu capilare %enestrate @i cu lim%atice Stroma e %ormat= din %i&re de reticulin= @i din celule con.unctive*%i&ro&laste# mastocite+ Inerva?ia e vegetativ=# repre(entat= de %i&re visceromotorii ce controlea(= %lu-ul sanguin# uneori ele putCndu)se distri&ui direct celulelor endocrine ) Grupuri de celule incluse Bn parenchimul organelor speciali(ate*gonade# pancreas+ ) $ispersate sistemul neuroendocrin di%u( Siste'ul neuro(endo"rin di#u) ) Spectru larg de celule endocrine cu capacitatea de a sinteti(a anumite peptide pe care le stochea(= Bn citoplasm= li care ac?ionea(= ca %actori auto# para# endocrini @i la distan?= ) Unele celule au origine ectodermic=# iar altele *a-a gastro)entero)pancreatic=# aparatului respirator+ au origine endodermal= ) Aceste celule au asem=n=ri cu neuronii @i cu celulele endocrine clasice" celulele eli&erea(= secre?iile Bn meduil intern @i au activitate electric= ce cre@te Bn momentul eli&er=rii mediatorilor ) Nu toate celulele au capacitatea de a secreta @i a stoca amine ) Cuprinde" ) celule endocrine BntClnite Bn structura glandelor endocrine clasice*adenohipo%i(a# epi%i(a# tiroida+ ) celule dispersate Bn numreoase ?esuturi @i organe *la nivelul ?esuturilor ele %ormCnd a-a gastro)entero)pancreatic=# la nivelul aparatului respirator# pielii# tractului uro) genital# glandelor mamare# ganglionilor simpatici+ ) Caractere comune secret= neuropeptide @i amine secret= enola(a neuronal= speci%ic= au antigene comune ) Unele celule secret= pre%eren?ial peptide# altele amine *medulosuprarenala+ *un"$i! endo"rin+ ! hi,ot!l!'usului ) Dipotalamusul e situat la &a(a dience%alului @i a ventriculului / # delimitat superior de talamus prin @an?ul hipotalamic# posterior prin %osa interpeduncular=# anterior prin comisura al&= anterioar=# chiasma optic=# in%erior prin in%undi&ullum cu eminen?a median= @i ti.a hipo%i(ar= ) Are organi(are de tip nervos" neuroni cu pericarion @i preluingiri# celule gliale ) Are arhitectur= nervoas=# unii neuroni %iind capa&ili s= sinteti(e(e @i s= secrete neurohormoni @i neuromoderatori*are multe mitocondrii# comple- Golgi# microtu&uli# granule de secre?ie+ Neuronii sunt capa&ili s= secrete peptide posthipo%i(are*1+ @i peptide hipo%i(are*4+ 1 > sunt neuroni magnocelulari# ma.oritatea g=sindu)se Bn nucleii supraoptic @i paraventricular ) au talie mare*49 m+# aparat de sinte(= de(voltat# granule de secre?ie mari *400 nm+ ) contri&uie la %ormarea a 4 tracturi nervoase" supraoptico)hipo%i(ar @i paraventriculo) hipo%i(ar# ai c=ror a-oni a.ung Bn lo&ul posterior hipo%i(ar

) o mic= parte din a-onii nucleului supraoptic se termin= Bntr)o re?ea de capilare din meinescen?a madian= %ormCnd ple-ul caplar primar ) a-onii nu reali(ea(= sinapse @i %ormea(= cone-iuni de tip neurovascular ) pe traseul lor pre(int= dilata?ii numite corpii Dering# Bn apropiere de capilar' ei con?in peptide de secre?ie peptidele posthipo%i(are sunt numite @i hormoni hipotalamici e%ectori " A$D @i ocitocina ele sunt sinteti(ate su& %orm= de molecule precursoare ce con?in pe lCng= peptide @i neuro%i(ine *proteine transportor+' dup= transport are loc @i cliva.ul moleculelor precursor# ast%el BncCt Bn moleculele de secre?ie peptidele @i neuro%i(inele sunt Bn stare li&er= ) transportul a-onal poate %i lent *mm8(i+ sau rapid*mm84)/h+ ) eli&erarea se %ace su& ac?iunea unui ! A la nivelul peri:arionului secretor e-ocito(= Ca)dependent= 1 > sunt neuroni parvicelulari ce se g=sesc Bn aria hipo%i(otrop= ) aria hipo%i(otrop= e compus= din" ) nucleu arcuat# nucleu ventromedial# nuclei periventriculari# nucleu paraventricular ) au talie mic=*19m+# aparatul de sinte(= mai sla& repre(entat# granule de secre?ie mai mici ) a-onii lor particip= la reali(area cone-iunilor nervoase#%ormCnd tractul tu&ero) in%undi&ular' ei se termin= Bn ple-ul capilar primar ) nu au sinapse# ci %ormea(= cone-iuni neuro)vasculare ) controlea(= activitatea secretorie a celulelor din hipo%i(a anterioar=# prin neurohormoni" GDRD# GDID# GnRD# TRD# CRD# dopamina ) eli&erarea aceste molecule se reali(ea(= prin mecanisme de %eed)&ac: e-ercitat de concentra?ia plasmatic= a hormonilor eli&era?i de celulele ?int= ale hormonilor tropi hipo%i(ari# controla?i de neuronii parvicelulari

-i,o#i)!

) Locali(at= Bn @aua turceasc=# Bnvelit= de o capsul= ce deriv= din duramater' din capsul= se desprind septuri ce compartimentea(= glanda Bn lo&uli ) din punct de vedere structural @i %unc?ional hipo%i(a are dou= componente" 1 Adenohipo%i(a deriv= din punga lui Rat:e @i are o structur= glandular= este alc=tuit= din trei lo&i" anterior > 39E# intermediar @i tu&eral 4 Neurohipo%i(a apare ca o e-tensie a hipotalamusului printr)o evaginare a plan@eului ventricular / este alc=tuit= din lo&ul posterior# ti.a pituitar= @i eminen?a median= 1 Adenohipo%i(a" ) lo&ul anterior cordoane de celule Bncon.urate de %i&re de reticulin= @i capilare sanguine ) lo&ul intermediar cordoane de celule @i oca(ional %oliculi ) lo&ul tu&eral cordoane de celule sau cui&uri 4 Neurohipo%i(a > nu are structur= glandular=# ci %i&rilar=# datorit= a-onilor din nucleii supraoptic @i paraventricular

) are inerva?ie de tip vasomotor ) vasculari(a?ia este asigurat= de arterele hipo%i(are superioar= @i in%erioar= Artera hipo%i(ar= superioar= vasculari(ea(= lo&ul tu&eral @i ti.a pituitar=' ea %ormea(= ple-ul capilar primar din care iau na@tere vase periportale $in acestea se %ormea(= ple-ul capilar secundar ce se Bntinde @i Bn lo&ul intermediar El se anastomo(ea(= cu re?eaua de capilare din lo&ul posterior hipo%i(ar# din artera hipo%i(ar= in%erioar=# %ormCnd sistemul port hipo%i(ar Sensul de circula?ie prin acest sistem port este atCt descendent cCt @i ascendent*controlCnd activitatea neuronilor parvicelulari+ E-ist= @i capilare lim%atice Adenohi,o#i)! Celule adenohipo%i(are granulare*endocrine+ Celule adenohipo%i(are Agranulare a celule somatotrope" ) acido%ile# !AS*)+ STD & celule lactotrope ) acido%ile# !AS*)+ !RL a celule %oliculare*&a(o%ile+ ) la mi.locul cordoanelor celulare ) au cili8microvili ) rol necunoscut

& celule stem*cromo%ile+ c celule corticotrope ) provin din degranularea celulelor endocrine ) &a(o%ile# !AS*F+ !6MC ce se clivea(= Bn " ACTD# )MSD# )endor%ine# )lipotropin= d celule tireotrope ) &a(o%ile# !AS*F+ TSD e celule gonadotrope ) &a(o%ile# !AS*F+ ,SD# LD

) celulele lactotrope apar Bn lo&ul intermediar ) celulele gonadotrope apar Bn lo&ul tu&eral ) uneori acela@i tip de celule poate secreta mai mul?i hormoni ) ma.oritatea celulelor sunt Bn lo&ul anterior hipo%i(ar" )a) Bn partea lateral= )c) Bn partea postero)medial= )d) Bn partea anterioar= Neurohi,o#i)! ) pe lCng= a-onii neuronilor din nucleii mai sus aminti?i esist= @i a-oni catecolaminergici ce se distri&uie vaselor

) con?ine pituicite*asem=n=toare astrocitelor+' ele au prelungiri ce Bncon.ur= lamina &a(al= a capilarelor din lo&ul posterior' ele intervin Bn %agocito(a local=# au rol tro%ic @i de sus?inere pentru a-onii secretori ) are (one de vasculari(a?ie datorit= arteriolelor mici @i capilarelor Eminena median ) are / straturi" 1 ependimar > alc=tuit dintr)un tip particular de celule*tanicite+ di%eren?iate din epiteliul ce c=ptu@e@te ventriculul / ) tanicitele au microvili spre cavitatea ventriculului /# o prelungire ca a.unge lCng= ple-ul capilar primar# granula?ii ce sunt ve(icule de transport dinspre LCR spre sCnge @i invers 4 mi.lociu ) alc=tuit din %i&re nervoase ce con?in a-oni din nucleul supraoptic' aici se descarc= A$D# care e-ercit= rol corticotrop la nivelul celulelor din lo&ul anterior hipo%i(ar / palisadic ) alc=tuit din ple- capilar primar

Curs 3 Trimestru 2
SISTEMUL EN$6CRIN Celule endocrine pot %orma organe endocrine speciali(ate Celulele endocrine %ormea(= cui&uri * insule celulare din structura unor organe ca ovar # pancreas + E-ist= @i celule endocrine dispersate u&icuitar # intraepitelial %ormCnd sistemul neuroendocrin di%u( $in punct de vedere al originii celulele endocrine sunt " ) celule epiteliale ce secret= hormoni cu ac?iune la distan?= ) neuroni ce secret= neurohormoni sau neuromodulatori ) paraneuroni > secret= mesageri chimici cu ac?iune local= * autocrin # paracrin + !araneuronul > este o celul= care din punct de vedere mor%ologic seam=n= cu o celul= receptoare # iar din punct de vedere %unc?ional este o celul= implicat= Bn sinte(a @i secre?ia unor amine @i peptide mici Criterii con%orm c=rora paraneuronul este celul= endocrin= " 1 sinteti(ea(= @i secret= mesageri chimici su& ac?iunea unor stimuli pre(entCnd la polul apical microvili lungi cu rol de receptor 4 sunt celule cu granule de secre?ie Bn citoplasm= / celulele tre&uie s= ai&= ca mesager chimic amine @i 8 sau peptide 2 to?i paraneuronii au origine em&riologic= comun= * din crestele neurale + E!I,I7A Este locali(at= Bntre corpul calos @i coliculii cvadrigemeni superiori # ata@at= de tavanul ventriculului III @i legat= de ence%al printr)o ti.= numit= ha&enul= $in punct de vedere structural " ) este acoperit= de o capsul= con.unctiv= * pia mater + ce trimite Bn interior septuri %ine ce compartimentea(= incomplet glanda ) con?ine celule secretorii organi(ate Bn cordoane @i cui&uri ) este &ogat vasculari(at= * con?ine o re?ea de capilare %enestrate + ' are cel mai a&undent %lusanguin din sistemul endocrin ) este &ogat inervat= " ma.oritatea %i&relor sunt amielinice # simpatice %iind de %apt a-onii unor neuroni postganglionari al lan?ului paraverte&ral * ganglionul cervical superior + ' la aceste %i&re se adaug= @i %i&re mielinice din nevra- # de la comisur= al&= posterioar= sau de la nivelul nucleului ha&enular *nc epitalamic Bn care se Bnchide re%le-ul ol%activo)somatic+ 6dat= cu Bnaintarea Bn vCrst= # se produc modi%ic=ri Bn gland= " 1 apar %orma?iuni chistice * dilata?ii + Bn parenchimul glandular 4 apar concre?iuni calcare G depo(ite de %os%at @i car&onat de calciu care se %ormea(= treptat Bn parenchim ' aceste concre?iuni au structur= lamelar= # cu aspect corali%orm @i pot %i locali(ate chiar Bn parenchim sau spre spa?iile pericapilare Concre?iunile calcare se mai numesc " nisip cere&ral # corpi psamoma # corpora arenacea # acervulus cere&ri / cre@te cantitatea de ?esut con.unctiv ast%el BncCt lo&ula?ia devine mai evident= E-ist= 4 tipuri celulare Bn parenchimul glandular " pineanocite * cele mai numeroase + @i celule gliale * intersti?iale + $in punct de vedere structural glanda pineal= este o gland= de origine nervoas= !ineanocitele "

) nucleu eucromatic rotund ' citoplsm= moderat &a(o%il= ) nu se eviden?ia(= corpusculi Nissl @i nici neuro%ilamente H deci pinealocitele nu sunt neuroni ' citoplasma nu con?ine nici glio%ilamente # deci nu sunt nici celule gliale ) pinealocitele sunt considerate paraneuroni ) au un corp l=?it cu 4 sau mai multe prelungiri care se orientea(= spre capilare @i se termin= su& %orm= de &utoni ) con?in inclu(iuni de glicogen # lipide # inclu(iuni pigmentare @i numai dup= pu&ertate apar inclu(iunile de lipo%uscin= * pigment de u(ur= + ' ) con?in granule de secre?ie mici # de 100 nm ' Bn citoplasm= e-ist= en(ime implicate Bn sinte(a de amine ) Bntre pinealocite e-ist= spa?ii H canaliculi ce comunic= Bntre ei @i %ormea(= Bn structura glandei un sistem la&irintic cu rol de vehicul al su&stan?elor Bntre lichidul ce%alo)rahidian @i pinealocite # de a asigura %unc?ionalitatea tuturor pinealocitelor din gland= * ventriculul III # cu lichidul ce%alo) rahidian # d= o prelungire numit= recesus # Bn glanda pineal= + Celulele gliale " ) seam=n= din punct de vedere structural cu astrocitele %i&roase ) sunt locali(ate de o&icei Bn .urul pinealocitelor # pe care le Bncon.ur= incomplet # sau Bn .urul capilarelor Celulele secretorii # pinealocitele # secret= 4 categorii de hormoni " a indolamine " melatonina * principalul hormon al glandei + & peptide " arginin)vaso)docina # angiotensina Rolul glandei Bn organism " ) la verte&ratele in%erioare este organ sen(orial %otoreceptor # ce percepe lumina ) la mami%ere r=mCne doar %otoperiodicitatea %unc?iei * adaptarea %unc?iei secretorii la ritmul circadian La mami%ere este transductor neuroendocrin " converte@te un stimul nervos speci%ic Bntr)un r=spuns umoral $e asemenea de?ine o &ogat= inerva?ie pinealopet= * %i&rele vin la gland= + " %i&re simpatice # care sunt conectate cu retina prin intermediul hipotalamusului In hipotalamus e-ist= un nucleu suprachiasmatic cu ritm de desc=rcare endogen # inconstant pe 42 ore @i sincroni(at cu ritmul circadian $esc=rc=rile de impulsuri cresc cCnd este Bntuneric * lumin= crepuscular= + In retin= e-ist= 4 sisteme %otoreceptoare " primul sistem media(= perceperea luminii # iar al doilea # cu activitate independent= de primul # media(= secre?ia epi%i(ar= El declan@ea(= impulsul nervos Bn raport cu intensitatea luminoas= CCnd a%ar= este Bntuneric se transmite un impuls nervos pe tractul optic 6 parte din %i&rele tractului optic a.ung la nucleul suprachiasmatic din hipotalamus ce este conectat cu neuronii din coarnele laterale ale m=duvei toracale $in m=duv= # pe e%eren?a simpatic= # impulsul a.unge la glanda pineal= * prin %i&rele preganglionare care a.ung la ganglionul cervical superior @i de aici prin %i&re postganglionare la pinealocite Sinapsa dintre %i&ra postganglionar= simpatic= @i pinealocite este mediat= de norepine%rin= ce produce desc=rcarea Bn circula?ie a melatoninei $ac= a%ar= este lumin= puternic= # la nivelul celulelor %otoreceptoare # din sistemul al II >lea se constat= o hiperpolari(are @i nu se mai descarc= impulsuri nervoase Rolurile secre?iilor epi%i(are "

) reglarea tonusului SNC * reglarea ritmului nictimeral + ' e%ectul hipnotic al melatoninei induce somnul arti%icial ) posi&ile roluri " ) e%ecte antigonadotrope H supresia secre?iilor de gonadotropi hipo%i(ari cu e%ecte antiovulatorii @i de in%ertilitate ) stimularea sistemului imun H melatonina inhi&= cre@terea unor tumori ) melatonina este legat= @i de procesul de senescen?= H odat= cu Bnaintarea Bn vCrst= scade secre?ia de melatonin= * sc=derea ei intensi%ic= senescen?a TIR6I$A Are 4 lo&i laterali uni?i prin istm * ?esut glandular + Are origine em&riologic= du&l= " ) endodermal= " din canalul tireoglos de la &a(a lim&ii ) ectodermal= " din crestele neurale Canalul tireoglos se atro%ia(= @i se o&literea(= In ca( contrar se %ormea(= lo&ul piramidal * %=r= implica?ii patologice + Canalul tireoglos poate su%eri trans%orm=ri chistice # poate da na@tere la ?esut tiroidian ectopic La e-terior avem o capsul= con.unctiv= ce trimite septuri care delimitea(= lo&ulii tiroidieni !arenchimul este organi(at Bn %oliculi separa?i Bntre ei de ?esut con.unctiv inter%olicular !este vCrsta de 90 de ani Bn ?esutul inter%olicular apar adipocite E-ist= o &ogat= re?ea vascular= care se termin= Bn vecin=tatea %oliculilor tiroidieni E-ist= @i o &ogat= inerva?ie vegetativ= " %i&re vegetative ce se termin= @i la nivelul capilarelor @i la nivelul epiteliului secretor $epo(itarea cantit=?ilor mari de hormoni * e-tracelular= + se %ace la nivelul coloidului $epo(itul din coloid asigur= necesarul de hormoni pentru 4)/ luni de (ile pentru un adult * a@a se e-plic= di%eren?a dintre de&utul &olii @i apari?ia primelor semne clinice de hipotiroidism ,oliculii tiroidieni au %orm= @i dimensiuni variate ,oliculul " ) este o cavitate Bnchis= delimitat= de epiteliul simplu * de o&icei este cu&ic + a@e(at pe mem&rana &a(al= ) cavitatea con?ine coloid * mas= omogen= + ' vacuolele ce apar la peri%eria coloidului sunt arte%acte de %i-are ) coloidul are drept component= principal= tiroglo&ulina H glicoprotein= cu greutate molecular= mare alc=tuit= din multe re(iduuri de tiro(in= # 120 8 molecul= de protein= ) tiroglo&ulina d= coloidului caracter am%oter @i caracter !AS po(itiv ) coloidul este locul de depo(itare hormonal= @i precursorul necesar sinte(ei Aspectul %oliculilor varia(= Bn raport cu activitatea des%=@urat= de celule " ) Bn eutiroidie > aspect de epiteliu cu&ic ) Bn hipotiroidism > %oliculi volumino@i # epiteliul are celule aplati(ate # turtite # masa de coloid e voluminoas= ) Bn hipertiroidism > %oliculii sunt mici # epiteliul este Bnalt # columnar # cilindric # iar coloidul este redus In parenchimul glandular e-ist= 4 categorii de celule " 1 tirocite * celule %oliculare +

4 celule C * para%oliculare + > sunt celule J clear J cu citoplasm= clar= # mai mari @i cu origine ectodermal= 1 Tirocitul > are citoplasm= &a(o%il= # nucleu cu nucleol proeminent ) are polaritate distinct= privind reparti?ia organitelor ) roluri " sinteti(ea(= # secret= # rea&soar&e @i diger= proteine H deci are reticul endoplasmic rugos %oarte &ine repre(entat * cCnd celule sinteti(ea(= tiroglo&ulina cisternele sunt dilatate + ) aparatul Golgi este locali(at Bn vecin=tatea nucleului ' se poate g=si spre polul apical sau &a(al Bn %unc?ie de activitatea celulei *aceast= deplasare poart= numele de J vals golgian J+ ' aparatul Golgi completea(= sinte(a ) la polul apical e-ist= microvili # putCnd ap=rea @i pseudopode ) la polul apical mai e-ist= @i li(o(omi * primari @i %agoli(o(omi + ) ve(iculele mici au origine golgian= cu tiroglo&ulin= sinteti(at= @i sunt g=site la polul apical ) ve(iculele mari con?in pic=turi de coloid endocitat * %ormea(= %agoli(o(omii + ' sunt locali(ate la polul apical ) rolul tirocitului este sinte(a @i secre?ia hormonilor tiroidieni ioda?i Bn mai multe etape Sinte(a > etape " a preluarea din circula?ie de aminoaci(i @i mono(aharide la nivelul mem&ranei plasmatice &a(ale prin transport activ & Bn reticulul endoplasmatic rugos aminoaci(ii sunt Bnl=n?ui?i alc=tuind componenta proteic= a tiroglo&ulinei c prima glico(ilare a tiroglo&ulinei are loc Bn reticulul endoplasmatic rugos prin ad=ugare de re(iduuri de mano(= ' a II)a glico(ilare are loc Bn ap Golgi ad=ugCndu)se galacto(= Apoi are loc Bmpachetarea Bn vacuole golgiene la polul apical @i prin e-ocito(= se adaug= coloidul a tirocitul preia din circula?ie @i I anorganic printr)o pomp= de I * Bmpotriva unui gradient de concentra?ie @i electric ' concentra?ia de iod intracelular este de 10 > 20 ori mai mare decCt Bn circula?ie + ' captarea de iod este stimulat= de TSD Iodul # prin di%u(iune # a.unge la nivelul polului apical unde se o-idea(= rapid trecCnd Bn iod organic !rocesul este catali(at de o pero-ida(= # tiropero-ida(a li(o(omal= & iodarea tiro(inei din tiroglo&ulin= se reali(ea(= e-tracelular Bn apropierea inter%e?ei coloid > mem&ran= apical= su& ac?iunea ioda(elor ' re(ult= tiro(ine iodate MIT*monoiodotiro(ina+ @i $IT*diiodotiro(ina+ care r=mCn ata@ate Bn moleculele tiroglo&ulinei c condensarea tiro(inelor Bnso?it= de %ormarea hormonilor tiroidieni ' hormonii r=mCn ata@a?i de moleculele de tiroglo&ulin= MIT F $IT K triiodotironina $IT F $IT K tetraiodotironina Secre?ia indus= de necesit=?ile organismului Rea&sor&?ia din coloid a tiroglo&ulinei cu hormonii tiroidieni se %ace cu a.utorul microvililor @i pseudopodelor !ic=tura de coloid @i li(o(omul primar %ormea(= un %agoli(o(om ce con?ine en(ime proteolitice ce eli&erea(= hormonii din molecula de tireoglo&ulin= T/ # T2 trec spre mem&rana plasmatic= &a(al= @i prin di%u(iune a.ung Bn sCnge !rocesul de sinte(= decurge Bn 4 %a(e " e-o) @i endocrin= ,a(a e-ocrin= " sinte(= de tiroglo&ulin= @i e-ocitare Bn cavitate ,a(a endocrin= " prelucrarea pic=turii de coloid @i eliminarea Bn circula?ie a hormonului 1 Celulele para%oliculare > sunt componente ale sistemului neuroendocrindi%u(

) sunt mai mari @i mai rare decCt tirocitele ' ) sunt mai numeroase la copil ) apar i(olate sau Bn grupuri mici ' sunt locali(ate Bn a%ara %oliculilor Bn ?esutul inter%olicular ) Bn anumite situa?ii se pot g=si Bn grosimea mem&ranei &a(ale a epiteliului ) au citoplasm= mai clar= # mai palid= ) pot avea prelungiri Bn vecin=tatea capilarelor sanguine ) nu au polaritate distinct= Bn ceea ce prive@te dispunerea organitelor ) con?in mici granula?ii de secre?ie de diametrul 190 nm care con?in hormonul sinteti(at de aceste celule para%oliculare H calcitonina * tirocalcitonina + > este un peptid important pentru men?inerea concentra?iei Ca @i inhi&= mo&ili(area s=rurilor de Ca din oase !ARATIR6I$ELE Sunt locali(ate pe %a?a posterioar= a lo&ilor tiroidieni Au origine endodermal= # @i sunt vitale Bn organism pentru homeosta(ia Ca Sunt Bn num=r de 2 " 4 superioare @i 4 in%erioare !ot varia ca m=rime @i %orm= # @i adesea sunt incluse Bn capsula tiroidei $in momentul pu&ert=?ii apar adipocite Bn gland= @i nr lor cre@te cu vCrsta * repre(int= 90)50 E din volumul glandei la vCrsta de 20 de ani + !arenchimul este %ormat din " gr=me(i celulare # cordoane @i %oliculi mici E-ist= 4 tipuri de celule " principale @i o-i%ile 1 Celulele principale > au talie mic= # sunt cele mai multe # sunt rotunde # poligonale ) citoplasma are aspect vacuolar dat de inclu(iuni numeroase de glicogen @i lipide ) au caracteristicile unor celule ce sinteti(ea(= @i secret= proteine ) au granule de secre?ie " mici * mai mici de 400 nm + @i mari * Bntre 400 > 900 nm + # care nu di%er= Bntre ele ) granulele mici sunt locali(ate spre peri%eria celulei @i con?inutul lor este eliminat Bn mediul intern prin e-ocito(= ) granulele mari sunt locali(ate Bn plin= citoplasm= @i repre(int= depo(itele de hormoni din celul= ) rol " sinte(a @i secre?ia parathormonului * hormon ce reglea(= echili&rul %os%ocalcic ac?ionCnd pe os @i la nivel renal @i intestinal + 4 Celulele o-i%ile > sunt mai mari @i pu?ine ) citoplasma este intens acido%il= cu numeroase mitocondrii ) rol " necunoscut > din punct de vedere endocrin sunt inactive ) apar Bntr)un anumit moment Bn gland= * se v=d dup= vCrsta de 9)3 ani + ) nr lor cre@te progresiv cu vCrsta " Bn perioada de senescen?= au o dispo(i?ie nodulat= tumor li:e GLAN$ELE SU!RARENALE Sunt locali(ate retroperitoneal la polul superior al rinichilor # Bn gr=simea perirenal= Au 4 componente ce di%er= ca origine structural @i %unc?ional " ) (ona peri%eric= G corticosuprarenala * CSR + cu origine me(odermic= ) (ona central= G medulosuprarenala * MSR + cu origine endodermic= 1 CSR > este indispensa&il= vie?ii

) este acoperit= de o capsul= con.unctiv= su&?ire care trimite Bn interior septuri # care nu dau lo&uli ) dup= modul de dispunere al celulelor secretorii distingem / (one " glomerulat= # %asciculat= @i reticulat= 7ona %asciculat= > este cea mai e-tins= @i cea mai clar= Celulele sunt organi(ate Bn cordoane paralele # separate Bntre ele de capilare ) Cordoanele sunt alc=tuite din 4 @iruri celulare ) celulele sunt mai mari avCnd Bn citoplasm= mai multe pic=turi lipidice ce dau aspect vacuolar citoplasmei Celulele se numesc spongiocite ) Rol " sinte(= F secre?ie de glucocorticoi(i " corti(ol @i androgeni ) !rincipalul mecanism de control este corticotropina hipo%i(ar= Raportul Bntre cele / (one varia(= Bn %unc?ie de vCrst= ?i de condi?iile de via?= ale individului * stressul + In timpul vie?ii %etale " (ona glomerulat= lipse@te # (ona reticulat= este %oarte &ine de(voltat= In copil=rie @i adolescen?= predomin= (ona %asciculat= In perioada adult= avem o de(voltare egal= Bntre (ona glomerulat= @i reticulat= La senescen?= are loc o trans%ormare regresiv= mai evident= la %emei " devine dominant= (ona %asciculat= @i involuea(= reticulata @i glomerulata In condi?ii de stress domin= (ona %asciculat= * secre?ie de corti(ol + # %=r= s= involue(e celelalte H trans%ormare progresiv= 7ona glomerulat= > con?ine celule dispuse su& %orm= de arcuri # cordoane @i cui&uri Celulele sunt mici cu citoplasma acido%il= @i rare pic=turi lipidice Con?ine capilare sanguine %enestrate Nu este su& in%luen?a hipo%i(ei Rol " sinte(= F secre?ie de mineralocorticoi(i " aldosteron @i de(o-icorticosteron # care controlea(= sistemul renin=)angiotensin= 7ona reticulat= ) con?ine celule mici cu rare pic=turi lipidice ) citoplasma este Bntunecat= # cu multe inclu(iuni de lipo%uscin= Celulele sunt organi(ate Bn cordoane scurte # anastomo(ate Bntre ele H se %ormea(= o re?ea cu ochiuri corespun(=toare capilarelor %enestrate ) Rol " secre?ie de hormoni se-uali de tip androgenic @i mai pu?in glucocorticoi(i ) !rincipalul mecanism de reglare " corticotropina hipo%i(ar= Dormoni se-uali ce particip= la procesul de se-uali(are sunt $DEA * dehidroepiandrosterona + @i androstendiona Toate celulele glandei sinteti(ea(= @i secret= steroi(i " ) con?in multe organite cu en(ime implicate Bn sinte(a steroi(ilor " mitocondrii cu criste @ireticul endoplasmatic neted ) celulele con?in microvili ) Bn citoplasm= apar pic=turi lipidice ) doar la celulele din (ona reticulat= e-ist= multe inclu(iuni de lipo%uscin= ) granulele de secre?ie sunt a&sente H nu se %ormea(= stocuri de hormoni Bn celul= sinte(a %iind Bnso?it= de secre?ie continu= 4 MSR ) este o gland= mic= # endodermic= # ane-at= sistemului nervos vegetativ ) este alc=tuit= din neuroni postganglionari simpatici modi%ica?i

) este alc=tuit= din celule croma%ine cu origine Bn crestele neurale # @i care secret= amine @i peptide mici Celulele sunt dispuse Bn cordoane rami%icate sau cui&uri ce vin Bn raport cu capilare @i venule postcapilare * re?ea cu ochiuri + ) parenchimul este alc=tuit din celule croma%ine @i celule ganglionare 1 Celulele croma%ine > sunt neuroni postganglionari S modi%ica?i %=r= dendrite @i %=r= a-oni ) dau reac?ie po(itiv= cu s=ruri de metale H con?inutul granulelor de secre?ie se o-idea(= @i polimeri(ea(= dCnd un compus colorat Bntr)o solu?ie apoas= de sare metalic= ;icromat de L sau clorit %eric * sunt celule %eocromocite + ) Rol " sinte(= @i secre?ie de catecolamine " epine%rin= # norepine%rin= @i dopamin= ) la om e-ist= un singur tip de celule croma%ine care con?in Bn citoplasm= 4 categorii de granule de secre?ie " granule cu epine%rin= @i cu norepine%rin= * sunt cele mai numeroase + ) controlul activ al MSR este e-clusiv nervos " la %iecare celul= croma%in= a.unge o %i&r= preganglionar= simpatic= * sinaps= colinergic= + ) Bn granulele de secre?ie e-ist= @i al?i compu@i " ) cromogranine * apar?in celulelor sistemului A!U$ + > proteine ce men?in catecolaminele Bn ve(icule ) ioni de Ca ) AT! preluat din citoplasm= ) dopamin M hidro-ila(N > cu rol Bn sinte(a norepine%rinei 4 Celulele ganglionare > sunt pu?ine @i B@i men?in %orma # structura @i %unc?ia

Curs 2

APARATUL

ENITAL *EMININ

Aparatul genital %eminin este %ormat din" ovar# tu&a uterina# uter# vagin si glande ane-e OR$ANI%AREA $ENERALA A OVARULUI 6varul are doua componente" corticala# de culoare ro()cenusie si medulara# de culoare rosu)intens Microscopic# de la e-terior spre interior# ovarul este %ormat din" epiteliu de acoperire# al&ugineea ovarului# corticala si medulara Corticala lipseste in dreptul hilului' la acest nivel# epiteliul de acoperire se continua cu me(oteliul peritoneal .. E,iteliul de !"o,erire se numeste impropriu epiteliu germinativ OaldaPer deoarece s)a cre(ut initial ca in el se %ormea(a celulele germinative primordiale El varia(a ca aspect dupa varsta " pana la pu&ertate este simplu cilindric# in perioada %ertila a %emeii este simplu cu&ic# iar dupa menopau(a este simplu pavimentos Aspectul epiteliului nu varia(a su& in%luenta hormonilor Celulele au citoplasma putina Nucleul se adaptea(a %ormei *ovali# rotun(i aplati(ati+ si este tahicromatic In acest epiteliu se pot distinge celule epiteliale care degenerea(a chistic re(ultand microchisturi paraovariene care au tendinta sa se desprinda de supra%ata ovarului# ramanand legate de supra%ata printr)un pedicul %in Aceste microchisturi nu alterea(a %unctia organului Ele pot sa ramana ca atare sau pot sa degenere(e calcar 2. Al&uginee! e considerata un %el de capsula alcatuita din tesut con.unctiv %i&ros cu rol protector Nici ea nu e in%luentata de hormoni In anumite momente si la anumite %emei# al&ugineea poate sa su%ere %enomenul de sclero(a pasagera *ingrosare+# a%ectand ovulatia ,oliculul ia contact cu al&ugineea# care se su&tia(a si are loc ovulatia cu ruperea al&ugineei $aca ea e sclero(ata# nu se produce ovulatia si se pot %orma chiar macrochisturi /. Corti"!l! are aspectul cel mai heterogen datorita %oliculilor pe cale de crestere !ana la pu&ertate contine doar %oliculi primordiali# intre pu&ertate si menopau(a toate tipurile de %ormatiuni parenchimatoase# iar dupa menopau(a are doar tesut %i&ros si se reduca ca dimensiuni Este %ormata din stroma si parenchim a. Stroma e un tesut con.unctiv la- cu %unctii speciale" tesut con.unctiv la- spino)celular# cu predominanta celulara# putina su&stanta %undamentala si %i&re de reticulina ,i&ro&lastele din acest tesut au particularitati %unctionale" sunt %oarte sensi&ile la actiunea gonadotropilor si a hormonilor ovarieni Ele se dispun in varte.uri in .urul %ormatiunilor parenchimatoase Su& actiunea hormonilor# %i&ro&lastele se pot di%erentia pe trei directii" i se trans%orma in celule tecale interne *celule endocrine in teaca %oliculului care secreta androgeni pana la androstendion+ ii se trans%orma in mio%i&ro&laste %ormand teaca e-terna %oliculara' contractilitatea lor are un rol important in ovulatie iii se trans%orma in glanda interstitiala a ovarului# care secreta estrogeni si progesteron# dar care e-ista doar la animale# nu si la om

b. Parenchimul este %ormat din %oliculi ovarieni# corpi luteali si corpi al&icans ,oliculii ovarieni sunt in numar de 200 000# din care doar 200)900 se maturi(ea(a *%oliculi evolutivi+# iar ceilalti su%era procesul de atre(ie *%oliculi involutivi+ ,oliculii evolutivi sunt de patru %eluri" primordiali# primari *unilamelari si multilamelari+# secundari *ve(iculari si antrali+ si maturi *de Graa%+ 0. Medul!r! este (ona cea mai &ine vasculari(ata# este acoperita# cu e-ceptia hilului# de corticala si este %ormata din tesut con.unctiv la- in care se gasesc" vase de sange *artere helicine# ple-uri venoase dilatate si vase lim%atice+# %i&re musculare netede diseminate# %i&re nervoase amielinice cu rol sen(itiv *ane-ita doare+# celule deciduale *celule mari cu glicogen+# celule interstitiale ;erger si# uneori# vestigii ale canalului Ool%% OVO$ENE%A In epiteliul celomic# in prima luna de viata intrauterina# apar celule germinative primordiale $upa divi(iunea mitotica in epiteliul celomic# aceste celule migrea(a in crestele genitale iar apoi vor popula viitoarea corticala ovariana Aici aceste celule dau nastere la ovogonii care continua sa se divida mitotic pina in luna a cincea #cind e-ista Q milioane de ovogonii in cele doua ovare In luna III o parte din ovogonii prin mito(a dau nastere ovocitelor de ordinul 1#proces care se va incheia in luna VII Aceste ovocite intra in prima %a(a a divi(iunii meiotice raminind in pro%a(a ei si se incon.ura de celule %oliculare %ormind %oliculii primordiali La nastere# %etita va avea doar 1#9 milioane de %oliculi primordiali Restul de 2#9 milioane au su%erit un proces de atre(ie %oliculara # care incepe din viata uterina si are loc la parametrii mari atunci cind pro%ilul hormonal al organismului se schim&a * e-" dupa nastere#dupa pu&ertate + 6vocitul de ordinul I su%era procesul de meio(a si se trans%orma in ovocit II si primul glo&ul polar 6vocitul II mai su%era un proces de meio(a# raminind in meta%a(a ei si asa e e-pul(at in ovulatie !rimul glo&ul polar involuea(a si se autoli(ea(a sau e %agogitat de macro%agele locale $upa ovulatie# tu&a uterina se aplica cu %im&riile si preia ovocitul II $aca acesta nu e %ertili(at#nu)si de%initivea(a divi(iunea meiotica# se autoli(ea(a sau e %agocitat de macro%agele locale $aca e %ertili(at isi termina divi(iunea meiotica si se trans%orma in ovul si al II glo&ul polar 6&struarea comunicarii catre uter# mal%ormatii#aderente#po(itie inalta ale tu&ei uterine duc la sarcina e-trauterina tu&ara care nu poate %i dusa la termen STRUCTURA *OLICULULUI ,oliculul este %ormat din componente de origine epiteliala) ovocitul# celule %oliculare# lichid %olicular# (ona pellucida si corpii Call)E-ner)# si componente de origine con.unctiva) teci %oliculare si vase sangvine Aceste doua componente sunt separate prin mem&rana Slavians:i Foliculul primordial

Sunt cei mai numerosi# cei mai mici# locali(ati in corticala e-terna# imediat su& al&uginee El contine doar un ovocit si un singur rand de celule %oliculare# turtite# ase(ate pe o mem&rana care separa partea avasculara de corticala incon.uratoare 6vocitul are %orma ovalara# diametru de 4)9 microni# nucleu eucromatic *c( nespirali(ati+ e-centric# cu nucleol evident# citoplasma acido%ila# palida# cu aspect omogen *%in granulata+ La microscopul electronic se o&serva putine organite *mitocondrii# RE# comple- Golgi+# perinucleare# iar mem&rana pre(inta microvili

Celulele %oliculare sunt turtite# cu citoplasma putina si nuclei tahicromatici ele sunt unite prin desmo(omi si hemidesmo(omi Foliculul primar unilamelar Mai intai creste ovocitul# apoi celulele *proces de crestere asincron+# re(ultand un ovocit si un singur rand de celule cu&ice %oliculare 6vocitul masoara Q0 de micrometrii# nucleu mare si eucromatic# cu nucleol Citoplasma se incarca cu glicogen# avand aspect granulat# acido%ila La ME se o&serva organitele care se de(volta# se dispersea(a in citoplasma si (onele Golgi se dispun in citoplasma peri%erica# urmand un proces de secretie a G! din (ona pellucida Apare un contur %in de (ona pellucida 7ona pellucida apare striata pentru ca e stra&atuta de microvilii ovocitului si de prelungirile celulare %oliculare unite prin .onctiuni gap Celulele %oliculare sunt unite prin desmo(omi# hemidesmo(omi# iar mem&rana &a(ala separa %ormatiunile avasculare de corticala incon.uratoare Foliculul primar multilamelar(FPM) Este %ormat din ovocit si mai multe randuri de celule %oliculare care %ormea(a granuloasa %oliculara# teaca e-terna si teaca interna Limita dintre granuloasa si teaca interna este clara pentru ca incepe sa se %orme(e m Slavians:i 6vocitul are 1/0 de microni# nucleu mare# ve(iculos * se numeste ve(icula germinativa+' nucleolul se numeste pata germinativa Citoplasma e acido%ila# incarcata cu glicogen# avand aspect granulat La ME apar organite %oarte &ine de(voltate cu aparatul Golgi in ectoplasma# mem&rana are numerosi microvili si se vede mult mai &ine (ona !ellucida Granuloasa este %ormata din celule %oliculare de dimensiuni crescute# poliginale# cu citoplasma palida si nucleu eucromatic pentru ca se incarca cu inclu(iuni lipidice *h sterolici+ !e mem&rana celulara apar receptori pentru ,SD' celulele cu receptori pentru ,SD au R1900 de receptori ,SD stimulea(a actiunea en(imatica a aromata(ei Celulele care nu au receptori sunt conectate prin .onctiunea gap cu celelalte# reli(andu)se o stimulare de tip mesager secund Secretia propriu)(isa de estrogeni incepe in stadiul de ,!M cu Q randuri de celule granuloase Aceasta secretie se %ace in teaca interna unde re(ulta androstendion care trece in celulele granuloasei si sunt su&strat de aromati(are re(ultand estriol Capacitatea de a trans%orma mediul androgenic in estrogeni conditionea(a capacitatea %oliculului de a a.unge la maturitate Teaca interna este %ormata din celule alungite # %usi%orme cu citoplasma palida incarcata cu inclu(iuni lipidice Celulele tecale interne pre(inta receptori pentru LD care stimulea(a secretia de androgeni dar si de progesteron Teaca e-terna e %ormata din mio%i&ro&laste cu %ilamente de actina # mio(ina #%ilamente intermediare de vimentina si desmina

Foliculul secundar vezicular $atorita secretiei de estrogeni crescuta# hormonul se acumulea(a e-tracelular pentru ca e e-ocitat impreuna cu lichidul %olicular Ast%el se disloca celulele din granuloasa si se %ormea(a corpii Call)E-ner incon.urati de celule %oliculare dispuse radiar Cavitatea e acido%ila# contine lichid %olicular cu estrogeni# ,SD cu GAG# cu proteine de legare a steroi(ilor# cu mici cantitati de androgeni Cavitatile con%luea(a %ormandu)se cavitati mai mari# neregulate In rest are aceleasi componente Foliculul antral

Nu e matur pentru ca mai e-ista doua# trei cavitati mici si nu se gaseste in corticala e-terna Are o cavitate mare numita antru %olicular Secreta progesteron pentru ca e cu cateva (ile inainte de ovulatie si creste cantitatea de LD din sange !rogesteronul opreste divi(iunea celulara# granuloasa su&tiindu)se %oarte mult si acumulandu)se lichid El are o structura polara# la un pol gasindu)se ovocitul cuprins in cumulus oo%orus *c o +# la alt pol %iind antrul In acest stadiu se %ormea(a corona radiata Ea si (ona pellucida insotesc ovocitul pana in oviduct Foliculul matur Masoara 4#9)9 cm# simtindu)se la mana Structural e o ve(icula polara# cu ovocitul cu ( pellucida si corona radiata incluse in c o la un pol si antrul la celalalt incon.urat de o granuloasa su&tire *9)Q randuri de celule %oliculare+# teaca interna si teca e-terna Ultimele doua sunt vasculari(ate *granuloasa ramane avasculara pana la ovulatie+ Corona radiata se desprinde de granuloasa si %lotea(a li&er in antrul %olicular Apare ast%el stigma pe supra%ata ovarului *( in care al&ugineea se su&tia(a+ 6vulatia poate %i unica *o data pe luna+ sau multipla *din cau(e genetice# psihice# medicamentoase)stimulatori de ovulatie# anticonceptionale daca sunt intrerupte &rusc' daca anticonceptionalele sunt intrerupte se produce ovulatia indi%erent de (iua ciclului+ In timpul ovulatiei# au loc e-trava(ari de proteine in interstitiu datorita LD care creste cu cateva (ile inaintea ovulatiei# producandu)se edeme)palpe&ral# la picioare# dimineata# creste concentratia progesteronului# apar histamina# vasopresina# !G# colagena(a in lichidul %olicular !rogesteronul activea(a plasminogenul' plasmina permea&ili(ea(a mem&rana li(o(omala si se eli&erea(a colagena(a care li(ea(a peretele %olicular Se contracta mio%i&ro&lastele din teaca e-terna iar ovocitul e eliminat in tu&a uterina $atorita ruperii %oliculare in (iua 12 poate aparea o usoara sangerare Foliculii atretici La %oliculii mici *pana la multilamelar+# procesul de atre(ie e complet si duce la disparitia completa a %olicului La %oliculii mari# ovocitul degenerea(a# se autoli(ea(a si dispare In locul lui se o&serva ( pellucida care se ingroasa si se %aldurea(a si ocupa cavitatea centrala a %oliculului Granuloasa degenerea(a prin procese de %ragmentare si de li(a a nucleului *carione-is8carioli(a+ urmate de vacuoli(ari citoplasmatice si de autoli(a Celulele care nu au degenerat se pot descuama si vor %i regasite in cavitatea centrala impreuna cu ( pellucida Tecile se hipertro%ia(a si se desprind din ele insule de celule care vor %orma glanda interstitiala a ovarului# secretoare de androgeni Corpul galben

Celulele granuloasei si celulele tecale restante dupa ovulatie vor %orma o glanda endocrina locali(ata tot in corticala 6 data cu e-pul(area ovocitului II se e-pul(ea(a si o parte din lichidul din antru $atorita acestui %apt# %oliculul se cola&ea(a si apare o %ormatiune policiclica cu numeroase invaginari ale peretelui Sangele se acumulea(a in cavitatea %oliculului restant si se coagulea(a# %ormandu)se un cheag care va %i invadat de tesut con.unctiv Acest cheag se gaseste in centrul corpului gal&en Urmatoarea %a(a este de luteini(are a celulelor granuloasei si tecale" granuloasa devine luteinica *50E din greutatea corpului gal&en+# iar tecile devin teci luteine Celulele granuloasei cresc in dimensiuni# se incarca cu inclu(iuni lipidice si cu un pigment luteotrop de culoare gal&ena Apar vase de sange printre celulele granuloasei Aceste

vase sunt de neo%ormatie sau provin din structurile din .urul granuloasei Celulele granuloase luteinice secreta estrogeni Celulele tecale interne devin poligonale# se incarca cu inclu(iuni lipidice dar au citoplasma mult mai intunecata Numarul vaselor de sange e mai mare decat in %olicul $aca nu e-ista sarcina# un corp gal&en numit incepe sa involue(e in (iua 42 # iar involutia se termina in (iua 45 $aca e-ista sarcina se %ormea(a corpul gal&en de sarcina care evoluea(a Q luni la parametrii ma-imi# apoi involuea(a pana la termen El secreta in aceasta perioada rela-ina care determina o im&i&are apoasa a tesutului con.unctiv din sim%i(a pu&iana determinand de(voltarea soldurilor Involutia incepe prin progresia de tesut con.unctiv dispre cheagul central si corpul gal&en e inlocuit complet de &en(i de %i&re de colagen Apare ast%el corpul albicans# %ormatiune ovalara cu contur policiclic# cu putina su&stanta %undamentala si rare celule con.unctive Corpul al& su%era un proces de degenerare hialina# %iind inlocuit de o masa amor%a care nu se colorea(a cu coloranti aci(i sau &a(ici# aparand palida Treptat dispare dar cat e-ista # de%ormea(a supra%ata ovarului Aspectul heterogen al ovarului se datorea(a cresterii %oliculare# selectiei %oliculilor care vor intra in crestere si a celor ce urmea(a sa se mature(e Initial cresterea %oliculilor e independenta de ,SD# dar cresterea in sine e dependenta de ,SD Cresterea se %ace in 140)190 de (ile pentru %oliculii mici si in Q9 de (ile pentru %oliculii mari Selectia %oliculilor care vor intra in crestere se %ace cu un an inaintea %iecarui ciclu# iar selectia celor care se vor maturi(a se %ace cu o luna inaintea ciclului" se selectea(a acel %olicul care are cea mai mare concentratie de ,SD si de estrogen in lichidul %olicular Ciclul ovarian are doua %a(e" %a(a %oliculinica *de(voltarea %oliculilor si pregatirea ovulatiei+ si %a(a luteinica ,a(a %oliculinica are valoare %i-a de 12 (ile indi%erent de durata ciclului# ast%el incat intre (ilele 3)1Q e-ista riscul de sarcina %ie ca ciclul e de 41# 45# /9 de (ile

Curs 5 Trimestru 2
Org!nele li'#oide1li'#o,oieti"e2

..

!nglionii li'#!ti"i

) a@e(a?i pe traiectul c=ilor lim%atice# se aglomerea(= in a-il=# regiunea inghinal=# me(enter ) la peri%erie are capsul= con.unctiv=# re(istent=# Bn care predomin= %i&rele de colagen*%C@ii sau m=nunchiuri+# pu?in= su&stan?= %undamental= @i rare celule# vase sau nervi ) din capsul= pleac= septuri con.unctivo)vasculo)nervoase @i Bmpart (ona cortical= Bn lo.i ganglionare*%orma?iuni mai mici+ !2 3on! "orti"!l+ % ) este Bmp=r?it= Bn lo.i @i lo.ete ) %oliculii lim%atici @i sinusuri lim%atice peri%oliculare *1# 4# sau / Bn %iecare lo.et=+ ) %oliculul pre(int= o (on= cortical=*la peri%erie+ @i o (on= medular=*centrul germinativ+ Bn mi.locul %olicului ) (ona cortical= %olicular= > e Bntunecat= pentru c= are lim%ocite mature# cu nucleu mare# tahicromatic*heterocromatin=+ ) (ona medular= %olicular= > mai clar=# cu pu?ine celule# *lim%o&la@ti# plasmocite# macro%age+ ) celulele sunt a@e(ate pe o pla.= con.unctiv= alc=tuit= din celule @i %i&re " celule reticulare de la care pleac= prelungiri ce se pot rami%ica# vin Bn contact unele cu altele pseudo re?ea celular=*citoreticul+' nu %ac anastomo(e ) %i&re su&?iri de reticulin= ce se anastomo(ea(= re?ea reticular= adev=rat= ) stroma %oliculului" citoreticul @i re?ea %i&rilar= de reticuline# pe ea e-istCnd lim%ocite @i lim%o&laste In %olicul se a%l= capilare sanguine# nu e-ist= vase lim%atice ,oliculii lim%atici secundar*cu (on= cortical= @i medular=+se g=se@te Bn to?i ganglionii dup= na@tere ,oliculii lim%atici primari se a%l= in ganglionii lim%atici Bnainte de na@tere*nu au centru germinativ+ Sinusurile li'#!ti"e ,eri#oli"ul!re ) au lumen neregulat ) au traiect sinuos ) peretele e %ormat din celule endoteliale distan?ate tip de vas cu endoteliu discontinuu !rintre celulele endoteliale se a%l= celule reticulere ce trimit prelungiri ce traversea(= lumenul sinusului @i a.ung la peretele opus al sinusului In apropierea peretelui vascular se a%l= macro%age ce trimit @i ele prelungiri ce str=&at lumenul vasului *ca @i celulele reticulare+ Ast%el de prelungiri Bn lumen Bncetinesc circula?ia lim%atic= prin ganglionul respectiv &2 3on! 'edul!r+ % este %ormat= din " 1+ Cordoane celulare"

) au re?ea de sus?inere cu citoreticul @i %i&re de reticulin=

) pe re?ea se a%l= lim%ocite mature# plasmocite# macro%age ) au un aspect Bntunacet 4+ Sinusurile lim%atice mediane*c=ile cavernoase+ > au traiect spiralat ) au cali&ru neregulat ) au pere?ii cu endoteliu discontinuu ) au lumen traversat de prelungirile celulelor reticulare @i ale macro%agelor "2 3on! ,!r!"orti"!l+ % ) e o (on= Bngust=# a%lat= Bntre celelalte dou= ) stroma*re?eaua de sus?inere+ e aceea@i ) pe strom= se a%l= lim%ocite dispersate di%u(# neorgani(ate# vase sanguine de tipul " venule postcapilare cu endoteliu continuu*celule endoteliale cilindrice Bnalte+ ) lim%ocitele sunt T*venite din timus+ @i %ormea(= (ona timodependent= a ganglionului ,oliculii din cortical= @i cordoanele celulare medulare au lim%ocite ; @i %ormea(= (one timo) independente ale ganglion 1+ Venulele postcapilare ) la acest nivel din sCnge lim%ocitele T trec endoteliul venulelor printre celulele Bnalte# a.ung Bn ?esutul con.unctiv stromal*Bn a%ara sCngelui+# sunt recaptate Bn sinusurile lim%atice# a.ung din nou Bn sCnge ast%el se descrie circula?ia @i recircula?ia lim%ocitelor Bntre sCnge# ?esuturi @i lim%= Cel mai mult recircul= lim%ocitele T 4+ Celulele dendriti%orme > sunt celule interdigitate# celule pre(entatoare de antigen ) din corpul lor celular pleac= prelungiri ce se rami%ic= @i sunt asem=n=toare dendritelor ) se numesc interdigitale pentru c= prin aceste prelungiri celulele vin Bn contact unele cu altele ) se numesc pre(entatoare de antigen pentru c= re?in antigenul p=truns Bn organism# antigen ce va stimula %unc?ia lim%ocitelor T ce secret= lim%o:ine Cir"ul!$i! s!nguin+ % ) se reali(ea(= prin hil ) artera p=trunde prin hil Bn ganglion # se rami%ic= Bn capilare @i se distri&uie %oliculilor lim%atici @i celulelor din medular= ) sCngele e recolectat de venule ce se colectea(= Bntr)o ven= unic= ce p=r=se@te ganglionul tot prin hil Cir"ul!$i! li'#!ti"+ % ) a.ung vase lim%atice a%erente la %a?a conve-= a ganglionului# p=trund Bntre capsul= @i cortical=# %ormea(= un ple- lim%atic su&capsular# a.ung Bn cortical= Bn sinusul lim%atic peri%olicular# de acolo Bn sinusurile lim%atice medulare de unde ies din ganglion prin vasele lim%atice e%erente din hil Curentul lim%atic Bn ganglion e %oarte redus *vite(= mic=+ cu scopul de a se re?ine in ganglion to?i micro&ii @i elementele non)sel% re?inute de prelungirile macro%agelor @i celulelor interdigitale @i apoi %agocitate de macro%age Lim%a care iese din ganglion e mai curat= decCt lim%a care p=trunde Bn ganglion

Iner4!$i! % ) este &ogat= ) Bn ganglion p=trund nervi mielinici @i rami%ica?ii ramurile terminale amielinice*controlea(= toat= activitatea celular=+ *un"$iile % ) organe lim%opoietice > %ormea(= pentru organism lim%ocite ; ) Bn (ona germinativ= au loc trans%orm=ri &lastice unde se %ormea(= noi lim%ocite ce a.ung Bn (ona cortical=# apoi Bn (ona medular= ) lim%ocitele ; declan@ea(= procesul imunologic umoral Bn organism 2. S,lin! ) este situat= pe cale sanguino)circulatorie# nu pe cale lim%atic= ) are o capsul= con.unctiv= groas= ce con?ine multe %i&re de colagen# pu?ine %i&ro&laste @i su&stan?= %undamental= ) din capsul= pleac= septuri con.unctivo)vasculo)nervoase*uneori cu rare %i&re musculare netede+ ce se rami%ic= la BntCmplare necompartimentCnd complet splina @i %ormCnd teritorii inegale ca m=rime @i ca %orm= ) septurile %ormea(= tra&ecule sau travee ) splina pre(int= o supra%a?= conve-= @i un hil# are / sectoare" ) pulpa ro@ie*cea mai &ine repre(entat=+ ) pulpa al&=*e mai redus=+ ) (ona marginal= Bntre pulpa al&= @i pulpa ro@ie ) pulpa al&= e repre(entat= de mici puncte al&e diseminate Bn pulpa ro@ie V!s"ul!ri)!$ie % La nivelul hilului artera @i vena splenic= sunt Bnvelite Bntr)un man@on comun %i&ros con.unctiv' ele p=trund Bn splin= unde artera se separ= de ven= iar teaca con.unctiv= dispare Artera splenic= se rami%ic= @i se Bnvele@te de o teac= de lim%ocite teac= lim%atic= periarterial=*pentru c= e Bn mi.locul tecii" artera splenic= central=+ Arteriolele re(ultate sunt Bnvelite de o teac= mai groas= @i %ormea(= corpusculul Malpighi Arteriolele se divid mai departe# apoi la ie@irea din corpusculul Malpighi arteriola d= na@tere la 9 artere pernicilate Acestea se rami%ic= Bn continuare# pierd teaca lim%atic= din .ur @i cap=t= o teac= con.uctiv= elipsoid= %iecare Elipsoidul are " macro%age# %i&ro&laste @i %i&re de reticulin= $in aceste ramuri arteriolare re(ult= capilare sanguine neBnvelite de nici o teac= .2 Teori! "ir"ul!$iei 5n"hise % SCngele# ie@ind din capilare a.unge Bn sinusurile venoase ale pulpei ro@ii# apoi Bn venule# apoi Bn vena splenic= ce iese prin hil SCngele nu p=r=se@te deloc vasul sanguin 22 Teori! "ir"ul!$iei des"hise %

SCngele din capilare iese Bn a%ara vasului Bn ?esutul con.unctiv ce incon.ur= cordoanele celulare din pulpa ro@ie Apoi sCngele se reBntoarce Bn sinusul venos# apoi Bn venule# vena splenic=*din hil+ Ast%el sCngele las= Bn splin= hematiile &=trCne ce tre&uie distruse /2 Teori! "ir"ul!$iei 'i6te % In splin= e-ist= (one cu circula?ie deschis= @i (one cu circula?ie Bnchis= !2 Pul,! !l&+ pre(int=" teci %oliculare periarteriale# corpusculii splenici Malpighi Tecile au strom= o&i@nit=*citoreticul @i re?ea de reticulin=+ !e strom= sunt a@e(ate lim%ocite T# ast%el tecile sunt (ona timo)dependent= a splinei Corpusculul*%oliculul splenic+ Malpighi %ormat din " ) (ona cortical= Bntunecat= ) (ona medular= *centrul germinativ+ ) capilare sanguine ) e populat cu lim%ocite ; @i repre(int= (ona timo)independent= din splin= ) con?in e-centric un ram arterial*permite punerea diagnosticului de organ de splin= " %olicul lim%atic cu arteriol=+ &2 Pul,! ro7ie pre(int= " cordoane celulare ;illroth @i sinusuri venoase Cordoanele celulare au aceea@i strom= pe care se a%l= %oarte multe tipuri de celule" granulocite# agranulocite*lim%ocite8monocite+# trom&ocite # macro%age# plasmocite# %oarte rare megacariocite Sinusurile venoase au cali&ru neregulat# traiect helicoidal @i perete cu endoteliu discontinuu" celule endoteliale la distan?= Bntre ele# cu a-ul mare paralel cu a-ul lung al vasului' pentru a %i men?inute pe loc# Bn .urul lor se a%l= un cerc cu ulte %i&re de reticulin=*circulare+ ce solidari(ea(= celulele "2 3on! '!rgin!l+ pre(int=" ) re?ea de sus?inere reticulinic= ) %oarte mult= vasculari(a?ie ) lim%ocite dispuse i(olat Bn ochiurile re?elei %ormCnd un ?esut ) are %oarte multe celule dendriti%orme

lim%oid di%u(

*un"$ii % 1 organ lim%opoietic ce %ormea(= lim%ocite pentru organism 4 intervine Bn ap=rarea organismului Bn procesul umoral @i celular prin lim%ocitele ; @i T / este locul principal de distrugere a hematiilor Bm&=trCnite Dematiile sunt re?inute aici @i %agocitate de macro%age !rin aceast= degradare se eli&erea(= %ier din hematii ,ierul trece Bn sCnge @i la nivelul m=duvei hematogene este reutili(at pentru %a&ricarea unor noi hematii Ti'usul ) are o capsul= con.unctiv= cu %i&re de colagen# &ogat= Bn vase @i nervi ) din capsul= pleac= septuri vasculo)nervoase ce Bmpart organul Bn lo&i @i lo&uli ) lo&ulul este unitatea mor%o)%unc?ional= ) timusul nu are %oliculi lim%atici

Lo&ulul ti'i" ) are %orm= cu margini neregulate ) are 4 (one" corticala @i medulara Lo&ulul are re?ea de sus?inere cu du&l= origine" ) epitelial= pentru c= organul se de(volt= din pungile / @i 2 &ranhiale *din endoderm+ ) con.unctiv= > ce deriv= din me(oderm Re$e!u! de sus$inere a+ celulele epiteliale B@i modi%ic= %orma# au prelungiri ce se rami%ic= @i vin Bn contact unele cu altele citoreticul*celulele au %orm= asem=n=toare cu celulele reticulare con.unctive+ # dar citoplasma celulelor epiteliale con?ine tono%ilamente @i tono%i&rile &+ e-ist= @i citoreticul %ormat de celule reticulare c+ re?eaua reticular= este alc=tuit= din %i&re de reticulin= *citoreticulul este o pseudore?ea celular=+ .. Corti"!l! > la peri%erie# Bncon.oar= medulara# apare Bntunecat= ) con?ine multe lim%ocite mature Bn special T*sosesc din m=duv= pe cale sanguin=+ ) poate %i socotit= centrul germinativ deoarece aici se nasc multe lim%ocite T @i multe lim%ocite T mor pe loc*%oarte pu?ine lim%ocite T trec Bn medular= @i pe cale sanguin= a.ung s= popule(e (onele timo)dependente din organele lim%oide peri%erice+ ) pre(int= %oarte multe capilare sanguine" Bntre sCnge @i lim%aticele din .ur se %ormea(= &ariera sCnge)timus cu urm=toarele straturi*dispre lumen spre popula?ia de celule lim%ocitare+" 1 Endoteliul vascular continuu 4 mem&rana &a(al= con.unctiv= a vasului sanguin / lam= su&?ire de ?esut con.unctiv Bn care se a%l= o plac= deas= de %i&re de reticulin= 2 mem&rana &a(al= a celulelor epiteliale din a%ar= 9 1)4 rCnduri de celule epiteliale situate pe aceast= mem&ran= &a(al= Ast%el se %ormea(= o &arier= de nep=truns Bntre sCnge @i celulele lim%atice T pentru ca lim%ocitele T s= %ie %erite de agresivitatea antigenului ce le poate distruge 2. Medul!r! ) pe re?eaua de sus?inere du&l= sunt mai pu?ine celule " macro%age# lim%o&la@ti @i lim%ocite mature Bn num=r mai mare *ce trec din cortical=+ ) corpusculii Dassall " Bn num=r varia&il Bn %iecare lo&ul *cresc cu vCrsta+ # au %orm= rotun.it=# ovalar=# celule epiteliale ce @i)au Bncheiat activitatea*nu mai au nucleu# sunt inerte+ celulele se a@ea(= unele peste altele ca %oile Bntr)o ceap= Unii corpusculi Dassall pot con?ine Bn mi.locul lor o su&stan?= hialin= sau lichid sau depuneri de calciu Rolul lor este " ) %orme re(iduale de celule epiteliale %=r= activitate ) pre(en?a lor pune diagnosticul de organ *un"$ii % 1 organ lim%opoietic > %ormea(= lim%ocitele T pentru organism 4 intervine Bn procesul imun al organismului# Bn special Bn imunitatea celular= / %unc?ia endocrin= " secret= timina# timo(ina cu rol de hormoni

Involu?ia timic= " se de(volt= cel mai mult la pu&ertate apoi involuea(= Sesutul timic e Bnlocuit cu ?esut adipos La &=trCni e-ist= insule timice Bncon.urate de adipocite A'igd!lele Sunt urm=toarele " palatine# %aringian=# lingual= inel lim%atic OaldePer A'igd!l! ,!l!tin+ ) este acoperit= de epiteliu &ucal*pluristrati%icat pavimentos moale+ ) epiteliul se Bnvaginea(= li re(ult= cripta amigdalian=*Bn %undul lor r=mCn resturi alimentare sau micro&i+ ) epiteliul e str=&=tut de lim%ocite @i alte celule sanguine ) Bn .urul criptei se g=sesc %oliculi lim%atici secundari cu lim%ocite ;*organ timo) independent+# rare lim%ocite T la peri%eria %oliculului Rol" lim%opoietic @i intervin Bn procesele locale de ap=rare A'igd!l! #!ringi!n+ ) e acoperit= de epiteliu pavimentos strati%icat cilindric ciliat*T+ de tip respirator ) su& epiteliu se a%l= %oliculi lim%atici secundari cu lim%ocite ; A'igd!l! lingu!l+ ) este acoperit= de epiteliu de tip masticator*pavimentos pluristrati%icat cu (one de cheratin= @i para:erato(= cu scopul de a o prote.a+

8esut li'#!ti" di#u) ) Bn corionul tuturor mucoaselor organelor cavitare" digestive# c=ile respiratorii# urinare# de e-cre?ie ) lim%ocite r=spCndite la BntCmplare Bn @esutul con.unctiv al mucoaselor ) se g=sesc Bn intestinul su&?ire*Bn special ileon+ ) nu au capsul= ) sunt alc=tuite din %oliculi lim%atici solitari sau grupa?i ,oliculii nu au 4 (one di%erite# au aspect uni%orm*primar @i secundar+ ) au mai multe lim%ocite# ; dar destul de numeroase lim%ocite T ) lim%ocitele ; din pl=cile !ePer secret= Bn principal imuoglo&uline A ) pentru a %i stimulate au @i ele celule pre(entatoare de antigen*sunt Bn epiteliul intestinal @i se numesc celule M+ Pl+"ile Pe9er

Curs 6 Trimestru 2
C!4it!te! &u"!l+

) este primul segment al tu&ului digestiv ) particip= la " ) articularea cuvintelor *lim&a# &u(ele @i din?ii+ ) determinarea e-presiei %e?ei *mu@chii o&ra.ilor+ ) primul act al digestiei ) e-amenul cavit=?ii &ucale e o&ligatoriu ' se reali(ea(= la s%Cr@it ) Bn aceast= regiune B@i au originea apro-imativ 9E din totalitatea cancerelor *destul de mult+ ' tumoarea malign= tre&uie cunoscut= %oarte &ine de timpuriu ) este alc=tuit= din urm=toarele elemente " ) vesti&ul *m=rginit de &u(e @i o&ra.i+ ) arcadele dentare @i din?ii ) cavitatea &ucal= propriu)(is= ce con?ine tavanul > alc=tuit din palat dur @i palat moale podea > din care proemin= lim&a istmul &uco)%aringian > ce se deschide posterior Bn %aringe Structur= histologic= general=

1 Mucoasa > alc=tuit= din epiteliu strati%icat pavimentos ne:eratini(at# :eratini(at sau para:eratini(at *are strat cornos iar celulele cornoase# de@i au :eratin=# B@i p=strea(= nucleii+ ) lamina propria alc=tuit= din ?esut con.unctiv la4 Su&mucoasa ) ?esut con.unctiv la) con?ine glande salivare mici / Musculara ) mu@chi stria?i 2 Raport cu pielea @i epiteliul respirator Mu"o!s! 1 Masticatorie > acoper= palatul dur @i gingia 4 $e c=ptu@ire ) acoper= pere?ii vesti&ulului *&u(e @i o&ra.i+ ) e repre(entat= @i de mucoasa alveolar= ) acoper= podeaua cavit=?ii &ucale# %a?ain%erioar= a lim&ii# palatul moale / Speciali(at= *gustativ=+ > %a?a superioar= a lim&ii 1 Mucoasa masticatorie din palatul dur ) ine-tensi&il=# legat= %erm de os ) epiteliu pavimentos strati%icat > :eratini(at# ne:eratini(at# para:eratini(at ) lamina propria alc=tuit= din ?esut con.unctiv la- cu" strat papilar cu multe papile# capilare sanguine# %i&re nervoase# corpusculi Meissner' strat reticular *pro%und+ alc=tuit din ?esut dens semiordonat ) %i&rile de ancorare cu epiteliul Su&'u"o!s! ,!l!tului dur

) nu e-ist= pe ra%eul median @i pe gingie ) e a@e(at= pe osul palatin ) acolo unde e-ist=# Bn partea anterioar= are ?esut adipos @i Bn partea posterioar= are multe glande salivare mici 2. Mu"o!s! de "+,tu7ire ) este e-tensi&il= @i elastic= @i se adaptea(= ) este alc=tuit= din epiteliu pavimentos ne:eratini(at cu trei straturi " &a(al# spinos# super%icial# @i celule din urm=toarele tipuri" :eratinocite# Langerhans# melanocite# celule Mer:el *receptori mecanici+ ) este alc=tuit= @i din epiteliu para:eratini(at ) lamina propria este alc=tuit= din ?esut con.unctiv la- cu papile# con?ine %i&re nervoase TNL ce p=trund Bn epiteliu @i corpi Meissner Su&'u"o!s! ) este alc=tuit= din ?esut con.unctiv la) este pre(ent= cu e-cep?ia %e?ei in%erioare a lim&ii ) are &en(i de colagen ceea ce implic= o re(isten?= crescut= ) are %i&re elastice elasticitate necesar= mai ales la o&ra.i *pentru ca ei s= nu %ie mesteca?i+ ) este legat= de mu@chi sau de os ) con?ine glande salivare mici# ce se e-tind Bn mu@chi# vase sanguine# lim%atice# nervi Raporturi" cu mucoasa respiratorie# pielea# osul# arcadele dentare

) !e %a?a intern= a o&ra.lor# Bn apropierea comisurii la&iale# e-ist= glande se&acee de culoare gal&en= *granulele Cordance+ ) Mucoasa de c=ptu@ire pre(int= (one de trecere Bntre mucoasa &ucal= @i cea respiratorie *pe %a?a posterioar= a palatului moale+ @i Bntre mucoasa &ucal= @i cea digestiv= *Bn %aringe+ ) orice (on= de trecere Bntre tipuri di%erite de epitelii pre(int= o rat= mai mare de divi(iune a celulelor# aceste (one avCnd un risc mai mare de apari?ie a cancerelor *$ E canalul cervical al colului uterin @i epiteliul e-tern al vaginului > cancerul de col uterin

/. Mu"o!s! s,e"i!li)!t+ ) se a%l= pe %a?a superioar= a lim&ii ) este alc=tuit= din epiteliu strati%icat pavimentos ) lamina propria este un ?esut con.unctiv la 18/ posterioar= corespunde &a(ei lim&ii ) este alc=tuit din ?esut pavimentos strati%icat ne:eratini(at cu cripte *invagin=ri adCnci+

) lamina propria con?ine amigdalele linguale *aglomer=ri de %oliculi lim%atici+ @i glande salivare mici 18/ posterioar= @i 48/ anterioare sunt separate de V)ul lingual > @an?ul terminal *vestigiu al ductului tiro)glos+ 48/ anterioare corespund corpului @i vCr%ului lim&ii P!,ilele lingu!le ) sunt ridic=turi ale epiteliulu @i ale laminei propria de dedesupt ) a-ul lor con@ine ?esut con.unctiv la-# iar epiteliul lor este strati%icat pavimentos ) sunt de patru tipuri" %ili%orme# %ungi%orme# circumvalate *Bncon.urate de un @an? la &a(=+# %oliate *numai la sugari+ Papilele Fili orme ) sunt cele mai multe *pe toat= supra%a?a lim&ii+# au %orm= conic= ) con?in epiteliu strati%icat pavimentos :eratini(at ) nu au muguri gustativi# au rol mecanic Papilele Fungi orme ) sunt mai rare pe supra%a?=# dar mai %recvente pe margini ) sunt %ormate din epiteliu strati%icat pavimentos ne:eratini(at ) au muguri gustativi Papilele Circumvalate ) sunt Bn num=r de 5)14 situate anterior de V)ul lingual ) sunt alc=tuite din epiteliu strati%icat pavimentos ne:eratini(at ) au muguri gustativi ) au glande salivare mici *von Elmer+ Bn lamina propria

Mugurii gust!ti4i ) se g=sesc Bn epiteliul palpilelor %ungi%orme# %oliate @i circumvalate# precum @i Bn epiteliul %aringian ) au un corp palid ovoidal# cu trei tipuri de celule la MICR6SC6!UL 6!TIC " ) de sus?inere *Bnalte+ ) neuroepiteliale sen(oriale *Bnalte+ ) &a(ale *mici# scunde+ ) celulele Bnalte converg spre supra%a?= @i delimitea(= un por gustativ ) la %iecare por vin %i&re nervoase sen(oriale din nervii VII sau IA

La MICR6SC6!UL ELECTR6NIC " ) celule de sus?inere ce con?in granule de secre?ie *proteoglicani+ ) neuroepiteliu ce pre(int= microvili spre por @i unul singur e lung @i gros *spre por+ $in celulele &a(ale *generatoare+ apar celulele de sus?inere apoi celulele neuroepiteliale cu microvili mul?i @i celulele neuroepiteliale cu un microvil mare Celulele cu un microvil mare eli&erea(= la polul &a(al *spre %i&ra nervoas=+ osu&stan?= cu rol de madiator atunci cCnd e-ist= su&stan?e sapide ) gustul acru e dat de su&stan?e acide *ac?ionea(= prin canalul de L deschidere depolari(are+ ) su&stan?ele s=rate se presupune c= ar ac?iona prin canale de Na deschidere depolari(are ) su&stan?ele dulci @i amare se pare c= ar avea receptorii Bn mem&rana celulelor neuroepiteliale Mu7"hii li'&ii Sunt mu@chi stria?i e-trinseci @i intrinseci a@e(a?i pe / planuri " longitudinal# ori(ontal# longitudinal# o&lic Iner4!$i! li'&ii ) motorie prin nervul AII ) sen(orial= " 48/ anterioare prin nervul VII# iar 18/ posterioar= prin nervul IA ) sen(itiv= *tact# durere# cald# rece+ " 48/ anterioare prin nervul V# iar 18/ posterioar= prin nervul IA ) vegetativ= >simpatic= @i parasimpatic=> pentru vase @i glande salivare ) neuronii postganglionari simpatici se a%l= Bn ganglionul cervical simpatic# iar cei postganglionari parasimpatici sunt intramurali

Dintele 7i stru"turile !so"i!te ) e-ist= dou= tipuri de din?i " ) din?ii deciduali " *4 incisivi# 1 canin# 4 premolari+-2# ) din?ii permanen?i " *4 incisivi# 1 canin# 4 pemolari# / molari+-4 ) sunt %orma?i din ) perete dur " dentina acoperit= de smal? *acoper= dentina la nivelul coroanei+ @i cement *acoper= dentina la nivelul r=d=cinii+ ) cavitatea pulpar= ce se continu= cu canalul apical ce se deschide prin %oramen apical *la vCr%ul r=d=cinii+ con?ine pulpa dentar=# vase @i nervi S'!l$ul ) este un material e-tracelular %oarte mult minerali(at# con?inCnd" UQE mineral de hidro-i) apatit=# 2E materie organic= F ap=

) e %ormat din prisme adamantine F su&stan?= interprismatic= ) ia na@tere numai Bn timpul vie?ii intrauterine de amelo&la@ti ) pre(int=" ) linii incrementale Ret(ius *sunt aproape paralele cu supra%a?a smal?ului+ ) tu%ele*K+ smal?ului# care sunt neregularit=?i Bntre smal? @i dentin= ) liniile Ret(ius sunt de mai .oas= minerali(are *repre(int= etape Bn depunerea calciului+ ) matricea organic= este alc=tuit= din enameline @i are rol Bn prote.area tu%elor Dentin! ) este alc=tuit= din 30E apatit= ) pre(int=" ) linii incrementale *de cre@tere+ von E&ner *una e mai groas= @i se nume@te linia 6Ven+ ) tu&uli dentinali *Tomes+ " ad=postesc 1 prelungire apical= a unui odonto&last *celul= ce secret= dentina+ ) strat granulos *Tomes+ ) lacune *C(erma:+ ) /0E materie organic= cu U0E colagen I @i 10E glico()amino)glicani @i %os%o)proteine Celulele ) sunt odonto&la@ti cu" ) corp cilindric ce con?ine retiul endoplasmatic rugos# aparat Golgi# granule de secre?ie *secret= colagenul#GLIC67)AMIN6)GLICANI# %os%oproteine+# mitocondrii @i corpusculii a&ac ) odonto&la@tii particip= la minerali(are ) prelungire *Tomes+ Bn tu&ulii dentinali# microtu&uli# micro%ilamente# granule de secre?ie# mitocondrii ) comple-e .onc?ionale apico)laterale ) spa?iile intercelulare sunt str=&=tute de %i&re de colagen *von Lor%+ @i %i&re nervoase

Pul,! dent!r+ ) celulele sunt odonto&la@ti la peri%erie# %i&ro&la@ti# macro%age# mastocite# leucocite migrate ) matricea este %ormat= din %ascicule mici de %i&re de colagen# proteoglicani sul%ata?i @i nu are %i&re elastice Iner4!$ie ) %i&re vegetative din ganglionul cervical simpatic *pentru vase+ ) %i&re sen(itive din ganglionul nervului V care vin la corpul @i prelungirea apical= a odonto&lastului

V!s"ul!ri)!$i! ) re?ea capilar= su&odonto&lastic= din care pornesc anse capilare Bn stratul odonto&la@tilor G capilare %enestrate# a@e(ate pe o mem&ran= &a(al= ) prelungirile odonto&la@tilorvce sunt sen(ori de durere Ce'entul ) este un ?esut similar cu osul ) reali(ea(= ata@area dintelui de osul alveolar ) este alc=tuit din 29)90E apatit=# 90)99E colagen I @i proteoglicani ) are (one acelulare @i (one celulare repre(entate de cementocite ) nu este vasculari(at @i se hr=ne@te prin di%u(iune de la nivelul alveolei dentare Lig!'entul ,eriodont!l ) este echivalent cu periostul osului alveolar ) are / componente" 1 ?esut con.unctiv dens alc=tuit din %i&re de colagen transversale ce ies din cement# traversea(= spa?iul dintre r=d=cin= @i os @i a.ung Bn os' %i&re de o-Ptalan logitudinale *con%er= elasticitate+' %i&ro&la@ti *secret= sau resor& colagenul+ 4 ?esut con.unctiv la- alc=tuit din %i&ro&la@ti @i vase sanguine# termina?ii nervoase *vasele au rol de hr=nire prin di%u(ie a cimentului+ / epiteliu alc=tuit din insule epiteliale Malasse( G vestigiu al de(volt=rii ligamentului ) are urm=toarele %unc?ii" de ata@are# suport# mo&ilitate# transmite %or?ele mecanice de la dinte la osul alveolar# Bn remodelarea osului# Bn nutri?ia cementului# Bn propriocep?ie# Bn erup?ia dintelui

Al4eol! dent!r+ ) este alc=tuit= din osul alveolar# care este %ormat dintr)un strat nelamelar *inse?ia ligamentului periodontal+ @i un strat lamelar ) osul de sus?inere alc=tuit dintr)un strat lamelar ingi! ) con?ine mucoas= masticatorie alc=tuit= din epiteliu strati%icat pavimentos *:eratini(at# ne:eratini(at# para:eratini(at+ ) epiteliul este ata@at prin hemidesmo(omi de o mem&ran= &a(al= ce ader= de smal? alc=tuind acest dispo(itiv de ata@are epitelial *Gottlie&+ ) lamina propria ce con?ine %oarte multe papile con.unctive ce o ata@ea(= de epiteliu @i %i&re de colagen ce o ata@ea(= de osul alveolar

) periodon?iumul este %ormat din urm=toarele elemente" cement# os alveolar# ligament periodontal# gingie ) &oala periodontal= *paradonto(a+ a%ectea(= toate aceste componenete ce sunt interdependente

Curs 7 trimestru 2

Tu&ul digestiv
!lanul de organi(are al tu&ului digestiv"
Mu"o!s! ) Este %ormat= din " 1 epiteliu de acoperire ) ce vine Bn contact direct cu lumenul @i este de dou= tipuri > strati%icat pavimentos ne:eratini(at sau simplu cilindric $e)a lungul tu&ului digestiv e-ist= @i (one unde tran(i?ia nu se %ace &rusc 4 corion *lamina propria+ ) alc=tuit= din ?esut con.unctiv la-# con?inCnd" celule imuno) competente cu activitate imunologic=# capilare sanguine @i lim%atice ce preiau moleculele a&sor&ite# termina?ii nervoase# glande / musculara mucoasei ) ce apare ca o p=tur= su&?ire de musculatur= neted= Este dispus= pe dou= straturi " unul circular ) intern @i altul longitudinal > e-tern' prin contrac?ie d= posi&ilitatea reali(=rii unor mi@c=ri ale mucoasei ) Ac?ionea(= ca o &arier=# prote.Cnd organismul de migrarea unor celule neopla(ice ) $intre componentele sale# epiteliul de acoperire di%er= de la un segment la altul ) La anumite nivele mucoasa %ormea(= evagin=ri sau invagin=ri" evagin=rile sunt %ormate de vilo(it=?i *numai mucoasa+ sau pliuri *mucoasa @i su&mucoasa+# cu rol Bn cre@terea supra%e?ei de contact al mucoasei cu con?inutul lumenului invagin=rile %ormea(=" a+ glande" ) p=trunde spre corion %=r= a dep=@i musculara mucoasei @i %ormea(= glande mucoase ) dep=@e@te musculara mucoasei @i p=trunde pCn= Bn su&mucoas= %ormCnd glande su&mucoase ) au rol Bn cre@terea supra%e?ei de secre?ie &+ canale de e-cre?ie ce str=&at toat= grosimea peretelui digestiv @i a.ung la %icat @i pancreas Tuni"! su&'u"o!s+ $in punct de vedere structural e %ormat= din ?esut con.unctiv moderat dens la nivelul c=ruia num=rul de celule e sc=(ut %a?= de corion Elementele %i&rilare sunt %i&re de colagen @i cCteva %i&re de elastin= ) apar vase sanguine cu cali&rul cel mai mare din tot peretele tu&ului digestiv @i vase lim%atice' apare ?esut lim%oid ca noduli ' g=sim ple-ul intrinsec Meissner# iar la nivelul eso%agului @i duodenului glande

Tuni"! 'us"ul!r+

) cu e-cep?ia p=r?ii superioare a eso%agului @i a s%incterului anal e-tern# este alc=tuit= din ?esut muscular neted ) se organi(ea(= Bn dou= straturi " unul circularintern @i altul longitudinal e-tern ) contrac?iile musculaturii circulare asigur= mic@orarea lumenului tu&ului digestiv# comprimCnd con?inutul @i amestecCndu)l cu sucurile digestive ) contrac?iile musculaturii longitudinale generea(= undele peristaltice ce asigur= progresia con?inutului ) prin Bngro@area musculaturii circulare se %ormea(= s%inctere digestive *s%incterul %aringo) eso%agian este striat+ ) Bntre cele dou= straturi de musculatur= se a%l= ?esut con.unctiv la- ce con?ine vase @i ple-ul nervos Auer&ach Tuni"! e6tern+ ) este %ormat= din ?esut con.unctiv cu vase @i nervi ) poate %i adventice sau seroas= ) adventice este dac= este alc=tuit= din ?esut con.unctiv la- ce Bncon.ur= structura @i o ancorea(= de organele vecine" eso%agul toracic# rectul# duodenul# colonul ascendent# colonul descendent au adventice' Bn rest organele tu&ului digestiv au seroas= ) seroasa este ?esut con.unctiv acoperit de me(oteliu *?esut epitelial simplu pavimentos+)%oi?a visceral= a peritoneului Vasculari(a?ia ) vasele provin de la nivelul ?esutului con.unctiv din adventice @i de la nivelul me(ourilor ) cele mai mari arteriole se a%l= Bn tunica su&mucoas= @i au dispo(i?ie longitudinal= ) arteriole cu acea@i dispo(i?ie# dar de cali&ru mai mic se a%l= @i Bn tunica e-tern= ) din ele pornesc ramuri spre mucoas= @i muscular=# Bn mucoas= %ormCnd ple-uri periglandular iar Bn intestin %ormCnd capilare %enestrate Bn a-ul vilo(it=?ii ) venulele postcapilare se vars= Bn vene @i acestea se a%l= Bn tunica su&mucoas=# trec Bn tunica muscular= @i apoi Bn tunica e-tern= ) circula?ia lim%atic= Bncepe prin capilare lim%atice ce se rami%ic= Bn su&mucoas= *sunt prev=(ute cu numeroase valvule+ apoi a.ung Bn muscular= @i apoi Bn tunica e-tern= Sesutul lim%oid ) poate apare su& dou= %orme " ?esut lim%atic di%u( @i ?esut lim%atic Bn %oliculi ) apare ini?ial Bn structura corionului# ulterior se poate e-tinde @i Bn su&mucoas=

a+ Sesutul lim%atic di%u( ) se a%l= la nivelul corionului# predomin= lim%ocitele T # con?ine monocite# plasmocite# eo(ino%ile# mastocite ) asigur= corionului sediul ma.or Bn procesele de ap=rare la nivelul tu&ului digestiv &+ Sesut lim%atic Bn %oliculi

) apare ini?ial Bn mucoas= @i se poate e-tinde pCn= Bn su&mucoas= ) %oliculii pot %i i(ola?i *solitari+" eso%ag# stomac)regiune piloric=# intestin su&?ire @i gros grupa?i " ileon *pl=ci !ePer+# apendice ) con?in lim%ocite T @i lim%ocite ; ) Bn epiteliul de acoperire ce se a%l= Bn dreptul agregatelor nodulare se a%l= celule M cu rol Bn ini?ierea r=spunsului imun local ) acest ?esut are la polul apical micro%alduri sau microvili Bn %unc?ie de momentul %unc?ional al celulei' microvilii sunt mai lungi# mai pu?ini ca la celulele a&sor&ante ) corpul celulei e adCnc invaginat de lim%ocite migrate sau de pseudopodele unor monocite La apari?ia Bn lumenul intestinal a antigenului# celulele M preiau prin endocito(= molecula de antigen @i o elimin= Bn spa?iul e-tracelular adiacent unde se a%l= lim%ocite migrate @i pseudopodele monocitelor Aici antigenul este preluat de monocite pre(entatoare de antigen# care le pre(int= lim%ocitelor adiacente Lim%ocitele migrea(= apoi Bn nodulii lim%atici din corion# apoi prin duct toracic Bn circula?ia sanguin= Lim%ocitele sunt readuse Bn corion prin circula?ia sanguin= Lim%ocitele se di%eren?ia(= Bn plasmocite ce secret= imunoglo&ulinele @i Bn special Imunoglo&ulina A Imunoglo&ulina A interac?ionea(= cu receptorii speci%ici ce se a%l= la &a(a celulei epiteliale# p=trund @i traversea(= celula epitelial= In timpul travers=rii Imunoglo&ulina A se completea(= cu o glicoprotein= secretoare ce prote.ea(= Imunoglo&ulina A de ac?iunea proteolitic= a en(imelor din tu&ul digestiv Imunoglo&ulina A se a%l= Bn glicocali-# spre lumen Inerva?ia ) este asigurat= de sistemul nervos vegetativ @i de ple-urile intramurale !le-urile intramurale" ) se Bntind de la eso%ag pCn= la s%incterul anal intern pe toat= lungimea tu&ului digestiv ) au un num=r mare de neuroni apro-imativ 100 de milioane de neuroni ) neuroni sunt asem=n=tori din punct de vedere %unc?ional cu cei din sistemul nervos central @i pot ac?iona independent de ac?iunea SNC constituie creierul tu&ului digestiv ) ini?ial s)a considerat c= ele repre(int= e%eren?a vegetativ=# ulterior demonstrCndu)se c= mul?i neuroni de aici nu sunt conecta?i cu %i&rele preganglionare ) repre(int= partea componenet= a SNC migrat= Bn peretele tu&ului digestiv cu capacitatea de a %unc?iona independent ) ple-urile men?in leg=tura cu SNC# leg=tur= prin %i&re vegetative ) reali(ea(= un control local al activit=?ii tu&lui digestiv# control ce poate %i in%luen?at de centrii din nevra) asigur=" controlul secre?iei e-o @i endocrine al mucoasei digestive# controlul microcircula?iei din tu&ul digestiv# controlul motilit=?ii tu&ului digestiv# reglarea r=spunsului imun ) e alc=tuit din ganglioni mici ce con?in / pCn= la 90 de neuroni# neuroni ce pot %i din punct de vedere %unc?ional de mai multe tipuri# con?in %i&re nervoase amielinice ce sta&ilesc cone-iuni cu ganglionii @i %ormea(= o re?ea# con?in celule gliale Bn num=r mai mare decCt neuronii# asem=n=toare unor astrocite %i&roase# cu rol Bn des%=@urarea r=spunsului imun din peretele tu&ului digestiv# secretCnd interleu:ine @i unele e-prim= antigeni din clasa 4 de histocompati&ilitate

) neuronii sunt " a%eren?i intrinseci# interneuroni# motori se o%er= posi&ilitatea reali(=rii unor re%le-e scurte locale ) neuronii a%eren?i intrinseci vor %orma componenta a%erent= a re%le-ului local ) interneuronii %ac leg=tura dintre cei a%eren?i @i cei locali ) neuronii motori sunt e-citatori sau inhi&itori ) a-onii neuronilor motori se pot distri&ui direct la e%ectori sau indirect %olosind o celul= intermediar= din tu&ul digestiv# o celul= endocrin=# celul= din sistemul imun *mastocit+# celul= intermediar= Ca.al *nu sunt neuroni# dar au capacitatea de pace)ma:er @i sus?in activitatea spontan= a tu&ului digestiv+ ) cone-iunile ple-urilor se reali(ea(= prin " %i&re sen(itive# Bn ca(ul parasimpaticului# prin %i&re vagale cu originea Bn ganglionul nodal al vagului' duc in%orma?iile de la organele digestive Bn nevra-# sunt stimuli de distensie# varia?ie de compo(i?ie chimic= %i&re sen(itive simpatice ce au originea Bn ganglionul spinal# sunt stimulate de durere# in%orma?iile a.ung Bn nevra-# de unde prin e%eren?= in%luen?ea(= neuronii din ple-ul intramural %i&re parasimpatice cu e%ect e-citator pe neuroni motori din ple %i&re simpatice ce sunt %i&re postganglionare adrenergice @i se distri&uie direct la neuronii secretori# direct spre e%ector *musculatura sau vase sanguine+ !atologie ) lipsa sau distrugerea selectiv= a neuronilor motori din ple-ul mienteric 1 Atala(ia " ) le(iune a neuronilor motori din ple-urile intramurale ce se a%l= la nivelul eso%agului# le(iune de tip inhi&itor ) ca urmare# s%incterul cardia @i musculatura eso%agian= nu se mai rela-ea(=# se produce o dilatare a eso%agului terminal prin hipertro%ia musculaturii eso%agiene ce se vor mani%esta prin v=rs=turi# re%lu- eso%agian etc 4 ;oala Dirschprung ) le(iune inhi&itorie a neuronilor motori# le(iune congenital=# selectiv= de la nivelul colonului sigmoid# rect ) r=mCne contractat tot colonul sigmoid @i rectul ) constipa?ie re&el= care din cCnd Bn cCnd# la intervale de (ile sau s=pt=mCni este urmat= de scaune a&undente ) distensie a&undent= Bnso?it= uneori de dureri a&dominale datorit= acumul=rii ga(elor ) megacolon

Eso#!gul ) este un tu& muscular cu lungimea de 49 cm la adult ) se a%l= cea mai mare parte Bn cavitatea toracic=# cu un traiect a&dominal de 4)2 cm str=&=tCnd dia%ragma

Mucoasa ) este mai groas= dec=t Bn restul tu&ului digestiv# are un epiteliu strati%icat pavimentos ne:eratini(at alc=tuit din 1)/ straturi de celule &a(ale ) celulele de deasupra celulelor &a(ale con?in granule de :eratohialin= ) cCnd mucoasa eso%agian= e supus= traumelor mecanice granulele de :eratohialin= pot reali(a (one de :eratin= ) mai e-ist= @i alte tipuri de celule" 49E din indivi(ii s=n=to@i au @i celule ce apar?in sistemului nervos endocrin di%u( cu posi&ilitatea apari?iei Bn condi?ii patologice de carcinoame cu celule mici# originare Bn mucoasa eso%agian= 5E din su&iec?ii normali au melanocite# cu posi&ilitatea producerii unor tumori rapide numite melanoame primare eso%agiene ) Bn stratul &a(al se a%l= celule Langerhans ) uneori pot e-ista insule de epiteliu cilindric ciliat din via?a em&rionar=# %orma?iune numit= WEso%ag ;arretW # cu risc de declan@are a in%lama?iei @i ulcera?iei Bn ca( de re%lu- gastro) eso%agian ) tran(i?ia spre epiteliul gastric e &rusc=# reali(Cndu)se la 1)1#9 cm deasupra ori%iciului cardial Corionul mucoasei ) este alc=tuit din ?esut con.unctiv %ormCnd spre epiteliu papile con.unctive Bnalte la contactul cu acestea ) ?esutul con.unctiv este mai s=rac Bn celule ) apar glande eso%agiene mucoase doar Bn partea in%erioar= @i partea superioar= a eso%agului ) glandele eso%agiene sunt glande simple# tu&ulare rami%icate# de tip mucos# produsul mucos eliminCndu)se Bn lumenul eso%agului ) con?ine ?esut lim%atic nodular# noduli ce apar Bn .urul canalelor de e-cre?ie ale glandelor @i la nivelul .onc?iunii eso)gastrice Musculara mucoasei ) este alc=tuit= Bn cea mai mare parte din %i&re musculare longitudinale ) partea in%erioar= a eso%agului are @i strat circular intern ) apare mai groas= cCnd se organi(ea(= pe dou= straturi Submucoasa ) are o cantitate mai mare de %i&re elastice ce permit distensia eso%agului la trecerea &olului alimentar ) eso%agul are un sistem venos %oarte &ine de(voltat ) o parte din venele eso%agului se deschid Bn venele gastrice %ormCnd o anastomo(= porto) cav=# ast%el BncCt o presiune crescut= sau sc=(ut= Bn sistemul port e-ist= repercusiuni asupra venelor eso%agiene ) glandele eso%agiene propriu)(ise sunt mult mai &ine de(voltate Bn X superioar= a eso%agului # sunt glande simple# tu&ulo)acinoase# de tip mucos# secretCnd un mucus acid ) canalele lor de e-cre?ie se deschid Bn lumenul eso%agului ) canalele de e-cre?ie au o parte dilatat= cCnd se deschid Bn lumen > chisturi eso%agiene *partea dilatat= e o&struat= de mucus+ ) celula mucoas= predomin= Bn aceste glande ) mai e-ist= celule secretoare de li(o(im# pepsinogen @i oncocite# care sunt celule epiteliale alterate# e-ist= a&ia dup= vCrsta de 90 de ani

) oncocitele sunt celule cu citoplasma a&undent=# granular=# eo(ino%il=# mitocondrii# su%erind un proces de alterare Musculara ) Bn Y superioar= a eso%agului e alc=tuit= din %i&re musculare striate ) Bn a doua p=trime apar @i %i&re musculare netede# propor?ia lor crescCnd pe m=sur= ce se apropie de mi.locul eso%agului ) Bn ultimele dou= p=trimi musculatura este e-clusiv neted= ) ?esutul muscular se organi(ea(= pe cele dou= straturi# inclusiv la nivelul musculaturii striate

Sto'!"ul ) este locali(at su& dia%ragm# delimitat de ori%iciile cardia @i pilor# cu rol de re(ervor de alimente# cu o important= %unc?ie e-ocrin= *1000)1900 ml suc gastric842h+# endocrin= " peptide @i amine prin celulele sistemului nervos endocrin di%u( ) are rol Bn procesele de digestie @i de a&sor&?ie" unii ioni# apa# unele medicamente Mucoasa

a) Epiteliul ) din punct de vedere histologic are / regiuni" regiunea cardial=# regiunea %undic= @i a corpului# regiunea piloric= cu antrum @i canal piloric ) %ormea(= cu su&mucoasa pliuri gastrice ce dispar cCnd stomacul se destinde ) la supra%a?= se a%l= @an?uri pu?in adCnci ce delimitea(= ariile gastrice ) la nivelul %iec=rei arii gastrice se a%l= numeroase ori%icii > cripte*%oveole+ gastrice# ce sunt invagin=ri ale epiteliului de acoperire ) epitelii simple cilindrice ) epitelii de acoperire %ormate dintr)un rCnd de celule > celule mucoase de supra%a?= ) acest tip de celule se a%l= @i la nivelul criptelor ) celulele mucoase de supra%a?= " au %orm= cilindric=# nucleii u@or oval @i situat pre polul &a(al al celulei' citoplasma are mucin= spre polul apical dCnd o culoare palid=# are apical granule de secre?ie mici delimitate de mem&rane golgiene @i dense la %lu-ul de electroni' are reticul endoplasmatic rugos Bn (ona &a(al=# cu mitocondrii printre cisternele lui' aparatul Golgi se a%l= supranuclear' are microvili scur?i' pentru cele ce delimitea(= criptele gastrice num=rul de granule de secre?ie este sc=(ut' au rol Bn secre?ia de mucus neutru o parte Bn sucul gastric# iar alt= parte %ormea(= o pelicul= protectoare de mucus ce prote.ea(= mucoasa de apari?ia ulcerului gastric b) Corionul ) are con?inut mare Bn celule imunocompetente @i Bn %oliculi lim%ocitari solitari Bn regiunea piloric= ) are con?inut Bn glande gastrice ce se deschid la nivelul criptelor gastrice ) valoarea raportului nr glande*19 milioane+8nr cripte*/ milioane+ este supraunitar=

) glandele gastrice sunt simple# tu&ulare @i rami%icate# clasi%icCndu)se dup= regiunea Bn care se a%l= " glande cardiale# glande gastrice propriu)(ise# glande pilorice ) glandele gastrice propriu)(ise sunt cele din regiunea %undic= @i a corpului gastric ) Bntre criptele gastrice @i glandele gastrice se crea(= un anumit raport Regiunea cardial= ) criptele sunt pu?in adCnci# acoper= 1 din grosimea mucoasei ) glandele sunt lungi# sinuoase cu lumen larg Regiunea piloric= ) cripta e adCnc=# acoper= 1 din grosimea mucoasei ) glanda e scurt=# sinuoas= cu lumen larg ) am&ele tipuri de glande sunt glande de tip mucos *predomin= celulele mucoase+ ) oca(ional e-ist= " celule parietale ce secret= DCl# celule secretoare de li(o(im# celule endocrine*Bn regiunea piloric=+# celule nedi%eren?iate Regiunea %undic= @i corpul gastric ) cripta e pu?in adCnc=# 1 din grosimea mucoasei ) glandele sunt lungi# rectilinii# tu&ulare# uneori &i%urcate Bn partea pro%und=# cu lumen Bngust ) aici g=sim " celule mucoase ale colului# celule parietale *o-intice+# celule principale *pepsinogen# (imogene+# celule nedi%eren?iate# celule endocrine ale sistemului nervos endocrin di%u( ) glanda gastric= este alc=tuit= din corp# col ce vine Bn raport cu cripta# &a(=

i+ Celulele mucoase ale colului" ) Se a%l= printre celulele parietale Bn partea superioar= a glandei gastrice propriu)(ise# seam=n= %oarte &ine cu celulele mucoase de supra%a?=# au nucleul situat spre polul &a(al @i e rotund ) citoplasma din (ona nucleului e mai pu?in intens &a(o%il=# cu con?inut crescut Bn reticul endoplasmatic rugos ) granulele de secre?ie de la polul apical sunt mai pu?in dense la %lu-ul de electroni ) au rol Bn secre?ia mucusului acid ii+ Celulele parietale" ) se a%l= pe toat= lungimea glandei ) predomin= Bn partea superioar= a glandei ) apar i(olate sau Bn grupuri mici ) sunt celule s%erice sau piramidale cu nucleu mare# rotund# central# pot %i &inucleate ) citoplasma este intens acido%il= ) polul &a(al e Bn raport cu mem&rana &a(al= ) polul apical comunic= cu glanda# gnu atinge supra%a?a epiteliului ) are mitocondrii# reticul endoplasmatic neted &ine organi(at ) reticulul endoplasmatic rugos# comple-ul Golgi sla& repre(entat# sunt situate spre polul &a(al ) apare un sistem canalicular cu microvili @i altul tu&ulo)ve(icular ce are mem&rane netede ce sinteti(ea(= re(erve mem&ranoase ce pot %i trans%erate la nivelul canaliculelor %ormCnd microvili ) celula e implicat= Bn sinte(a @i secre?ia de DCl

) Bn sinte(= sistemul canalicular e &ogat# cu microvili # iar sistemul tu&ulo)ve(icular e aproape a&sent ) Bn repaus sistemul canalicular e redus# num=rul microvililor e sc=(ut# iar sistemul tu&ulo) ve(icular e intens repre(entat ) celulele mai secret= @i %actor intrinsec ) con?in mult= anhidra(= car&onic= ) preia prin di%u(iune C64 din sCnge # %ormea(= acidul car&onic*D4C6/+# disocia(= Bn ioni de hidrogen @i de &icar&onat# acesta din urm= BntorcCndu)se Bn mediul intern# iar cel de D este pompat activ la nivel apical datorit= pompei hidrogen8potasiu *omepra(olul inhi&= activitatea pompei+ ) clorul e transportat activ de)a lungul celulei parietale ) prin com&inarea hidrogenului @i clorului se %ormea(= DCl la supra%a?a sistemului canalicular # la nivelul microvililor ) celulele au receptori pentru histamin=# gastrin= ) %actorul intrinsec este o glico)protein= indispensa&il= a&sor&?iei la nivelul ileonului de vitamin= ;14 ) aclorhidria poate %i provocat= de " lipsa celulelor parietale# anemia perinicioas= ;irmer ) Bn %icat se a%l= depo(ite importante de vitamin= ; 14

Curs U

*ICATUL. PANCREASUL.

*ICATUL" ) este cea mai mare glanda din organism ) la nou nascut repre(inta circa 18/0 din greutatea corpului ) la adult este a 90)a parte din greutatea corpului ) este un organ vital# incapsulat# parenchimatos ) contine o importanta populatie celulara *de origine epiteliala ma.oritatea G hepatocite+ alaturi de tesut con.unctiv in cantitate mica !"#$%$E% M&'F&(&)#C% % F#C%$!(!# 1 Lo&ulul hepatic clasic ) repre(inta aria din parenchimul hepatic a carei sange e drenat de o vena centrolo&ulara' el are %orma de prisma poliedrica *he-agon+# cu lungimea de 4 mm si diametrul de 1mm ) la nivelul prismei# hepatocitele sunt dispuse su& %orma unor placi sau lame celulare care au dispo(itie radiara# in centrul sau a%landu)se venula hepatica terminala numita vena centrolo&ulara ) placile sunt per%orate# rami%icate# anastomo(ate intre ele# alcatuind o retea tridimensionala in care se a%la o retea de capilare sanguine numite sinusoide si o retea de ducte &iliare ) pe o sectiune transversala# lo&ulul are %orma unui poligon in unghiurile caruia se gasesc spatiile portale Liernan ) la peri%eria lo&ulului se %ormea(a placa limitanta ce repre(inta un rand de hepatocite care circumscriu peri%eria lo&ulului' placa limitanta vine in raport direct cu tesutul con.unctiv din spatiul portal# %ormand un perete aproape comtinuu care e per%orat doar de rami%icatii vasculare si ducte &iliare ) hepatocitele %ormea(a cordoane * grosimea e limitata la 1 hepatocit+' oricarui cordon ii corespund cel putin doua randuri de hepatocite' intre ele se gasesc canaliculi &iliari ) spatiile portale au marimi variate si contin minim trei elemente * triada portala+" a interlo&ulara care aduce sange o-igenat# v interlo&ulara care provine din vena porta si canal &iliar interlo&ular care preia &ila' pe langa triada mai e-ista si vase lim%atice si %i&re nervoase vegetative )delimitarea lo&ulului hepatic clasic este di%icila deoarece contine putin tesut con.unctiv 4 Acinul portal Sa&ourin ) repre(inta aria din parenchimul hepatic a carei &ila e drenata de un canal &iliar in spatiul portal ) are %orma triunghiulara iar in centrul lui se a%la un canal &iliar din spatiul portal ) in unghiurile triunghiului se gaseste cate o vena centrolo&ulara din trei lo&uli adiacenti

/ Acin hepatic Rappaport ) este unitatea %unctionala propusa de anatomopatologi' in conditii de scadere a concentratiei de o-igen in sange# modi%icari de necro(a ischemica apar in hepatocitele din vecinatatea v centrolo&ulare' ) este aria din parenchimul hepatic a carei vasculari(atie si drena. &iliar sunt asigurate de acelasi vas sanguin si acelasi canal &iliar' are %orma rom&oidala cu doua arii adiacente prin &a(a lor *o margine a unui lo&ul hepatic clasic+' pre(inta doua vene centrolo&ulare in var%uri ) se descriu trei (one %unctionale cu dispo(itie concentrica" *I+ una in vecinatatea a-ului scurt al rom&ului# *III+una in vecinatatea v centrolo&ulare si *II+ una intre ele' ) di%erente meta&olice" hepatocitele din (ona I primesc sangele cu cel mai mare continut in o-igen si su&stante nutritive# ele %iind cele mai active meta&olic' la nivelul lor se constata depo(itarea gluco(ei in glicogen# sunt primele la care se reali(ea(a depolimeri(area glicogenului# sunt

primele care reali(ea(a semne de regenerare in conditii de le(are a parenchimului# sunt primele care vin in contact cu to-inele a&sor&ite la nivelul tu&ului digestiv# sunt primele a%ectate in sta(a &iliara ) hepatocitele din (ona III primesc sangele cu cantitatea cea mai mica de o-igen si su&stante nutritive' sunt primele care raspund la ischemie prin le(iuni de tip necrotic' hepatocitele din aceasta (ona sunt mai putin e-puse la ischemie si sta(a &iliara 50E din populatia celulara e repre(entata de hepatocit Acesta are durata de viata de 190 de (ile# %orma poliedrica# dimensiune de /0 micrometrii si i se descriu trei tipuri de supra%ete" a supra%ete care vin in raport cu capilare sinusoide numite poli vasculari sau supra%ete sinusoidale' & supra%ete care vin in raport cu hepatocite invecinate# dar care pe o anumita distanta delimitea(a intre ele un spatiu pentru a %orma canalicul &iliar numite pol &iliar sau supra%ata &iliara a hepatocitului' c supra%ete intercelulare ce sunt supra%ete de hepatocit care vin in raport cu alte hepatocite %ara a delimita un canalicul &iliar Aspectul hepatocitului la M 6 " ) nucleul") unul sau doi' in mod o&isnuit uninucleat' ) central# rotund# eucromatic# diploid" ) %recvent se intalneste poliploidie *nucleu tetraploid+' ) intre gradul de poliploidie si volumul nucleului este un raport direct proportional' ) in 49E din ca(uri hepatocitele sunt &inucleate" provin din cele uninucleate la nivelul carora se produce divi(iunea nucleului %ara segmentarea citoplasmei'

) numarul celulelor &inucleate creste progresiv cu varsta si in cadrul proceselor de regenerare ) numarul de mito(e e mic in %icatul normal

)procesul de divi(iune e inhi&at de e-istenta unor glicoproteine in glicocali-ul hepatocitelor ) aceasta caracteristica nu se pastrea(a in procesul de regenerare ) citop ) e %in granulata datorita inclu(iunilor citoplasmatice ) tinctorialitatea varia(a in raport cu po(itia hepatocitului in lo&ul si cu dieta alimentara *la persoanele &ine hranite este &a(o%ila+ ) apar numeroase inclu(iuni de glicogen si lipidice ) in DE are aspect vacuolar dat de inclu(iunile de glicogen ) in %i-area cu glutaraldehida si osmiu# se o&serva glicogenul cu tenta rosiatica si inclu(iunile lipidice colorate in negru ) glicogenul se colorea(a cu al&astru de toluidina Aspectul hepatocitului la M E " ) este o celula polari(ata# &ogata in organite celulare al caror grad de de(voltare depinde de activitatea hepatocitului' )'E'" ) se concentrea(a spre polul sinusoidal ) are corespondent in M6 corpii ;erg G imagini puncti%orme# &a(o%ile din citoplasma ) au loc sinte(e de proteine de u( e-tern ) dupa sinte(a# proteinele a.ung in corpii Golgi de unde sunt e-ocitate spre polul vascular' proteinele sinteti(ate nu raman in citoplasma ) sinteti(ea(a al&umine# glo&uline# proteinele din L!# %actori de coagulare ) poliribozomi " ) apar su& %orma de spirala# ro(eta ) au rol in sinte(a proteinelor de u( e-tern ) 'E"" ) este dispersat in citoplasma su& %orma de tu&uli rami%icati si anastomo(ati intre ei ) comunica cu RER

) apare corelat cu %unctiile de sinte(a care tin de activitatea e-o si endocrina a hepatocitului si in procesele cata&olitice ) intervine in" meta&olismul glicogenului# sinte(a de colesterol# in procesele de deto-i%iere si inactivare ce se reali(ea(a prin o-idare si con.ugare ) aici se con.uga medicamentele" antihistaminice# anticonvulsivante ) se inactivea(a hormonii steroidieni ) in procesele de con.ugare intervine citocromul ; 290 ) e-ista o relatie directa intre administrarea de medicamente si durata de viata a REN

) participa si la %ormarea &ilei# a aci(ilor &iliari si a &iliru&inei con.ugate

) in hepatocit din colesterol se sinteti(ea(a acid colic si chenode(o-icolic' acestia se con.uga in REN cu aa taurina si glicina si %ormea(a aci(ii &iliari con.ugati' la pD)ul alcalin al &ilei se gasesc su& %orma de saruri &iliare ) este sediul &iliru&inei con.ugate *glicuronidata+' &iliru&ina provine din &iliverdina care se %ormea(a in macro%agele din splina si in celulele Lup%er ) &iliru&ina necon.ugata este con.ugata in REN cu acid glucuronic ) cand hepatocitul nu e capa&il sa preia &iliru&ina necon.ugata apare sindromul icteric )mitocondrie" ) rotunde8ovale# dispersate ) numar mare" peste 10008hepatocit ) in hepatocitele de la peri%erie# numarul mitocondriilor este mai mare decat in hepatocitele de langa v cetrolo&ulara ) comple* )olgi" ) se gasesc spre polul &iliar ) este un organit multiplu *90 de CG8hepatocit+ sau unic cu mai multe rami%icatii ) rol" e-cretie proteine sinteti(ate# %ormarea L! deversate in sange# %ormarea li(o(omilor ) lizozomii" ) sunt corpii peri&iliari# apar la polul &iliar al hepatocitului ) au aspect %oarte heterogen ) rol" procesele cata&olice# cata&olismul su&stantelor e-ogene# inclu(iunilor# organitelor celulare perimate' su&stantele o&tinute sunt re%olosite in procesele de sinte(a# deci li(o(omii au rol in mentinerea parenchimului hepatic ) stochea(a ioni su& %orma de %eritin)li:e ) in conditii patologice cantitatea de ioni poate %i crescuta" hemosidera(a# hemocromata(a ) pero*izomi" ) sunt locali(ati in vecinatatea polului vascular alaturi de REN# sau in vecinatatea polului &iliar ) sunt rari in hepatocitul normal *400)/00+ ) rol" procese o-idative * en(ima mar:er" catala(a+' alte en(ime" alcool dehidrogena(a' asigura sinte(a de acid uric# ; o-idarea aci(ilor grasi cu lant lung# procesul de gluconeogene(a )incluziuni de glicogen" ) ro(ete# mai numeroase la peri%erie ) aspect" varia(a cu " ritmul circadian si dieta alimentara *inclu(iunile sunt crescute cand dieta este &ogata+ ) incluziuni lipidice"

) au caracter tran(itoriu ) apar dupa ingestia de alimente# dispar la cateva ore

) in anumite conditii numarul lor creste" in perioada de sarcina# in lactatie# in etilism cronic" steato(a hepatica Mem&rana hepatocitului contine domenii speciali(are spre pol &iliar si vascular" la acest nivel hepatocitul %ormea(a microvili Ei au rol in marirea de sase ori a supra%etei de schim& dintre hepatocit si capilarele sinusoide Intre polul vascular si capilarul sinusoid e-ista spatiul $isse perisinusoidal Acesta are dimensiuni de 190)400 A El contine" )%i&re con.unctive de reticulina )micrivilii hepatocitelor )celule perisinusoidale" Ito# pit *cu gauri+ )celule hematopoietice * in viata %etala # pot reaparea in anemii cronice la adult + Celulele Ito G lipocite G celule interstitiale G celule stelate Ele sint considerate %i&ro&laste modi%icate Sunt rare in %icatul adult normal *1 celula Ito la 49 de hepatocite+ Au urmatoarele caracteristici" )au organite citoplasmatice sla& de(voltate# ce contin insa numai picaturi lipidice ) au raporturi apropiate cu &en(ile de reticulina ) au prelungiri care vin in contact cu hepatocitele %ara a reali(a .onctiuni si care incon.ura peretele sinusoidelor din vecinatate sau dupa ce prelungirile stra&at un cordon de hepatocit ) rol" ) secreta colagen de tip III *sta la &a(a organi(arii %i&relor de reticulina din spatiul $isse+ ) in conditii patologice creste cantitatea de tesut con.unctiv' colageni(arile din spatiul $isse repre(inta re(ultatul celulelor Ito ) secreta un %actor de crestere al hepatocitelor ) depo(itea(a lipide si vitamina A e-ogena ) in timpul vietii %etale au rol hematopoietic In conditii patologice# celula Ito se poate trans%orma %i&ro&last# adipocit# celula hematopoietica *su%era deci modi%icari de %enotip+ Celulele pit" ) sunt rar intalnite in %icat ) sunt descrise numai la M E ) pre(inta granule de secretie care au diametrul de /00 de nm# deci sunt celule endocrine ) a(i se considera ca ele nu au rol endocrin ci sunt de %apt o varianta de lim%ocite circulante numite lim%ocite mari granulare ) rol" :iller Specializari ale membranei spre polul biliar Depatocitele prin mem&rana lor participa la delimitarea canaliculului &iliar La acest nivel mem&rana contine microvili In citoplasma corespun(atoare se gasesc numeroase %ilamente de actina# care circumscriu canaliculul *ele in%luentea(a diametrul canaliculului &iliar+ $e)o parte si de alta a (onelor mem&ranei care delimitea(a canaliculul se gasesc .onctiuni stranse care %ac impermea&ila ' ea trece deci doar prin canalicul E-ista o cantitate mare de AT!)a(a# !AL# Ag speci%ice ce permit identi%icarea polului &iliar $esutul con+unctiv al icatului ) se gaseste") la nivelul capsulei Glisson

) in structura septurilor con.unctive ce compartimentea(a parenchimul in lo&i si lo&uli' aceste septuri incon.ura vase# canalicule si %i&re nervoase ) se continua su& %orma unei retele alcatuita din %i&re de reticulina G retea de sustinere pentru parenchim ) rol" mentinerea deschisa a capilarelor sinusoide ) prin procesul de hiperpla(ie si hipertro%ie a tesuturilor restante %icatul se poate re%ace deoarece are o mare putere de regenerare *1 luna de (ile)30E din parenchim se regenerea(a+' alaturi de proli%erare celulara# proli%erea(a si tesutul con.unctiv# ducand la %i&ro(a hepatica' procesul de %i&ro(a de&utea(a in spatiul portal Liernan' cand in urma le(iunii proli%erea(a tesutul con.unctiv# apar septuri noi con.unctive care impiedica raporturile cu capilarele sinusoide si ductele &iliare' in prima %a(a apar tul&urari de irigatie' septurile au e%ect restrictiv asupra proli%erarii hepatocitelor# pier(andu)se arhitectura normala a hepatocitului si ducand la de(organi(are ,ascularizatia icatului ) primeste apro- 182 din de&itul cardiac ) are o du&la vasculari(atie" 1 %unctionala 4 nutritiva )1 e asigurata de v porta# repre(inta 39E din totalul vol sanguin hepatic ) rol" aduce sange cu su&st nutritive *Fto-ine+# produsi de degradare ai D& din splina# secretia endocrina a pancreasului ) 4 e asigurata de a hepatica cu ramurile ei *49E din volumul sanguin al %icatului+ ) rol" aduce sange cu o-igen pentru hepatocit V porta si a hepatica urmea(a un sistem de rami%icatii" ultimele rami%icatii ale a hepatice se deschid in ultimele rami%icatii ale v porte din lo&ulul hepatic adica in capilarele sinusoide *contin amestec de tip venos)arterial+ Capilarele sinusoide %ormea(a in lo&ul o &ogata retea intralo&ulara Sangele in ele curge de la peri%erie catre v centrolo&ulara Particularitatile structurale ale capilarelor sinusoide ) diametru mare" 10)/0 microni ) peretele lor e %ormat din endoteliu discontinuu si lamina &a(ala alcatuita din %i&re de reticulina ce %ormea(a o retea la-a in .urul endoteliului ) la nivelul endoteliului mai apare si o a doua categorie de celule" celulele Lupp%er' endoteliul %iind discontinuu si lamina &a(ala redusa# peretele sinusoidelor nu reali(ea(a o &ariera intre polul sinusoidal al hepatocitului si capilar# plasma venind in raport direct cu hepatocitul ) celula endoteliala") alungita# cu nucleu oval care proemina spre lumen ) au rare organite citoplasmatice

) numeroase ve(icule de pinocito(a ) intensa activitate de transport ) contin numeroase %enestre %ara dia%ragma# adeseori grupate ) celula Lupp%er" ) %orma stelata ) este componenta a sist mononuclear %agocitar ) locali(are" la locul unde capilarele sinusoide se anastomo(ea(a

) intotdeauna &om&ea(a spre lumenul capilarului ) are organite citoplasmatice &ine repre(entate# contine REN# alaturi de numerosi li(o(omi# %agoli(o(omi si corpi re(iduali ) incorporea(a timidina tritiata# deci se pot divide ) rol" sinte(a de proteine de e-port ) ponderea lor in producia de proteine de e-port e mult in%erioara celei reali(ate de hepatocite *9E+ ) rol principal" in procesul de imunitate' ele contin receptori pentru Ig si complement' secreta cito:ine# IL1# TN,R' are rol %agocitar *eritrocite &atrane sau de%ormate+' daca se reali(ea(a splenectomie# activitatea de %agocito(a a eritrocitelor se ampli%ica mult la nivelul celulelor Lupp%er ,ase lim atice" sunt &ine repre(entate in spatiul e-talo&ular la nivelul capsulei si la nivelul septurilor *insotesc rami%icatiile septurilor numai pana la peri%eria lo&ulului 6 parte din lichidele din spatiul perisinusoidal nu patrund in sinusoid ci merg in spatiul Mall G spatiul dintre placa limitanta din lo&ulul hepatic si tesutul con.unctiv periportal Sistemul canalicular biliar Se clasi%ica in 4 categorii mari" 1 cai intrahepatice 4 cai e-trahepatice 1 pot %i" a intralo&ulare" canalicule &iliare si pasa.e Dering & e-tralo&ulare" canale perilo&ulare# interlo&ulare# lo&are' la iesirea din lo&ul canaliculul devine canal Structura cailor biliare ) canaliculele &iliare intralo&ulare initial nu au perete propriu ) prin impregnare argentica sau met GomerP se o&serva cum canaliculele comunica intre ele ) pasa.ul Dering este (ona care %ace legatura intre canaliculele &iliare si canalele &iliare din spatiul portal' corespunde placii limitante' au perete propriu din epiteliu simplu pavimentos sau cu&ic incon.urat de %i&re de reticulina ) caile e-tralo&ulare" perete alcatuit din epiteliu pe M; cu tesut con. %i&ros alaturi' epiteliul varia(a de la simplu cu&ic la simplu cilindric' ) caile e-trahepatice au peretele alcatuit din / tunici" mucoasa# musculara si adventice ) epiteliul de acoperire" simplu cilindric' apar celulele secretoare de mucus ) corion" contine %i&re elastice# in%iltrate lim%oide si glande de tip mucos

) particularitati" ) canalul cistic pre(inta la nivelul lumenului numeroase pliuri spiralate cu amuscular ) canalul coledoc ) epiteliul de acoperire are in plus si celule endocrine care secreta somatostatina' stratul muscular care este discontinuu devine continuu si se ingroasa# %ormand s%incterele 6ddi# ;oPden

PANCREASUL ENDOCRIN SI E:OCRIN

Componenta e-ocrina" ) este cea mai voluminoasa *peste 29E din volumul pancreasului+ ) structural se organi(ea(a su& %orma de glanda tu&ulo)acinoasa rami%icata ) %unctional se aseamana cu glanda parotida" secretia este de tip seros' se di%erentia(a prin" ) lipsesc celulele mioepiteliale ) lipsesc ductele striate ) alaturi de celulele secretorii se o&serva celulele centroacinoase care nu e altceva decat o portiune intraacinara a ductului intercalar ) celulele din acini" ) piramidale ) au polaritate mor%ologica si %unctionala ) la polul apical se gasesc granule de (imogen cu amestec de proen(ime ce se activea(a in lumen ) sistemul canalicular" ) are ducte" a intercalare & interlo&ulare c 4 canale pancreatice" Oirsung si Santorini ) aspect structural" seamana cu cel &iliar a epiteliu simplu cu&ic si %i&re de reticulina & epiteliu simplu cilindric si tesut con.unctiv %i&ros c idem & F %i&re musculare netede Componenta endocrina" ) 1#9E din volumul pancreasului ) 4 componente" 1 insulele Langerhans G grame(i de celule endocrine 4 celule endocrine" ) i(olate ) in grupuri mici printre celulele acinilor si canalelor e-cretorii 1 ) numar mare la nivelul pancreasului" 1 milion concentrate spre coada' primeste o cota importanta din sangele arterial *40E din sangele pentru pancreas a.unge la nivelul insulelor+

) circulatia arteriala" sistem vascular de tip portal G sistem port insulo)acinar' consta in " arteriole a%erente care a.ung la peri%erie# se capilari(ea(a# iar capilarele iriga in cascada insulele' capilarele se strang in arteriole e%erente care parasesc insulele si se capilari(ea(a in .urul acinilor' ) celulele insulare %ac parte din celulele endocrine cu inervatie directa' acest lucru este vala&il cam pentru 10E din celulele insulare' .onctiunile gap cuplea(a celulele insulare *10E+ Metode de imunocitochimie" 4 tipuri de celule endocrine" I minore si II ma.ore I ) celule secretoare de VI! ) celule cu secretie mi-ta" enterocromatina ) contin granule de secretie cu" serotonina# motilina# su&stanta !

) sunt componente ale sistemului neuroendocrin di%u( II ) celule secretoare de insulina si amilina *modulea(a actiunea insulinei+ G celule ;' sunt cele mai voluminoase celule din insule' se concentrea(a la centrul insulei' ) celule secretoare de glucagon G celule A' 49E din insule' predomina la peri%erie ) celule secretoare de somatostatin G celule $' 9)10E' sunt la peri%eria insulei' au granule omogene putin dense ) celule secretoare de polipeptid pancreatic G celule !! G celule ,' la peri%erie sunt cele care se pot gasi in peretele acinilor si ductelor e-cretorii

Curs 11

A,!r!tul urin!r
Rini"hiul

) este Bnvelit de o capsul= %i&roas= groas=# cu %i&re de colagen Bn m=nunchi# pu?in= su&stan?= %undamental= @i %oarte rare %i&ro&laste ) are o %orm= caracteristic= cu %a?= conve-= @i hil renal ) are dou= (one" medulara *spre hil+ @i corticala *spre partea conve-=+ %ona &e"ular' ) este %ormat= din piramidele Malpighi @i piramidele ,errein Pir!'idele M!l,ighi ) sunt 5)10 pentru %iecare rinichi# au vCr%ul spre hil @i &a(a spre partea conve-= Pir!'idele *errein > pleac= de la &a(a %iec=rei piramide Malpighi# sunt Bn num=r de 400) /00 pentru %iecare piramid= Malpighi @i au &a(a c=tre &a(a piramidei Malpighi %ona cortical' ) are trei (one " 1 Corte- cortici > este o (on= Bngust= %iin partea cea mai e-tern= a rinichiului 4 La&irintul cortical ) este un ?esut renal a@e(at printre piramidele ,errein# separCndu)le Bntre ele / Coloanele ;ertin > a@e(ate intre piramidele Malpighi# separCndu)le Bntre ele Lo&ul renal este alc=tuit din piramida Malpighi @i toate piramidele,errein ce pleac= de la &a(a piramidei Malpighi @i toate (onele corticale adiacente# %iind delimitat de dou= artere interlo&are# ramuri ce provin din artera renal= Lo&ulul renal este %ormat dintr)o piramid= ,errein @i (ona la&irintic= Bncon.ur=toare @i (ona de corte- cortici de deasupra # %iind delimitat de dou= artere interlo&ulare# ramuri ale arterei interlo&are Ne ronul ) un rinichi are apro-imativ 1)/ milioane de ne%roni care gnu se re%ac dac= sunt distru@i *apare ?esut con.unctiv cicatricial+ ) e alc=tuit din corpusculul renal Malpighi @i c=ile urini%ere *tu&i+ " tu& contort pro-imal# ans= Denle# tu& contort distal ) Bn cortical= se a%l= corpusculii# tu&ii contor?i pro-imali# tu&ii contor?i distali ) Bn medular= se a%l= ansele Denle *mai lungi+ Corpu!culul renal Malpi()i

) are diametrul de 400 m# cu doi poli %unc?ionali" unul urinar *iese %iltratul urinar primar+# @i unul vascular *intr= @i ies arterele din corpuscul+ ) are o component= vascular=# capsula ;oVman ca Bnveli@ ) componenta vascular= este alc=tuit= din arteriol= a%erent=# glomerul renal *ghem de capilare intracapsular+ @i arteriola e%erent= %rteriola a erent ) este ram din arteriola interlo&ular=# are intim=# medie# adventice ) media are %i&re musculare netede ce pierd mio%i&rilele din sarcoplasm=# c=reia i se adaug= reticulul endoplasmatic rugos %oarte de(voltat# aparat Golgi de(voltat @i multe mitocondrii ) celulele sunt de %orm= poliedric=# %i&rele musculare netede su%er= o trans%ormare epiteloid= @i secretorie *apar granule de secre?ie ce secret= renina+ ) LEI*K+ dispare Bn (ona de tran%ormare epiteloid= ast%el BncCt renina s= a.ung= din (ona de trans%ormare mai repede Bn sCnge ) apare o &ogat= re?ea nervoas= cu %i&re terminale amielinice pentru celulele secretorii %rteriola a erent ) p=trunde Bn corpusculul renal prin polul vascular @i se rami%ic= Bn 2)9 ramuri scurte ce %ormea(= anse capilare cu &ucla orientate c=tre polul urinar @i re(ult= o re?ea anastomotic= *anastomo(ele sunt rare+ Se %ormea(= o lo&ula?ie vascular= intracorpuscular=# %iecare ans= se consider= un lo&ul vascular !eretele capilar a+ Endoteliul este %ormat dintr)un singur rCnd de celule unite strCns Bntre ele *.onc?iune pentalaminat=# (onula adherens# .onc?iune desmo(omal=+ cu citoplasma con?inCnd %enestre *ori%icii neacoperite+ epiteliul se nume@te lamina %enestrata &+ Stratul su&endotelial este amor%# %=r= structur= # cu gluco()amino)glicani @i proteo)glicani# avCnd rol Bn schim&ul dintre sCnge @i spa?iul e-travascular c+ Mem&rane &a(al= este alc=tuit= din ?esut con.unctiv @i se une@te cu mem&rana &a(al= a %oi?ei viscerale a capsulei ;oVman %ormCnd Bmpreun= lamina densa ) la microscopul electronic lamina densa are trei straturi" un strat mi.lociu Bntunecat alc=tuit din %i&rile %ine de colagen IV# dou= straturi intern @i e-tern clare la %lu-ul de electroni cu %oarte rare %i&re de colagen# dar au multe molecule de heparansul%at ) lamina densa este un %iltru pentru sCnge Bn vederea %orm=rii urinei primare# trecCnd numai anumite tipuri de molecule ) cele dou= mem&rane &a(ale se separ= @i creea(= mici spa?ii cu celule speciale me(angiale Totalitatea celulelor me(angiale %ormea(= me(angiul intracorpuscular ) celulele me(angiale au corpul mare# cu nucleu rotund# mul?i li(o(omi *hidrola(e acide+ $in corpul celular pleac= prelungiri ce a.ung pCn= Bn lumenul capilarului ) sunt celule de ap=rare local=# prin prelungiri ele %agocitCnd particulele str=ine *Bn li(o(omi+ Num=rul prelungirilor cre@te Bn glomerulo)ne%rite

%rteriola e erent ) p=r=se@te corpusculul prin polul vascular Bn unghi ascu?it cu arteriola a%erent=# avCnd un perete %ormat din intim=# medie# adventi?ie ) Bn medie doar un num=r mic de celule su%er= trans%orm=ri epiteloide @i secretorii ) la ie@irea din corpuscul# media pre(int= s%incter mic *reglea(= circuitul sCngelui Bn interiorul corpusculului# reglea(= %ormarea cantitativ= a urinii+ ) lumenul ei este mai Bngust decCt al arterei a%erente Cap!ula Bo*&an ) are dou= %oi?e " e-tern= *parietal=+ @i intern= *visceral=+ una Bn continuarea celeilalte la polul vascular ) Bntre cele dou= %oi?e se g=se@te spa?iul urinar ce colectea(= prima urin= %ormat= *%iltratul+ ce trece apoi prin polul urinar Bn tu&ul contort pro-imal ) ,oi?a e-tern= delimitea(= %iecare corpuscul la peri%erie# pre(int= mem&ran= &a(al= ce se continu= la polul urinar cu mem&rana &a(al= a tu&ului contort pro-imal @i la polul vascular cu mem&rana &a(al= a capsulei &a(ale' pe %a?a ei intern= se g=se@te un rCnd de celule epiteliale turtite *orientate spre spa?iul urinar+ ) ,oi?a intern= o continu= pe cea e-tern= la nivelul polului vascular# mem&rana sa &a(al= se une@te cu mem&rana &a(al= a capilarului glomerular *lamina densa+' epiteliul a@e(at pe %a?a dinspre spa?iul urinar este alc=tuit din podocite G celule cu picioru@e *un singur rCnd+ ) podocitul are citoplasma &ogat= Bn organite celulare# de pe %a?a intern= pornesc prelungiri celulare rami%icate# se prind pe lamina densa *ultimile ramuri+ @i re(ult= un spa?iu an%ractuos*Bntre lamina densa @i podocite+ G la&irintul su&podocitar ,unc?ia corpusculului renal Colectea(= sCngele pentru a se %orma urina primar=# sCngele trecCnd prin &ariera de %iltrare *lumen spa?iu urinar+ " 1 > lamina %enestrata 4 > spa?iul su&endotelial / > lamina densa @i me(angiu 2 > la&irint su&podocitar 9 > spa?iile dintre corpurile podocitelor !rin aceast= &arier= trec apa# gluco(a *molecule mici+# proteine mici *masa molecular= 30000+# ioni *NaF# LF# etc+ Bn di%erite concentra?ii @i a.ung Bn spa?iul urinar# apoi Bn tu&ul contort pro-imal ,iltratul urinar primar e %oarte mare @i tre&uie redus !rocesul de reducere are loc Bn tu&ii urini%eri

Tu&ul "ontort ,ro6i'!l

) se g=se@te Bn totalitate Bn cortical=# Bncepe la nivelul polului urinar# are dou= segmente unul Bn continuarea celuilalt" segment contort *convolut+# @i segment drept # am&ele avCnd acea@i organi(are" mem&ran= &a(al= con.unctiv=*continuarea mem&ranei &a(ale a %oi?ei e-terne a capsulei ;oVman+# 3)5 celule ne%rocite ce delimitea(= lumenul tu&ului Ne%rocitul este o celul= Bnalt=# cu mem&ran= celular=# nucleu# citoplasm=# mem&rana celular= are / domenii di%erite ca %unc?ie" la polul apical are microviliGmarginea Bn perie !e aceast= margine se a%l= en(ime ce produc energie" AT!)a(a de mem&ran=# %os%ata(a alcalin= etc Marginea microvilar= e marginea de resor&?ie ) segmentul lateral al mem&ranei celulare pre(int= .onc?iuni GA!# (onul= adherens# (onul= desmo(omal= ) domeniul &a(al pre(int= Bnvagin=ri adCnci ce creea(= compartimente citoplasmatice ce con?in mitocondrii ) nucleul este rotund# mare# cu nucleol central# &ogat Bn eucromatin= ) citoplasma este a&undent=# cu multe organite celulare" supranuclear se a%l= li(o(omii# aparatul Golgi# centrul celular ' Bn toat= citoplasma avem reticul endoplasmatic rugos @i ri&o(omi li&eri# iar &a(al avem mitocondrii Mitocondriile sunt %oarte lungi# cu a-urile mari paralele Bntre ele# perpendiculare pe mem&rane &a(al= cu aspect de palisad= Au creste mitocondriale a&undente @i sunt %oarte active Tu&ul contort pro-imal are ca %unc?ie principal= resor&?ia" ) %=r= energie pentru ap=# se resor& toate moleculele de gluco(=# to?i aminoaci(ii @i toate proteinele *cu energia eli&erat= din marginea microvilar=+# ioni*Na F# LF# cu consum energetic+ Aceste molecule resor&ite sunt prelucrate Bn li(o(omi o parte# traversea(= celula# trec prin polul &a(al cu consum energetic *din mitocondrile &a(ale+# @i a.ung Bn circula?ia sanguin= prin capilarele de lCng= mem&ran= ,unc?ia e-cretorie la acest nivel se e-prim= prin e-cre?ia creatininei @i a coloran?ilor p=trun@i Bn organism

Ans! -enle ) cele mai multe se g=sesc Bn medular=# continu= tu&ul contort pro-imal# are un &ra? su&?ire# &ucl= @i &ra? gros ascendent ;ra?ul descendent are lumen Bngust# peretele este %ormat din mem&ran= con.unctiv= *continu= mem&rana tu&ului contort pro-imal+ ce are pe %a?a intern= celule scurte turtite %=r= microvili apicali mani%estCnd un proces de resor&?ie redus ;ucla @i &ra?ul ascendent au un lumen mai larg# mem&rana con.unctiv= c=ptu@it= spre lumen cu microvili apicali# Bn acest loc resor&indu)se Na# Cl re(ultCnd un mediu hipertonic local pentru urina de%initiv=

Tu&ul "ontort dist!l

) se a%l= Bn totalitate Bn corticala renal=# continu= ramura ascendent= a ansei# pre(int= un segment drept @i un segment contort ) este alc=tuit dintr)un lumen mai larg# peretele are mem&ran= &a(al= con.unctiv= care spre lumen are un singur rCnd cu 5)10 celule ce delimitea(= lumenul# celule cu mul?i microvili apicali# aici avCnd loc un proces de resor&?ie mai activ= *apa# D F# NDF2+ ,unc?ia tu&ului contort distal este controlat= de aldosteron *secretat de (ona glomerular= a corticosuprarenalei+ Se men?ine echili&rul mineral Na F)LF !artea convolut= se a%l= Bn dreptul polului vascular Aici peretele se modi%ic= (onal @i se nume@te macula densa Modi%ic=rile const= Bn " celulele epiteliale devin Bnalte @i a@e(ate Bn palisad=# nucleii sunt situa?i spre polul &a(al# apar mai multe organite Bn citoplasm=' secret= pu?in= renin= ' ea controlea(= celelalte celule secretoare de renin= Tu&ii "ole"tori ;ellini ) se a%l= totdeauna Bn medulara renal= printre ansele Denle# apar?in ne%ronului *dup= unii autori+ $up= al?ii tu&ii colectori ;ellini sunt primul segment al c=ilor urinare# dar tu&ii colectori ;ellini au alt= origine em&riologic= decCt %orma?iunile ne%rotice ) au lumen larg# peretele %ormat din mem&ran= con.unctiv= *19)40 de celule epiteliale Bnalte cu microvili# a@e(ate pe un singur rCnd In ei se Bncheie resor&?ia urinar= @i aici se %ormea(= urina de%initiv= hipertonic= ,unc?ia lor este controlat= de A$D Lipsa A$D determin= o a%ec?iune numit= dia&et insipid

A,!r!tul <u6t!glo'erul!r ) se g=se@te la polul vascular al corpusculului renal ) este alc=tuit din" arteriol= a%erent= @i e%erent= Bn unghi ascu?it# macula densa cu &a(a triunghiular= *%ormat= cu cele dou= artere+ # me(angiul e-tracorpuscular G lacis# pernu?a polar=# %ormat dintr)un grup de celule a%late Bn interiorul triunghiului# active secretor ) Bn componen?a aparatului mai intr= @i o re?ea nervoas= &ogat= Bn .urul celor 2 %orma?iuni *cu termina?ii amielinice+ ,unc?iile sunt urm=toarele " mecanic= > de a controla circuitul sanguin din interiorul corpusculului renal @i prin urmare de a controla cantitatea de urin=# endocrin= > de a secreta renina Renina a.unge Bn sCnge unde ac?ionea(= asupra angiotensinogenului trans%ormCndu)l Bn angiotensina I *decapeptid=+# aceasta devine *su& ac?iunea unei en(ime secretat= Bn pl=mCni+ apoi angiotensina II *octapeptid=+ ce stimulea(= secre?ia de hormini din corticosuprarenal=

*aldosteronul+ ce controlea(= %unc?ia tu&ului contort distal# men?inCnd ast%el echili&rul mineral din organism *raportul NaF8LF+

V!s"ul!ri)!$ie Artera renal= p=trunde prin hil# se Bmparte Bn arterele interlo&are ce urc= prin mi.locul coloanelor ;ertin pCn= la &a(a piramidelor Malpighi Aici d= na@tere la dou= ramuri principale " arterele arcuate @i arterele interlo&ulare Arterele arcuate Bncon.ur= piramidele Malpighi *partea concav= a arterei este spre &a(a piramidei+ $in artera arcuat= re(ult= ramuri ce p=trund Bn piramide *artere drepteGBn ploaie+ Arterele interlo&ulare se g=sesc Bn partea cortical= printre piramidele ,errein $in ele se desprind arteriolele a%erente# capilarele glomerulare# arteriolele e%erente# arteriolele peritu&ulere din care re(ult= arterele drepte *altele+ Bn piramidele Malpighi Cir"ul!$i! 4eno!s+ Incepe la peri%eria %e?ei conve-e# su&capsular# prin venele stelate ce se vars= Bn venele interlo&ulare# apoi Bn venele interlo&are# apoi Bn vena renal= ce iese prin hil

Iner4!$i! )este a&undent= @i este repre(entat= de %i&re nervoase mielinice ce p=trund prin hil# se rami%ic=# dau ramuri amielinice @i terminale pe toate celulele componente ale ne%ronului

) ?esutul con.unctiv al rinichiului e s=rac# mai &ine repre(entat Bn medular= Este alc=tuit din su&stan?= %undamental= pu?in=# rare celule con.unctive Mai se a%l= Bn mem&ranele &a(ale In anumite &oli el poate cre@te cantitativ *apar plasmocite+ ) dia&etul repre(in?= Bngro@area mem&ranei &atale re(ultCnd tul&urarea %unc?iilor renale

C+ile urin!re Ureter 7i 4e)i"+ urin!r+ ) lumenul ureterului este stelat ) lumenul ve(icii se schim&= Bn %unc?ie de plenitudine !eretele ve(icii urinare este alc=tuit din " ) epiteliu speci%ic numit uroteliu alc=tuit dintr)un rCnd de celule &a(ale regeneratoare# 4)/ straturi de celule Bn rachet= *cu mCnerul c=tre celulele &a(ale+# un singur rCnd de celule um&eli%orme *cu deschiderea c=tre celulele Bn rachet=+ Acest epiteliu se modi%ic=" cCnd ve(ica este goal= se o&serv= %oarte &ine toate straturile# cCnd ve(ica este plin= epiteliul poate deveni &istrati%icat *stratul generator r=mCne# cele de deasupra %ormea(= un singur strat+

) corionul este alc=tuit din ?esut con.unctiv cu %i&re de colagen# reticulin= @i toate tipurile de celule con.unctive# este &ogat vasculari(at @i inervat# apar in%iltra?ii lim%oide Uretr! La &=r&at" ) are trei por?iuni " prostatic= *se remarc= o trecere de la uroteliu la epiteliu pseudounistrati%icat+# mem&ranoas= *cu epiteliu pseudounistrati%icat+# cavernoas= *epiteliul pseudounistrati%icat se trans%orm= treptat Bn epiteliu pluristrati%icat pavimentos moale ce %ormea(= leg=turile cu epidermul+ La %emeie" ) este mai scurt=# au loc acelea@i trans%orm=ri dar pe o lungime mai scurt= *evidentT+